Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neniţescu
PROIECT DE ABSOLVIRE
A ŞCOLII DE MAIŞTRI
Nivel 3 Avansat
Maistru mecanic
Prof. Îndrumator:
Ing. Păun Larisa
Absolvent:
Popescu Aurelian Sorin
1
CRAIOVA - 2011
Colegiul Tehnic Costin D. Neniţescu
CUPLAJE
Prof. Îndrumator:
Ing. Păun Larisa
Absolvent:
Popescu Aurelian Sorin
2
CRAIOVA - 2011
CUPRINS
Argument........................................................................................4
Cap.1. Generalitati..........................................................................5
Cap.2. Cuplaje permanente............................................................8
2.1. Cuplaje fixe.......................................................................8
2.2. Cuplaje mobile.................................................................11
Cap.3. Cuplaje intermitente...........................................................21
3.1. Cuplaje intermitente rigide..................................................21
3.2. Cuplaje intermitente elastice..............................................23
Cap.4. Alegere, executie, montare...............................................29
Cap.5. Norme de tehnica securitatii muncii..................................30
Bibliografie....................................................................................31
3
ARGUMENT
4
prin oprirea masinilor si demontarea cuplajelor. Prin cuplare-
decuplare, ambreiajele pot intrerupe sau relua transmiterea chiar sub
sarcina, fara oprirea elementului (arborelui) de la care ea este
primita.
Cap.1. GENERALITATI
Cuplajele sunt organe de masinI care asigura legatura si
transferul de energie mecanica intre doua elemente consecutive,
obisnuit coaxiale, ale unui lant cinematic, fara a avea posibilitatea
modificarii legii de miscare.
Fig.1. Legarea arborilor diferitelor masini
prin intermediul cuplajelor si pozitiile relative
posibile ale axelor
5
permanete mobile se impart in rigide si elastice, functie de
capacitatea de amortizare a socurilor si vibratiilor torsionale. In
functie de modul de asigurare a legaturii (cuplare), ori de intrerupere
a acesteia (decuplare), cuplajele intermitente pot fi fi comandate sau
automate.
Parametrul principal al cuplajelor este momentul de torsiune
nominal, alti parametri caracteristici fiind: masa, momentul de inertie
masic, caracteristicile elastice si de amortizare, suprasarcina admisa,
dimensiunile de gabarit, etc.
Fixe
Rigide
Permanente
Cu element
Mobile elastic metalic
Elastice
Cu element
elastic
nemetalic
Cuplaje Mecanic
Electromagnetic
Intermitente
(ambreiaje)
De sens
Automate De viteza
De sarcina
Sarcina de lucru
6
Valoarea maxima a momentului de torsiune posibil a fi preluat
si transmis de cuplaj in conditii de functionare stationara (fara socuri
si suprasarcini), reprezinta momentul de torsiune M n si este indicat
pentru fiecare tipodimensiune de cuplaj in standarde sau cataloagele
firmelor constructoare. Momentul de torsiune nominal poate fi de
asemenea determinat pentru o anumita constructie de cuplaj pe baza
conditiilor de rezistenta a elementelor componente.
Variatia in timp a momentului de torsiune transmis de cuplaj M t,
are un caracter variabil, dinamic al solicitarii cuplajelor, ca rezultat al
suprapunerii peste momentul de torsiune de calcul M c a unor solicitari
suplimentare, datorate unor cause diverse: sarcini de inertie,
fenomene de soc si rezonanata mecanica, deformarea fortata a
elementelor cuplajului datorita necoaxialitatii arborilor, frecarea intre
elementele cuplajului. Dependenta solicitarilor suplimentare de un
complex de factori – tipul si caracteristicile masinii motoare, regimul
de functionare al masinii de lucru, tipul cuplajului, comportarea la
vibratii torsionale a lantului cinematic antrenat etc. – face foarte
dificila aprecierea pe cale analitica a valorii maxime a momentului de
torsiune. Practic se utilizeaza un moment de torsiune de lucru M t,
obtinut prin multiplicarea valorii momentului de calcul M c cu un
coeficient de serviciu Cs:
Mt =CsMc = CsP/w<=Mn,
Unde P este puterea de transmis iar w este viteza unghiulara.
