1

Date de contact: Str. Negru Voda nr 19

Telefon 0241/75.32.05 ; Fax :0241/75.32.05;0241/75.33.03
Adresa e-mail banescu@isjcta.ro



PROIECT PENTRU OBINEREA
CERTIFICATULUI DE COMPETENE
PROFESIONALE
PROFIL TEHNIC
SPECIALIZAREA : TEHNICIAN MECANIC PENTRU
NTREINERE I REPARAII



Absolvent: Coordonator:
Dumitriu-Ionu-Marius Ing. Anghel Daniela


2014
2








LUCRRI DE NTREINERE I REPARAII ALE
INSTALAIILOR HIDRAULICE









3

Cuprins

Argument. 4

CAP I. GENERALITI DESPRE HIDRAULIC5
1.1 Noiuni generale despre hidraulic.. 5
1.2 Lichide folosite n sistemele hidraulice de acionare........6

CAP II . INSTALAII HIDRAULICE..7
2.1 Elemente de baz ale instalaiilor hidraulice.7
2.2 Elemente auxiliare ale instalaiilor hidraulice..12
2.3 Fenomene special ntlnite n hidraulic..14

CAP III. MENTENANA INSTALAIILOR HIDRAULICE...17
3.1 Lucrri de ntreinere ale instalaiilor hidraulice. 17
3.2 Diagnosticarea defectelor intalaiilor hidraulice..19
3.3 Remedierea defectelor instalaiilor hidraulice..21

Concluzii23
Bibliografie24
Anexe..25

4



ARGUMENT


Mecatronica s-a nscut din eecul proiectrii tradiionale, n care proiectarea se desfura
n etape succesive: nti se contura structura mecanic i pe aceasta se ataau
ulterior parile electronice. Volumul produsului cretea nejustificat sau, n cazul imposibilitii
montrii elementelor nemecanice, proiectul era returnat echipei de proiectare mecanic.
Elementele electrice i electronice au nceput s fie incluse n sistemele mecanice din anii
1940. Utilajele din aceast perioad ar putea fi numite prima generaie a mecatronicii.
Se consider c primul utilaj complet din punct de vedere al conceptului mecatronic a
fost maina unealt comandat numeric (CNC) pentru producia elicelor de elicopter, construit
la Massachusetts institute of Technology din SUA, n 1952.
Dezvoltarea informaticii la nceputul anilor 1970 a fost marcat de apariia
microscopului, caracterizat printr-o nalta fiabilitate i o fexibilitate deosebit, oferind n acelai
timp gabarit i pre sczut; toate acestea au permis nlocuirea elementelor electronice analogice i
de decizie clasice, sisteme electronice devenind astfel mai complexe dar i n acelai timp i mai
uor de utilizat. Aceast etap poate fi numit a doua generaie a mecatronicii. Mecatronica a
nceput s se dezvolte n mod dinamic n anii 80, perioad n care era deja proaspt definit, iar
conceptual suferea permanent perfecionri. A fost perioad de dezvoltare n direcia obinerii
elementelor integrate, menite s asigure pe deplin controlul utilajelor, mainilor i sistemelor
complexe. Acesta a fost nceputul celei de-a treia generaii amecatronicii, al crui obiect de
interes sunt sistemele multifuncionale i cu o construcie complex.
Printre produsele mecanice ntlnite se numr imprimantele, copiatoarele din noua
generaie, mainile de cusut i de tricotat cu comand numeric, motorul cu ardere intern
controlat electronic, sistemele antifurt, sistemele antiderapante (ABS) i pernele cu aer
dintehnica automobilistic, inclusiv protezele de nalt tehnologie. Tot produse mecatronice sunt
i camerele video miniaturale, CD- playerele i alte micromaini, dar i mainile agricole mari i
cele stradale din noua generaie, sistemele de gabarit mare i liniile de producie automate.
Productorii de automobile creeaz tot mai des autovehicule mecatronice dotate cu
sisteme de execuie complicate, programate i comandate prin calculator.
n prezent cel mai complex sistem mecatronic din lume este cel care asigur nchiderea i
deschiderea canalului de acces ctre podul Rotterdam, elementele sistemului avnd o ntindere
de peste 300 de metri.







5


CAP I. GENERALITI DESPRE HIDRAULIC


1.1 Noiuni generale despre hidraulic

Hidraulica este o parte a mecanicii fluidelor care studiaz micrile lichidelor la viteze
mici, lichidele fiind considerate incompresibile.
Echipamentele hidraulice utilizeaz ca mediu de lucru, purttor de energie, un lichid sub
presiune (mediu hidraulic). Sistemele de acionare hidraulic folosesc echipamente hidraulice
pentru transformarea energiei mecanice n energie hidraulic; aceasta este transmis la locul de
utilizare unde, prin intermediul altor echipamente hidraulice, este transformat din nou n energie
mecanic. Transformarea energiei mecanice in energie hidraulic se realizeaz prin intermediul
unei pompe, n timp ce transformarea energiei hidraulice n energie mecanic se realizeaz prin
intermediul unui motor hidraulic. Transmiterea energiei hidraulice de la pomp la motor se
realizeaz prin intermediul unui lichid de lucru.
Sistemele hidraulice de acionare i automatizare cunosc n ultimul timp o dezvoltare
deosebit, ele ntlnindu-se la maini-unelte, autovehicule i tractoare, nave, aviaie, minerit, etc.
Utilizarea pe scar larg a acionarilor hidraulice se datoreaz avantajelor indiscutabile
ale acestora:
posibilitatea de amplasare a motoarelor n orice poziie fa de maina de for;
eforturi mici pentru acionarea elementelor de comand;
posibilitatea reglrii continue i n limite largi a vitezelor de lucru, forelor, cuplurilor
sau poziiei elementelor acionate;
caracteristica motoarelor hidraulice prezint o scdere a vitezei;
prin marirea presiunii de lucru se poate mari cuplul dezvoltat de catre motoarele
hidraulice, singurele limitari fiind dictate de evitarea depasirii eforturilor maxime admisibile
pentru materialele utilizate si in prezent, presiuni.





