UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIETI

FACULTATEA:INGINERIE MECANIC I ELECTRIC

CATEDRA:UTILAJ PETROLIER SI PETROCHIMIC

PROIECT
LA ACIONRI HIDRAULICE
I PNEUMATICE

Coordonator: Prof. Dr. Ing. Ion Pana

Student: TOADER BOGDAN

Specializarea: U.T.D.H.
Grupa: 1713
Anul: IV

PLOIETI 2006

TEM PROIECT
Se consider un sistem de acionare hidrostatic format din dou motoare
hidraulice liniare acionate de o pomp volumic rotativa.

Proiectul va contine urmatoarele elemente :

1. Schema de actionare hidraulica
1.1. Schema de actionare
1.2. Calculul circuitului hidraulic si alegerea elementelor necesare
2. Calculul pompei volumice rotative
2.1. Reprezentarea debitului la motorul hidrostatic
2.2. Calculul debitului mediu si a coeficientului de neuniformitate a debitului
2.3. Calculul pierderilor volumice
2.4. Reprezentarea caracteristicii motorului : moment in functie de turatie
3. Elemente de calcul mecanic
3.1. Calculul preliminar al arborelui
3.2. Alegerea rulmentilor
3.3. Dimensionarea camerei de distributie
3.4. Dimensionarea plungerilor
3.5. Calculul pulsatiilor proprii pentru ansamblul rotoric
4. Analiza termica a sistemului
5. Calculul in regim dinamic
5.1. Modelarea numerica a sistemului in vederea simularii functionarii in regim
dinamic
5.2. Simularea variatiei parametrilor din sistem la modificarea comenzilor
5.3. Simularea functionarii in conditiile unui moment sau forte de avans variabile
6. Analiza fiabilitatii sistemului hidrostatic
6.1. Definirea principalelor notiuni de fiabilitate
6.2. Determinarea fiabilitatii sistemului hidrostatic de actionare
7. Norme de securitate , prescriptii de montaj si de utilizare a sistemului proiectat
8. Desene de executie
8.1. Sectiune prin motorul hidraulic
8.2. Desen de executie pentru un reper al motorului : arbore ,bloc de cilindrii ,
plunger,camera de distributie ,capac, etc. , format A3 ,sau A4 .

Introducere
Dezvoltarea n ritm susinut a industriei constructoare de maini-unelte,ca
ramur principal,presupune aplicarea celor mai noi metode i tehnici de vrf din
domeniu electronicii,mecanicii fine,mecanicii fluidelor,calculatoarelor,care s asigure
acestor maini o nalt precizie de lucru,productivitate ridicat,un grad de automatizare
i o fiabilitate ridicat.
Acionarea hidraulic rspunde pe deplin acestor deziderate;echipamentele
hidraulice,alturi de cele electronice i pneumatice,ca produse ale mecanicii fine,
constituie excelente mijloace de automatizare a mainilor i proceselor de lucru,de
reducere a consumului de material i energie,de ridicare a gradului de valorificare a
materialelor,de cretere a caracteristicilor de performan i a caliti generale ale
mainilor i utilajelor.
Acionarea hidraulic prezint avantaje remarcabile,motiv pentru care
beneficiaz de o larg arie de rspndire n cele mai diverse domenii ale tehnicii.
Dintre avantajele mai importante sunt menionate:
-gabarit i mas reduse pe unitatea de putere;
-realizarea cu uurin a unor fore,momente i puteri mari cu energii mici de
comand i un control eficient asupra acestor parametrii;
-largi posibiliti de tipizare,normalizare,miniaturizare i modulizare a
elementelor i sistemelor hidraulice;
-posibilitatea asigurrii reglrii continue a vitezelor i avansurilor ceea ce
permite obinerea unor regimuri optime de achiere;
-posibilitatea reglrii automate a vitezelor de achiere i avansurilor n timpul
funcionrii mainii.
Dintre dezavantaje mai importante se menioneaz:
-variaia vitezei cu sarcina din cauza fenomenului de compresiune i a pierderilor
volumice;
-pierderi de presiune locale i liniare,ceea ce limiteaz viteza de curgere n
conducte i elementele sistemului;
-tehnologi de execuie complexe i materiale de calitate,ceea ce duce la costuri
ridicate ale echipamentelor hidraulice;
-dificulti de identificarea defeciunilor i depanarea sistemului.
O importan deosebit o reprezint i fiabilitatea sistemelor hidraulice,
elementele de etanare i puritatea medului hidraulic.
Elaborarea proiectului este util n scopul formrii,cunoaterii i ntelegerii
funcionrii utilajelor specifice domeniului de activitate .

Cap 1.Schema de acionare hidraulic

1.1. Schema de acionare

1.2.Calculul circuitului hidraulic i alegerea elemtelor necesare

Determinarea diametrului pentru motoarele liniare:
Fu = 8000 + 500 n = 8000 + 500 4 = 10000

Gu = 1000 + 500 n = 1000 + 500 4 = 3000

Presiunea: p 20 [ MPa] p =15 [ MPa]

Viteza: v piston 0,5 [ m / s ]

F = p

4 Fu
d2
4 10000
d oriz . =
=
= 0,029 [m] d 0 = 30 [mm]
4
p
15 10 6

G = p

4 Gu
d2
4 3000
d vert . =
=
= 0,015 [m] d v = 30 [mm]
4
p
15 10 6
Q = v AC

Din cataloagele de filtre se aleg urmtoarele filtre:

Pentru aspiraie: Tip FAS 320 000 901 avnd urmtoarele caracteristici:
- filtru de aspiraie cu site
-debit nominal: 320 l min
-presiunea: atmosferic
-finee de filtrare: 90 m
-varianta I constructiv
Pentru circuitul retur: Tip FRS 320 160 401 avnd urmtoarele caracteristici:
-filtru de retur cu sit
-debit nominal: 320 l min
-presiunea: 160 daN cm 2
-finee de filtrare: 40 m
-varianta I constructiva
Simbolizarea unui filtru este prezentat n figura 1.1.4.

1.1.2. Schema de acionare definitiv

Pentru alctuirea schemelor hidraulice se apeleaz la simboluri grafice
reglementate prin standarde care sugereaz direcii de curgere, conexiuni i restricii de
curgere.
n schemele curente se utilizeaz o serie de semne convenionale, care reprezint
o simbolizare grafica a elementelor ce compun schema dat. Aceste semne au o
circulaie internaional, ceea ce uureaz mult schimbul de informaii i posibiliti de
documentate a specialitilor.
Pentru tema propus se adopta schema de acionare n circuit nchis, cu
urmtoarele avantaje:
-cantitatea de ulei vehiculat se va compune din cantitatea de ulei din sistem plus uleiul
din rezervor, ceea ce permite, n cazul dimensionrii corespunztoare a rezervorului,
evitarea instalaiilor suplimentare pentru rcirea uleiului;
-se elimin necesitatea unei pompe suplimentare pentru compensarea pierderilor de ulei
din sistem.
Schema aleas cuprinde:
-o pomp cu debit constant;
-o supap de siguran pentru protecia pompei;

-un distribuitor cu sertar cilindric cu 2 poziii;

-conducte de legtur ntre diferite componente ale schemei;
-un motor electric de acionare;
-filtre pentru reinerea impuritilor;
-un distribuitor cu sertar cilindric cu o poziie;
-o supap de sens;
-dou motoare hidraulice.
Ca echipament auxiliar se va alege:
-rezervorul de ulei prevzut cu termometru ( 0 600 )C
-manometru ( 0150) bar , pentru msurarea presiunii din conducta de refulare a
pompei.
Rezervorul introdus n schema de acionare cu circuit deschis se recomand a
avea un volum nominal:
V = Vr +V1

volumul de ulei cuprins n rezervor va fi:

Vr = 4 Qmax

astfel nct fiecare cantitate de ulei s aib o perioad de circa 4 minute de staionare n
rezervor pentru linitirea, decantarea impuritilor, dar i pentru rcire prin radiaie i
prin convecie.
Volumul rezervat pentru: ventilare, expansiune de ceramic i spum, volumul
de deasupra nivelului de lichid seva lua ntre (10 20) % din volumul total al
rezervorului:
Se adopta:
V1 = 0,15 V

