MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea ,,Inginerie Mecanic, Industrial i Transporturi

Departamentul ,,BPM

REFERAT
Transmisii prin curele

A elaborat: st.gr. ITTA-151 Garaz Marin

Data_____________

Semntura___________

A verificat:Conf. univ. Postaru Gheorghe

Data______________

Semntura____________
 Chiinu 2017

Transmisii prin curele

1.1.Definire si domeniu de utilizare

Transmisia cu curea este un mecanism avand rolul de a transmite miscarea-deci cuplul motor-de la arborele de
antrenare la cel antrenat prin intermediul unui element de tractiune numit curea.

Cureaua este o banda inchisa (fara fine), flexibila si extensibila.Ea se infasoara si adera pe suprafetele
periferice ale rotilor de transmisie,fixate pe arbori.

Avantajele transmisiei prin curele:

- transmiterea energiei si a miscarii se face la distante convenabile

- funtionarea este silentioasa

- permite amortizarea socurilor si a vibratiilor

- la suprasarcini, exista posibilitatea patinarii curelei, deci are loc o protectie a

mecanismelor

- costul este scazut, in raport cu al altor transmisii

- precizia de executie este relative scazuta

Dezavantajele transmisiei prin curele:

- gabarit mare in comparative cu transmisia cu roti dintate

- produc zgomot la cuplare si decuplare

- raportul de transmitere nu este constant, deoarece forta tangentiala este variabila

datorita alunecarii

- din cauza tensionarii curelei, se produc incarcari suplimentare in lagare si arbori

- din cauza deformatiilor remanente ale curelei, aceasta trebuie refacuta sau chiar
inlocuita periodic

- durabilitatea este limitata

- poate provoaca incarcari electrostatice

Parametrii geometrici si cinematici ai transmisiei

 Alunecarea elastica a curelei pe roti se explica prin deformatie elastica a curelei datorita alungirii ramurii
active.Analizand vitezele ramurii active v1 si ramurii v2 ,rezulta ca, in timpul functionarii transmisiei, in curea
are loc trecerea de la viteza v 1 in ramura active la valoarea v 2 in ramura pasiva in care cureaua ramane mai
groasa, deci v1 < v2adica v2/v1 < 1; in acelasi timp, viteza periferica a rotii conduse (V 2), este mai mica decat cea
a rotii conducatoare (V1), datorita fenomenului de alunecare elastica a curelei pe periferia rotilor.Pentru
caracterizarea cantitativa a acestui fenomen se foloseste coeficientul de alunecare elastica care exprima
pierderea relative de viteza in transmiterea miscarii, adica:

sau in procente

Coeficientul de alunecare elastica variaza in limitele =0,25 %.

Raportul de transmitere se calculeaza aproximativ facandu-se abstractie de influenta alunecarii curelei,

deci in ipotezavitezelor egale v1 = v2. Rezulta

(1.1)

In practica se recomanda i 8.

Cand se cere o valoare mai precisa a raportului de transmitere, se ia in consideratie alunecarea specifica prin
coeficientul caracteristic astfel :

; deci: . (1.2)

Notand cu grosimea curelei late (fig.1.2, g), diametrul limita D 1 favorabil infasurarii curelei este:D 1 50.
Practic se ia D1 = (5080), care poate fi determinat cu relatia aproximativaa lui Saverin:

[mm]. (1.3)

unde este puterea de calcul; P- puterea necesara masinii antrenate; = 0,95 randamentul transmisiei;
n1 = turatia rotii motoare.

D1 se rotunjeste la valoarea indicata in STAS 6011.

In cazul curelelor cu sectiune trapezoidala, diametrul favorabil S 1 a rotii mici este indicat in STAS 1162 in
functie de sectiunea curelei.

Lungimea curelei infasurate pe roti trebuie determinata, intrucat lungimea reala a curelei inchise, nemontata,
trebuie sa fie mai mica. Aceasta diferenta rezulta din necesitatea montarii curelei pe roti prin intindere sau
pretensionare. Ca urmare este asigurata aderenta curelei pe roti si din aceasta cauza in curea apare o forta care
solicita transmisia atat in functionare cat si la mersul in gol.
 In cazul transmisiilor cu posibilitati de reglare a intinderii, lungimea geometrica este egala cu lungimea reala
L, data de relatia:

(1.4)

in care:

; A-distanta dintre centrele rotilor.