6

1.2 Lichide folosite n sistemele hidraulice de acionare

Lichidele vehiculate in sistemele hidraulice de actionare sufera ciclic variatii importante
de pesiune, viteza si temperatura. Conditiile dificile de utilizare inpun acestor lichide anumite
cerinte specifice:
proprietati bune de ungere;
vscozitate optima pe toata plaja temperaturilor de utilizare;
stabilitate in timp a proprietatilor fizice si chimice;
rezistenta mecanica ridicata a peliculei;
punct de inflamabilitate ridicat;
compatibilitate cu materialele din componenta sistemului hidraulic si in special cu
elementele de etansare;
compresibilitate si tendinta de spumare reduse.
Lichidele folosite in sistemele hidraulice sunt:
1. Lichide pe baza vegetala ,acestea sunt formate din ulei de ricin, diluat in vederea
acaderii vscozitatii.
2. Lichide pe baza minerala, aceste uleiuri sunt elaborate pe baza de petrol, fiind
standardizate, Se simbolizeaza cu litera H, urmata de o cifra care reprezinta vscozitatea
cinematica la 50 grade C.
3. Lichide neinflamabile pe baza de apa
datorita unor proprietati fizice total necorespunzatoare (vscozitate redusa, proprietati de
ungere necorespunz\toare), aceste lichide se utilizeaz\ doar pentru actionarea unor utilaje
calde, mari consumatoare de lichid (prese hidraulice). Se folosesc emulsii de ulei in apa
(110% ulei mineral), apa in ulei (5060% ulei), poliglicoli `n ap\ (3565% ap\).
4. Lichide sintetice. Au aparut din necesitatea cresterii sigurantei in exploatare a sistemelor
hidraulice si a maririi tempeaturii maxime de functionare. Dintre lichidele utilizate , se pot
mentiona:
compusii organici halogenati;
siliconii
esterii fosfatici;
silicatii.







7

CAP II. INSTALATII HIDRAULICE


2.1 Elemente de baz ale instalaiilor hidraulice



POMPE

Un sistem hidraulic (instalatie hidraulica) reprezinta un ansamblu de conducte, armaturi,
dispozitive, aparate si echipamente, functional legate intre ele, avand ca scop vehicularea unui
fluid de la o sursa catre unul sau mai multi utilizatori, cu asigurarea unor parametrii functionali
bine determinati. Principalele marimi care caracterizeaza un sistem hidraulic sunt :
-regimul de presiuni,
-sisteme deschise, in care fluidul transportat (de ex. apa) este consumat, fiind deci eliminat
din instalatie in punctele de consum;
-sisteme inchise, in care fluidul transportat este permanent recirculat, fiind folosit numai ca
agent purtator de caldura intre o sursa si un receptor.In toate cazurile, echipamentul
care realizeaza deplasarea fluidului este pompa, iar,pentru situatiile care fac obiectul acestui
material, fluidul de lucru este apa.
Se numeste pierdere de presiune sau cadere de sarcina si depinde de maimulti factori
: lungimea si diametrul tevii, rugozitatea peretilor, debitul de apa.Modul de variatie al pierderilor
de presiune este urmatorul :
-cresterea rugozitatii duce la cresterea pierderilor de presiune (la acelasidiametru si debit,
o conducta de otel pierde mai mult decat una de polietilena,polipropilena sau PVC);
-daca se modifica debitul (in aceeasi retea), pierderile se modifica cu patratulraportului
dintre cele doua debite (de exemplu : daca debitul creste de doua ori, pierderile cresc de patru
ori);
-daca lungimea conductei creste, pierderile cresc proportional.Cele de mai sus ne conduc
la concluzia ca pentru orice instalatie putem scrie o relatie simpla intre pierderile de presiune si
debitul de apa : o curba care arata ca .Aceasta se numeste Curba caracteristica a instalatiei
(in exemplul nostru este curba teoretica)


Pompe cu pistoane axiale

Pompele cu pistoanele axiale reprezinta o alta varianta a pompelor cu piston in care
pistoanele sunt dispuse axial, deci paralel cu axa de rotatie a rotorului (blocului), miscarea activa
a pistoanelor realizandu-se fie de un disc inclinabil sau fix, fie de o cama frontala.
8