V = Vr + 0,15 V 0,85 V = Vr V =

Vr = 4 Qmax V = 4

1
Vr
0,85

Qmax
= 4,7 Qmax
0,85

Qmax = 37,89 l min = 37,89 dm

min

V = 4 37,89 = 178.083dm
Se consider V = 160 dm3 = 160000 cm3
3

Se adopt rezervorul de ulei cu urmtoarele dimensiuni:

-lungumea 100 cm
-limea 50 cm
-nlimea 32 cm
Se va obine V1 = 0,15 V = 0,15 160 = 24 dm3
nlimea util este: H u = 30,2 cm
n acionarea hidraulic se utilizeaz o multitudine de structuri tip de sisteme, n
scopul realizrii n cele mai bune condiii a funcionrii cerute.
Un sistem de acionare cuprinde:
1.Elementelegeneratoare

pomp hidrostatic cu capacitate constant (nereglabil)

pomp hidrostatic cu capacitate constant (reglabil)

Q p = Qtn =

Vp
2

2.Elemente motoare

2 QM = ct VM = ct M = ct ( MHCC)
M = QM
VM VM ct M ct ( MHCV )

Motor hidrostatic cu capacitate constant

Motor hidrostatic cu capacitate variabil

3.Elemente de comand
Sunt elemente care servesc la dirijarea fluidului ca agent motor i controlul
puterii fluidului.

Distribuitoare hidrostatice
M 1 , M 2 - motor hidraulic rotativ cu pistoane axiale
DS1 , DS 2 - distribuitoare hidrostatice

PH - pomp hidrostatic cu capacitate constant reglabil

SS - supap de siguran
SLP - supap limitatoare de presiune
S .S . - supapa de sens unic

FP -filtru pompa
F .R. - filtru de retur
R z , T - rezervor(tanc)
MEA -motor electric asincron
avem:

n M 1 = 800[ rot min ]

M M 1 =108[ Nm ]

PM 1 = 9047.7[ KW ]

se adopt:

p M = 20[ MPa ]
V = 0,95
hm = 0,92 0,97

M2

DS2
P

DS1

SS
SPL
MEA
PH

FP

FR

T(Rz)

Avem volumele geometrice:

VM 1 =

2 M M 1

hm PM 1 c p 1

VM 1 = 38.8 cm 3

2 108
= 3.88 10 5 m 3
0,92 20 0,95 10 6

[ ]

unde c p 1 = 0,95 - coeficientul de rezerv de presiune prin care se ncearc sa se acopere

pierderile hidraulice la pomp i la motor
3
se adopt VM 1 = 45 [cm ]
se alege pompa de tip F 118 A 25
MHR2 - motor hidraulic cu capacitate constant

n M 2 = 1200[ rot min ]

M M 2 = 37.302[ Nm ]
PM 2 = 4.687[ KW ]

VM 2 =

2 M M 2

hm PM 2 c p 2

VM 1 = 13.4 cm 3

3
se adopt VM 2 = 14 [cm ]

2 47,663
= 1.34 10 5 m 3
0,92 20 0,95 10 6

[ ]

se alege pompa F 112 A 25 0

1 2
pM =

MM
hm VM
astfel pentru fiecare motor avem:
1
2

128 = 19,42 [ bar ]

0,92 45 10 6
1
2
=

47,663 = 17,64 [bar ]

0,92 14 10 6

pM 1 =
pM 2

1.1.3.Alegerea mediului hidraulic

Corespunztor condiiilor de lucru sistemul hidraulic i presiuni cu valori mari
de funcionare se alege uleiul mineral, n msur s asigure o lubrifiere bun, protecie
anti coroziv foarte bun, viscozitate ce are variaii ntr-o gam foarte larg, cost relativ
sczut i uleiul hidraulic aditivat pentru extrem presiune.
Aditivul EP previne gripajul suprafeelor metalice n fiecare la presiuni mari, la
care filmul de ulei nu rezist.
Pentru o funcionare ndelungat a sistemului hidraulic e necesar ca fluidul de
lucru sa fie ct mai curat pe durata funcionarii utilajului.
Reinerea impuritilor se asigur cu filtre dotate cu elemente filtrante, precum i
cu elemente magnetice pentru reinerea impuritilor feroase.
Filtrele se monteaz pe aspiraie si pe refularea pompelor n general.
Parametrii principiali ai filtrelor sunt:
- fineea de filtrare;
- debitul maxim ce poate fi vehiculat prin filtru;
- presiunea maxima de lucru;
- presiunea de deschidere a supapei de siguran n cazul blocrii elementului filtrant cu
impuriti.
Fluidele hidrostatice trebuie s realizeze anumite caracteristici de performane i
anume:
- proprieti de demulsionare;
- crearea unui film de ungere rezistent, pentru mbuntirea proprietilor lubrifiante
ceea ce conduce la mrirea duratei de funcionate a elementelor hidraulice cu o uzur
scazut;
- stabilitate de oxidare;
- inhibarea coroziunii prin aciuni de neutralizare chimica sau catalitic.
Se alege uleiul hidraulic aditivat pentru extrem presiune H 32 EP avnd
urmtoarele proprieti:
g
- densitatea relativ la 15C - max = 0,895 cm3
- viscozitate cinematica la 40C - = 28,8 35,2 [cst ]
- punctul de inflamabilitate - t = 200C
- punctul de congelabilitate - t c = 15C
- indicele de viscozitate - 95%
1.1.4.Stabilitatea parametrilor funcionali
Transmisia hidrostatic se caracterizeaz prin debit la variaia presiunii
fluidului:
Q = s v = ct

Pentru asigurarea unui randament ridicat al transmisiei hidrostatic aceasta nu

trebuie s ias din anumite limite.

Viteza de deplasare a fluidului prin conduct trebuie s fie n anumite limite

pentru a avea o curgere laminar, deci pierderile minime de presiune.
Conducta se dimensioneaz din punct de vedere hidraulic folosind relaia:
4 Q
v

d=

n care:Q- debitul de lichid care strbate conducta

v viteza de curgere a lichidului
Q = v Ac

Ac =

2
dc
4

d c =

4 QM
v ref

unde: v ref = 2,1 4,6 m s

v asp = 1,6 2 m s
se adopt: v ref = 3 m s
d c =

4 6,31 10 4
= 0,01636 m
3

d c = 16,36 mm
se adopt conform SREN 10208-1 urmtoarele
DN = 33.7 mm
e = 2,3 mm

Materialul folosit pentru evi este OL 35 K conform STAS 8184-40 cu

urmtoarele caracteristici:

r = 350 N mm2 c = 190 230 N mm 2 a = 150 N mm 2

Conducta se verific la presiune de prob hidraulic:
e=

pp d

2 a p p

e STAS

e-grosimea de rezisten a conductei;

p p - presiunea de prob hidraulic. p p = 1,5 p = 1,5 20 10 5 = 30 MPa
d - diametrul interior al evii d i = 20 mm
- cifra de calitate a mbinrii sudate = 0,7
a - rezistena admisibil a materialului la temperatura de regim
30 10 5 0,0337
= 4.88 10 4 m = 0,488 mm
2 0,7 150 10 6 30 10 5
e = 0,488 eSTAS = 2,3 mm
e=

Se calculeaz v ref :
4Q
4 6,31 10 4
v ref =
=
= 687 m s
d c2
0,0337 2
1.2. Calculul circuitului hidraulic i alegerea elementelor necesare
1.2.1. Calculul pierderilor de presiune n circuitul hidraulic
Pierderile hidraulice totale cuprind att pierderile liniare, ct i pe cele locale i
se exprim cu relaia:
v2 L n
h =
+ i
2 g d i =1

n care:
L- lungimea totala a poriunii drepte ale conductei;
d- diametrul interior al conductei;
v- viteza medie a lichidului n conduct;
- coeficientul de rezisten liniar;
i - coeficientul de rezisten local n dispozitivul i;
n- numrul total de dispozitive.
Cderile de presiune se calculeaz pentru temperatura de lucru de 50C :
1. Circuitul tur
a) Cderile de presiune prin poriunea de conduct cu:
d i = 33.7 mm ; v = 0.687 m s ; L = 2 m
p =