Principalele elemente geometrice ale transmisiei in ipoteza intinderii liniare a ramurilor curelei sunt indicate
in figura 13.2.

Lungimea L a curelelor trapezoidale se rotunjeste la valoarea indicate in standard. In acest caz, din ecuatia
de gradul doi (13.4) cu variabila A rezulta:

(1.5)

Imbinarea capetelor curelelor plate se face prin:cusatura cu agrafe speciale, prin lipire, prin coasere, cu
suruburi sau cu nituri. De modul imbinarii capetelor se tine seama la cotarea lungimii L.

Unghiul de infasurare . Buna functionare a transmisiei este conditionata si de unghiul 1 corespunzator

infasurarii curelei pe roata mica (fig. 13.2). La curelele late 1 > 150s, iar la cele trapezoidale 1 > 110s.

Distanta dintre axe A. Valoarea unghiului de infasurare 1 creste cu distanta dintre axele de rotatie. Valoarea
minima limiteaza distanta dintre axe in functie de diametrul rotii mari D2, dupa cum se indica in figura 13.1

Transmisiile prin curele fac parte din categoria transmisiilor prin

frictiune si servesc la transmiterea miscarii de rotatie si a
momentului de torsiune de la arborele condus la cel conducator,
ntr-un anumit raport si la o anumita distanta, prin intermediul
uneia sau mai multor curele fig. 1.1.

Datorita specificului constructiv n comparatie cu transmisiile

prin roti cu frictiune suprafata de frecare creste mult. Din aceasta
cauza, forta de ntindere a curelelor necesare pentru transmiterea
Fig. 1.1. unui anumit moment, va fi mai mica dect forta de apasare
reciproca n cazul transmisiei cu roti de frictiune.

Acest lucru duce la simplificarea constructiei lagarelor de sustinere si reducerea uzurii pe suprafetele de contact.

Utilizarea larga a transmisiei prin curele deriva din urmatoarele avantaje :

constructie simpla

se poate transmite o gama larga de puteri (de la 0.08 kw pna la 2000 kw)
 posibilitatea transmiterii miscarii la distanta

miscarea se poate transmite de la o roata motoare la mai multe roti conduse

este o transmisie silentioasa

constituie elementul elastic dintr-un lant cinematic si contribuie la preluarea suprasarcinilor socurilor
si vibratiilor (la socuri sau suprasarcini, cureaua aluneca pe roata de curea )

functioneaza la turatii mari

uzura redusa a elementelor

ntretinere usoara 141g68b

posibilitatea transmiterii miscarii de rotatie ntre arbori concurenti sau cu pozitii oarecare n spatiu.

Printre dezavantaje pot fi enumerate :

din cauza alunecarilor , raportul de transmitere nu este riguros constant

gabarit mai mare dect la alte transmisii
necesitatea prevederii unor dispozitive de ntindere a curelelor
n cazul ca trebuie mentinut un raport de transmitere strict constant, se utilizeaza curelele late dintate. Aceste
curele au o capacitate mare de tractiune, functionare silentioasa si mentin raportul de transmitere constant. Se
pot utiliza la transmiterea de puteri N 1800 [kw] cu viteze v = (2545) [m/s] si i=18. Sunt ntrebuintate n
constructia de automobile, masini-unelte, mecanica fina, etc.

Transmisiile prin curele rotunde sunt utilizate doar ca transmisii cinematice.

1.2.Clasificare

1. 1. Dupa forma sectiunii

constanta

o lata
Fig. 1.2 o patrata
o hexagonala
o rotunda
o trapezoidala fig. 1.2.a,b

variabila - profilata fig. 1.2.c

2. 2. Dupa material

piele
cauciuc
textile
materiale plastice
fibre sintetice
3. 3. Dupa felul transmisiei

axe

o paralele fig.1.3.a
o neparalele fig 1.3.b

ramurile

o nencrucisate fig.1.3.a
o ncrucisate fig.1.3.b

ntindere
d
e o cu role de ntindere -fig.1.3.d
o cu deplasarea rotii conducatoare

numarul rotilor conduse

o una -fig. 1.3.a,c

o mai multe-fig.1.3.e

f raport de transmitere

o aproximativ constant
Fig. 1.3 o variabil discontinuu prin trepte de transmisii -fig. 1.3.f
o constant.

