CAIET DE PRACTICA

CLASA XI
TEHNICIAN
TRANSPORTURI

Baltaretu Cerasela
Referent stiintific 2022
 CAIET DE PRACTICA CLASA XI

M1. SISTEME DE TRANSMITEREA MISCARII - 16 ORE

M3. TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU - 25 ORE

M4. SISTEME DE AUTOMATIZARE - 8 ORE

M6.CIRCUITE ELECTRICE - 9 ORE

M6. ASAMBLARI MECANICE - 41 ORE

M1SISTEME DE TRANSMITEREA MISCARII LUCRARI DE ATELIER- 16 ORE

LECTIA 1- FISA DE DOCUMENTARE: M1- montaje prin curele-

M2- metode si aparate de masurarea intinderii curelei

Montaje prin curele, elevul idenfica si monteaza si regleaza transmisia prin curele:
○ cureaua ventilatorului
○ transmisii prin curele la distributie

Prezentarea tipurilor de curele

Curelele pot fi confectionate din:
-cauciuc
-poliuretan
-piele standard
-panza.etc
Forme constructive ale curelelor
-late
-inguste
 -rotunde
-hexagonale
AVANTAJE
❖ Flexibilitatea elementului de tractiune determina functionarea linistita a
transmisiei fara socuri sau vibratii.
❖ este posibila transmiterea miscari la distante mari intre axe
❖ simplitatea constructive si eficienta economica asigura transmisiilor cu curele
un larg domeniu de aplicatie in constructia de masini si aparat
DEZAVANTAJE
❖ Ruperea sau dezlipirea acestora
❖ Pierdere din elasticitate
❖ Uzarea acestora pana la deteriorare

Metode si unelte masurarii intiderii curelei

Aparat de verificarea intinderii curelei

LUCRARI PRACTICE_1 Transmisii prin curele

L1: Elevul identifica in laborator transmisia prin curele la :pompa de apa,

altenator, ventilator, mecanism de distributie

L2:Montarea transmisiilor prin curele conține mai multe etape și anume:

➔ Ierificarea integrității elementelor; verificarea coaxialității arborilor; fixarea roților

pe arbori:
➔ montarea (pe pană disc, pană înclinată etc.);
➔ un avantaj al transmisiei este că pe pana disc roțile își ajustează poziția sub
sarcină;
➔ montarea curelei pe roți:
➔ montarea întinzătorului de curea și verificarea tensiunii curelei:
➔ săgeata maximă – 8 mm la transmisii fără întinzător; verificarea transmisiei prin
rotire manuală.
 LECTIA 2- FISA DE DOCUMENTARE:M1- montaje prin roti dintate-
M2-masurarea si verificarea angrenajelor

Montaje prin roţi dinţate elevul idenfica si monteaza si regleaza transmisii prin roti
dintate.
○ identifica rotile dintate de la cutia de viteze, invata de rapoarte de transmitere a
miscarii. Invata sa monteze si demonteze capacul cutiei de viteze, identifica
defectele care pot apararea la rotile dintate ale cutiei de viteze
○ identifica rotile dintate de la diferential, regleaza jocul dintre coroana dintata si
pinionul de atac
○ identificate defecte la angrenajele cu roti dintate
■ Coroana dințată poate prezenta fisuri, crăpături sau știrbiri ale dinților.
■ Pinionul de atac poate prezenta ca defect uzarea porțiunii de montare a
rulmenților, filetul pentru piulița de fixare a flanșei de antrenare deteriorat.
■ Pinionul satelit sau pinionul planetar, prezintă următoarele defecte: alezajul
deteriorat sau uzat, dantura uzată sau cu ciupituri. Joc excesiv în cuplajul interior
sau în angrenajele diferențialului sau transmisiei principale se recunoaste prin
pocnituri în timpul virajelor. Se remediază prin restabilirea jocului
■ Joc execesiv în cuplajele diferențialului sau transmisiei principale se recunoaste
prin zgomot metalic la accelerări sau decelerări
● Reglaje bătaie radială şi frontală a danturii