L 2
v
d 2

p = 0,106

2
879,6

0.687 2 = 145.3
0,02
2

m2

p0.001453 daN cm 2
so = 879,6 kg m3 densitatea lichidului;

v so = 67 cst = 67 mm
Re =
=

v d 0.687 33.7 10 3
=
= 345.55 < 2300 - regim laminar

67 10 3

64
64
=
= 0,185
Re 345.55

b)Cderile de presiune prin coturi

n
v2
p = i =
2
i =1
p = 2 0,1318

879,6 0.687 2
= 142.55
2

p = 1.425 10 3

daN

m2

cm 2

unde:
3, 5

- coeficientul de rezisten local = 0,131 +1,85 d

2R

= 0,138 , cu raportul

.
Pentru 5 coturi cu raza R = 2,5 36 = 90 mm
c) Cderi de presiune prin curbe
pentru 2 curbe unde: R = 3,4 51 = 173.4 mm cu raportul
n

p = i
i =1

v2
2

p = 2 0,23

879,6 0.687 2
= 95.48 N m 2
2

p = 0.009548 daN cm2

d) Cderi de presiune prin teuri

pentru un teu cu raza R = 0,9 54 = 49 mm i cu = 0,7
n
v2
p = i =
2
i =1

R
= 3,4 i = 0,23
d

R
= 2,5
d

p = 1 0,7

879,6 0.687 2
= 145.3 N m 2
2

p = 0.01453 10 3 daN cm 2
e) Cderi de presiune prin distribuitor
Q = D x

p =
p =

2 p

Q2
=
2 2 2 x 2 D 2

(6,31 10 )

4 2

879,6
= 518.63 N m 2
2 0,65 2 2 0,032 2 0,00864 2

p = 5,1863 10 3 daN cm 2
se adopt = 0,65
x
x
= 0,23 0,3 se adopt
= 0,27
D
D

D = 32 mm ; x = 8,64 mm ;

f) Cderea de presiune pe filtru

p = 0.07 daN cm 2

Cderea de presiune pe tur este:

ptur = 0.0797 + 1.425 10 3 + 0.954 10 3 + 1.453 10 3 + 5.1863 10 3 + 0.07 10 3

ptur = 0.158 daN cm 2

2. Circuitul retur
a) Cderile de presiune prin poriunea de conduct cu:
d i = 33.7 mm ; v = 0.687 m s ; L = 2 m
p =

L 2
v
d 2

p = 0,106

2
879,6

0.687 2 = 145.3
0,02
2

m2

p0.001453 daN cm 2
so = 879,6 kg m3 densitatea lichidului;

v so = 67 cst = 67 mm
Re =
=

v d 0.687 33.7 10 3
=
= 345.55 < 2300 - regim laminar

67 10 3

64
64
=
= 0,185
Re 345.55

b)Cderile de presiune prin coturi

n
v2
p = i =
2
i =1
p = 2 0,1318

879,6 0.687 2
= 199.57
2

p = 1.995 10 3
unde:

daN

cm 2

m2

3, 5

- coeficientul de rezisten local = 0,131 +1,85 d

2R

= 0,137 , cu raportul

R
= 2,5
d

.
Pentru 4 coturi cu raza R = 2,5 36 = 90 mm
Pentru 3 coturi cu raza R = 2,5 54 = 135mm
c) Cderi de presiune prin curbe
pentru 2 curbe unde: R = 3,4 54 = 184 mm cu raportul

R
= 3,4 i = 0,23
d

v2
p = i
2
i =1
n

p = 2 0,23

879,6 0.687 2
= 95.48 N m 2
2

p = 0.009548 daN cm2

d) Cderi de presiune prin teuri

pentru un teu cu raza R = 0,9 54 = 49 mm i cu = 0,7
n
v2
p = i =
2
i =1
p = 1 0,7

879,6 0.687 2
= 72.65 N m 2
2

p = 0..000726 10 3

daN

cm 2

e) Cderi de presiune prin cruce

pentru o cruce cu = 0,9
n
v2
p = i =
2
i =1
p = 1 0,9

879,6 0.687 2
= 93.4
2

m2

p = 0.000934 10 3 daN cm 2
e) Cderi de presiune prin distribuitor
Q = D x

p =
p =

2 p

Q2
=
2 2 x 2 D 2
2

(6,31 10 )

4 2

879,6
= 518.63 N m 2
2 0,65 0,032 2 0,00864 2
2

p = 5,1863 10 3 daN cm 2
= 0,6 0,7 se adopt = 0,65
x
x
= 0,23 0,3 se adopt
= 0,27
D
D

D = 32 mm ; x = 8,64 mm ;

f) Cderea de presiune pe filtru

p = 1 daN cm 2

Cderea de presiune pe retur este:

p retur = 0.06836 + 1.995 10 3 + 0.954 10 3 + 0.726 10 3 + 0.934 10 3 + 5.1863 10 3 + 1

p retur = 1.0781 daN cm2

Cderea de presiune total este:

ptotal = ptur + p retur = 0,158 + 1.0781 = 1,236 daN cm 2

1.2.2 Stabilirea elementelor dimensionale pentru motorul hidraulic

Motoarele hidrostatice cu plungere dispuse axial au cea mai bun caracteristica
de putere i de gabarit pe unitatea de putere, avnd cele mai bune performane
dinamice.
Avantajul esenial este c au un moment de inerie redus i constant datorit
distribuiei simetrice a elementelor mobile fa de axa de rotaie, ceea ce duce la
echilibru perfect a elementelor mobile.
n acest caz avem un motor cu plungere dispuse axial cu:
z = 7 - numrul de plungere;
d p =12 mm - diametrul plungerelor;
D p = 50 mm - diametrul de divizare a blocului cilindric;
QM = 23,64 l min ;

n M = 1200 rot min ;

p =18,19 bar

- presiunea de lucru.
1.Schema de calcul
Fig.1.11.

25

2. Calculul mrimilor caracteristice motorului

Puterea hidraulic a motorului este:
Pt
4500
Phm =
=
= 1838.25 W
t N c 0,817 2
t - randamentul transmisiei mecanice;
N c - numrul de motoare;
Pt - puterea necesar la arbore;
Puterea consumata de motor este:

Phm

1838.25
= 2167.7 W ,n care:
M
0,848
M - randamentul total al motorului M = v h m = 0,96 0,95 0,93 = 0,848
n care:
v - randamentul volumic v = 0,9 0,98 .Se adopt v = 0,96
h - randamentul hidraulic h = 0,75 0,95 .Se adopt v = 0,95
m - randamentul mecanic m = 0,9 0,93 .Se adopt v = 0,93
Debitul vehiculat prin motor este:
PM hs
2167.3
QM =
=
= 1.191 10 3 = 71 l min
p
18,19 10 5
Debitul vehiculat prin sistem este:
PMHS =

Q = QM N c = 71 2 = 142

min

Cilindreea motorului este:

Q
17.64
q= M =
= 0,0147 l min = 0,0147 10 3
nM
1200
q=
dp

d p2
4

D0 tg =

m3

rot

z d 3p K tg
4

-diametrul plungerului

k -coeficient constructive k =

Dd
= 3.1 4 4
dp

z = 7 -numarul de plungere
D0 -diametrul de divizare a blocului cilindrilor

= 25 0 -unghiul de inclinare a blocului cilindrilor

4 0.0147 10 3
= 0.012mm ,se adopta d p =12mm
7 3.2 tg 25
Diametrul de divizare a blocului cilindrilor: D0 = d d = k d p = 4.03 12 = 50mm
Cursa plungerului: h = D0 tg = 50 tg 25 = 20mm
dp =3

4q
=
z k tg

Diametrul exterior al blocului cilindrilor: De = D0 + (1.4..1.65)d p = 50 +1.65 20 = 70mm

D0
50
=
= 55mm
Diametrul discului de antrenare: D =
cos cos 25
Lungimea bielei : l b = (35..142)mm 50mm
Lungimea plungerilui: l p = (1.4...2) d p = 2 12 = 24mm
Lungimea blocului cilindrilor: L = (0.62..0.88) De = 0.8 70 = 60mm
Capitolul 2
Calculul motorului volumic rotativ
2.1.Reprezentarea debitului la motorul hidrostatic
QM = 23.64l / min fig 2.1.