Dispunerea in acest fel a pistoanelor are marele avantaj de a reduce mult gabaritul
pompei si a obtine in acelasi timp un moment de inertie constant, prin simetria maselor de
rotatie, ceea ce permite functionarea acestora la viteze unghiulare mult superioare altor tipuri.
Avand in vedere aceste calitati, la care se adauga o buna stabilitate a miscarii la turatii
joase, precum si usurinta reglarii volumului activ, se acorda prioritate acestora, fiind cele mai
raspandite tipuri de masini volumice utilizate in actionarea hidraulica, lucru valabil si pentru
sistemele de actionare a masinilor-unelte.
Parametri principali ai acestor tipuri de pompe sunt: presiuni cuprinse intre 150 si 500 de
bar si chiar mai mari (Fig.1)




Fig.1

Pompe cu pistoane radiale
Pompele cu pistoane radiale sunt pompe de debite si presiuni mari, iar motoarele de
momente si puteri ridicate. A cestea se folosesc pentru presiuni pana la 300 bar, debite pana la
8000 l/min, momente pana la 5000 daNm, puteri pana la 4000 kW, motoare cu actiune multipla
putand functiona la turatii stabile sub 1 rot/min.
9

De mentionat ca acest tip de pompe au facut obiectul primelor modele de masini
hidraulice volumice rotative cu piston, ca intre timp au aparut pompele cu pistoane axiale, ca
varianta imbunatatita a primelor si care s-au extins mai mult decat pompele cu pistoane radiale.
In prezent, insa, se constata o revitalizare a acestora, nu numai la puteri si cupluri mari, unde
raman metodele de baza, dar si pentru parametri obisnuiti. Cauzele acestor reconsiderari constau
in aparitia unor modele noi imbunatatite, cu gabarite reduse (inertie mica) in special, cu actiune
multipla, cu pistoane cilindrice sau sferice.
La constructiile obisnuite, debitul se regleaza deplasarea relativa (manual sau automat cu
servovalva) a statorului fata de rotor.
La modele noi, cu actiune multipla, aceasta reglare se face discret, prin una din metodele:
1) variatia sectiunii active a pistonului
2) variatia numarului active de pistoane
3) variatia numarului de randuri de pistoane
De remarcat ca, prin aceasta, pompele cu actiune multipla nereglabila pana acum se
transforma in sisteme reglabile, asa-zisa reglare comutativa

Motoare circulare (rotative)
Exista motoare circulare (rotative) cu reglare primara si cu reglare secundara. Acestea pot
fi reversibile sau ireversibile, cum sunt restul sistemelor; pot fi de asemenea nereglabile sau
reglabile, restul sistemelor. Variatoarele pot avea o structura complexa cu masini pompa-motor
cu capacitate variabila PMcv si motor-pompa cu capacitate constanta MPcc si invers, cand cuplul
rezistent devine activ, realizandu-se astfel un sistem de franare. In structura acestora intra diverse
blocuri functionale (Fig. 2)

Fig.2


10

Motoare liniare
Motoarele hidraulice liniare sau rectilinii sub denumirea curenta de cilindri
hidraulici au o mare raspandire in sistemele hidraulice de actionare. Acestea sunt compuse din
cilindrul C, pistonul P si tija T. (Fig.3)
Fig.3
Din punct de vedere a structurii, motoarele hidraulice pot fi mono, bi sau multicilindri, cu
piston, cu plunje sau mixte, cu cursa variabila sau constanta. Reglarea marimii cursei poate fi
obisnuita (telescopica), in care succesiunea se asigura prin introducerea lichidului in ordinea
dorita in fiecare cilindru sau automat, la capatul cursei unui piston, prin supapele de succesiune.
Interes prezinta reglarea cursei pe cale mecanica sau hidraulic. Astfel, variatia cursei
bratului mecanic M se realizeaza prin reglarea distantei dintre cele doua pistoane, din interiorul
cilindrului 1, cu ajutorul bucsei canelate. Rotind axul canelat care, de fapt, reprezinta tija filetata
a pistonului, acesta se insurubeaza sau desurubeaza in piulita solidara cu pistonul, variind
distanta x si, deci, cursa bratului M. Motorul este prevazut cu sistem de franare la capete de
cursa. Reglarea cursei x pe cale hidraulica se face cu bucsele-opritoare conform circulatiei
lichidului indicata cu sageti.


Pompe cu roti dintate

Pompele cu roti dintate sunt folosite in toate categoriile de productii industriale pentru
transportarea atat a lichidelor vascoase cat si a celor mai putin vascoase, de la ciocolata la
motorina. Pompele noastre cu roti dintate au o constructie robusta, oferind o inalta siguranta in
functionare precum si o durata lunga de viata .
Constructia pompelor cu roti dintate Johnson Pump se bazeaza pe o roata dintata interna
ce pivoteaza in interiorul unui rotor mai mare . Pompele cu roti dintate sunt robuste, dau un debit
constant, pot pompa atat produse cu vascozitate mare cat si produse cu vascozitati reduse, au
presiune mare si pot fi auto-aspirante . (Fig.4)


11

Fig.4 Pompa cu roti dintate


Pompe cu angrenaj interior
Aceste pompe prezinta,comparative cu cele cu angrenaje exterioare,avantaje datorate in
special angrenarii interioare: angrenare mai mare,constructii mai favorabile,datorita dispunerii
central a axului de antrenare,etansare mai buna. Variatia debitului este de asemenea mai mica
fapt care conduce la o functionare cu zgomot mai mic. Combinand aceste avantaje cu metodele
de compensare se pot obtine randamente foarte bune, presiuni de lucru mai marilucru mai mari.
(Fig 5)