M2. VERIFICAREA SI MASURAREA ANGRENAJELOR

METODA 1: Controlul calitatii asamblarii grupului de roti dintate se face prin

verificarea petei de contact. Pentru a efectua acest control, danturile celor doua roti
ale angrenajului supus verificarii, sunt mai intai spalate si degresate, dupa care
flancurile rotii dintate conducatoare se vopsesc cu un strat subtire de albastru de
Paris. Apoi, roata conducatoare se roteste incet, de preferinta manual, urmarindu-se
amprentele lasate pe flancurile dintilor rotii dintate conduse. Se considera ca
angrenarea este buna, si deci rotile sunt corect montate daca pata de contact acopera
partea centrala a dintilor (40-60% din inaltime si 50-70% din latimea dintilor).

In practica, calitatea angrenarii si modul de functionare a angrejalui se

apreciaza si dupa zgomotul produs. Rotile dintate care angreneaza intre ele trebuie sa
se roteasca lin, iar zgomotul produs de ele sa fie permanent uniform.
 Zgomotul prea mare sau shimbator se produce totdeauna din cauza erorilor de
executie sau de montare a rotilor dintate.In functie de caracterul zgomotului produs in
timpul functionari se stabilesc cauzele care le genereaza si anume:
● zgomotul pulsat se doreste excentricitatii rotilor;
● vajaitul puternic si socurile se datoreaza pasului pare profilului neunifom;
● scartaitul este generat de asperitatile de pe profilul dintilor etc.

METODA 2: Verificarea danturii prin masurarea cotei peste dinti.

Controlil masurarii cotei peste dinti consta in masurarea cu sublerul sau micrometrul

a unui numar de dinti, mutand mereu micrometrul sau sublerul cu un dinte. In mod
normal marimea masurata trebuie sa fie aceeasi.

LUCRARI PRACTICE- LECTIA 2:m1- montaje prin roti dintate

M2- metode de masurarea si verificarea angrenajelor

1.Identificati in atelier ansamblurile de mai jos, spuneti ce reprezinta, ce rol au, cum se
monteaza si cum se regleaza jocurile dintre pinioane si ce defecte pot aparea.

Ansamblul nr 1 ansamblul nr 2 ansablul nr 3

ansamblul nr 4

a) Identificați in atelier ansamblul nr 1, nr2, nr3, nr4, Nr 5

3. Masurati cu sublerul cota peste dinti la o roata dintata compltand tabelul. Se

marcheaza primul dinte.

pornind de masura
la dintele 1

d1

d2

d3

d4
 LECTIA 3 - FISA DE DOCUMENTARE: M1-montaje prin cabluri
M2- masurarea lungimii cablurilor

Montaje prin cabluri idenfica si monteaza si regleaza:

○ elevul identifica transmisia prin cablu de la frana de mana si eventual
ambreiajul cu cablu
Frana de mana nu se testeaza cu motorul pornit ci se impinge masina cu mina,
inainte si inapoi, si se verifica daca tine, adica este frinata de ceva, daca este, atunci,
frina de mina este prea strinsa.Se ridica pe rand fiecare roata spate, si se imprima o
miscare de rotatie.Numarind numarul de ture la aproximativ acelasi impuls, iti vei da
seama daca "frinarea"este egala pe cele 2 roti. Se incerca pe rand fiecare roata sa se
roteste,cu mainile si functie de rezistenta opusa, daca exista asa ceva,se vede daca
frina de mina este reglata bine, adica nu apare frinare, sau este prea strinsa, in cazul
in care apare o rezistenta la invartire.
Ideea este ca rotile fie fata, fie spate, la mersul pe drum intins ( NU IN ORAS),
dupa o ora de mers, sa aiba aceeasi temperatura,adica nu mai mult decat senzatia de
cald, max.40 grd.Celsius. IN caz contrar este undeva o frecare,. si nu este normal,
lucrul acesta.Prin "roti", intelegand butucul, rotii respective, respectiv tamburul
frina( NU ROATA PROPRIU-ZISA).