Q (m /s)

0.4027
0.168

0.0943

t[rad]

2.2. Calculul debitului mediu si a coeficientului de neuniformitate a debitului

z 1 7 1 4 pistoane aflate in aspiratie

m= = =
2 2 3 pistoane aflate in refulare
K=

QM

Q M Qm
unde
Qn
m
sin
2 = 0.4027 m 3 / s
=K

sin
2

-debitul maxim

m
2 sin( m 1) = 0.0943m 3 / s
Qm = K
-debitul minim

2
sin
2
sin

Qn =

z A R

sin = V n = 0.168m 3 / s

-debitul medi

m
2 [1 sin(m 1) ]

-coefficient de
2
sin
2
2

2
K=
= tg
=
=
= 0.1007
2
z 2z 2z 2 2 7 2
neuniformitate a debitului
sin

2
= 51.42 : m = 4; = 25 z = 2 p
7

2.3. Calculul pierderilor volumice

a) Datorate jocului dintre plunger si bloc
fig.2.2.

p
d

p
p p2 3
(18.19 1)10 5

30 10 6
Qp = d p 1
+ v m = 0.0012
(30 10 6 ) + 0.619
12 l
2
2
p
12 0.058 0.024

Q p = 3.5 10 7 m 3 / s

v p max = R sin = 0.5 55 10 3 125.663 sin 25 = 1.238m / s

unde:

vm =

v p max
2

-viteza medie de

1.238
= 0.619m / s
2

deplasare a plungerului
Pierderile

totale

Q p1 = z Q p = 7 3.5 10

datorate
6

jocului

dintre

plunger

si

bloc:

= 2.45 10 m / s
3

Pentru ca exista excentricitate intre blocul cilindrilor si plunger ,acest debit se

6
3
majoreaza de 2.5 ori: Q pt = 2.5 Q p1 = 2.5 2.45 10 = 6.125m / s
b) Pierderile dintre blocul cilindrilor si camera de distributie
fig.2.3.

r1 = 19mm; r2 = 24mm

3
2 2
Q = p +
(r2 r12
8

6 ln r2
r1

(30 10 6 ) 3
125.663 2
= 17.19 10 5 + 879.6
(0.024 2 0.019 2 )
= 1.79 10 6 m 3 / s
0
.
024
8

6 0.058 ln
0.019
p = p1 p 2 = 17.19bar = 879.6kg / m 3 -densitatea fluidului de lucru
= 0.03mm -jocul dintre camera de distributie si bloc
= = 879.6 67 10 6 = 0.058kg / ms -vascozitatea dinamica
Pierderile interstitiale totale vor fi:
Qv = Q + Q pt = 1.79 10 6 + 6.125 10 6 = 7.915 10 6 m 3 / s

2.4. Caracteristica motorului

Reprezinta raportul dintre numarul de rotatii ale motorului hidraulic si
solicitarile , respectiv cu momentul sau de rotatie , adica n=f(M).
La obtinerea caracteristicii mecanice a motorului hidrostatic se porneste de la
egalitatea debitelor de la intrare si de la iesirea din motor.
2 Rh
Q
nM = M
M 1 unde :
qM
q M2
n M -turatia motorului hidrostatic =1200rot/min
QM -debitul la intrarea in motor =16.64l/min
q M -cilindricitatea motorului =14cm 3
Rh -rezistenta hidraulica interna
M 1 -momentul de torsiune la arborele motorului

n M = n0 M n M
Rh =

QM (1 v ) 3.94 10 4 (1 0.96)
=
= 8.66 10 12 m 5 / Ns
PM
18.19 10 5

q M2
(14 10 6 )
=
= 3.602kgm 2 / s
12
2 Rh
2 8.6610

tg = = 84.484 84 0 29 '

Deci caracteristica mecanica este o dreapta aproape orizontala , aproape paralela

cu axa momentelor. Turatia arborelui motorului are variatii nesemnificative in raport
cu momentul solicitat arborelui , deci are o caracteristica mecanica foarte buna.
fig2.4.
M [Nm]

40
37.302
20

500

1000

1200

1500

n [rot/min]

Capitolul 3
Elemente de calcul mecanic
3.1 Calculul preliminar al arborelui.
Schema de calcul a principalelor forte ce apar la actionarea motorului hidrostatic
fig 3.1.
La actionarea motorului hidraulic apar urmatoarele forte :
-forta axiala F in lungul bielei plungerului , care se descompune in :
-forta axiala Fa = F cos solicita arboreal de antrenare dupa directie radiala
-forta P = F sin are componentele:
- Fr = P cos este forta care solicita discul dupa directie radiala

- T = P sin este forta care contribuie la rotirea discului , fiind singura forta
utila.
Numai Fr si T iau valori diferite , in functie de unghiul .
3.1.1. Calculul de dimensionare a arborelui principal de antrenare
Pentru confectionarea arborelui se allege un otel aliat de inbunatatire de tipul
38MoCrAl 09 ,STAS 791-80 cu urmatoarele caracteristici tehnice :
HB = 229

r = 98daN / mm 2 ; c = 79daN / mm 2 ;
c = 0.6 c = 0.6 79 = 47.4daN / mm 2 ;
1 = (0.4...0.5) r 0.4 98 = 39.2daN / mm 2 ;
1 = (0.22...0.25) r 0.24 98 = 23.52daN / mm 2 .
a) Fortele si momentele ce actioneaza asupra arborelui:
Forta comunicata de plunger discului este:
dp
0.012 2
Fp =
Pp =
27.258 10 5 = 308.58 N unde:
4
4
d p =12mm -diametrul plungerului;
Pp =150bar -presiunea de proba ;
Pp =1.5 Pp =1.5 18.19 = 27.285bar

Pl = 18.19bar -presiunea de lucru

Considerand cazul in care , din cele 7 plungere 4 sunt in zona de admisie actionand
asupra arborelui, atunci:
4

M = M i = R sin Fadm [sin + sin( + ) + sin( + 2 ) + sin( + 3 )]

i =1

Fadm =
Padm

d p2

0.012 2
28.3631 10 5 = 320.779 N
4
= 27.285 + 1.0781 = 28.3631bar

Pp =

4
= P + Pretur

Pretur = 1.0781bar -pierderea de presiune pe circuitul retur

= 25 0 -unghiul de inclinare a discului de antrenare
360 360
=
=
= 51.42 = 510 25 ' 42 '' -unghiul dintre plungere
z
7
dM t
=0
Valoarea maxima a momentului de torsiune este pentru
d
cos + cos( + ) + cos( + 2) + cos( + 3) = 0

1 + cos + cos 2 + cos 3 1 + cos 51.42 + cos 2 51.42 + cos 3 51.42

=
= 0.228
sin + sin 2 + sin 3
sin 51.42 + sin 2 51.42 + sin 3 51.42
= arctg 0.228 = 12.857
tg =

M t max = R sin Fadm [sin 0 + sin(0 + 2) + sin(0 + 3 )] = 27.5 10 3 sin 25 320.779

[sin 12.857 + + sin(12.857 + 51.42) + sin(12.857 + 2 51.42) + sin 12.857 + 3 51.42)] = 7.104 Nm
R = 27.5mm -raza discului de antrenare

Forta ce da momentul de torsiune este : T p =

M t max
7.104
=
= 28.32 N
R
0.0275

Forta radiala pentru un singur plunger este: Fr ` = P cos = F p sin cos

Forta radiala pentru cele 4 plungere este :
Fr ` = F p sin [cos + cos( + ) + cos( + 2 ) + cos( + 3 )]

Pentru a determina valoarea maxima a fortei Fr ` ,derivam in raportcu

dFr `
sin + sin 2 + sin 3
= 0 tg =
= 4.38
d
1 + cos + cos 2 + cos 3
= arctg 4.38 = 77.14
Fr max = Fr / 0 =77.14 = 308.58 sin 25 [cos(77.14) + cos( 77.14 + 51.42) +
+ cos( 77.14 + 2 51.42) + cos( 77.14 + 3 51.42)] = 248.53N

Forta axiala maxima ce actioneaza la distanta R = 27.5mm fata de axul discului este:
Fa =

z
7
F p cos = 248.53 cos 25 = 812.07 N
2
2

b)Felul si caracterul solicitarilor

Arborele este supus la solicitare dubla:
-incovoiere dupa un ciclu alternant simetric
-torsiune dupa un ciclu pulsator

c) Schema de incarcare , diagrama de eforturi si reactiunile

Calculul reactiunilor:
in planul xoy:
M iVdrB = T p b = 258.32 0.035 = 9.041Nm
VA =

M iVB

a
a = 25mm
b = 35mm

9.041
= 361.64 N
0.025

V B = V A + T p = 361.64 + 258.32 = 619.96 N

M Fa = Fa m = 812.07 0.02059 = 16.72 Nm

Bratul fortei variaza in timpul functionarii .