Fig.5 Pompa cu angrenaj interior
12


2.2 Elemente auxiliare ale instalaiilor hidraulice

Rezervoare Hidraulice
Intr-o instalatie hidraulica,rezervoarele au rolul de a:
- Egala diferenta instantanee intre cantitatea de lichid absorbita sic ea refulata;
- Conduce energia termica rezultata din frecari;
- Compensa pierderileexterioare prin scurgeri;
- Separa aerul,apa si impuritatile mecanice
In figura 6 este prezentata o constructive de rezervor hydraulic, in care se remarca:
bazinul propriu-zis 1,capacul de curatire 2, fundul inclinat 3, care asigura depunerea
impuritatilor la nivelul orificiului de golire prevazut cu dop 4,nivelul de ulei 6 precum si
orificiul de umplere 7. Nu exista pentru rezervoare, o regula deosebita de constructive, ele
trebuind sa indeplineasca necesitatile specific fiecarui circuit.
Fig.6 Rezervor
Hidraulic

Filtre
Murdarirea uleiului are mai multe cauze posibile:
-Existent impuritatilor la executia si montajul instalatiei (praf abraziv,picaturi de
sudura,nisip,etc.mcare provoaca de la inceput murdarirea uleiului);
-Impuritati provenite din mediu(praf,apa de condens)
-Impuritati provenite din uzura instalatiei (produse de uzura metalica,a elementelor de
etansare,vopsele si produse de imbatranire chimica a uleiului)


13

Dispunerea filtrelor
Tipul contructiv,dispunerea si finetea filtrelor.depinde de felul instalatiei. In figura 7 sunt
prezentate diferite posibilitati de dispunere a acestora.
Fig 7.
Astfel,filtrul de aspiratie 1,protejeaza instalatia murdaria din rezervor. La diferente mari
de presiune,cavitatia filtrului poate patrunde in pompa de joasa presiune 2. De aceea, finetea
acestuia trebuie sa fie mare, urmand a fi spalat des.filtrul de presiune 4,a instalatiei si a
motoarelor 7. Filtrul de presiune intalta 5,cel mai fin,se situeaza inaintea aparatelor sensibile 6.
Filtrul de intoarcere 8 se foloseste la instalatii mici, servind la purificarea uleiului care intra in
rezervor.
Numarul de filter utilizat depinde de sistemul care este protejat, de posibilitatile de
aparitie a impuritatilor,etc. La punerea in functiune a unei masini noi,primul schimb de ulei
trebuie efectuat repede (500 ore functionare). De asemenea se mai utilizeaza filter de umplere 9,
respectiv elemente de filtrare , 11.

Acumulatori Hidraulici
Utilitatea unui accumulator consta in faptul ca poate prelua un volum de lichid sub
presiune si apoi sa-l elibereze cand este necesar.
Acumulatorii hidraulici pot indeplini diverse functii in circuitele hidraulice,cum ar fi:
- de rezervor de lichid sub presiune, pentru cazul in care circuitul necesita un volum mai
mare de lichid,pentru interval scurte de timp;
- de agregat,de siguranta pentru cazul defectarii pompelor sau motorului de antrenare,
situatie in care va duce la sfarsit ciclul de lucru;
- de compensator pentru pierderile volumice de lichid
- de recuperator pentru energiile de franare
Din punct de vedere constructive,acumulatorii hidraulici pot fi:
-Cu piston , figura 8a , b si c
-Cu camera elastica , figura 8 d
-Cu membrane figura 8 e.
14

Fig 8

Ultimele doua tipuri sunt umplute in general cu azot, la o presiune care este cu 10...20%
sub cea mai scazuta presiune din system . Acumulatorul cu piston este utilizat pentru volume si
debite mari

2.3 Fenomene special ntlnite n hidraulic

n timpul exploatrii instalaiilor apar deseori manifestri simptomatice ale unor
perturbaii i abateri de la parametrii normali de funcionare a respectivelor instalaii.
Interpretarea corect a acestor simptome, precum i apelarea msurilor corective ce se
impun, de cele mai multe ori este dificil, cu att mai mult cu ct uneori neregulile constatate se
datoreaz unor deficiene de proiectare i/sau execuie.
Explicarea corect a disfuncionalitii constatate, dincolo de experiena practic, foarte
necesar, presupune i cunoaterea i nelegerea unor fenomene fizico-chimice complexe, care
se pot produce la un moment dat, n anumite condiii.
1. Slip - Stick-ul - acest fenomen se ntlnete ndeosebi n funcionarea motoarelor
volumice rotative la turaii reduse, sub sarcin i se caracterizeaz prin neuniformitatea
turaiei: motorul se oprete, dup care pornete iari, se oprete din nou. Instabilitatea
turaiei se datoreaz faptului c, la un moment dat, n condiiile descrise mai sus, debitul
de alimentare al motorului este comparabil cu debitul de pierderi volumice prin
neetaneiti (pierderi interne). Ca urmare, camerele de volum variabil ale motorului
practic nu mai sunt alimentate i acesta se oprete.
15