1.3. Materiale si tehnologie de executie

Pentru a putea fi folosit la confectionarea curelelor de transmisie, un material trebuie sa ndeplineasca

urmatoarele conditii:

sa prezinte rezistenta suficienta la tractiune, presiune de contact uzura

sa aiba un coeficient de frecare ct mai mare

sa aiba rezistenta ridicata la flexiuni repetate (oboseala)

sa nu prezinte urmari ale fenomenelor de mbatrnire pentru o perioada de functionare impusa -

exprimata n milioane de cicluri sau mii de ore de functionare

sa fie ct mai ieftin

Materialele utilizate la confectionarea curelelor sunt :

a. Bumbac - se foloseste sub forma de snur, panglici tesute sau cusute, pentru transmisii de putere mica
b. Piele bovine - Primele curele au fost confectionate din piele. Pielea ndeplineste majoritatea conditiilor
cerute curelelor dar este scumpa si insuficienta la actuala dezvoltare a tehnicii. De aceea aria de folosire a
curelelor de piele este n restrngere. Din piele se pot confectiona curele:

late simple sau duble

patrate - snur
pe muchii.

Lipirea panglicilor pentru confectionarea curelelor duble se face pe fetele exterioare, pentru ca suprafata de lucru sa aiba
coeficientul de frecare cel mai mare.

c. Cauciuc - este materialul cel mai folosit si care ndeplineste n bune conditiuni cerintele pentru a fi utilizate la
confectionarea curelelor de transmisie. n general curelele de cauciuc sunt armate cu insertie textila, fire sintetice sau
metalice, pentru a asigura rezistenta sporita .

d. Mase plastice - utilizarea maselor plastice la fabricarea curelelor a dus la nlocuirea materialelor naturale
deficitare ct si la aparitia unor curele de forme si sectiuni noi. Performantele deosebite pe care le realizeaza
v 125 [m/s]; n 600000 [rot/min]; N 6000 [kw] a marit posibilitatile transmisiilor prin curele. Acestea se
pot realiza nearmate sau armate cu diferite insertii (fire sintetice sau metalice) .

ntruct un material nu poate satisface toate conditiile de functionare perfecta, se impune alegerea n mod
judicios att a tipului de curea ct si a materialului din care este confectionata, tinnd cont de toti parametrii care
influenteaza transmisia.

La alegerea materialelor pentru rotile de curea, trebuie sa se tina cont ca materialele curelelor sunt n general cu duritate
foarte scazuta. De aceea rotile de curea se executa din fonta sau oteluri turnate sau laminate, fara pretentii de duritate. De
obicei se folosesc fonte cenusii, oteluri carbon turnate sau oteluri laminate de tip OL 37-OL 42.

1.4. Transmisii prin curele trapezoidale

Spre deosebire de curelele late, fetele de lucru al curelelor trapezoidale sunt flancurile laterale, care asigura o
capacitate portanta mai mare la o ncarcare mai mica a arborilor. n acelasi timp, durabilitatea curelei este
influentata de alunecarile relativ mari de pe suprafetele de contact.

Sunt standardizate urmatoarele tipuri de curele

trapezoidale :

curele trapezoidale STAS 1164/1-91

curele trapezoidale nguste STAS 7192/2-83

Structural, cureaua trapezoidala, n sectiune, este constituita din urmatoarele zone -

Fig. 1.4.
fig. 1.4.

4. 1. zona de ntindere - executata din cauciuc cu duritatea 60-70 [Sh]

5. 2. zona de compresiune - executata din cauciuc cu duritatea 70-80 [Sh]

6. 3. zona de rezistenta - executata din tesatura de bumbac sau snururi din fibre naturale, sintetice sau de
srma.

7. 4. nvelisul exterior format dintr-o pnza cauciucata cu rol de protectie si rezistenta la uzura.

Dimensiunile caracteristice ale curelelor trapezoidale sunt:

lp -latimea profilului curelei pe diametrul primitiv

h -naltimea profilului curelei .