Se analizeaza doua situatii extreme in functie de deplasarea plungerilor pe discul de
distributie.

Mt
B

A
a

c
z

Fr
b

m
Mt

VA
y

(xoy)

VB

(-)

Miv

HB
(xoz)
z

t
MFa
Fr

HA

MiH

(+)

Mt

(+)

fig.3.2.

R
S
Q
T

N
fig33

m1

U
m2

Pozitia punctului de aplicatie a fortei se afla in centrul de greutate al triunghiului PQN

sau al patrulaterului RSTU .

m1 = 0.33 ( 2 R cos + R ) = 0.33 ( 2 27.5 cos 51.42 + 27.5) = 20.59mm

3

3 51.42
51.42
m2 = 0.25 (2 R cos
+ 2 R cos ) = 0.25 ( 2 27.5 cos
+ cos
) = 15.45mm
2
2
2
2

R = 0.5 D = 27.5mm -raza discului de distributie

= 51.42

-unghiul la centru dintre 2 plungere alaturate

M iH B = Fr b + M Fa = 248.53 0.035 + 16.72 = 25.418 Nm
M iH B

25.418
= 1016.72 N
a
0.025
H B = H A + Fr = 1016.72 + 248.53 = 1265.25 N
d)Calculul momentului echivalent in principalele sectiuni
HA =

M iB =

2
M iH
+ M iV2 B = 25.418 2 + 9.0412 = 26.97 Nm
B

2
M echivB = M iB2 + K 0 M max
26.97 2 + 0.75 7.104 2 = 27.66 Nm
B =

in care K 0 = 0.75 este un coefficient ce tine seama de raportul rezistentei la incovoiere

si la torsiune , conform TED .
e)Determinarea rezistentei admisibile
Rezisrenta amisibila pentru solicitarea compusa se determina astfel:
2( ) +1 ( a ) 1
2 237 58.8
a0 =
=
= 94.223 N / mm 2 in care :
( a ) +1 + ( a ) 1
237 + 58.8
c
474
( a 0 ) +1 =
=
= 237 N / mm 2
-rezistenta admisibila la torsiune la
( K + 1)
2
solicitarea statica
( K +1) = 2...3 2 -coeficient de siguranta la torsiune statica
1
235.2
( a 0 ) 1 =
=
= 58.8 N / mm 2 -tensiunea admisibila la torsiune la
( K 1)
4
solicitarea alternant simetrica
( K 1) = 4...5.5 4 -coeficient de siguranta la torsiune alternant simetrica
Rezistenta admisibila la solicitarea de incovoiere simetrica :
1
392
( a ) 1 =
=
= 98 N / mm 2
( K 1)
4
( K 1) = 4...4.5 4 -coeficient de siguranta la incovoiere alternant simetrica
Diametrul arborelui se calculeaza cu formula :
dA = 3

16 M t
16 7.104
=3
= 0.00726m = 7.26mm
a0
94.223 10 6

constructive d A = 25mm
132M echiv
32 27.66
dB = 3
=3
= 0.0142m = 14.2mm
a 1
98 10 6

-in sectiunea A se alege

-in sectiunea B se alege

constructive d B = 30mm
f) Calculul de verificare la oboseala a arborelui
Coeficientul de siguranta corespunzator solicitarii compuse se determina astfel:
C=

C C

C2 + C2

39.05 17.64
39.05 2 + 17.64 2

= 16.07 > C a = 2..3 3

C - Coeficientul de siguranta corespunzator solicitarii simple de incovoiere

C =

392
= 17.64
1.75
10.17
0.9 0.89

K
v

K = 1.75 -factorul de concentrare a tensiunilor la incovoiere
= 0.9 -coeficient dimensional la solicitari variabile de incovoiere
= 0.89 -coeficient tehnologic de stare a suprafetei

alternant simetrica

M iB
26.97
=
= 10.17 N / mm 2
3
-amplitudinea ciclului alternant simetric , se
W
0.03
32
verifica in regiunea ce prezinta un concentrator de eforturi unitare produse de variatia
de diametru.
d B3
-modulul de rezistenta al sectiunii
W=
32
1 = 392 N / mm 2 -efortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere alternant
simetrica

v =

C - Coeficientul de siguranta corespunzator solicitarii simple de torsiune pulsatorie

1
1
=
= 39.05
K v
1 .6
0.67

1 0.2 0.89 235.2

K = 1.6 -factorul de concentrare a eforturilor uniotare de torsiune
= 0.2 -coeficient dimensional la solicitari variabile de torsiune
= 0.89 -coeficient tehnologic de stare a suprafetei

Mt
7.104
v = m =
=
= 0.67 N / mm 2
-amplitudinea ciclului alternant
2 2 W p 0.03 3
16
simetric , se verifica in regiunea ce prezinta un concentrator de eforturi unitare produse
de variatia de diametru.
d B3
-modulul de rezistenta polar al sectiunii
Wp =
16
1 = 235.2 N / mm 2 -efortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere alternant
simetrica
Arborele a fost bine dimensionat
C =

g) Calculul de alegere si verificare a penei

Pe capatul arborelui se fixeaza un cuplaj cu ajutorul unei pene .
Se foloseste o pana paralela cu capetele rotunde conform STAS1004-81.
Corespunzator diametrului arborelui d = 20mm
se alege pana de sectiune

b h = 6 6mm

Lungimea

capatuluiarborelui

se

recomanda

l ca = (1.6...2) d l ca = 1.6 20 = 32mm

Lungimea de contact a penei: l c = l ca 2 (5...10)mm l c = 32 10 = 22mm

Celelalte dimensiuni ale penei sunt: t1 = 3.5mm; t 2 = 2.8mm; r = 1mm

sa

fie:

b
h

t2
t1
d

fig 3.4.

Lungimea penei este data de relatia : l = l c + b = 22 + 6 = 28mm

Se alege pana d ' = d + 2 t = 20 + 2 3.5 = 27mm
Verificarea
penei
la
presiune
de
contact
4Mt
4 7.104
p=
=
= 7.97 N / mm 2 < p a = (80...120) N / mm 2 100 N / mm 2
d h l c 0.027 0.006 0.022
Pana se realizeaza din OLC 45 .
3.2.Alegerea rulmentilor
Pentru calculul capacitatii rulmentilor trebuie cunoscute fortele de natura radiala si
axial ace actioneaza in timpul functionarii.
-Forta axiala: N = F p cos = 308.58 cos 25 = 288.08 N
-Forta radiala pentru un plunger: Fr = P cos
-Forta radiala pentru 4 plungere este:
4

Fr = [cos + cos( + ) + cos( + 2 ) + cos( + 3 )] = 248.53N

i =1

a) Calculul si alegerea rulmentilor radiali

Pentru preluarea sarcinii radiale se folosesc rulmenti radiali cu role cilindrice .
Capacitatea de incarcare dinamica a unui rulment se calculeaza cu relatia:
f
2.3
C = Pe h = 298.23
= 2017.43 N = 201.743daN C cata log = 5750daN -in care:
fn
0.34
- Pe = V X R1 f d f t = 1 1 248.53 1.2 1 = 258.23N
- V = 1 -coeficient ce tine seama de inelul ce se roteste