Momentul rezistent scade, deci scade i presiunea n motor, rezult scderea pierderilor
interne. Ca urmare, motorul repornete, dar se ajunge iari la situaia descris mai sus. Turaia
minim stabil a unui motor crete cu uzura sa.
Din proiectare, ea poate fi micorat prin mrirea randamentului volumic, dar i prin
mrirea capacitii motorului.
2. Fenomenul de obliterare - se poate costata experimental c la o cdere de presiune
constant debitul unei fante sau al unui orificiu de mici dimensiuni scade treptat;
fenomenul, numit obliterare, este o funcie complex de geometria i dimensiunile
deschiderii, de natura, temperatura i gradul de contaminare al lichidului, de materialul n
care este practicat fanta sau orificiul respectiv.
Obliterarea poate fi provocat de aderena substanelor coloidale (de exemplu gudroane)
i a particulelor solide la pereii deschiderii, ns fenomenul se manifest i n cazul lichidelor
curate. n acest caz explicaia este de natur electric: orice lichid hidrostatic conine molecule
polarizate, iar pereii metalici nmagazineaz o mic cantitate de energie sub forma unui cmp
electric exterior. Acest cmp electric se extinde considerabil ntre doi perei apropiai,
intensitatea sa fiind invers proporional cu distana dintre acetia. n timpul trecerii printr-o
deschidere mic, moleculele polarizate ader la pereii acesteia, formnd un strat a crui grosime
poate atinge 10 m.
Acest strat se comport ca un mediu solid ce poate rezista la diferene de presiune mari
(de ordinul zecilor de bar). Stratul de molecule polarizate se formeaz imediat dup aplicarea
diferenei de presiune; pe msur ce se ngroa, el formeaz un ecran care micoreaz
intensitatea cmpului electric; n acest fel legtura dintre moleculele deprtate de perei scade,
viteza de obliterare scade.
3. Griparea hidraulic - considerm un sertar cilindric circular drept, alimentat cu o
presiune oarecare. Se poate constata experimental c fora necesar pentru deplasarea
axial este mult mai mare dect naintea alimentrii, dei sertarul este echilibrat axial din
punct de vedere al forelor de presiune hidrostatice; dac se ntrerupe alimentarea, dup
cteva zeci de secunde sertarul poate fi deplasat din nou cu o for mult mai mic.
Fenomenul descris mai sus se numete gripare hidraulic i se explic printr-o distribuie
asimetric a presiunii pe umerii sertarului, al crei efect este lipirea acestuia de buc.
Timpul necesar producerii gripajului i dispariiei acestuia corespunde timpului necesar
strivirii filmului de ulei, respectiv refacerii acestuia. Fenomenul nu se produce dac
sertarul i buca sunt perfect cilindrice sau dac umerii sertarului sunt conici spre centrul
acestuia (sertarul se autocentreaz), dar se produce ntotdeauna dac conicitatea este
invers. Soluiile de evitare a griprii sunt execuia conic a umerilor sertarelor
(diametrul crete n sensul curgerii) i/sau practicarea unor crestturi circulare pe umerii
sertarelor, pentru egalizarea presiunii.
Reducerea forei de lipire hidraulic este obligatorie pentru toate sertarele elementelor
hidraulice, fiind principala cauz a histerezisului i insensibilitii acestora
4. ocul hidraulic - regimul permanent se ntlnete foarte rar n conductele transmisiilor
hidraulice deoarece debitul real al pompelor volumice variaz periodic cu frecven mare,
ciclurile mainilor de lucru acionate impun variaii de vitez sau fenomen este urmat de
un complex de fenomene de natur mecanic, termic, chimic i electric.
Fenomenul mecanic preponderent care urmeaz imploziei este presiunea generat de
cavitatea care a suferit transformarea de faz gaz - lichid. Se constat c implozia bulelor este
nsoit i de emisie de lumin, datorit fenomenelor termice.
16

Procesul imploziei cavitilor este urmat de apariia unor elemente sau substane chimice
provenite din elementele componente ale lichidului.
5. Spumarea - fenomenul const in dizolvarea (amestecarea) aerului cu lichidul de lucru
din instalaia hidraulic. Cauzele apariiei spumrii sunt urmtoarele:
Neetaneiti ale conductei de aspiraie a pompei; n aceast situaie, pompa aspira aer din
atmosfer i l dizolv n lichidul de lucru. Deoarece conducta de aspiraie nu este sub presiune,
de cele mai multe ori aceste neetaneiti nu sunt vizibile (nu se nregistreaz scurgeri de lichid),
astfel c pentru depistarea lor este necesar o examinare minuioas.
Absena linititorului care delimiteaz zona de aspiraie din rezervorul de ulei; rolul
linititorului este chiar de a liniti uleiul din rezervor, permind astfel separarea aerului dizolvat
eventual in ulei nainte de aspirarea acestuia n instalaie. n absena linititorului, agitaia
provocat de curgerea uleiului refulat poate duce la amestecarea aerului cu uleiul aspirat de
pomp, antrennd amestecul n instalaie.
















