ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
Facultatea de Inginerie
DEPARTAMENTUL: INGINERIA MEDIULUI ŞI INGINERIE MECANICĂ
CALEA MĂRĂȘEȘTI, NR. 157, MACĂU, 600115, TEL./FAX +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, imim@ub.ro

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Îndrumător: Absolvent:

Prof. Univ. Dr. Ing. Bibire Luminiţa Filip Kacenco Adrian

Bacău, 2018
STUDIU PRIVIND ALINIEREA CURELELOR

2
 Cuprins

CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE .................................................................................. 4

1.1 Transmisii prin curele ................................................................................................ 4
1.2 Clasificarea curelelor și a transmisiilor prin curele.................................................. 7
1.3 Elemente constructive. Materiale ............................................................................ 12
1.3.1 Curele late netede (lise) .......................................................................................... 13
1.3.2 Curele late dinţate (sincrone) ................................................................................. 16
1.3.3 Îmbinarea capetelor curelelor late .......................................................................... 18
1.3.4 Curele trapezoidale ................................................................................................. 19
1.4 Roţi pentru transmisiile prin curele ........................................................................ 21
1.4.1 Roţi pentru transmisiile prin curele late netede ...................................................... 21
1.4.2 Roţi pentru transmisiile prin curele trapezoidale ................................................... 23
1.4.3 Roţi pentru transmisiile prin curele dinţate (sincrone) ............................................ 24
1.5 Tipuri de curele și domenii de utilizare a acestora ................................................. 25
1.5.1 Curele de transmisie înguste ................................................................................... 25
1.5.2 Curele trapezoidale dințate cu flancuri libere ......................................................... 26
1.5.3 Curele trapezoidale cu margini lise ......................................................................... 26
1.5.4 Curele trapezoidale multiple ................................................................................... 27
1.5.5 Curele cu transmisie sincrone ................................................................................. 28
1.5.6 Curele cu transmisie sincrone din poliuretan .......................................................... 29
CAPITOLUL 2 ALINIEREA CURELELOR ......................................................................... 30
2.1 Consecințele dezalinierii fuliilor .............................................................................. 30
2.2 Principiul procesului de aliniere al transmisiei prin curele.................................... 32
CAPITOLUL 3 PROCEDURA DE ALINIERE ..................................................................... 33
3.1 Domeniu de aplicare ................................................................................................. 33
3.1.1 Scop .................................................................................................................... 33
3.1.2 Domeniu de aplicare........................................................................................... 33
3.2 Documente de referință. Definiţii şi abrevieri....................................................... 33
3.2.1 Documente de referință ...................................................................................... 33
3.2.2 Definiţii şi abrevieri ........................................................................................... 33
3.3 Descrierea activităţii procedurale .......................................................................... 34
3.3.1. Principiul metodei: ................................................................................................. 34
3.3.2 Condiții prealabile de aliniere ................................................................................. 34
3.4 Descrierea echipamentului...................................................................................... 34
3.5 Tehnica de aliniere ......................................................................................................... 35
CONCLUZII ............................................................................................................................ 36
Bibliografie............................................................................................................................... 38

3
 CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE

1.1 Transmisii prin curele

Transmisiile prin curele (fig. 1.1) sunt transmisii mecanice, care efectuează
transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii, (fig. 1.2) de la roata conducătoare la una sau mai
multe roţi conduse, prin intermediul unui element flexibil, numit curea [1].

Fig. 1.1 Părțile componente ale unei transmisii prin curele [1].
unde:
 ME - motor electric;
 TCT - transmisie prin curele trapezoidale;
 RT - reductor de turaţie cu roţi dințate;
 C - cuplaj-(mai există si sistemul de întindere şi apărători de protecţie)

Fig. 1.2 Forțele care apar la transmisia prin curele [1].

 γ - unghiul dintre ramurile curelei

 β - unghiul de înfăşurare pe roata mică (β1) de curea, respectiv roata mare (β2)
 A – distanţa dintre axe ( ) ( )

4
  Raportul de transmitere ;
 Raportul de transmisie i, este maxim 8

Transmiterea mişcării se poate realiza:

 cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau trapezoidale);
 fără alunecare (la transmisiile prin curele dinţate).
Transmiterea sarcinii se realizează prin intermediul frecării care apare între suprafeţele
în contact ale curelei şi roţilor de curea (în cazul transmisiilor cu alunecare) aflate în contact,
sau prin contactul direct dintre dinţii curelei şi cei ai roţii (în cazul transmisiilor fără
alunecare).
O transmisie prin curele (fig. 1.3) se compune din:
 roţile de curea – conducătoare 1 şi condusă 2;
 elementul de legătură (cureaua) 3;
 sistemul de întindere;
 apărători de protecţie.

Fig. 1.3 Părțile componente ale unei transmisii prin curele [1].

Forţa necesară de apăsare a curelei pe roţile de curea se realizează la montaj, prin

întinderea (deformarea elastică) curelei.
Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisiile prin curele cu alunecare
prezintă o serie de avantaje:
 se montează şi se întreţin uşor;
 funcţionează fără zgomot;
 amortizează şocurile şi vibraţiile;

5
  necesită precizie de execuţie şi montaj relativ reduse;
 costurile de fabricaţie sunt reduse;
 transmit sarcina la distanţe relativ mari între arbori;
 permit antrenarea simultană a mai multor arbori;
 funcţionează la viteze mari;
 asigură protecţia împotriva suprasarcinilor.

Dintre dezavantajele acestor transmisii se pot menţiona:

 capacitate de încărcare limitată;
 dimensiuni de gabarit mari, comparativ cu transmisiile prin roţi dinţate;
 forţe de pretensionare mari, care solicită arborii şi reazemele;
 raport de transmitere variabil, ca urmare a alunecării curelei pe roţi;
 sensibilitate mărită la căldură şi umiditate;
 durabilitate limitată;
 necesitatea utilizării unor dispozitive de întindere a curelei.

Unele dintre dezavantajele transmisiilor cu alunecare sunt anulate de transmisiile prin

curele dinţate. Astfel:
 mişcarea se transmite sincron, vitezele unghiulare ale roţilor fiind constante
şi ridicate;
 randamentul mecanic este mai ridicat;
 pretensionare mai mică la montaj, deci o solicitare redusă a arborilor şi
lagărelor.

Principalele dezavantaje ale transmisiilor prin curele dinţate sunt legate atât de
tehnologia de execuţie, mai pretenţioasă, cât şi de costurile montajului.

6
1.2 Clasificarea curelelor și a transmisiilor prin curele

Clasificarea curelelor.