- X = 1 coeficient ce depinde de raportul Fa / R1 si de tipul rulmentului

- R1 = Fr max
- f d =1.2 -factorul de dinimicitate
- f t =1 -factor de temperatura
- f h = 3.33

h
8000
= 3.33
= 2.3 -factor de durata
h0
500

- h = 8000 ore -durata de functionare

- h0 = 500 ore - durata de functionare de referinta
- f n = 3.33

n
33.3
= 3.33
= 0.34 -factor de turatie
n0
1200

- n = 1200rot / min -turatia arborelui

- n0 = 33.3rot / min -turatia de referinta
Se allege un rulment radial cu role cilindrice pe un rand STAS3043/1-68, NJ6317
cu urmatoarele caracteristici:
d = 30mm;
D = 80mm;
- B = 21mm;

C = 5750daN
T = 22.75

D
d

fig.3.5.
B

b) Calculul si alegerea rulmentilor radiali-axiali

Pentru preluarea fortei axiale se folosesc rulmenti radiali - axiali cu bile .
Pentru un rulment forta axiala este: N ' =

m N 4 288.08
=
= 576.16 N
2
2

Capacitatea de incarcare dinamica a rulmentului se calculeaza cu relatia :

f
2.3
C = Pe h = 414.83
= 2860.2 N = 201.743daN C cata log = 4500daN -in care:
fn
0.34
- Pe = V X N ' f d f t = 1 1 576.16 1.2 1 = 414.83N
- V = 1 -coeficient ce tine seama de inelul ce se roteste
- X = 1 coeficient ce depinde de raportul Fa / R1 si de tipul rulmentului

- f d =1.2 -factorul de dinimicitate

- f t =1 -factor de temperature
- f h = 3.33

h
8000
= 3.33
= 2.3 -factor de durata
h0
500

- h = 8000 ore -durata de functionare

- h0 = 500 ore - durata de functionare de referinta
- f n = 3.33

n
33.3
= 3.33
= 0.34 -factor de turatie
n0
1200

- n = 1200rot / min -turatia arborelui

- n0 = 33.3rot / min -turatia de referinta
Se alege un rulment radial cu role cilindrice pe un rand STAS3043/1-68, NJ6317
cu urmatoarele caracteristici: -

d = 30mm; D = 80mm; B = 21mm;

C = 4500daNT = 22.75

fig.3.6.
B

3.3. Dimensionarea blocului cilindrilor

Principalele elemente ale blocului cilindrilor sunt:
- De = 70mm -diametrul exterior
- Dd = 50mm -diametrul de divizare
- D = 55mm -diametrul disculuide antrenare
- d p =12mm -diametrul plungerului
- h = 20mm -cursa plungerului
- L = 60mm -lungimea blocului cilindrilor
- H = 60mm -inaltimea blocului cilindrilor
Blocul cilindrilor se executa din alama speciala extrudata Cu Pb10 Sn10 conform
STAS 95-75 cu propritati de frictiune bune si cu rezistenta ridicata la oboseala .
Presiunea ce se creaza supune blocul cilindrilor la urmatoarele solicitari:
-presiune de contact
-frecareb de alunecare intre cele doua suprafete de distributie

-frecare de alunecare intre suprafetele alezajelor bloc si piston

-oboseala datorata presiunii pulsatorii ce se creaza in alezajele blocului
cilindrilor in timpul miscarii de rotatie .
H

pd
De
D0
dp

d1

fig 3.7.

Distanta dintre centrele pistoanelor pe cercul de divizare sa indeplineasca

urmatoareleconditii:
D0
50
pd =
(1.25...1.8) d p p d =
= 22.43mm > 1.25 d p = 1.25 12 = 15mm
z
7
Calculul blocului cilindrilor se face aproximand un alezaj pentru un cilindru cu un tub
cu pereti grosi supus la presiune exterioara.
Ph = 1.5 P = 1.5 18.19 = 27.285bar

Relatia pentru dimensionare este :

K2
K=

a
a
100 10 6
K =
=
= 1.028
a pn
a pn
100 10 6 2 27.285 10 5

dp +2s
dp

s = dp

K 1
0.028
= 12
= 0.168mm
2
2

Se adopta : s = 5mm
s ef = p p d p > s s ef = 22.43 12 = 10.43mm > s = 5mm;
Di max = De 2 d p 2 s = 70 24 10 = 36mm

Relatia se verifica.
3.4. Calculul si dimensionarea bielei
Mecanismul biela-manivela spatial transforma miscarea de translatie a pistonului in
miscare de antrenare a flansei de antrenare.
Pentru biela se alege urmatoarea forma constructiva:

l6
V5

V6

V``4 V4 V`4

V3

V2

V`2 V``2

D3
D1

l"4

V1

D2

d1

d2
l"2

l'2

l'4
lb
Lb

fig3.8.
lb = 50mm; = 25; Dd = 50mm
d p = 12mm; h = Dd tg = 50tg 25 = 20mm

se alege constructiv:

d 1 = 2mm; d 2 = 1.5mm
D2 = 5mm

In biela sepractica un canal pentru a asigura ungerea . Se va pune conditia de egelitate

a celor doua sectiuni inelare.
A1 =
D1 =

( D12 d12 ); A2 = ( D22 d 22 ) D12 = D22 d 22 + d12

4
D22 d 22 + d12 = 25 2.25 + 4 = 5.17 mm Se adopta D1 = 6mm

Amat = min( A1 , A2 ) = A2 = 17.86mm 2

( D12 d12 ) = (36 4) = 25.1mm 2

4
4

A2 = ( D22 d 22 ) = (25 2.25) = 17.86mm 2

4
4
A1 =

Se allege materialul bielei :38 Mo Cr Al 09 STAS791-80 cu urmatoarele proprietati:

E = 2.1 10 5 N / mm 2

r = 980 N / mm 2
c = 790 N / mm 2

Se adopta si celelalte dimensiuni: D3 = 6mm; 1 = 6mm; 2 = 8mm

1
1
Lb = l b + 1 + 2 = 50 + 3.25 + 4 = 57.25mm
2
2

a) Verificarea bielei la compresiune

Forta produsa de presiunea fluidului de lucru:
2

2
5
F=

d p p =

0.012 18.19 10 = 205.73N

-in sectiunea de diametru D2 :

4 F
4 205.72
c =
=
= 104.77 daN / cm 2
2
2
D2
0.5
r = 9800daN / cm 2

9800
a = r =
= 1960daN / cm 2
c
5
c = 104.77 daN / cm 2 < ac = 1960daN / cm 2
c = 5 -coeficient de siguranta

b) Verificarea bielei la flambaj

Considerand ca flambaajul are loc in domeniul elasto-plastic < 0 , pentru care :
cr = a b
a = 980 N / mm 2
b = 5.3N / mm 2
E

0 =

21000
= 57.266
632

p = 0.8 c = 0.8 790 = 632 N / mm 2

Coeficientul de zveltete al bielei :

=

lf

imin

lb
imin

50
= 38.31 < 0 = 57.266
1.305

I min
30.43
=
= 1.305
Anet
17.86

imin =

Anet = Amat = A2 = 17.86mm 2

I min =

64

( D24 d 24 ) =

64

(625 5.0625) = 30.43mm 4

Flambajul
are
loc
in
cr = a b = 980 5.3 38.31 = 776.957 N / mm 2

776.957
afl = cr =
= 418.84 N / mm 2
cf

domeniul

elasto-plastic:

1.855

c f = 1.6 + 0.00666 = 106 + 0.00666 38.31 = 1.855

-coeficient de siguranta la flambaj

Efortul unitar maxim la biela

Fp

308.58
= 172.77 N / mm 2 < afl = 418.84 N / mm 2
A
0.1786.
p

p
F p = d p2
= 0.012 2 27.258 10 5 = 308.58 N
4
4

max =

c) Verificarea bielei la presiunea dintre bila si locasul din piston ,si la cea dintre
biela si locasul din flansa rotitoare

Biela

este

apasata

pe

piston

de

forta

centrifuga

G p n 2 Dd
0.032 1200 2 0.05
Cp =
(
)
=
(
)
= 1.28 N :
g
30
2
9.81
30
2
g = 9.81m / s 2 -acceleratia gravitationala
G p = M p g = 9.81 0.00336 = 0.032 N

-greutatea jumatatii de biela delimitate de

sfera 2 si cilindrul plin-cilindrul gol
M p = Vtot = 7850 428.03 10 9 = 0.00336kg
= 7850kg / m 3