In general, cuplajele sunt fabricate de uzine specializate, fiind
prezentate ca tipodimensiuni si caracteristici functionale in standarde
si cataloage. Uzual, cuplajele se aleg functie de conditiile concrete de
lucru.
7
Cap.2 Cuplaje permanente
Cuplajele permanente se impart in doua grupe:
- cuplaje fixe prin care se realizeaza legatura rigida a arborilor;
- cuplaje mobile care permit mici deplasari axiale, radiale sau
unghiulare intre arborii legati (cuplati).
Aceste cuplaje realizeaza asamblarea permanenta, rigida, a doi
arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali. Se utilizeaza la asamblarea
arborilor lungi pentru pastrarea rigiditatii acestora si transmiterea unor
forte axiale.
8
Pentru a evita aparitia unor forte suplimentare, cuplajul manson
necesita ajustaje, centrare si montare foarte precise. Legatura cu
manson dintr-o bucata este posibila numai prin deplasarea axiala a
unuia dintre arbori pana la capatul arborelui pereche fara insa sa il
atinga.
Dimensionarea mansonului urmareste stabilirea unei sectiuni
de rezistenta egala cu rezistenta sectiunii arborelui.
Daca arborele si mansonul se executa din aceleasi materiale,
atunci D=1.3 d. (D-diametrul exterior al mansonului, d-
diamentrularborelui). De obicei mansoanele se executa din fonta
obisnuita sau din alte materiale cu caracteristici de rezistenta
inferioare arborilor din otel; de aceea D = (1.4-1.8) d.
Fig. 3.
a – montare cu stifturi
b – montare cu pene
sau caneluri
c, d – asamblare
presata pe con
e – asamblare
presata pe con cu ulei sub
presiune
9
2.1.3. Cuplajele cu flanse. Pentru constructii obisnuite se folosesc
flanse separate, iar pentru constructii puternic solicitate se executa
flansele dintr-o bucata cu arborii respectivi. Fiecare din cele doua
discuri se monteaza pe un capat de arbore prin impanare, prin
presare la rece, strangere la cald sau chiar prin sudare.
Fig. 4. Cuplaj cu flanse:
a – cu flanse separate
b – cu flanse dintr-o bucata cu arborii
10
2.1.4. Cuplajele cu dinti frontali (Hirth) pot transmite momente mari
de torsiune in ambele sensuri, au dimensiuni de gabarit mici, asigura
o precizie ridicata la coaxialitatea arborilor, si permit o montare si
demontare simpla. Nu transmit forte axiale, de aceea trebuie alese
solutii speciale de montaj. Datura poate fi simetrica sau asimetrica iar
numarul de dinti se alege in functie de diametrul arborelui.
Cuplajul transmitand un moment de torsiune, fiecare dinte va fi
solicitat la tensiuni de contact, incovoiere si forfecare. De asemenea,
pe flancurile dintelui va actiona permanent o presiune constanta
functie de prestrangerea care asigura mentinerea cuplajului in stare
cuplata. Variatia tensiunilor unitare in dinte depinde de dimensiunile
acestuia, de precizia de prelucrare, de material si tratamentul termic
etc.
11
b, c, d – pt. compensarea deplasarilor unghiulare
12
Cuplajele axiale cu elemente de rulare sunt utilizate cu
precadere in transmisiile cardanice, cu arbori culisanti cu sectiune
patrata sau caneluri.
Fig.10 Cuplaje axiale cu elemente de rulare
13
Fig.13. Cuplaj cardanic cu nuca
Domeniul de utilizare a dus la o multitudine de solutii
constructive cu elemente articulare sau de rulare (cuplaje Weiss,
cuplaje Rzeppa). Utilizarea cuplajului cardanic este insa limitata in
multe cazuri deoarece este un mecanism asincron,caracter pus in
evidenta de variatia vitezei unghiulare a arborelui condus, chiar daca
viteza unghiulara a arborelui conducator este constanta. Pentru
inlaturarea acestui dezavantaj se foloseste solutia cu 2 cuplaje
cardanice (bicardanica) si arbore intermediar, obtinandu-se astfel un
mecanism sincron, daca sunt respectate doua conitii: cei doi arbori sa
formeze acelasi unghi cu arborele intermediar si furcile arborelui
intermediar sa fie in acelasi plan.