 După forma secţiunii curelei:

 Late (plate), de formă dreptunghiulară, (fig. 1.4, a);
 Trapezoidale, (fig. 1.4, c, d, e, f);
 Rotunde, (fig. 1.4, b);
 Dințate, (fig. 1.4, g, h, i, j, k)
 După materialul din care sunt confecționate:
 Piele:
 Textile (bumbac, lână, păr de cămilă);
 Textile cauciucate;
 Materiale plastice;
 Benzi de oțel
 După profilul frontal al curelei:
 Curele cu profil constant, (fig. 1.4, a, b, c, d, e, f);
 Curele cu profil variabil (curele dințate), (fig. 1.4, g, h, i, j, k)
 După poziția relativă a axelor:
 Cu axe paralele (simple sau multiple), (fig. 1.5, a, b, c, d);
 Cu axe concurente (coplanare), (fig. 1.5, e, f);
 Cu axe încrucișate (necoplanare), (fig. 1.5, g, h)
 După modul de înfășurare a ramurii curelei:
 Cu înfășurare normală,; (fig. 1.5, a, b, d)
 Cu ramuri încrucișate, (fig. 1.5, c)
 După modul de întindere (tensionare) a curelei:
 Fără sisteme de întindere, (fig. 1.5, a);
 Cu sisteme de întindere mecanice, (fig. 1.6);
 Cu sisteme de autoîntindere, (fig. 1.7)

7
 Fig. 1.4 Secțiuni si profiluri uzuale de curele [1].

Fig. 1.5 Clasificarea transmisiilor prin curele [1].

Fig. 1.6 Sisteme mecanice de întindere a curelelor [1].

8
 Fig. 1.7 Sisteme mecanice de autoîntindere a curelelor [1].

Clasificarea transmisiilor

Clasificarea transmisiilor prin curele se face în funcţie de poziţia relativă a axelor

arborilor, a numărului de arbori antrenaţi (conduşi) şi a raportului de transmitere realizat [1].
 Transmisiile prin curele late pot transmite puteri până la P = 2000 kW, la
viteze periferice v ≤ 12 m/s şi rapoarte de transmitere i ≤ 6 (maxim 10). Utilizarea curelelor
moderne, de tip compound, a dus la ridicarea performanţelor acestora, domeniul lor de
utilizare fiind: P ≤ 5000 kW; v ≤ 100 m/s; i ≤ 10 (maxim 20).
 Transmisiile prin curele late politriunghiulare (Poly-V) transmit puteri
P ≤ 2500 kW, la viteze periferice v ≤ 50 m/s.
 Transmisiile prin curele late dinţate pot transmite puteri până la
P = 400 kW, la viteze periferice v ≤ 80 m/s şi rapoarte de transmitere i ≤ 8 (maxim 10).
 Transmisiile prin curele trapezoidale pot transmite puteri până la
P = 1200 kW, la viteze periferice v ≤ 50m/s, atunci când distanţa dintre axe A < 3 m, iar
raportul de transmitere maxim i ≤ 8 (maxim 10).
Pentru aceste curele, în tabelul 1. sunt prezentate, în funcţie de diverşi parametrii
(economici, funcţionali etc.), câteva performanţe ale transmisiilor echipate cu aceste curele.

9
 Parametrul Curele Curele Curele Curele trapezoidale Curele
late politriunghiulare dinţate Clasice Înguste rotunde
Indicele costului
1,1 1,2 1,4 1,4 1,0 ND*)
instalării
Întreţinere Da Da Nu Da Da Da
Raport putere/volum 0,8 1,7 1,9 0,7 1,8
3 ND*)
(kW/cm )
Frecvenţa maximă a 200 100 200 40 80 40
îndoirilor
Încărcarea arborilor*) (2…3)Fu (2…2,5) Fu Fu (2…2,5) Fu (2…3) Fu
Randament % 97…98 97 98 95 96 95
*)
Raportul Fu/F0 0,3…0,4 0,4…0,5 1 0,5…0,6 0,4
*)
ND – nu sunt date; Fu – forţa utilă; F0 – forţa de pretensionare.

Tabelul 1. Performanţe ale transmisiilor prin curele [1]

Clasificarea transmisiilor prin curele, în funcţie de criteriile mai sus prezentate:

Criteriul
de Tipul transmisiei
clasificare
Cu axe paralele
Cu ramuri deschise Cu ramuri încrucişate
Poziţia
relativă a
axelor
arborilor

Tabelul 2. Clasificarea transmisiilor prin curele [1]

10
 Criteriul
de Tipul transmisiei
clasificare
Cu axe încrucişate
Fără role de ghidare Cu role de ghidare

Poziţia
relativă a
axelor
arborilor

Cu un arbore condus (vezi figurile de mai sus)

Cu mai mulţi arbori antrenaţi (conduşi)

Numărul
arborilor
conduşi

Tabelul 2. Clasificarea transmisiilor prin curele (continuare) [1]

11
 Criteriul
de Tipul transmisiei
clasificare
Cu raport de transmitere constant (vezi figurile de mai sus)
Cu raport de transmitere variabil
În trepte (cutie de viteze) Continuu (variator )

Raportul de
transmitere

Tabelul 2. Clasificarea transmisiilor prin curele (continuare) [1]

1.3 Elemente constructive. Materiale

Materialele din care se confecţionează curelele trebuie să îndeplinească o serie de

condiţii [2]:
 să fie elastice, pentru ca la înfăşurarea curelei pe roată, tensiunile de
încovoiere care iau naştere să fie mici;
 coeficientul de frecare, dintre curea şi roată, să fie mare; să fie rezistente la
uzură şi oboseală şi cu deformaţii plastice mici;
 să fie rezistente la acţiunea agenţilor externi;
 să fie ieftine şi să nu fie deficitare.

În funcţie de materialul din care sunt confecţionate, se disting următoarele tipuri de

curele: din piele, ţesături textile, pânză cauciucată, materiale plastice, bandă de oţel.

12
 1.3.1 Curele late netede (lise)

Curelele din piele - sunt confecţionate din piele de bovine. Se execută dintr-un singur
strat (simple) sau din două sau mai multe straturi (multiple), lipite între ele, pe toată lungimea.
Pielea este rezistentă la uzură, are coeficient de frecare mare şi rezistă la acţiunea unor
agenţi exteriori, are rezistenţă redusă la oboseală, lucrează cu deformaţii plastice şi este un
material deficitar [2].