Vtot = Vtot` (Vcil . gol ) = V1 + V2` + V2` V3 = 113.09 + 298.45 + 58.9 42.41 = 428.03mm 3

13 6 3
=
= 113.09mm 3
6
6
`
2
l 2 D2 D32 D2 D3
19 25 36 5 6
V2` =
(
+
+
)=
(
+
+
) = 298.45mm 3
3
4
4
4
3
4
4
4
2
D2 `` 25
V2`` =
l2 =
3 = 58.9mm 3
4
4
2
d2
1.5 2
V3 =
l3 =
24 = 42.41mm 3
4
4
Forta cu care apasa biela pe piston : R p = F p2 + C p2 = 308.58 2 +1.28 2 = 308.6 N
Presiunea dintre biela si piston
V1 =

Kp =

4 Rp

( )
2
p

2
p

4 308.6
= 11.27 10 6 N / mm2
6
(36 1.1449) 10

p = 1 -diametrul sferei bielei in piston

p
sin max = 3 sin 25 = 1.07 -raza traiectoriei circulare a punctului de
2
intersectie determinat de axa bielei cu sfera 1
Considerand cealalta jumatate de biela atunci:
p =

Vt '
V5
'
V4

"
V4

V6

'
=
V5
+
V4
+

2
=
6
'
D

l 4
=
(
3
4
2

D
1
=
l
4
2

d1
=
l 6
4

Forta centrifuga ce apasa biela pe disc:

Cf = M f (
Mf =

Gf

n
30

)2

Dd
1200 2 0.05
= 0.00461(
)
= 1.18
2
30
2

= Vt ' = 7850 588.52 = 0.00461kg

g
G f = M t g = 0.00461 9.81 = 0.045 N

Contactul se realizeaza dupa o suprafata sferica

f =14mm -diametrul bielei in flansa
f
f =
sin = 7 sin 25 = 2.9
2

Presiunea dintre biela si flansa:

Kf =
Rf =

4 Rf

( )
2
f

2
f

4 119.89
= 804 N / mm 2
2
6
(14 2.9 ) 10
2

F f2 + C 2f = 119.88 2 + 1.812 = 119.89 N

Ff

Rf
Fp

Cf
Cp

Rp

3.5. Calculul discului de distributie

Schema

discului

de

distributie

este

urmatoarea:

h1
dp

d1

dp
de

dk

a
fig3.9.

Dd

In cazul discului de distributie elementele dimensionale importante sunt marimea

peretelui despartitor dintre zona de aspiratie si zona derefulare si inaltimile
corespunzatoare ale canalelor de aspiratie si de refulare.

a = d k + 0.6mm

-diametrul orificiului care face legatura intre discul de

distributie si cilindrii de lucru
d p2
d k2
= 0.4
d k = d p 0.4 = 12 0.4 = 7.58mm
- latimea de etansare
4
4
a = 7.58 + 0.6 = 8.18a 8mm

h = d p =12mm

h1 = 0.33d p = 4mm

Alti parametrii constructive sunt :

d m = Dd d k = 50 7.58 = 42.42mm
d e = De + 2mm = 70 + 2 = 72mm
tg =

a
8
=
= 0.188 = 10.67
dm
42.42

2 + = 180 2
= 95.12
= 31.45

; = 0.33

5. Calculul in regim dinamic

Modelul dinamic pentru o schema de actionare hidrostatica cu unitati rotative
cuprinde urmatoarele ecuatii :
-Ecuatie de continuitate la pompa:
p
V p dp
Qp = Vp
ap p

-unde:
2
2 E dt
a p p -pierderi volumice din pompa;
Vp

dp
-pierderi datorate compresibilitatii lichidului vehiculat;
2 E dt

Datorita variatiei presiunii are loc o variatie a debitului ,foarte mica , invers
proportionala cu modulul de elasticitate a lichidului.
- Ecuatia de miscare la pompa:
Vp
Vp
d t
J pme
+ b p p + C fp p
+p
= K me ( s + p ) -unde:
dt
2
2
J pme -moment de inertie redus;
b p -coeficient ce tine seama de frecari , proportional cu turatia;
C fp -coeficient ce tine seama de frecari , in lichid;
K me (s + p ) -momentul furnizat de motor;
K me -constanta a motorului;
s -viteza unghiulara de sincronizm a motorului.
-Ecuatia de continuitate pe conducta:
Qc = Q p

V dp

E dt

-Ecuatia de continuitate la motorul hidraulic:

V dp
Qm = Vm m a m p m
-unde:
2
2 E dt

a m p -pierderi volumice din pompa;

Vm dp

-pierderi datorate compresibilitatii lichidului vehiculat;

2 E dt

-Ecuatia de miscare la motor:

d m
V
V
J mme
+ bm m + C fm p m + M r = p m -unde:
dt
2
2
J mme -moment de inertie redus;
bm -coeficient ce tine seama de frecari , proportional cu turatia;
C fm -coeficient ce tine seama de frecari , in lichid;
M r - moment rezistiv.

6. Analiza fiabilitatiii sistemului hidrostratic

6.1.definirea principalelor notiuni de fiabilitate
Fiabilitatea reprezinta una din careateristicile esentiale care trebuie evaluate si
prognaozate la proiectare . Sistemele hidraulice deautomatizare sunt sisteme complexe ,
fiind alcatuite dintr-un numar mare de elemente , ceea ce favorizeaza aparitia frecventa
a defectiunilor care conduc la iesirea din functiune a utilajelor actionate.
Studierea proceselor de aparitie a defectiunilor m, cu ajutorul teoriei sigurantei in
functionare, reliefeaza in cazul masinilor-unelte ,ca sistemele cele mai complexe se
dovedesc a fi si cele mai putin fiabile.
Tendinta de crestere a presiunilor de lucru, de micsorare a gabaritului si greutatii
aparaturii hidraulice , complexitatea sistemelor de comanda hidraulica precum si
varietatea regimurilor de functionare impugn conditii foarte severe in cea ce priveste
fiabilitatea sistemelor hidraulice .
Fiabilitatea sau siguranta in functionare a unui system caracterizeaza capacitatea
acestuia de a nu se defecta in timpul functionarii sale in anumite conditii , intro anumita
perioada de timp.
In teaoria statistica a fiabilitatiise analizeaza de regula timpul de functionare fara
defectiuni , adica timpul scurs pana la aparitia defectiuniicare determina iesirea din
functiune a sistemului sau elementului.
Defectiunile elementelor si sistemelor hidraulice se pot clasifica dupa diferite criterii:
modul de aparitie , usurinta de depistare, caracterul remedieri defectiunilor ,
dependenta dintre defectiuni.
Dupa cauzele care le-au produs defectiunile pot fi :accidentale ,premature si defectiuni
datorate exploatarii.
Cauzele sunt:impurificarea uleiului, variatia temperaturii fluidului de lucru, cavitatia,
oboseala , uzura.
Legile de distributie , caracteristicile de fiabilitate a sistemelor si elementelor hidraulice
se determina pe baza datelor experimentale.
6.2. Determinarea fiabilitatii sistemului hidrostatic de actionare
Pentru calculul fiabilitatii unui sistem hidraulic este necesar sa se intocmeasca schema
logica a acestuia .
Variantele de calcul al fiabilitatii sistemelor :
-calculul indicilor de fiabilitate pentru schema bloc a sistemului;
-calculul indicilor de fiabilitate a sistemului la alegerea tipurilor de elemente ;

-calculul indicilor de fiabilitate a sistemului la precizarea regimurilor de

functionare a elementelorcomponente .
6.2.1.Calculul indicilor de fiabilitate pentru schema bloc a sistemului
a)-se stabileste tipul si numarul elementelor care intra in componenta uneia sau mai
multor variante de scheme bloc si ala a caror defectare sistemul iese din functiune;
b)-se aleg din documentatia tehnica valorile medii ale intensitatii de defectare a
elementelor;
c)-pe baza datelor se calculeaza intensitatea de defectare a sistemului cu formula:
n