LUCRARE DE LABORATOR_3
Verificarea cursei libere la pedala de ambreiaj sau frana

L1. Etapele montarii transmisiilor prin cablu de tipul scripeti:

● verificarea integrității elementelor: rotile eventual cablul – vizual;

● controlul cablului – existen ța de fire rupte, pete de coroziune, impurități; fixarea
roților pe arbori:
● montarea (pe pene, caneluri etc.); montarea cablului pe roți:
● stabilirea lungimii cablului
● îmbinarea capetelor cablului cu elemente speciale (cu bride, cu plăcuțe, prin
matisare, cu manșoane);
● la mașinile de ridicat – fixarea capetelor de cablu pe tamburi sau în ochiuri;
montarea întinzătorului de cablu și verificarea jocului;
 verificarea transmisiei:
● călcarea corectă a cablului pe punctele de contact; ungerea cablului:
cu ulei de angrenaj sau unsoare consistentă;
L2. Verificarea si corectarea cursei libere a pedalei de ambreiaj

Pentru verificarea cursei libere a pedalei de ambreiaj se poate folosi o rigla gradata
prevazuta cu un cursor, articulata de talpa riglei. La verificare se fac operatiile:
– se asaza rigla, cu talpa de sprijin pe podeaua automobilului sub pedala de ambreiaj
– se asaza rigla gradata paralel cu directia de miscare a pedalei, avand cursorul pe
pedala de ambreiaj
– se apasa pedala si cursorul, cu mana, pana in momentul opunerii unei rezistente la
apasare, masurand cursa libera, care trebuie sa fie de cca 20 mm, echivalenta cu cota
2.5 – 3.5 mm masurata la extremitatea levierului.
 LECTIA 4 - FISA DE DOCUMENTARE
M1- MONTAJE PRIN LANTURI
M2- MASURAREA SI VERIFICAREA MONTAJELOR PRIN LANTURI

Montaje prin lanţuri.

● Elevii idenfica, monteaza si regleaza lanturile existene intr-un automobil-

mecanismul de distributie
● Elevii identifica alte transmisii prin lanturi exemplu macarale

Montarea transmisiei prin lant presupune mai multe etape și anume:

➢ verificarea paralelismului arborilor; fixarea roților pe arbori:
➢ montarea (pe pene, caneluri etc.), cu fețele frontale în același plan;
➢ verificarea bătăii frontale și radiale; montarea lanțurilor pe roți:
➢ stabilirea lungimii lanțului;
➢ îmbinarea capetelor lanțului
montarea întinzătorului cu și
de lanț elemente speciale
verificarea jocului:(zale, bride, plăcuțe);
➢ joc maxim – 4 mm la transmisii f ără întinzător; verificarea transmisiei:
o mobilitatea articulațiilor;
o călcarea corectă a zalelor pe punctele de contact; ungerea lanțului:
o cu ulei de angrenaj sau unsoare consistentă;
o cu lubrifiant solid (grafit, lac de ungere) pentru medii cu particule
abrazive.

Întreținerea lanțului

Verificarea permanentă a lanțului de sarcină este o obligație prevăzută în normative.

● puncte-le
Lanțul dede sarcină trebuie
articulație, uns cupunerii
înaintea ulei de în
angrenaj pe precum
funcțiune, întreagașisaînlungime, în
mod regulat
în timpul utilizări
● Lanțul de sarcină trebuie verificat înaintea punerii în funcțiune și în condiții
normale de exploatare după circa 200 de ore de funcționare, respectiv după
10000 de cicluri ridicare/coborâre, iar în cazul unor condi ții grele de exploatare,
chiar mai des.
● verificareai zalelor în punctele de contact din punctul de vedere al uzurii, al
apariției fisurilor, al deformării și al altor deteriorări.
● Lanțului se va verifica periodic.
● Lanțul trebuie schimbat dacă:
○ grosimea nominală a scăzut în punctele de contact cu 10 %;
○ za s-a lungit cu 5 % sau, măsurând pe 11 zale, lanțul s-a lungit cu 2 %; o
zalele s-au înțepenit.
● lanțului,
Odată cu iarschimbarea lanțului
în caz de nevoie sese verifică
vor înlocuișișighidajul
acestea.și dispozitivul de presare a
FISA DE LUCRU- LECTIA 4 - MONTAJE PRIN LANTURI