Curelele din ţesături textile - Se execută dintr-un singur sau mai multe straturi,
îmbinarea capetelor realizându-se prin coasere sau lipire. Materialul poate fi unul textil
(bumbac, celofibră, lână, păr de cămilă sau capră, în, mătase naturală) sau fibre sintetice
(vâscoză, poliamide, poliesteri).
Curelele din ţesături au o funcţionare liniştită, pot funcţiona la viteze mari, pe roţi de
diametre mici, datorită flexibilităţii ridicate. Ca dezavantaje, aceste curele au durabilitate
scăzută, se alungesc în timp, sunt sensibile la variaţii de temperatură, la umezeală şi la factori
chimici.

Curelele din țesături impregnate cu cauciuc - sunt confecţionate din mai multe
straturi de ţesături textile. Ţesăturile textile (inserţii) reprezintă elementul de rezistenţă al
curelei. Inserţia se poate realiza sub forma unor straturi paralele (fig.1.3, a), prin înfăşurare în
mai multe straturi sub formă de spirală (fig.1.3, b) sau în straturi concentrice (fig.1.3, c).
Aceste curele au între straturi şi la exterior cauciuc vulcanizat (fig.1.3,d), fiind
rezistente la umezeală şi la medii umede, acide sau bazice. Curelele înfăşurate sunt mai rigide
decât cele stratificate, în schimb marginile sunt mai rezistente, putând fi utilizate la
transmisiile cu ramuri sau axe încrucişate.

Fig. 1.8 Inserţia straturi paralele (a); înfășurare în straturi sub formă de spirală (b) înfășurare
în straturi concentrice (c); inserție între straturi şi la exterior cauciuc vulcanizat (d) [2].

13
 Dacă în loc de ţesătura textilă se folosesc inserţii sub formă de şnur (fig. 1.9), se
obţin curele cu flexibilitate mărită.

Fig. 1.9 Curele având inserţii sub formă de șnur [2]

Curelele din materiale plastice - se folosesc două tipuri de curele din material
plastic:
 curele exclusiv din material plastic;
 curele din material plastic şi alte materiale (compuse).
Materialele plastice folosite sunt materialele poliamidice şi poliesterice, utilizate sub
formă de folii de grosimi diferite sau sub formă de fire împletite sau cablate. Materialele
plastice prezintă avantajul unor rezistenţe la tracţiune şi uzare mai mari, dar nu prezintă o
aderenţă prea bună la roţi (coeficienţi de frecare mici). Din acest motiv, materialele plastice
singure au o utilizare restrânsă în confecţionarea curelelor.
Curelele compound (fig. 1.10) sunt realizate dintr-o folie sau dintr-un strat de şnururi
din poliamidă sau poliester, ca element de rezistenţă, căptuşit la interior cu un strat subţire din
piele de calitate înaltă, (cromată special) şi dintr-un strat de protecţie, dispus pe partea
exterioară. Stratul din material plastic este elementul de rezistenţă al curelei (nailon, cu
sr = 400 MPa; poliester, cu sr = 850 MPa), iar stratul din piele este cel care asigură o aderenţă
bună (frecare mare) între curea şi roţi (m = 0,45…0,6, la v = 20…30 m/s).
Prin construcţia lor, curelele compound însumează proprietăţile de rezistenţă ale
materialelor plastice cu cele de fricţiune ale pielii. Curelele compound sunt rezistente la
produse petroliere, sunt foarte flexibile – putându-se înfăşura pe roţi de diametre foarte mici
(D/h ≥ 10) – sunt antielectrostatice, funcţionează bine la temperaturi până la 1200C, permit
viteze periferice foarte mari (v > 100 m/s), suportă frecvenţe de îndoiri mari (până la
100 Hz), au o durabilitate mare şi sunt, practic, insensibile la umiditate.
Performanţele ridicate ale acestor curele fac posibilă utilizarea lor la realizarea
transmisiilor cu dimensiuni de gabarit mici şi a celor care funcţionează la viteze mari;
diametrul minim al roţii de curea poate ajunge la 25 mm, iar turaţia la 300.000 rot/min.

14
 Curelele având ca inserţie folie de poliamidă se execută la orice lungimi şi cu lăţimi
până la 1200 mm, atât cu fine cât şi fără fine. Curelele cu inserţie din şnur poliamidic se
execută numai din fire, la lungimi până la 10.000 mm şi lăţimi până la 500 mm.

Fig. 1.10 Curele compound (compuse) [2]

Curelele late politriunghiulare (Poly-V) - au o construcţie specială, suprafaţa

exterioară fiind netedă, iar suprafaţa interioară este profilată. Suprafaţa interioară prezintă
proeminenţe, dispuse longitudinal, cu profil triunghiular. Elementul de rezistenţă este un şnur
din material plastic (fig.1.11.) înglobat în masa de cauciuc a curelei.

Fig. 1.11 Curele late politriunghiulare [2]

Cureaua este acoperită la exterior cu un strat protector, realizat din material plastic,
care asigură aderenţa şi rezistenţa la uzare a curelei.
Porţiunea profilată, având înălţime mică în raport cu înălţimea totală a curelei, conferă
acestor curele o flexibilitate mare, comparabilă cu cea a curelelor late obişnuite.
Proeminenţele triunghiulare – de contact ale curelei cu roata – asigură o aderenţă
sporită şi presiuni de contact mai mici decât în cazul curelelor late. Curelele politriunghiulare
transmit puteri P >1250 kW, la viteze v >50 m/s.

15
 1.3.2 Curele late dinţate (sincrone)

Cureaua dinţată (fig. 1.12) se compune dintr-un element de înaltă rezistenţă (1),
înglobat într-o masă compactă de cauciuc sau material plastic (2). Suprafaţa exterioară şi zona
danturată sunt protejate cu un strat (3), din ţesături din fibre sintetice rezistente la uzură şi la
agenţi chimici şi termici [2].
Elementul de rezistenţă (1) poate fi realizat din cabluri metalice, din fibre de poliester
sau fibre de sticlă. Dantura poate fi dispusă pe o parte a curelei (fig. 1.12, a) sau pe ambele
părţi (fig. 1.12, b).

a) b)

Fig. 1.12 Curea dințată cu dantura poate fi dispusă pe o parte a curelei, (a)
sau pe ambele părţi, (b) [2]

Curelele cu dantură pe o singură parte se folosesc la transmisiile cu axe paralele şi

ramuri deschise, cu sau fără rolă de întindere (fig. 1.13, a şi b), iar curele cu dantură pe
ambele părţi se folosesc la transmisiile cu mai mulţi arbori, dispuşi de o parte şi de alta a
curelei (fig. 1.13, c).