Pentru o functionare corecta a transmisiei cu curele trapezoidale trebuie ca latimea curelei la nivelul diametrului primitiv sa
fie egala cu latimea rotii de curea. Unghiul de nclinare a flancurilor profilului rotii de curea este mai mare dect unghiul
profilului curelei pentru a se asigura o ct mai buna asezare a curelei pe roata. Pentru o functionare corecta a curelelor
trapezoidale, la ntinderea acestora trebuie sa ramna un anumit joc ntre fundul profilului curelei si cel al rotii de curea (fig.
1.5 a). n figura 1.5 b,c sunt prezentate doua solutii de asezare incorecta a curelei pe roata de curea.

a b c

Fig. 1.5

1.5 Transmisii prin curele dintate

Transmisia cu curele dintate fig. 1.8. se caracterizeaza printr-o miscare de angrenare ntre dantura interioara a
curelelor si dantura rotii de lant.

Fata de transmisiile cu curele late sau trapezoidale, transmisiile dintate prezinta urmatoarele avantaje

functionare silentioasa
raport de transmitere riguros constant-prin eliminarea alunecarilor ntre curea si roata
forta de ntindere initiala mica
alungirea curelei n timpul functionarii neglijabila
ncarcari reduse pe arbori
lipsa necesitatii reglarii periodice a
transmisiei
ntretinere si montaj ieftin.

Transmisia prin cure-le dintate poate transmite puteri

de N<450 [kw], v<60 [m/s], raport de
transmitere , randamente .

Fig. 1.8.
 Cureaua dintata fig. 1.9. este formata dintr-un cablaj de rezistenta nalta din
fibre de poliester, sticla sau otel 1 nglobat n masa de cauciuc sintetic dur 2.
Dintii, de forma prismatica sunt dispusi pe partea interioara a curelei 3.
Acestia sunt nveliti ntr-o tesatura din fibre poliamidice 4.

Fig. 1.9.

Fig. 1.10

n sectiune dintii au forma trapezoidala . Parametrii curelei sunt:

pasul p
latimea b
grosimea totala

lungimea primitiva

numarul de dinti
dimensiunile geometrice ale dintilor curelei.

Pentru o anumita tipodimensiune exista curele de latimi si lungimi diferite.

Pentru dimensionarea unei transmisii prin curele dintate sunt necesare urmatoarele date initiale :

puterea utila de transmis

turatia de intrare
raportul de transmitere i
distanta dintre axe a
tipul masinii de antrenare si antrenata
modul de ntindere a curelei.
Pornind de la aceste date, trebuie determinati si verificati urmatorii parametrii.

Puterea de calcul Nc rezultata din modificarea puterii utile , tinnd cont de conditiile reale de functionare

unde: C- coeficient total de corectie

1.6 Asamblarea transmisiilor prin curele

Pentru ca montajul si functionarea transmisiei sa fie corecte trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

- montarea curelelor late se va face cu ramura conducatoare in partea de jos;

- mentinerea flexibilitatii curelei se face prin ungerea lor periodica;

- curelele din piele se monteaza cu partea lucioasa spre exterior pentru a creste aderenta la roti;

- dupa montaj, se va verifica intinderea curelei prin masurarea sagetii, sub o anumita apasare;

- in timpul functionarii, se va verifica daca rotile se incalzesc datorita patinarii curelei;

Pregatirea montajului presupune verificarea arborilor, fusurilor, canalelor de pana, canelurilor, penelor.

Rotile de curea se monteaza pe fusurile cilindrice sau conice ale arborilor cu piulita si saiba, cu saiba fixata cu
suruburi sau prin strangere:

Asamblarea se poate face prin baterea rotii cu ciocan si bucsa sau folosind un dispozitiv de presare:
 1.7. Factorii de influen ai fiabilitii transmisiilor prin curea

Principalii factori de influen a fabilitii transmisiilor prin curea sunt :

dimensiuni incorecte curea/canalul din fulie;

uzur la canalul din fulie;
pretensionare incorect a curelei;
ndoirea excesiv a curelei;
montajul forat al curelei;
poziie relativ incorect a (axelor) fuliilor.