Sa se indentifice in atelier piesele din figura de mai jos si sa scrie in caiet elementele
corespunzatoare cifrelor

Punerea la punct a distributiei cu lant

Sa se explice rolul mecanismului prezentat in figura
Sa se explice functionarea motoarelor in 4 timpi

M2. Verificarea si masurarea lantului se poate face cu ruleta, sublerul sau lera

Se consulta din cataloage lungimea lantului de distributie

● introdu sublerul intre rolele lantului, extinde si masoara. Pentru un lant cu
lungimea de 145.16mm se considera ca 0.5% intindere pana in 145.92mm,
0.75% intindere pana in 146.3mm , 1% intindere pana in 146.68mm
● In cazul masuratorii intre role cu sublerul, intervine problema uzurii rolelor care
in cazul datelor de aici e luata in calcul destul de bine. Daca vreti sa evitati
 diferentele aduse de uzura rolelor (ce ar putea face masuratoarea mai putin
precisa), atunci masurati pe distanta de 15 linkuri de la centrul primului pin la
centrul ultimului pin:
● Verificarea uzura lantului cu ruleta: Scoate lantul agata-l de ceva incat sa
atarne drept, masoara 80 de linkuri de la primul pin de prindere al primului link
pana la ultimul pin al ultimului link.
● Verificarea cu lera: E mai simpla, pe o parte ai masuratoarea de 1% iar pe
cealalta de 0.75%, daca se potriveste lera pe partea de 0.75% inseamna ca
lantul e intins peste 0.75%, daca se potriveste pe partea marcata cu 1%
inseamna ca lantul este intins peste 1%.
 LECTIA 5 - FISA DE DOCUMENTARE: M1-montaje prin osii
M2- Metode de verificarea si masurarea osiilor

Deși pot avea diferite forme constructive, osiile se clasifică de obicei în: osii
fixe, fo-losite ca reazeme pentru alte elemente care se rotesc liber pe ele, și osii
mobile, ce se rotesc în reazeme împreună cu celelalte elemente fixate pe ele. Osiile
se construiesc cu secțiunea plină sau sectiune inelara

Elevul identifica osii existente in automobil- ex arborele culbutorilor

Montaje prin osii idenfica si monteaza si regleaza elevul identifica axul culbutorilor si
rolul acesuia.
FISA DE LUCRU - Montaje cu osii

1. Osiile se fixează prin presare, pene sau şuruburi şi transmit lagărelor în care
sunt fixate forţele transversale primite de la organele de maşini pe care le
susţin.
2. Completeaza spatiile libere:
a) Osiile sunt organe de masini care au functia principala de .........a altor
elemente, nu transmit..................................iar solicitarea principala
este.....................
b) Arborii au functia principala de ............... a miscarii ............. si transmit .........
si...... Ei sunt solicitati la............... ca solicitare ................ si................

3. Osiile si arborii se executa din:

● otel carbon de uz general....................;
 ● oteluri de calitate..........................;
● oteluri aliate de constructie................;
● materiale metalice neferoase................;
● materiale plastice.

4. Osiile au solicitarea principala de:

a) torsiune si incovoiere;
b) incovoiere;
c) torsiune.

5. Sa se recunoasca piesa din figura de mai jos in atelier si sa se explice rolul ei.
Sa se defineasca jocul termic, rolul lui si sa se efectueza reglarea jocului termic
 LECTIA 6 - FISA DE DOCUMENTARE
M1-MONTAJE PRIN ARBORI
M2- Masurarea si verificarea arborilor

● Montaje prin arbori idenfica si monteaza si regleaza

○ Elevul identifica arborii din automobil: arborele cu came, arborele cotit,
arborele cardanic, arborele planetar, arborii cutiei de viteze
○ Elevul invata sa monteze:
■ arborele cu came
■ arborele cotit
■ arborele planetar- arbori drepti
■ arborele cutiei de viteze- arbori canelati
● Elementele arborelui cotit