Fig. 1.13 Transmisiile cu axe paralele şi ramuri deschise, cu sau fără rolă de întindere (a şi b)
și transmisii cu mai mulţi arbori, dispuşi de o parte şi de alta a curelei (c) [2]

16
 Dinţii curelelor pot fi trapezoidali, parabolici şi semicirculari. Profilul clasic al dintelui
este cel trapezoidal, în ultimul timp executându-se şi profiluri curbilinii, prin aceasta
urmărindu-se reducerea zgomotului şi îmbunătăţirea modului de intrare şi ieşire în şi din
angrenare. Profilul cu formă parabolică permite utilizarea dinţilor mai înalţi în raport cu
profilul tradiţional.
Această caracteristică, cumulată cu robusteţea dintelui, permite o creştere a sarcinii
transmise şi o reducere a interfeţei create în timpul angrenării dintre dintele curelei şi cel al
roţii. Forma parabolică determină următoarele avantaje:
 reducerea zgomotului în funcţionare;
 sporirea puterii transmise;
 creşterea rezistenţei dintelui la oboseală.
Curelele sincrone cu dinţi trapezoidali, considerate standard, se utilizează în transmisii
de până la 150 CP şi 16.000 rot/min. Dimensiunile standardizate sunt cele corespunzătoare
pasului de (în ţoli): 0,080 (2/25); 0,125 (1/8); 0,200 (1/5); 0,375 (3/8); 0,500 (1/2); 0,875 (7/8)
şi 1,25 (1 1/4),conform ISO 5294, 5295, 5296.
Curelele cu dinţi curbilinii, cu profil parabolic şi semicircular, pot prelua sarcini mai
mari cu până la 200% faţă de cele cu dinţi trapezoidali. Se regăsesc în gama de dimensiuni
corespunzătoare paşilor de 3, 5, 8 şi 14 mm. Transmisiile prin curele dinţate realizează
transmiterea mişcării fără alunecare, dinţii curelei angrenând cu dantura roţii de curea. Aceste
transmisii cumulează avantajele transmisiilor prin curele late şi ale transmisiilor prin lanţ.
Datorită avantajelor pe care le prezintă, aceste transmisii s-au impus, fiind utilizate în
multe domenii, cum ar fi:
 construcţia de autovehicule (la sistemul de distribuţie);
 construcţia maşinilor unelte,
 construcţia maşinilor textile,
 birotică,
 computere,
 proiectoare,
 maşini de scris.

17
 1.3.3 Îmbinarea capetelor curelelor late

Curelele late se pot realiza sub forma unor benzi lungi, îmbinate la capete prin diverse
metode. O transmisie prin curele, îmbinată la capete, poate utiliza întreaga capacitate portantă
a curelei numai atunci când îmbinarea capetelor acestora este făcută corespunzător [2].
Problema îmbinării corespunzătoare a capetelor curelelor se pune, în special, la
transmisiile cu viteze ridicate şi la transmisiile cu roţi de diametre mici.
O îmbinare trebuie să prezinte următoarele calităţi:
 să nu micşoreze durabilitatea curelei;
 să nu reducă flexibilitatea curelei;
 să nu producă vibraţii sau o funcţionare neregulată a curelei;
 să fie rezistentă la umiditate, la ulei şi unsoare;
 să reziste la temperatura de funcţionare a curelei;
 să se execute uşor şi repede.
Îmbinarea capetelor curelelor late se poate realiza prin lipire, respectiv vulcanizare,
prin coasere sau cu elemente metalice speciale.
Lipirea este procedeul de îmbinare care se foloseşte la curelele din piele, materiale
plastice şi la cele de tip compound (compuse). Se folosesc adezivi sintetici, care asigură
rezistenţă ridicată la tracţiune. Datorită acestor adezivi, lipirea a devenit cea mai raţională
metodă de îmbinare a capetelor curelelor. Înainte de lipire, capetele curelei se subţiază sub
formă de pană (fig. 1.14, a), pe anumite lungimi. În cazul curelelor din piele formate din două
straturi, lipirea se execută sub formă de pană, ca în fig. 1.14, b.
Viteza de lucru a curelei v < 30 m/s, iar la curelele foarte flexibile v < 50 m/s.
La curelele din ţesături impregnate cu cauciuc, care se îmbină prin vulcanizare,
capetele curelei se subţiază în trepte (fig. 1.14, c), ţinând seama de structura stratificată a
acestora.

Fig. 1.14 Lipirea curelelor formate dintr-un singur strat (a), formate din două straturi (b), sau
curele din ţesături impregnate cu cauciuc, care se îmbină prin vulcanizare (c) [2]

18
 Îmbinarea prin coasere sau cu elemente metalice speciale se utilizează, în special,
în cazul curelelor din ţesături textile, putându-se utiliza şi la curelele din piele.
Îmbinarea mecanică se poate realiza cu agrafe din oţel (fig.1.15) sau cu elemente
suplimentare metalice, fixate cu şuruburi; acestea din urmă nu sunt recomandate, întrucât
produc şocuri şi vibraţii în transmisie, ceea ce face ca viteza să fie maximă.

Fig. 1.15 Îmbinarea prin coasere sau cu elemente metalice speciale [2]

1.3.4 Curele trapezoidale

Cureaua trapezoidală are în secţiune transversală forma unui trapez isoscel şi este
formată din mai multe zone. Zona (1) reprezintă elementul de rezistenţă al curelei, care poate
fi realizat din ţesătură de bumbac (fig. 1.16, a), din şnur (fig. 1.16, b) sau din cablu
(fig. 1.16, c). Elementul de rezistenţă este învelit într-o masă de cauciuc sintetic, care cuprinde
zona de compresiune (2) [2].

Fig. 1.16 Curea trapezoidală din bumbac (a), din șnur (b), sau din cablu(c) [2]

La exterior, cureaua este protejată prin învelişul de protecţie (4), format din unul sau
mai multe straturi de pânză cauciucată. Curelele trapezoidale sunt standardizate, în funcţie de
dimensiunile secţiunii, în două tipuri: curele trapezoidale clasice şi curele trapezoidale
înguste. La aceste curele, flancul în stare liberă este rectiliniu.
Se mai folosesc şi alte tipuri de curele trapezoidale, cum ar fi: curele speciale, curele
dublu trapezoidale sau curele trapezoidale multiple.