17

CAP III. MENTENANTA INSTALATIILOR
HIDRAULICE

3.1 Lucrri de ntreinere ale instalaiilor hidraulice

Scopul ntreinerii este meninerea utilajului n stare de funcionare, la parametrii
proiectai, pe o durat de funcionare ct mai lung.
ntreinerea cuprinde operaii de inspecie, revizie, alimentri i reparaii. Proiectantul
instalaiei trebuie s aib n vedere operaiile de ntreinere nc de la concepie, pentru ca acestea
s se poat efectua uor i eficient.
n prima perioad de funcionare (50 - 100 ore) trebuie efectuate o serie de lucrri de
ntreinere, importante pentru durabilitatea instalaiei.
La sfritul perioadei se verific toate reglajele, se nlocuiete lichidul de lucru, care este
verificat n laborator pentru a aprecia gradul de contaminare i a se gsi cauzele.
Se verific de asemenea:
- fixarea corect a conductelor i starea lor;
- fixarea conductorilor electrici;
- fixarea limitatoarelor de curs;
- scurgerile pe drenaj;
- etanarea racordurilor;
- nclzirea agregatelor hidraulice i n special cele n micare;
- starea suprafeelor la piesele cu rol de etanare;
- sistemul de oprire n caz de avarie.
n perioada de exploatare normal se execut lucrri generale, care se aplic tuturor
instalaiilor hidraulice dar i lucrri specifice instalaiei date.
Volumul i frecvena operaiilor de ntreinere fiind strns legate de parametrii de
fiabilitate, sunt determinate de gradul de defectabilitate admis.

Tabel 1
Operaia
Zilnic Spt. Lunar Trim. Sem. Anual
VERIFICRI
- Nivel lichid de lucru n rezervor
- Coninut impuritii n lichidul de lucru
- Nivelul de zgomot produs de elemente
componente
- nclzirea excesiv a elementelor
componente
- Etanarea racordurilor

x

x








x








18

- Starea conductelor flexibile
- Funcionarea limitatoarelor de curs
- Funcionarea sistemelor de avarie
- Starea inelelor de radere la tijele
cilindrilor a sertarelor distribuitoarelor
- Starea burdufurilor de protecie la
elementele hidraulice
x

x





x



x
x






x

x
MSURTORI
- Temperatura lichidului de lucru dup
o or de funcionare
- Durata ciclului de lucru
- Determinarea pierderilor pe circuitele de
drenare
- Cderea de presiune pe filtru
- Presiunea (depresiunea) la orificiul de
admitere n pomp
- Reglajul supapelor de siguran
- Determinarea n laborator a
caracteristicilor lichidului de lucru

x



x


x
x

x




x





x

OPERAII TEHNOLOGICE
- Curirea exterioar a instalaiei
- Scurgerea condensului din rezervor
- Curirea (nlocuirea) filtrului de aerisire
- nlocuirea (splarea) filtrelor
- Curirea sorbului
- Curirea rezervorului
- nlocuirea elementelor intens solicitate
(inele de radere, furtunuri n micare

x
x
x
1



x




x










19

solicitate la pulsaii de presiune, piese
uzur)
- Curirea elementelor hidraulice
- Curirea lichidului de lucru (cu in-
stalaie auxiliar)
- nlocuirea lichidelor de lucru
x
x
x



x
x

x
2
nlocuirea conductelor flexibile se schimb o dat la 3 ani

n tabelul de mai sus sunt prezentate drept exemplu lucrrile generale de ntreinere,
pentru o instalaie cu un grad mediu de solicitare i funcionare n ncperi nchise fr surse de
contaminare
n cadrul operaiilor de ntreinere trebuie acordat o importan deosebit
eliminrii scurgerilor, deoarece aceasta favorizeaz impurificarea instalaiei prin operaia
de completare i mrete consumul de lichid de lucru.


3.2 Diagnosticarea defectelor intalaiilor hidraulice


Diagnosticarea defectelor este condiionat de nsuirea cunotinelor generale privind
acionrile hidraulice i de cunoaterea schemei de funcionare a instalaiei defecte i trebuie s
duc la eliminarea rapid i cu minim de efort a defeciunii.
La diagnosticarea defectelor se pleac de la efectul constatat. Acesta poate fi provocat de
una sau mai multe cauze, care acioneaz independent sau simultan. n practic, de multe ori se
confund cauza cu efectul, fapt care ngreuneaz analiza defectului i stabilirea msurilor de
remediere. n procesul de diagnosticare, plecnd de la efectul constatat i trecnd prin definirea
unui ir de efecte asociate se ajunge la cauza primar cutat.
Analiza superficial a defeciunilor constatate i stabilirea eronat sau incomplet a
cauzelor care le-au generat sunt de natur s conduc la repetarea defectului iniial sau
accentuarea unor efecte asociate.
La diagnosticarea defectelor trebuie analizate sursele de zgomot i de temperatur
anormale, deoarece, n general defectele sunt nsoite de aceste dou fenomene. Odat defectul
20

localizat, stabilirea cauzei impune de multe ori msurtori de presiune i debit. Instalaia trebuie
s fie prevzut din proiectare cu racorduri pentru manometre i debitmetre.
Localizarea defeciunii se face prin verificri succesive ale elementelor componente.
Ordinea de verificare se stabilete consultnd schema hidraulic i ciclograma instalaiei atunci
cnd defectul se manifest la o anumit faz a ciclului, lund n considerare interdependena
elementelor hidraulice din instalaie. Cnd defectul se manifest pe tot parcursul ciclului, atenia
trebuie ndreptat ctre elementele care funcioneaz n permanen (de exemplu, agregatul de
pompare). Se procedeaz la msurri de presiuni, care dau informaii calitative i, dac se
dispune de aparatura adecvat, la msurri de debit (ofer informaii cantitative). Analiza
defectelor este uurat dac traseele de retur i drenare sunt realizate din tuburi transparente,
putndu-se astfel aprecia corectitudinea funcionrii elementelor i pierderile de drenare.