1. Pregătirea pentru montaj. Operaţia constă în

● verificarea fusurilor, a
● Verificarea părţilor de calare si a canelurilor daca exista
● verificarea canalelor de pene.
● Suprafeţele verificate trebuie să fie netede, fără zgârieturi sau urme de
lovituri şi necorodate.
● se verifică rectiliniaritatea arborilor şi defectele de prelucrare;
● se controlează suprafeţele fusurilor matoane si paliere
● Trebuie acordată o deosebită atenţie axei de simetrie a arborelui, mai
ales în situaţia în care pe acesta sunt fixate roţi dinţate, deoarece
deformaţiile pronunţate pot provoca o lipsă de paralelism între axele ce
susţin roţile ce angrenează. Lipsa de paralelism a axelor roţilor aflate în
angrenare conduce la neuniformitatea presiunii pe flancurile dinţilor.

2. Montarea arborilor fixi

● se montează cu ajustaj cu strângere, prin presare în locaşul de susţinere.
Pentru aceasta, se foloseşte un dorn, asupra căruia se aplică lovituri de ciocan.
● Pentru arborii care au mişcare de rotaţie în cuzineţi, montajul se face cu joc, dar
 este necesară asigurarea împotriva deplasării axiale. În acest scop, fie se
folosesc inele elastice sau inele de reglare, fie osiile sunt executate cu umeri.
● ajustarea cuzineţilor după fusurile arborilor. Pentru aceasta, fusurile se şterg cu
cârpă moale şi se acoperă cu un strat subţire de vopsea.
● Se aşează arborele în lagăre cu toate fusurile deodată,
● se montează capacele lagărelor la locurile lor şi se roteşte uşor arborele, pentru
ca vopseaua de pe fusuri să lase urme pe cuzinet.
● în final, se fixează capacele lagărelor şi se asigură şuruburile de fixare
împotriva autodeşurubării.

FISA DE LUCRU:M2- Masurarea arborilor

Masurarea arborilor
Se cunosc urmatoarele dimensiuni
● dimensiune – un număr care exprimă în unitatea de măsură aleasă valoarea
numerică a unei lungimi; = d
● dimensiunea înscrisă pe desen se numeşte cotă;
● dimensiune efectivă (de) – este dimensiunea unui element sau a unei piese
obţinută prin măsurare cu un mijloc de măsurare care are precizia
corespunzătoare;De- dimensiune nominală – este dimensiunea faţă de care se
definesc dimensiunile limită:
● DM-dimensiune maximă – este cea mai mare dimensiune limită
● Dm-dimensiune minimă – este cea mai mică dimensiune limită;
● Ae= abatere efectivă DM-Dm
● As= abatere superioară
● Ai= abatere inferioară
● DM= N+As
● Dm= N+Ai
● De= N+Ae
● DM-Dm=As

Sa se masora fusurile paliere si manetoane la unn arbore cotit si sa se

completeze tabelul. Se masoara cu micrometrul in trei puncte
 fusul Valoare Abatere interpretare
maneton As=DM-Dm
1

D1

D2

D3

fusul
maneton
2

D1

D2

D3

fusul
palier 1

D1

D2

D3

fusul
palier 2

Masurarea cu ceasul comparator arborele

Intrebari
1. Arborii sunt organe de masini supusi la urmatoarele solicitari.......................
2. Elevul identifica pe automobul locul unde se gaseste: arborele cu came,
arborele cotit, arborele planetar si arborii cutiei de viteze
3. Sa se recunoasca arborii de mai jos si sa se spuna unde se gasesc in
automobil.
4. Verificati la arborele cotiti echilibrare, elementele componente si eventualele
abateri
5. Verificati la arborele cu came starea camelor si elementele componete
6. Verificati la arborele planetar eventualele jocuri
7. Verificati la arborele cardanic echilibrarea si aventualele abateri
8. Verificati la arborii cutiei de viteze coaxilitatea arborilor
9. Elevul monteaza: arborele cu came, arborele cotit, arborele planetar si arborii
cutiei de viteze, arborele cardanic
 LECTIA 7 MONTAJE PRIN FLANSE