19
 Curelele trapezoidale speciale (fig. 1.17, a) au flancurile în stare liberă concave,
oferind avantajul unei aşezări corecte a curelei pe roată, în timpul funcţionării. În stare
deformată, atunci când cureaua se înfăşoară pe roată, flancul curelei devine rectiliniu, ca şi
flancul canalului de pe roata de curea (la curelele clasice, în stare deformată flancul curelei nu
mai rămâne rectiliniu (fig. 1.17, b) [2].

Fig. 1.17 Curea trapezoidală cu flancurile în stare liberă (a),

cu flancurile în stare deformată (b) [2]

Curelele dublu trapezoidale (fig. 1.18, a) se folosesc în cazul transmisiilor cu mai

multe roţi conduse, dispuse pe ambele părţi ale curelei (fig. 1.18, b).

Fig. 1.18 Curea dublu trapezoidală (a), transmisiilor cu mai multe roţi conduse,
dispuse pe ambele părţi ale curelei (b) [2]

Curelele trapezoidale multiple (fig. 1.19) înlocuiesc curelele trapezoidale simple

montate în paralel, prezentând avantajul că evită alungirile inegale ale elementelor
componente.

Fig. 1.19 Curea dublu trapezoidală multiplă [2]

20
 În comparaţie cu transmisiile prin curele late clasice, transmisiile prin curele
trapezoidale se caracterizează prin capacitate portantă mai mare şi o încărcare mai mică a
arborilor. Aceste avantaje sunt determinate de frecarea mărită dintre curea şi roţi, coeficientul
de frecare redus fiind de aproximativ trei ori mai mare decât coeficientul de frecare de
alunecare .
Cureaua trapezoidală prezintă avantaje, în special, la transmisii cu distanţe mici între
axe şi cu rapoarte mari de transmitere. Curelele trapezoidale cu striaţii transversale, care
conduc la mărirea elasticităţii curelei la înfăşurarea pe roţi, realizează micşorarea tensiunii de
încovoiere şi mărirea suprafeţei de contact a flancurilor curelei cu roata (fig. 1.20).

Fig. 1.20 Curelele trapezoidale cu striaţii transversale [2]

1.4 Roţi pentru transmisiile prin curele

O roată de curea se compune din următoarele părţi: obadă, disc sau spiţe şi butuc.
Roţile de curea trebuie să îndeplinească, în principal, următoarele condiţii:
 să fie cât mai uşoare, dar să asigure transmiterea sarcinii;
 să fie bine echilibrate; să asigure un coeficient de frecare ridicat şi să nu
uzeze cureaua;
 să suporte viteze periferice mari.
Materialele folosite la realizarea roţilor pentru transmisiile prin curele sunt: fonta
(folosită cel mai frecvent), oţelul, aluminiul, materialele plastice, lemnul sau cartonul
presat [1].

1.4.1 Roţi pentru transmisiile prin curele late netede

Cel mai frecvent se folosesc roţile din fontă. La viteze periferice v < 30 m/s, se
folosesc fontele cenuşii, iar la viteze mai mari fontele aliate. Roţile cu diametre relativ mici
(D < 500 mm) se execută cu disc continuu (fig. 1.19, a), cu găuri pentru uşurare (fig. 1.19, b)
sau în construcţia sudată (fig. 1.19, c).

21
 Roţile din oţel se folosesc la viteze mai mari (v > 40 m/s) şi se realizează prin
turnare (fig. 1.21, a şi b) sau în construcţie sudată (fig. 1.21, c). La roţile sudate, discul şi
obada se execută din tablă, iar butucul prin turnare sau din semifabricat laminat, prin aşchiere.

Fig. 1.21 Roţi cu disc continuu (a), roţi cu găuri pentru uşurare (b),
roți în construcţia sudată (c) [1]

Roţile cu diametre mai mari (D > 500 mm) se execută cu spiţe (fig. 1.22, a) sau din
două bucăţi solidarizate cu şuruburi (fig. 1.22, b), pentru D > 2000 mm.
În fig. 1.22, a sunt prezentate două roţi, una cu suprafaţa exterioară (de contact cu
cureaua) bombată, iar cealaltă cu suprafaţa exterioară cilindrică. Şi poziţia butucului este
diferită la cele două roţi.
În fig. 1.22, b sunt prezentate, pentru aceeaşi lăţime a suprafeţei exterioare, trei
posibilităţi de realizare a butucului, definit prin lungimea L.

a) b)

Fig. 1.22 Roţi executate cu spiţe (a), roţi executate din

două bucăţi solidarizate cu şuruburi (b) [1]

Roţile din aluminiu sunt uşoare şi pot funcţiona la aceleaşi viteze periferice ca şi roţile
din oţel. Deoarece aluminiul este un material scump, se recomandă numai la roţi de

22
dimensiuni mici (D < 200 mm). Roţile din materiale plastice se folosesc, mai ales, în
transmisiile prin curele din piele sau din ţesături textile.
Materialele din care se confecţionează sunt: bachelita, textolitul, poliamidele etc.
La serii mici de fabricaţie, aceste roţi se execută din textolit sau lemn stratificat şi se
prelucrează prin aşchiere.
La serii mari, roţile se execută prin injecţie, folosind ca material poliamida sau
bachelita. Constructiv, roţile din materiale plastice sunt identice cu cele din materiale
metalice. Pentru a asigura rezistenţa canalelor de pană din butuc, se execută roţi de curea cu
bucşă metalică, pe care se injectează restul roţii.
Suprafaţa exterioară (activă) a roţilor de curea poate fi cilindrică sau bombată. Prin
bombare se asigură stabilitatea în funcţionare a curelei, evitându-se alunecarea laterală a
acesteia de pe obada roţii. La transmisiile cu axe paralele care funcţionează la viteze mari (v >
50 m/s), ambele roţi ale transmisiei sunt bombate.
La transmisiile cu mai multe roţi conduse, se execută cu bombament numai roţile care
acţionează pe aceeaşi parte a curelei, celelalte roţi fiind cilindrice.
La transmisiile care funcţionează la viteze v < 20 m/s şi la transmisiile cu axe
încrucişate, se folosesc roţi cilindrice.