14
Fig. 17. Cuplaj dintat
Un cuplaj dintat este format din doi butuci cu dantura exterioara
si doua mansoane cu dantura interioara. Centrarea si etansarea se
realizeaza cu elemente auxiliare, in functie de tipul constructiv.
Astfel pot fi: cu manson dintr-o bucata, cu un butuc dintat, cu
arbore intermediar, cu deplasare axiala, cu stifturi de siguranta, cu
tambur pentru frana cu banda, etc.
La noi in tara, prin STAS 6589/2-81 sunt precizate prescriptiile
de proiectare pentru cuplajele tip CD si CCD, simplu sau dublu
dintate, tip CDDA cu arbore intermediar si tip CDDT cu tronson
intermediar, pentru diametre de arbore d=(30.....560)mm.
Dantura butucilor poate fi dreapta sau curba in plan axial si
dreapta, tesita sau bombata in plan transversal.
Cea mai economica solutie este aceea a curbarii dintelui in plan
axial, deoarece permite abateri unghiulare mai mari si totodata face
posibila centrarea bucsei pe butuc prin intermediul danturii si
bombarea dintelui in plan transversal, bombare care duce la
micsorarea uzurii, ca urmare a repartitiei favorabile tensiunilor, si
alegerea unor jocuri minime intre flancuri pentru reducerea socurilor
si a zgomotului.
Calculul de verificare al dintilor se face la solicitarea de
incovoiere si contact. Pentru a se asigura o buna functionare
cuplajele dintate trebuie lubrifiate.
15
Cuplajele elastice prezinta avantajul amortizarii socurilor
dinamice la pornire sau in perioada de serviciu.
16
Cei doi volanti, cu momentele lor de inertie, egale cu momentele de
inertie reduse ale portiunilor de lant cinematic pana la si respectiv
dupa cuplaj, sunt legati prin intermediul unui arc si al unui amortizor,
care impreuna, schematizeaza comportamentul vasco-elastic al
cuplajului.
17
Cuplajele cu disc THOMAS sunt pentru arbori cu diametrul
d=(12...125)mm si turatii n=(500...32 000) rot/min
Cuplajele cu lant cu role THOMAS, BROWNING sau cu
eclise dintate, WABCO se utilizeaza pentru arbori cu
d=(12...260)mm si turatii n=(700 ...5 000) rot/min si respectiv
d=(25...300)mm si n=(10...3 600) rot/min.
O grupa importanta din aceasta categorie o constituie cuplajele
la care elementul elastic este arcul. Cuplajele cu arcuri bara
FORST pot prelua si deplasari axiale prin montarea arcurilor, cu joc
in cele doua semicuplaje. Pentru marirea momentului transmis pana
la valori de 35x105 Nm arcurile bara se pot monta pe mai multe
circumferinta concentrice sau in manunchiuri, in bucse speciale.
Pentru micsorarea uzurii se recomanda ungerea arcurilor.
La cuplajele cu arcuri bara de torsiune VOITH-MAURER
elementele elastice sunt fixate cu joc in gaurile butucului si
mansonului, pentru arbori cu d=(25...125)mm si momente de torsiune
Mn=(110...11 600)Nm;
Cuplajul BAUMANN se utilizeaza pentru arbori cu
d=(8...90)mm si momente Mn=(5...900) Nm. Folosirea cuplajelor cu
arcuri bara de torsiune se recomanda in special pentru atenuarea
socurilor torsionale.
La cuplajele cu arcuri lamelare ELCARD, pachetele de arcuri
pot fi dispuse axial in golurile dintilor semicuplajelor si fixate cu
mansoane pentru arbori d=(30...165) mm si momente de torsiune
Mn=(70...14 500)N.m sau dispuse radial pentru arbori d=(25...250)
mm si momente de torsiune Mn=(75...75 000)Nm.
Cuplajul cu arc serpuit BIBBY este format din semicuplaje,
arc si mansoane si este prevazut cu sistem de etansare deoarece se
recomanda ungerea.
Cuplajul cu arcuri elicoidale CARDEFLEX este compus din
semicuplaje si suruburi, pe care se fixeaza segmentii ce pot oscila si
deplasa axial, intre care se monteaza, pretensionat, arcurile
elicoidale. Pentru transmiterea unor momente mari de torsiune se pot
construi cuplaje cu 8 sau 12 arcuri.