Rolul flanselor
Asamblarea cu flanse trebuie sa asigure strangerea subansamblurilor
componente si etanseitatea asamblarii. Sub actiunea fortei de strangere este necesar
ca flansa sa reziste, iar elementele de etansare (garnituri) sa nu fie distruse. Flansele
sunt utilizate in conectarea conductelor, a valvelor, pompelor sau a altor echipamente
in vederea formarii unui sistem functional. Flansele pot fi montate in ansambluri prin
sudare sau prin insurubare, facilitand accesul in cadrul sistemului in vederea curatarii,
verificarii sau modificarii.
Identificarea flanselor in automobil
● Flansa de la arborele cotit
● flansele de arborii cutiei de viteze
● flansele de arborele cardanic
● flansa de la butucul rotii
Identificati flansa din figura de mai jos si in atelier
LECTIA 8 - MONTAJE PRIN FRICTIUNE

Analizează rolul funcţional al organelor de maşini din cadrul transmisiilor

mecanice.prin frictiune
● rol principiul de functionare al discului discul de fracare al
ambreiajului
● rol principiul de functionare al discului de franare- placute de frana
● rol principiul de functionare al sabotilor si tamburului de la sistemul
de franare

Coordonează lucrări de montaj pentru organe de maşini şi mecanisme.

● Monteaza si demonteaza discul de frecare al ambreiajului
● monteaza si demonteaza placutele de frane
● Monteaza si demonteaza sabotii

Execută lucrări de reglare şi întreţinere ale transmisiilor mecanice.

● Regleaza distantea dintre placute de frana si disc, aeriseste franele
● regleaza distanta dintre saboti si tambur, aeriste franele

FISA DE LUCRU-MONTAJE PRIN FRICTIUNE

1. Identificarea de catre elevi a montajelor prin frictiune disc de frecare ambreiaj.

Explica functionarea ambreiajului

2. Identificarea de catre elevi a etrierului si a placutelor de frana. Explica functionarea

franelor. Inlocuieste placutele de frane
3. Identificarea sabotilor, explica functionarea franelor cu saboti. Inlocuieste sabotii

LECTIA 9- MONTAJE PRIN LAGARE

ROL functional_ Lagarele sunt organe avand rol de sustinere si ghidare a
arborilor sau osiilor in miscare de rotatie, sub actiunea sarcinilor din timpul
exploatarii.

Clasificare
Cadrul didactic exeplifica in atelier tipurile de lagare
După natura forțelor de frecare ce apar în timpul exploatării, pot fi:
● de alunecare – unde se manifest forțe de frecare de alunecare; fig 1
● de rostogolire – unde se manifest ă forțe de frecare de rostogolire fig 2

După direcția forțelor principale ce acționează asupra subansamblului lagăr-fus,

pot fi
● radiale – când rezultanta for țelor este perpendiculară pe axa geometrică
a
arborelui
● axiale – când rezultanta for țelor are aceeași direcție cu axa geometrică
a arborelui;
● radial-axiale – când rezultanta for țelor acționează pe o direcție înclinată
fa-ță de axa geometrică a arborelui.
După forma suprafeței de frecare:
● cilindrice;
● conice;
● sferice;
● plane.
După poziția fusului pe arbore:
● de capăt;
● intermediare
Montarea și demontarea rulmenților. Etapele montării rulmenților sunt următoarele:
1. Spălarea rulmenților:
a. se efectuează în băi metalice, cu ulei mineral încălzit la 80°C;
b. rulmenții sunt așezați în plase metalice, pentru a permite căderea
impurităților, apoi suspendați pentru scurgerea uleiului;
2. Eliminarea urmelor de coroziune: se efectuează cu soluții decapante, urmată
de lustruire și spălare;
3. Pregătirea pentru montare:
 o se efectuează controlul suprafețelor, al abaterilor și al toleranțelor;
o se ajustează neregularitățile și se înlătură abaterile;
o piesele pregătite se șterg și se acoperă cu o peliculă de ulei;
4. Fixarea rulmenților în lagăr:
o se referă la fixarea contra rotirii inelelor (pe arbore sau în carcasă);
o se realizează prin montaje cu strângere sau cu bucșe elastice (la
montări și demontări dese);
5. Montarea rulmenților:
● se face la rece sau la cald, în funcție de dimensiunile rulmenților;
● montarea se face numai cu sculele și dispozitivele special prevăzute
pentru aceasta (conform fișei tehnologice);
● demontarea rulmenților:
● se efectuează la înlocuirea rulmenților, revizuirea fusurilor sau montaj ne-
● corespunzător;
● solicitarea de demontare se aplică inelului care se demontează; 4
● se execută numai cu dispozitivele speciale prevăzute pentru operație
(prese, extractoare – fig. 6).
 FISA DE LUCRU MONTAJE PRIN LAGARE