1.4.2 Roţi pentru transmisiile prin curele trapezoidale

Roţile de curea pentru transmisiile prin curele trapezoidale clasice şi înguste au

dimensiunile canalelor standardizate, diametrele minime şi maxime ale roţilor fiind limitate în
funcţie de tipul curelei utilizate [1].
Materialele utilizate pentru realizarea roţilor de curea sunt fonta, oţelul, aliaje din
metale uşoare şi unele materiale plastice.
Roţile pentru curelele trapezoidale se pot realiza: în construcţie turnată (fig. 1.23, a, b,
c), pentru diametre maxime de 300 mm; în construcţie sudată (fig. 1.23, d), pentru diametre
mai mari de 300 mm; din elemente de tablă ştanţată, îmbinate prin lipire, nituire sau sudare
(fig. 1.23, e, f, g).
În cazul unor transmisii cu distanţă mică între axe – pentru obţinerea întinderii curelei
şi pentru realizarea unui reglaj fin al raportului de transmitere – se folosesc construcţii
speciale, cu curele reglabile (fig. 1.23, h).

23
 Fig. 1.23 Metode de realizare a roţilor pentru transmisiile cu curele trapezoidale [1]

1.4.3 Roţi pentru transmisiile prin curele dinţate (sincrone)

Roţile pentru curelele dinţate, în afara geometriei dinţilor, care trebuie să asigure o
angrenare corectă cu dinţii curelei, trebuie să asigure şi poziţia corectă în plan axial a curelei,
de aceea, la aceste roţi, trebuie prevăzute reazeme laterale [1].
În fig. 1.24 sunt prezentate câteva soluţii pentru realizarea roţilor dinţate, pentru
curelele dinţate. În fig. 1.24, a şi c sunt prezentate roţi cu umeri de ghidare a curelei într-un
singur sens, în fig. 1.24, b cu ghidare în ambele sensuri şi în fig. 1.24, d fără ghidare axială.

Fig. 1.24 Soluţii pentru realizarea roţilor dinţate, pentru curelele dinţate [1]

24
1.5 Tipuri de curele și domenii de utilizare a acestora

1.5.1 Curele de transmisie înguste

Coduri: SPZ,SPA,SPB,SPC [3]

CARACTERISTICI :
 rezistenta la ulei;
 temperatura de lucru (-40 °C ÷ 70 °C);
 rezistenta ridicata la uzură;
 cordul de tracțiune rezistent la oboseala si șocuri;
 disponibile in lungimi de la 487 la 12.500mm (standard)
UTILIZARE :
 autovehicule;
 prese tipografice;
 turbine si centrifuge;
 ventilatoare;
 mașini industria textila, a mobilei;
 utilaje construcții

Fig. 1.25 Curele de transmisie înguste [3]

25
 1.5.2 Curele trapezoidale dințate cu flancuri libere

Coduri: XPZ,XPA,XPB,XPC,ZX,AX,BX,CX,AVX,3VX,5VX
CARACTERISTICI :
 construcție cu margini lise;
 dinții reduc căldura și oboseala dată de îndoire;
 flancurile asigură o poziționare corecta în caneluri;
 asigură transmiterea unei puteri sporite;
 economisesc energia, durata de viața prelungită;
 disponibile in lungimi de la 587 la 3.550 mm (standard).
UTILIZARE :
 în special, pentru motoare de turații mari cu fulii mici;
 în industria autovehiculelor, la pompe, ventilatoare, alternatoare;
 mașini agricole, tipografice, agricole.

Fig. 1.26 Curele trapezoidale dințate cu flancuri libere [3]

1.5.3 Curele trapezoidale cu margini lise

Coduri: PROFIL (5X3), (6X4), (8X5), Z(10X6), A(13X8), B(17X11), (20X12.5), C(22X14),
(25X16), D(32X20), (40X25)
CARACTERISTICI :
 economisesc energia cu peste 5% fată de curelele trapezoidale clasice;
 coeficient de întindere foarte mic;
 vibrații reduse în funcțiune;
 randament ridicat în transmiterea puterii și vieții îndelungate
26
UTILIZARE :
 utilaje pentru prelucrarea lemnului;
 utilaje pentru minerit;
 utilaje pentru construcții;
 aranjamente;
 utilaje agricole;
 autovehicule.

Fig. 1.27 Curele trapezoidale cu margini lise [3]

1.5.4 Curele trapezoidale multiple

Coduri: PROFIL (5X3), (6X4), (8X5), Z(10X6), A(13X8), B(17X11), (20X12.5), C(22X14),
(25X16), D(32X20), (40X25)
CARACTERISTICI :
 bandă de legătură solidă leagă curelele și le menține la distantă constantă;
 cord de tracțiune;
 temperatura de lucru -40 °C ÷ 70 °C
UTILIZARE :
 utilaje minerit, utilaje pentru cariere;
 utilaje pentru prelucrarea lemnului;
 utilaje agricole;
 mașini din industria textilă;
 ventilatoare cu gabarit sporit.

27
 1.5.5 Curele cu transmisie sincrone

Coduri: MXL,XL,L,H,XH,DXL,DL,DH,3M(A), 5M(A), 8M(A), 5M-D ,8M-D

CARACTERISTICI :
 cu dinții trapezoidali, curbilinii sau dublă față, curelele oferă o putere
transmisibilă ridicată și o funcționare durabilă și silențioasă;
 dinții în înveliș de nylon asigură un angrenaj precis cu canalele fuliilor ;
 cordul de tracțiune rezistent la alungire;
 curelele sincrone clasice reprezintă o alternativă economică care nu necesită
întreținerea, folosită în locul transmisiilor prin lanț sau prin angrenaje.
UTILIZARE :
 copiatoare, imprimante, camere video;
 aparate elector-casnice;
 mașini unelte, motoare electrice;
 pompe, suflante;
 mașini tipografice.

Fig. 1.28 Curele cu transmisie sincrone [3]

28
 1.5.6 Curele cu transmisie sincrone din poliuretan

Coduri: T2.5,T5,T10,T20,AT5, AT10,T5-D,T10-D

CARACTERISTICI :
 amestecul de poliuretan flexibil și cordul de tracțiune din oțel dau posibilitatea
transmiterii unei puteri maxime;
 angrenaj perfect al dinților si tolerante mici;
 rezistență ridicată la ulei și la mulți alți agenți chimici;
 rezistență la ozon și abraziune;
 stabilitate termică.
UTILIZARE :
 larga utilizare în domeniul aparaturii de birou;
 maşini din industria textilă;
 maşini din industria de hârtie;
 maşini de cusut;
 compresoare.

Fig. 1.29 Curele cu transmisie sincrone din poliuretan [3]

29
 CAPITOLUL 2 ALINIEREA CURELELOR

2.1 Consecințele dezalinierii fuliilor

La utilajele acționate prin curele, una dintre cele mai frecvente motive ale opririi
accidentale este atribuită dezalinierilor [4].
Sunt trei tipuri de dezalinieri:
 unghiulară vertical;

Fig. 2.1 Dezaliniere unghiulară vertical [4].

 paralelă;

Fig. 2.2 Dezaliniere paralelă [4].

 unghiulară orizontal.