Defecte caracteristice ale instalaiilor hidraulice

Se disting dou feluri de defecte: defecte constatate la verificrile periodice i defecte ca
urmare a deteriorrii unui agregat.
n prima categorie se menioneaz:
a) Neetaneitile exterioare pe circuitele de presiune; acestea se constat uor, prin
apariia pierderilor de lichid de lucru n exterior.
Lipsa de etanare pe aspiraia pompei nu se constat direct, ci prin efectele acestei
defeciuni: neuniformitatea regimului de funcionare a pompei, nclzirea pompei, spumarea
uleiului, zgomot. Pentru localizarea defectului se recomand fie verificarea la presiune a
conductei presurizat cu aer la 2-3 bar, fie acoperirea succesiv cu unsoare consistent a
mbinrilor pn dispare fenomenul. O defeciune frecvent este lipsa de etanare a racordurilor.
Aceasta se datoreaz fie unei strngeri insuficiente, fie unor defeciuni ale suprafeelor de
etanare. Dac prin strngere la cuplul prescris se elimin scurgerile, trebuie luate n considerare
dou cauze posibile ale defectului: strngere iniial insuficient sau slbirea strngerii datorit
vibraiilor; se recomand verificarea corectitudinii fixrii evilor.
O defeciune frecvent este lipsa de etanare a racordurilor, care se datoreaz fie
strngerii insuficiente, fie unor defeciuni ale suprafeelor de etanare. Aceast ultim posibilitate
impune verificarea fixrii antivibratorie a evilor. n tabelul de mai jos sunt prezentate
defeciunile care provoac lipsa de etanare la tipurile de racord utilizate frecvent.

Tabel 2
Tip racord Cauza lipsei de etanare Mod de remediere



Inel tietor
Inel tietor neconform cu documentaia

nlocuirea inelului tietor
Utilizarea unei evi necorespunztoare Utilizarea evilor trase la rece de
nalt precizie
Nerespectarea unghiului de strunjire
a niplului
nlocuirea niplului
21

Sfera pe con Nerespectarea documentaiei la sfer sau
con
nlocuirea pieselor defecte
Flan cu brid
i 4 uruburi
Inel O necorespunzator nlocuire
Locaul inelului O neconform cu
documentaia
Remediere sau nlocuire
Niplu cu Inel
de etanare
din cupru
Inel etanare nedeclit Declirea inelului din cupru
Lipsa de perpendicularitate dintre filet i
gulerul de strunjire a inelului de etanare
nlocuire

b) Un alt defect frecvent al instalaiilor hidraulice este nclzirea excesiv a lichidului de lucru
sau a unui element component al instalaiei. Constatarea se face cu un termometru amplasat n rezervor
i prin atingere cu mna. Mna suport temperaturi pn la 50
0
C. Peste 50
0
C, pn la 70
0
C, mna nu mai
poate fi apsat pe piesa nclzit. Verificarea zilnic a instalaiei permite formarea unei idei despre
temperatura normal de funcionare. Constatarea se face cu ajutorul termometrului (cnd este vorba de
lichid) sau prin atingere cu mna (suport 50
0
C - 70C). nclzirea excesiv poate proveni dintr-o
alimentare incorect a pompei, uzura pompei, debitarea timp ndelungat printr-o trangulare a
circuitului sau funcionarea necorespunztoare a instalaiei de rcire. n tabelul de mai jos sunt
prezentate cauzele alimentarii incorecte a pompei, modul de constatare i de remediere.

3.3 Remedierea defectelor instalaiilor hidraulice

Diagnosticarea corect a defectelor i a cauzelor care le-au provocat, precum i
efectuarea unor remedieri de bun calitate asigur funcionarea n continuare a instalaiei n
condiiile iniiale, previne repetarea defectului sau a unor defecte derivate i, n cazul nlocuirii
unui agregat, i confer acestuia o durabilitate egal cu cea a celui nlocuit.
Ca o regul general este respectarea regulilor de acuratee n timpul interveniilor.
Depirea cantitii de impuriti admis impune curirea complet a instalaiei.
Operaiile de curire sunt urmtoarele:
- golirea rezervorului i a instalaiei de lichidul de lucru contaminat. Pentru golirea motoarelor
se efectueaz o curs complet a acestora;
- splarea circuitelor cu ajutorul unei instalaii de splare i apoi suflarea acestora pn la
ndeprtarea lichidului de splat. Rezervorul se spal cu aceeai instalaie i apoi se terge cu
crp curat;
- nlocuirea sau splarea filtrelor.
Dup executarea operaiilor de curare se pornete instalaia, cu respectarea regulilor
enunate anterior.
22