Sa se identifice in mecanismul motor si in automobil montaje prin lagare de alunecare

si lagare de rostogolire

Sa se monteze ansablul din figura de mai jos

Sa se scrie defectele rulmentilor

 LECTIA 10- MONTAJE PRIN CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masini ce asigură legătura permanentă sau

intermitentă necesară transmiterii mișcării de rotație de la un arbore la altul sau de la
un organ de mașină la altul montat pe același arbore, fără a se modifica valoarea și
sensul momentului de torsiune
În funcție de condițiile de funcționare ale celor doi arbori, cuplajele se clasifică în:
● permanente;
● intermitente
Cuplajele permanente sunt cele la care întreruperea mișcării între cei doi
arbori nu poate fi făcută decât prin oprirea ma șinilor și demontarea cuplajelor
Tipuri de cuplaje

Cuplaje permanente folosite la cutia de viteze. Cuplajul intre arborele primar si

arborele secundar

Cuplajul de la arborele cardanic

Cuplajele intermitente (ambreiajele) sunt cele care permit cuplarea

(ambreierea) sau decuplarea (debreierea) arborilor atât în mers, cât și în repaus, fără
a fi demontate
Realizează cuplarea în două moduri:
● prin formă – transmit rota ția și cuplul motor prin contactul unor proeminențe de
formă conjugată; sunt simple și compacte, dar cuplarea se face în repaus, iar
decuplarea la sarcini mici;
● prin fricțiune – numite curent ambreiaje, cuplează și decuplează în mers sau în
re-paus; trecerea la viteze superioare a arborelui condus este lină, însă
decuplarea se face brusc; protejează împotriva suprasarcinilor.
Ambreiajul cu discuri de fricțiune: utilizează discuri plane, de regulă placate cu
materiale de fricțiune mare; cuplarea se realizează prin presarea discurilor conduse de
 cele conducătoare; comanda cuplării și a decuplării se poate face mecanic,
electromagnetic, pneumatic sau hidrostatic

LECTIA 11 MONTAJE PRIN GHIDAJE

Execută lucrări de reglare şi întreţinere ale transmisiilor mecanice.

● Reglaje: bătaie radială şi frontală a danturii, arborilor, paralelismul arborilor şi
danturilor, ajustarea jocurilor, coaxialitatea arborilor şi lagărelor, ajustarea curselor
● Întreţinere: verificări curente, ungere, curăţire, conservare

LUCRARI DE ATELIER-M2. TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU-25 ORE

Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare.

Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor

tehnice specifice proceselor industriale.

LUCRARI DE ATELIER-M3.SISTEME DE AUTOMATIZARE - 7 ORE

Prezintă funcţionarea componentelor sistemelor de reglare automată.

Analizează funcţionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului.

LUCRARI DE ATELIER-M5. SISTEME DE ACTIONARE ELECTRICA - 8 ORE

Realizează sisteme de acţionare electrică.

Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică.

LUCRARI DE ATELIER-M6. ASAMBLARI MECANICE - 42 ORE

Stabileşte procesul tehnologic de asamblare.

Realizează produse specifice prin asamblări nedemontabile.

Efectuează lucrări de asamblare demontabilă.