Fig. 2.3 Dezaliniere unghiulară orizontal [4].

În realitate aceste abateri apar de cele mai multe ori combinate. În cazul în care
aceste probleme nu sunt eliminate, în timp, pot duce la defecțiuni majore sau chiar la oprirea
utilajului. Dezalinierea are un efect direct asupra curelelor și a fuliilor, cauzând distrugerea
lor prematură, în același timp provoacă și vibrații suplimentare în sistem. Aceste vibrații cresc
temperatura în lagăre, duc la amprentarea și distrugerea rulmenților și a cuplajelor, rezultând
astfel o pagubă.

30
 Vechile metode de aliniere (folosind o sfoară sau o placă) sunt foarte rapide însă și
foarte inexacte. Aparatele moderne de aliniere, cum ar fi Easy-Laser D90 BTA (fig. 2.4,) sunt
la fel de rapide, ușor de folosit, dar cu o precizie mult mai mare, permițând o reglare sub
1 mm la o lungime de 6 metri (distanța între cele 2 axe).

Fig.2.4. Aparat de aliniere fulii, Easy-Laser D90 BTA [5].

Aceste aparate permit o montare foarte rapidă ori în șanțurile fuliilor ori pe lateralul
fuliilor (fig.2.5), folosind magneți puternici, iar laserul produs de emițător permite o
vizualizare excelenta
Alinierea corectă a fuliilor atrage după ea numeroase beneficii: mărește durata de viață
rulmenților, fuliilor, curelelor, scade consumul de energie și de vaselină și reduce numărul
opririlor accidentale cu aproape 50%, mărind astfel eficiența și productivitatea.

Fig.2.5. Montare pe lateralul fuliilor [5].

31
2.2 Principiul procesului de aliniere al transmisiei prin curele

Descrierea principiului de funcționare - Easy-Laser D90 BTA

Easy-Laser D90 BTA este instrumentul utilizat pentru alinierea roţilor de transmisie.
Se montează în câteva secunde, iar fasciculul laser se proiectează pe ţinte, ceea
permite verificarea rapidă și corectarea dezalinierii [6].
Avantajele sistemului D90 sunt:

 Afişează abaterea de paralelism și unghiulară dintre roţile de transmisie;

 Metoda de aliniere cu laser este mult mai rapidă și mai exactă decât metodele
convenționale;
 Adecvat atât pentru utilajele montate orizontal, cât şi pentru cele montate
vertical;
 Orice operator poate efectua alinierea;
 Sistemul se poate folosi chiar şi în cazul roţilor de transmisie din materiale fără
proprietăți magnetice;
 Se potriveşte majorităţii tipurilor de roţi de transmisie;
 Distanța de măsurare de până la 10 metri;
 Poziția curelei în canelură poate fi utilizată ca referință.

Instrumentul se atașează în câteva secunde iar fasciculul laser este proiectat pe ţinte.
Când fasciculul trece prin fantele ţintelor, transmisia este aliniată. Rezultatul este o
aliniere rapidă şi precisă. Transmisiile cu două sau mai multe curele, sau cele prin curele late
sunt afectate de dezaliniere, fapt care provoacă tensionarea diferită a curelelor și uzarea
crescută a acestora pe margini.
Atunci când alinierea se face cu Easy-Laser D90 BTA, se reduce uzarea roţilor de
transmisie, a curelelor, a lagărelor şi a garniturilor, precum și nivelul de vibrații. Creșterea
eficienței înseamnă, de asemenea, o economie mare de energie.
Easy-Laser D90 BTA se atașează pe părţile laterale ale roţilor de transmisie, nu pe
canelurile de curea. Acest lucru înseamnă că sistemul se potriveşte tuturor tipurilor de roți,
indiferent de profil. Designul inteligent al unităţilor de măsurare asigură alinierea fără
probleme atât a roţilor mici, cât şi a celor mai mari.
Sistemul Easy-Laser D90 BTA are ţintele care permit evaluarea "vizuală" rapidă și
oferă o precizie excelentă.

32
 CAPITOLUL 3 PROCEDURA DE ALINIERE

3.1 Domeniu de aplicare

3.1.1 Scop

Prezenta procedură stabileşte condiţiile, tehnica de aliniere şi criteriile de acceptare la

procedeul de aliniere a fuliilor.

3.1.2 Domeniu de aplicare

Procedura se aplică oricărui tip de transmisie prin curele, în vederea alinierii fuliilor și
eliminării dezalinierilor ce apar la transmisiile prin curele.
Procedura se aplică oricărui tip de transmisie prin curele indiferent de materialul din
care sunt confecționate fuliile.

3.2 Documente de referință. Definiţii şi abrevieri

3.2.1 Documente de referință

 Manualul tehnic de utilizare al aparatului Easy-Laser D90 BTA.

3.2.2 Definiţii şi abrevieri

ME motor electric
TCT transmisie prin curele trapezoidale
RT reductor de turaţie cu roţi dințate
IA Instrucţiuni de aliniere
C cuplaj)-(mai exista si sistemul de întindere şi apărători de protecţie)
RM Roata motoare
RC Roata condusă

33
 3.3 Descrierea activităţii procedurale

3.3.1. Principiul metodei:

Instrumentul Easy-Laser D90 BTA se atașează cu ajutorul plăcuțelor magnetice pe

RM iar fasciculul laser este proiectat pe ţintele care sunt fixate magnetic pe RC. Apoi se face
reglajul pană când fasciculul trece prin fantele ţintelor.

3.3.2 Condiții prealabile de aliniere

Fuliile se vor verifica înaintea primului montaj asupra execuţiei corecte şi a

eventualelor deteriorări.
Poziţionarea corectă a fuliilor se verifică înainte şi după strângerea bucşelor.
Canalele fuliilor trebuie verificate și curățate.
Înainte de montarea curelelor se verifică dacă lăţimea fuliilor este aceiaşi. O eventuală
diferenţă între lăţimile celor două fulii trebuie luată în considerare în mod corespunzător la
montaj.
Arborii şi fuliile se aliniază şi se verifică bătaia lor. Se recomandă ca abaterea maximă
a oscilaţiilor fuliei să nu depăşească 0,25°.

3.4 Descrierea echipamentului

Pe partea frontală ( fig. 3.1) sunt poziționate:

 Butoanele Ponit/Oprit;
 Compartimentul pentru baterie – Alcalina 1,5 V, R6 (AA);
 Fantele pentru depozitarea țintelor;
 Fasciculul laser.