18
Fig.18. Cuplaj Cardeflex
Calculul cuplajelor cu elemente elastice metalice consta in:
calculul de dimensionare sau verificare al arcurilor, calculul unghiului
de rotire relativa a semicuplajelor la suprasarcini, calculul numarului
de dinti si a unghiului de inclinare a acestora si calculul rigiditatii
cuplajului. Deoarece elementul elastic poate avea o caracteristica
liniara sau neliniara, calculul este in general dificil, si pentru stabilirea
solutiei optime se recomanda utilizarea schemelor logice de calcul.
19
Fig.20.Elemente elastice
La noi in tara sunt standardizate cuplajele elastice cu rozeta
STAS 5982/2-80, in variantele N-normala, F-cu flansa, DF-cu doua
flanse si arbore intermediar si cuplajele elastice cu prisme, STAS
5982/3-80.
Fig.24.Cuplaje
Periflex ( a, b, c, d )
Cuplaje Elpex ( e )
20
La noi in tara sunt standardizate cuplajele elastice cu disc frontal
STAS 5982/4-81 si cuplajele cu lamele nemetalice STAS 5982/5-81.
Fig.25. Cuplaje cu disc Fig.26. Cuplaje sandwich Fig. 27. Bandaje vulcanizate
21
in forma conjugata aflate pe cele doua circumferinte. La aceeasi
valoarea a momentului de torsiune cuplajele intermitente rigide sunt
mai simple, mai mici si mai ieftine, fata de cuplajele intermitente cu
frictiune. De asemenea nu sunt necesare reglari pentru compensarea
uzurii. Realizarea cuplarii in conditiile existentei unei viteze relative
intre semicuplaje genereaza socuri, care solicita suplimentar
transmisia; pentru limitarea acestora se permite cuplarea si
decuplarea numai la viteze relativ reduse. Introducerea unor
dispozitive suplimentare de sincronizare a vitezei celor doua
semicuplaje imbunatateste considerabil comportamentul dinamic in
regimurile tranzitorii.
3.1.1. Un tip reprezentativ al cuplajelor intermitente comandate
rigid este cel numit ambreiaj cu gheare. Una din partile cuplajului
este fixata rigid de un capat al arborelui, iar cealalta parte se poate
cupla si decupla prin deplasarea axiala a discului mobil (semicupla),
care este montat cu joc alunecator pe arborele condus.
22
Fig. 29. Ambreiaj cu craboti Fig.30. Craboti in sectiune axiala (a,b,c)
Craboti in sectiune transversala (d,e,f,g,h,i)
Fig.31.Cuplaje intermitente cu
dantura radiala
23
Ambreiajele cu frictiune ofera posibilitatea limitarii momentului
transmis la o valoare dorita si permit controlul asupra acceleratiei
imprimate a elementului condus. Forma suprafetei pe care se
realizeaza procesul de frecare poate fi: plana (cu doua discuri sau cu
discuri multiple), conica, cilindrica sau combinatii ale acestora. Forta
de apasare se obtine folosind dispozitive de actionare mecanice,
electromagnetice, hidrostatice sau pneumatice.
24
3.2.1. Ambreiajele cu frictiune. Discul mobil solidar cu
arborele sau in pozitie decuplata are turatia n=0, iar discul montat pe
celalalt arbore, are turatia de regim.
Apasandu-se asupra primului disc cu o forta paralela cu axa arborilor,
se realizeaza contactul cu suprafata discului care se afla in miscare.
Pentru antrenarea sa este necesara mentinerea fortei, care da
nastere unei presiuni uniforme pe suprafata de contact.
25
Dupa modul de comanda, ambreiajele cu frictiune sunt cu
actionare mecanica, electromagnetica, pneumatica sau hidrostatica.
26
3.2.4. Cuplaje intermitente electromagnetice
Caracteristaica ambreiajelor electromagnetice este prezenta unui
camp electromagnetic, care determina si valoarea momentului de
torsiune nominal. Acestea pot fi: ambreiaj electromagnetic cu curenti
turbionari sau ambreiaje electromagnetice cu pulberi.