= N k in care:
k =1

N k -numarul de elemente de acelasi tip

k -intensitatea de defectare a elementelor de un anumit tip

n -numarul de tipuri de elemente

rupere
filtre

imbacsire

distribuitor
cu sertar

arderea electromagnetilor
de actionare
uzura corpului
sertar-corp distribuitor

supape

uzura elementelormobile

intepenirea elementelor mobile

blocarea sertarului

cresterea fortei de deplasare a sertarului

uzura scaunului supapei

blocarea pistonulu
i din cauza griparii

cresterea
pulsatiilor
de debit

infundarea totala sau partiala

a ajutajului sau filtrelor

cresterea
zgomotului
si a vibratiilor

pompe

patrunderea impuritatilor

ruperea
elementelor
componente

impurificarea
uleiului

modificarea caracteristicilor magnetice

ruperea cablurilor
electrice

scaderea
randamentului

cresterea
temperaturii
medii a uleiului

servovalve

uzurasau depuneri pe corpul

si pistonulservovalvelor

uzura abraziva a
elementelor componente

uzura cavitationala a
elementelor componente
motoare hidraulice
liniare

distrugerea
etansarii
inrerioare
sau exterioare
Stick-slip
intepenirea
pistonului

impurificarea
uleiului

cresterea
temperaturii
uzura abraziva a
elementelor componente

patrunderea
patrunderea particulelor
fortata
metalice in
e elementului zona de etansare elemente de
etansare
de etansare in
joculfunctional

ruperea
cauciucului
la montaj

acumularea tensiunilor de oboseala

inbatranirea termica a inelelor de cauciuc

uzura cuplelor in miscare

Arborele defectiunilor

Elemente componente:
M 1 , M 2 - motor hidraulic rotativ cu pistoane axiale
DS1 , DS 2 - distribuitoare hidrostatice
PH - pomp hidrostatic cu capacitate constant reglabil
SS - supap de siguran
SLP - supap limitatoare de presiune
S .S . - supapa de sens unic
FP -filtru pompa
F .R. - filtru de retur
R z , T - rezervor(tanc)
MEA -motor electric asincron

M1

M2

DS2
DS1

SS
SPL
MEA
PH

FP

ELEMENT

FR

T(Rz)

RATA DE DEFECTARE DURABILITATEA

intensitatea de defectare

Pompe cu pistoane
axiale cu debit constant
PDHC
Rezervoare Rz
Supape de sens SS
Supape limitatoare de
presiune SLP
Distribuitoare cu sertar Ds
Filtre F
Etansari pentru miscari de
rotatie

0.003

1.5
5.7
5.7
0.054 125 cicluri
0.79
0.3

0.1

0.007

= N M M + N distr distr + N SS SS + N SLP SLP + N PH PH +

+ N F F + N Rz Rz = 2 9 10 6 + 1.5 10 6 + 5.7 10 2 + 5.7 10 6 + 2 0.054 10 6 +
+ 2 0.79 10 6 + 0.3 10 6 = 32.888 10 6

7. Norme de securitate ,prescriptii de montaj si de utilizare a sistemului de

actionare
Normele de tehnica securitatii muncii specifice functionarii instalatiilor
hidraulice sunt determinate de sursele de pericol pe care-l reprezinta manipularea unor
lichide de lucru sub predsiune , fierbinti , inflamabile sau toxice , precum si de celelalte
surse legate de functionarea unor instalatii alimentate cu current electric , cu piese in
miscare de translatie sau de rotatie.
La utilizarea instalatiei pot sa apara nisip, datorita realizarii necorespunzatoare
a pieselor turnate si rugina , de la utilizarea unor tevi neprotejateimpotriva coroziunii.
La pregatirea instalatiei poate sa apara praf atmosferic ,la montarea in atmosfera de
praf sau cand piesele depozitate nu au fost curatate inainte de montare.
De asemenea , la punerea in functiune a instalatiei pot aparea uleiuri
contaminate din cauza unor vase murdare,particulele metalice , oxizi metalici datorita
protectiei necorespunzatoare a rezervorului ,pelicule de vopsea .
La realizarea instalatiei se va avea in vedere :
-utilizarea unor mijloace eficiente de curatare ;
-spalarea pieselor inainte de montare ;
-utilizarea de tevi fosfatate si conducte cu dopuride protectie
Montarea instalatiei se face in incaperi lipsite de praf, la punerea in functiune a
instalatiei se vor utilize instalatii speciale pentru alimentarea cu ulei
La exploatarea instalatiei se vor lua masurile:
-utilizarea unor filter de aerisire corespunzatoare ;
-utilizarea rezervorelor etanse , fosfatate si vopsite la interior
-utilizarea tevilor pentru colectarea scurgerilor .
Pentru explotarea si intretinerea corespunzatoare a motoarelor hidrostaticese dau
urmatoarele indicatii:
a)Inainte de punerea infunctiune :
-se verifica montajul mecanic al elementelor de legatura;
-se verifica sensul de rotatie ;
-se umple cu lichid de lucru prin orificiul de scurgere;
-se deschid robinetele si supapele de limitare a presiunii;
-se controleaza nivelul de ulei din rezervor .
b) Pentru intretinerea curenta a motoarelor:
-curastarea filetelor intrebuintate la intervale regulate , in functie de conditiile de
exploatare ;
-controlul zilnic al nivelului lichidului din rezervor si a temperaturii de
explotare;
-controlul etanseitatii legaturilor dintre tevi, elemente de fixare si de cuplare;
-prima schimbare de ulei se face dupa circa 100 ore de functionare.
La efectuarea operatiilor de intretinere sau de reparare este obligatoriu oprirea
instalatiei, deconectarea motorului de antrenare si depresurizarea instalatiei.
Pentru a preveni accidentele provocate de piesele in miscare se vor pune in mod
obligatoriu aparatoare dimensionate corespunzator , la indepartarea carora instalatia se
opreste automat.
Instalatia va fi prevazuta cu un dispozitiv de prevenire a avariilor in cazul
ruperii conductelor de presiune , de protectie la suprasarcini si de control a presiunii.
Montarea si exploatarea motorului hdrostatic proiectat se va face numai de
catre personal instruit din punct de vedere a protectiei muncii.

Concluzii

In conformitate cu noile realizari si inovatii din domeniul actionarilor

hidrostatice , prezentul proiect este realizat pe baza unui studiu al produselor fabricate
in tara noastra si fundamenteaza modul de actionare a unei instalatii, utilizata in
constructia de masini-uelte.
Realizarea actionarilor hidraulice cu comenzi electronice , electrice si logice a
condus la obtinerea de instalatii cu un grad ridicat de performanta si cu o
manevrabilitate usoara, calitati dinamice ridicate .
Caracteristica de baza a acestor masini hidraulice este un moment de inertie mic
si constant , existand astfel o echilibrare perfecta a elementelor mobile.
Caracteristica mecanica a motoarelor hidrostatice cu pistoane axiale este foarte
flexibila , momentele avand valori intr-o plaja larga de valori fara modificarea
substantiala a turatiei motorului .

Bibliografie
1. Ionescu, Fl., Catrina, D., Dorin, Al. Mecanica fluidelor si actionari hidraulice
si pneumatice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1980.
2. Marin, V., Moscovici, R., Teneslav,D. Sisteme hidraulice de actionare si
reglare automata. Editura Tehnica , Bucuresti,1982.
3. Oprean,A., Marin,V., Moraru, V. Actionari hidraulice ,Editura Tehnica ,
Bucuresti,1976.
4. Oprean, A., Hidraulica masinilor unelte , Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1984
5. Pana ,I.,Actionari hidraulice, Editura Universitatii din Ploiesti,2003.
6. Preda,I., Savulescu,P ,Pana, I., Actionari hidraulice si pneumatice, indrumar
de proiectare,UPG Ploiesti 1996
7. Preda ,I., Actionari hidraulice si pneumatice Transmisii hidrodinamice ,
vol II, partea I ,IPg ploiesti,1984
8. Vasiliu , n., Mecanica fluidelor si sisteme hidraulice , Fundamente si
aplicatii ,vol II ,Editura Tehnica, Bucuresti , 1999 .
9. Ionescu , D.Gh., Matei, P., Acusa V., Todicescu, Al., Buculei, M. Mecanica
fluidelor si masini hidraulice . Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1983
10. Soare, Al., Hidraulica generala si subterana , Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresti, 1981
11. Cioc, D., Hidraulica . Culegere de probleme , Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1973