Fig.3.1 Vedere frontala Easy-Laser D90 BTA [5].

34
 Pe partea posterioara (fig.3.2) sunt poziționate:
 Plăcuțele de fixare magnetice;
 Eticheta cu informații de siguranță.

Fig.3.2. Vedere posterioara Easy-Laser D90 BTA [5].

3.5 Tehnica de aliniere

Se fixează aparatul Easy-Laser D90 BTA pe RM cu ajutorul plăcuțelor magnetice,

apoi țintele se așează în sens trigonometric pe RC la 900 si 2700 (corespunzător orei 1200 și
600), pentru alinierea în planul vertical și în sens trigonometric pe RC la 00 si 1800
(corespunzător orei 300 și 900), pentru alinierea în planul orizontal .
Pentru realizarea reglajului în cele două planuri, se slăbesc șuruburile de fixare ale RC,
apoi folosind șuruburile de ghidaj se modifică unghiul RC astfel încât fasciculul laser să
treacă prin fantele țintelor.
Alinierea este realizată atunci când fasciculul trece prin fantele țintelor în ambele
planuri (vertical si orizontal) (fig. 3.3).

Fig.3.3. Alinierea fuliilor [5].

35
 CONCLUZII

Transmisia prin curele transmite energie mecanică de la roata conducătoare la una sau
mai multe roţi conduse prin intermediul unui element flexibil numit curea. Transmiterea
mişcării se face prin frecarea cu alunecare ce i-a naştere între feţele laterale ale curelei
trapezoidale şi canal, prin formă, fără frecare, prin angrenarea succesivă a dinţilor roţilor de
curea cu dinţii curelei [1].
Transmisiile prin curele trapezoidale se mai numesc şi asincrone (raport de transmisie
variabil), iar cele prin curele dinţate se mai numesc şi sincrone (raport de transmitere
constant).
Utilizarea transmisiilor prin curele prezintă numeroase avantaje tehnice şi economice
care puse în balanţă cu dezavantajele plasează transmisiile prin curele în categoria produselor
competitive.
Transmisiile prin curele cu alunecare prezintă o serie de avantaje:
 se montează şi se întreţin uşor;
 funcţionează fără zgomot;
 amortizează şocurile şi vibraţiile;
 necesită precizie de execuţie şi montaj relativ reduse;
 costurile de fabricaţie sunt reduse;
 transmit sarcina la distanţe relativ mari între arbori;
 permit antrenarea simultană a mai multor arbori;
 funcţionează la viteze mari;
 asigură protecţia împotriva suprasarcinilor.

Dintre dezavantajele acestor transmisii se pot menţiona:

 capacitate de încărcare limitată;
 dimensiuni de gabarit mari, comparativ cu transmisiile prin roţi dinţate;
 forţe de pretensionare mari, care solicită arborii şi reazemele;
 raport de transmitere variabil, ca urmare a alunecării curelei pe roţi;
 sensibilitate mărită la căldură şi umiditate;
 durabilitate limitată;
 necesitatea utilizării unor dispozitive de întindere a curelei.

36
 La utilajele acționate prin curele, una dintre cele mai frecvente motive ale opririi
accidentale este atribuită dezalinierilor.
Dezalinierea are un efect direct asupra curelelor și a fuliilor, cauzând distrugerea lor
prematură, în același timp provoacă și vibrații suplimentare în sistem.
Vechile metode de aliniere (folosind o sfoară sau o placă) sunt foarte rapide însă și
foarte inexacte. Aparatele moderne de aliniere, cum ar fi Easy-Laser D90 BTA, sunt la fel de
rapide, ușor de folosit, având o precizie mult mai mare, permițând o reglare sub 1 mm la o
lungime de 6 metri (distanța între cele 2 axe).
Alinierea corectă a fuliilor atrage după ea numeroase beneficii: mărește durata de viață
rulmenților, fuliilor, curelelor, scade consumul de energie si de vaselină și reduce numărul
opririlor accidentale cu aproape 50%, mărind astfel eficiența și productivitatea.
Easy-Laser D90 BTA este instrumentul utilizat pentru alinierea roţilor de transmisie.
Se montează în câteva secunde, iar fasciculul laser se proiectează pe ţinte, ceea
permite verificarea rapidă și corectarea dezalinierii.
Avantajele aparatului Easy-Laser D90 BTA sunt:

 Afişează abaterea de paralelism și unghiulară dintre roţile de transmisie;

 Metoda de aliniere cu laser este mult mai rapidă și mai exactă decât metodele
convenționale;
 Adecvat atât pentru utilajele montate orizontal, cât şi pentru cele montate
vertical;
 Orice operator poate efectua alinierea;
 Sistemul se poate folosi chiar şi în cazul roţilor de transmisie din materiale fără
proprietăți magnetice;
 Se potriveşte majorităţii tipurilor de roţi de transmisie;
 Distanța de măsurare de până la 10 metri;
 Poziția curelei în canelură poate fi utilizată ca referință.

Atunci când alinierea se face cu Easy-Laser D90 BTA, se reduce uzarea roţilor de
transmisie, a curelelor, a lagărelor şi a garniturilor, precum și nivelul de vibrații.
Sistemul Easy-Laser D90 BTA se potriveşte tuturor tipurilor de roți, indiferent de
profil. Designul inteligent al unităţii de măsurare asigură alinierea fără probleme atât a roţilor
mici, cât şi a celor mai mari.
Sistemul Easy-Laser D90 BTA are ţinte care permit evaluarea "vizuală" rapidă și oferă
o precizie excelentă.
37
 Bibliografie

[1] *** http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/TM/Capitol_3.pdf (Accesat in data de 01.06.2018)

[2] *** http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/OM/JulaChisuLates/Col10.pdf

(Accesat in data de 01.06.2018)
[3] *** https://www.scribd.com/doc/152029580/Proiect-Absolvire-Transmisii-Prin-Curele
(Accesat in data de 01.06.2018)

[4]***http://www.leco.ro/userfiles/file/Alinierea%20fuliilor%20si%20a%20rotilor%20de%20lant.pdf
(Accesat in data de 01.06.2018)

[5]*** https://easylaser.com/en-us/products/belt-alignment/d90-bta (Accesat in data de 01.06.2018)

[6]***http://www.mobilindustrial.ro/current_version/index.php/truse-cu-laser/aliniere-curele/90-
sistemul-easy-laserr-d90-pentru-alinierea-transmisiilor-cu-curele (Accesat in data de 01.06.2018)

38