27
Fig.38. Ambreiaj hidrodinamic
28
din punct de vedere constructiv in ambreiaje centrifugale cu saboti si
cu materiale de umplere. Bazandu-se pe actiunea fortelor centrifuge,
ambreierea si debreierea se realizeaza in mod automat. La o anumita
valoare a turatiei arborelui motor se dezvolta forte centrifuge ale
falcilor, astfel incat se inving fortele de frecare si creaza o presiune
de contact asupra tamburului.
Se folosesc atat ca ambreiaje de pornire, permitand utilizarea
unor motoare de actionare ieftine, cat si ca ambreiaje de siguranta,
datorita posibilitatii alunecarii celor doua semicuplaje in conditii de
suprasarcina.
29
Pentru executia semicuplajelor se folosesc fonte sau oteluri,
legat de conditiile de lucru impuse. Orientativ se pot da urmatoarele
recomandari: pentru cuplajele cu elemente in contact si cu miscare
relativa unul fata de altul se vor folosi numai oteluri, iar suprafetele in
contact se vor trata termic; elementele elastice metalice se vor
executa din oteluri de arc, iar cele nemetalice din cauciuc.
Precizia prelucrarilor mecanice este, in principal, dictata de
vitezele de lucru si de conditia de pastrare a pozitiei relative a
arborilor.
Toate cuplajele trebuie sa fie echilibrate static. Echilibrarea
dinamica este impusa de tipul cuplajului si de conditiile de lucru.
Montarea cuplajelor pe arbori se face cu ajustaje cu strangere
usoara. Durabilitatea cuplajelor, precum si influenta acestora asupra
lantului cinematic din care fac parte depinde de corecta montare si
amplasare pe arbori.
Montarea pe arbori trebuie facuta cu ajustajele recomandate si
cu fixare corespunzatoare impotriva deplasarilor axiale atunci cand
acest lucru este impus. Arborii trebuie sa fie aliniati in limitele
abaterilor admisibile pentru fiecare tip de cuplaj.
Amplasarea cuplajelor pe arbori se face, in general, cat mai
aproape posibil de lagare.
30
Astfel, la executarea operaţiilor auxiliare legate de transport şi
de ridicare, apar cele mai frecvente accidente, datorită manevrării
incorecte a instalaţiilor şi prinderii necorespunzătoare a sarcinilor. Din
această cauză,manevrarea unor asemenea instalaţii trebuie
efectuată numai de către personal special instruit.
Prinderea greşită a sarcinilor în cârligul sau în dispozitivul
macaralei constituie cea mai frecventă sursă de accidente. Pentru
evitarea lor se vor verifica cu atenţie starea cablurilor, a lanţurilor şi a
dispozitivelor de prindere a sarcinilor, modul de prindere şi modul de
aşezare a sarcinii pe sol sau pe bancul de montaj, rodaj sau
încercare. În nici un caz nu sunt permise manevrarea sarcinii în
timpul transportului stând sub ea sau trecerea pe sub braţul
macaralei aflate în funcţiune.
Sarcinile grele se ridică în două etape. Mai întâi sarcina se
ridică cu 25-30 cm, se verifică modul de legare şi, după aceea, se
ridică la înălţimea necesară.
Sarcina aşezată pe locul de destinaţie se poate dezlega numai
după ce se verifică stabilitatea ei.
La efectuarea rodajului şi a încercărilor este necesar să se
verifice prinderea corectă a agregatului pe bancul de lucru şi
împrejmuirea locului respectiv cu apărători, pentru a se evita
accidentele produse de unele obiecte ce pot fi aruncate din agregatul
încercat.
Locurile unde se efectuează rodajul şi încercarea maşinilor mai
ales când se lucrează cu produse inflamabile, vor fi dotate cu tot
echipamentul necesar prevenirii şi stingerii incendiilor.
BIBLIOGRAFIE
31
Al. Chişiu, ş.a. – Organe de maşini, E.D.P., Bucureşti,
1981
I. Gheorghe, ş.a. – Maşini şi utilaje industriale, E.D.P.,
Bucureşti, 1980
V. Mărginean, ş.a. – Utilajul şi tehnologia meseriei
Construcţii de maşini, E.D.P., Bucureşti, 1993
S. Ş. Mitrea – Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1994
32