Dac din analiza lichidului de lucru rezult o puternic contaminare, se recomand
demontarea i curirea tuturor agregatelor.
Demontarea agregatelor de pe instalaie se va face n urmtoarea ordine:
- se obtureaz circuitele care pot fi alimentate prin curgere liber sau prin sifonare;
- se demonteaz conductele de legtur (se strnge lichidul de lucru n vase speciale);
- se obtureaz capetele deschise ale conductelor i agregatelor cu dopuri de protecie;
- se demonteaz mecanic agregatul din instalaie.
Remedierea scurgerilor datorate strngerii insuficiente a suprafeelor de etanare se face
prin strngere la cuplu. Dac nu se remediaz scurgerea, atunci defeciunea trebuie cutat la
piesele ce compun etanarea.
Remedierea componentelor se face n urmtoarele etape: demontare - curare -
diagnosticare - remediere - curire - remontare - ncercare. La demontare trebuie reinut poziia
corect a diferitelor piese, mai ales a celor simetrice. Pentru a asigura remontarea n aceeai
poziie, ele vor trebui marcate la demontare.
Remedierea pompelor i motoarelor cu roi dinate se poate face prin nlocuirea pieselor
defecte. Este posibil recondiionarea unor pompe, n cazul unor uzuri frontale ale danturii i a
plcilor de compensare. Recondiionarea pinioanelor se face prin rectificare. Dup remediere,
pompele i motoarele trebuie s fie verificate pe stand (randamentul volumic, nclzirea la mers
n gol, zgomote anormale).
Remedierea unitilor cu pistoane axiale se face de regul prin nlocuirea pieselor defecte
cu piese de schimb noi, puse la dispoziie de firma productoare.
Remedierea cilindrilor const n nlocuirea etanrilor i, dac este necesar, a ghidajelor.
Majorarea diametrului interior al cmilor peste toleranele admise de productor duce la
scoaterea din serviciu a cilindrilor. n cazul uzurii pronunate a tijelor, se admite rectificarea cu
0,2 mm sub cota nominal i apoi cromarea (dac a fost cromat) fr schimbarea elementului de
etanare. n cazul unor gripaje sau lovituri se recurge la metalizare sau cromare. La operaiile de
prelucrare a tijei se va acorda o atenie deosebit rugozitii suprafeei, pentru a evita uzura
prematur a elementului de ghidare. Dup remediere se verific dac merge lin, fr ocuri.
Remedierea corpurilor i a sertarelor distribuitoarelor. Corpurile se alezeaz i apoi se
finiseaz prin honuire la un diametru majorat cu 0,2 mm. Se admit dou trepte de reparaii.
Recondiionarea sertarelor se face prin metalizare i apoi prelucrare, sau se execut sertare noi.
La rectificarea final a sertarului, se va respecta jocul cu alezajul din corp prevzut n
documentaie. O atenie deosebit se acord respectrii condiiilor tehnice cu privire la abaterile
de form i poziie ale sertarului i alezajului din corp. Nu se recomand rodarea corpurilor cu
sertarele, deoarece pasta abraziv este dificil de splat dup rodare i poate provoca uzura
timpurie a distribuitorului. Dup remediere, distribuitorul este supus unor probe de etanare i
funcionare.
Proba de presiune se execut obturnd pe rnd circuitele de ieire i ridicnd presiunea la
1,25 - 1,5 din valoarea nominal.
Pentru fiecare poziie se determin debitul de pierderi la drenare i dintr-un circuit de
lucru la altul.




23

Concluzii



24


Bibliografie

Opere scrise:
-Anton I. Cavitaia-vol. I, Editura Academiei R.S.R., 1984
-I. Andreescu Cale, Manual de Hidraulic pentru uzul colilor medii tehnice, Ed.
Tehnic, 1951,
- Oetrescu A.Anton, R.Damian. Degereatu, Hidraulic i maini hidraulice, Ed.
Politehnic

Surse web:

-http://www.industrialaction.ro/instalatii_hidraulice/
-http://www.termo.utcluj.ro/ahp/ahp.pdf
-http://www.scribd.com/doc/48268230/INSTALATII-HIDRAULICE
-http://www.scribd.com/doc/114438400/Mentenanta-Instalatiilor-Hidraulice
-http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/mecanica/lucrari-de-intretinere-a-masinilor-
si-utilajelor-40446.html
-http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Securitatea-instalatiilor-
hidr1951021610.php
-
http://www.referat.ro/referate/Atestat__Intretinerea_distribuitoarelor_hidraulice_9
94d4.html
-http://biblioteca.regielive.ro/laboratoare/energetica/pompe-si-motoare-
hidrostatice-pompe-hidraulice-rotative-94150.html
-http://www.scribd.com/doc/80154725/Pompe-Si-Motoare-Hidrostatice-Pompe-
Hidraulice-Rotative-1
-http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/POMPA-CU-ROTI-
DINTATE65233.php
25


Anexe

Lista figurilor

Fig 1 Pompe cu pistoane axiale
Fig 2Motor circular rotativ
Fig 3Motor liniar
Fig 4Pompa cu roti dinate
Fig 5Pompa cu angrenaj interior
Fig 6Rezervor hidraulic
Fig 7 Dispunerea filtrelor
Fig 8Tipuri de acumulatori hidraulici


Lista tabelelor

Tabel 1Verificri,Msuratori,Operaii Tehnologice
Tabel 2Tip racord,Cauza Lipsei de Etanare,Mod de remediere.


26