Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamt

Profesor indrumator:

Autor:

Tema: Cuplaje Permanente

Cuprins
ARGUMENT1 CAPITOLUL.I.GENERALITATI..2 1.1. Definitia cuplajului.............................2 1.2. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca cuplajele.........2 1.3. Clasificarea cuplajelor2 CAPITOLUL II. CUPLAJE PERMANENTE.4 2.1. Cuplaje permanente fixe..4 2.1.1. Utilizarea cuplajelor fixe.4 2.1.2. Avantaje si dezavantaje.4 2.1.3. Alegerea cuplajelor.4 2.1.4. Variante ale cuplajelor permanente fixe5 2.1.5. Cuplajul cu flanse. Calculul cuplajului cu flanse........5 2.1.5.1. Calculul suruburilor montate fara joc...........7 2.1.5.2. Calculul suruburilor montate cu joc............8 2.2. Cuplaje permanente mobile9 2.2.1. Cuplaje cu bolturi..9 CAPITOLUL III. Cuplaje intermitente( ambreiaje)............10 3.1. Definitie. Clasificare10 3.2. Cuplaje intermitente prin contact rigid.10 3.3. Cuplaje intermitente cu frictiune12 3.3.1. Ambreiaje prin frictiune cu suprafete plane12 3.3.1.1. Calculus cuplajelor cu suprafete plane13 3.3.2. Ambreiaje cu frictiune conice. Calculul ambreiajelor conice..14 3.3.3. Ambreiaje automate cu frictiune16 CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII18 BIBLIOGRAFIE19

ARGUMENT
Cuplajele sunt organe de legatura si de antrenare care au rolul de transmitere a miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Transmisia se face fara modificarea valorii parametrului transmis sau a sensului miscarii. In unele situatii, cuplajele sunt concepute in asa fel incat sa asigure protectie impotriva solicitarii la suprasarcina sau sa mentina legatura numai intre anumite limite de viteza. Cuplajele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a)sa lucreze cu uzura cat mai mica; b)sa fie silentioase; c)sa aiba intretinere usoara; d)montarea, demontarea si schimbarea pieselor componente sa se faca usor; e)sa compenseze devierile unghiulare, radiale si axiale din timpul exploatarii; f) sa nu introduca solicitari suplimentare axiale, radiale sau forte de frecare; g)sa asigure securitatea muncii. Lucrarea este structurata in 4 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza: CAPITOLUL.I.GENERALITATI CAPITOLUL II. CUPLAJE PERMANENTE CAPITOLUL III. Cuplaje intermitente( ambreiaje) CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII BIBLIOGRAFIE Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ. Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I. GENERALITATI
1.1. Definitia cuplajului Cuplajele sunt organe de legatura si de antrenare care au rolul de transmitere a miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Transmisia se face fara modificarea valorii parametrului transmis sau a sensului miscarii. In unele situatii, cuplajele sunt concepute in asa fel incat sa asigure protectie impotriva solicitarii la suprasarcina sau sa mentina legatura numai intre anumite limite de viteza. 1.2. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca cuplajele Cuplajele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: h)sa lucreze cu uzura cat mai mica; i) sa fie silentioase; j) sa aiba intretinere usoara; k)montarea, demontarea si schimbarea pieselor componente sa se faca usor; l) sa compenseze devierile unghiulare, radiale si axiale din timpul exploatarii; m)sa nu introduca solicitari suplimentare axiale, radiale sau forte de frecare; n)sa asigure securitatea muncii. 1.3. Clasificarea cuplajelor Clasificarea cuplajelor se face dupa mai multe criterii, si anume: A) Dupa modul in care se realizeaza transmisia momentului de torsiune si a miscarii de rotatie: 1. cuplaje mecanice - la care transmisia momentului de torsiune si a miscarii de rotatie se realizeazaprin elemente mecanice, folosind forta de frecare, transmisii dintate sau gheare; 2. cuplaje hidraulice - la care transmiterea momentului de torsiune si a miscarii de rotatie se face prin intermediul fluidelor, folosind: a) presiunea - cuplaje hidrostatice;

b) energia cinetica - cuplaje hidrodinamice; 3. cuplaje electromagnetice - la care momentul de torsiune se transmite prin intermediul fortelorelectromagnetice. B) Dupa modul in care se realizeaza legatura intre capetele arborilor: 1. cuplaje permanente - sunt cele la care legatura se stabileste sau se intrerupe numai prin montare sau demontare, deci ele nu pot fi desfacute in timpul functionarii lor. Aceste cuplaje se pot imparti in: a) cuplaje fixe - la care arborii sunt legati rigid, ei functionand ca unul singur; b) cuplaje mobile - la care arborii au posibilitatea sa realizeze mici deplasari relative, axiale, radiale sau unghiulare. Cuplajele permanente se deosebesc intre ele dupa pozitia relativa a celor doi arbori intre care se face transmisia miscarilor; din acest punct de vedere avem: . cuplaje coaxiale - la care arborii au aceeasiaxa; . cuplaje articulate - la care axele celor doi arbori sunt concurente. 2. cuplaje intermitente - cu aceste cuplaje legatura dintre arbori poate fi stabilita sau intrerupta inrepaus sau in timpul functionarii prin comanda exte rioara sau automata, fara a fi necesara demontarea componentelor. Aceste cuplaje se mai numesc ambreiaje. Din grupa cuplajelor intermitente fac parte si cuplajele de siguranta, care se desfac la depasirea unor valori ale turatiei sau solicitarii, precum si cuplajele cu actionare rapida, ce realizeaza un numar mare de cuplari si decuplari in unitatea de timp si care sunt frecvent utilizate in constructiile de mecanica fina si automatica. Dupa modul in care functioneaza, cuplajele intermitente pot fi: . comandate - la care actionarea si intreruperealegaturii dintre arbori se face cu ajutorul uneicomenzi exterioare; . automate - la care actionarea sau intreruperealegaturii se face la depasirea valorii unui parametrufunctional, cum ar fi: turatie, moment, viteza. Comanda cuplajelor pentru stabilirea sau intreruperea legaturii dintre arbori se poate face in mai multe moduri, iar din acest punct de vedere cuplajele comandate se impart in: . cuplaje cu comanda mecanica;

. cuplaje cu comanda electrica; . cuplaje cu comanda hidrostatica; . cuplaje cu comanda pneumatica.

CAPITOLUL II. CUPLAJE PERMANENTE

2.1. Cuplaje permanente fixe Aceste cuplaje realizeaza asamblarea permanenta si rigida numai pentru arbori coaxiali. Abaterile de coaxialitate sunt mici (0,002 - 0,05 mm) pentru a nu introduce solicitari suplimentare in arbori si reazeme. 2.1.1. Utilizarea cuplajelor fixe Sunt folosite pentru: . arbori lungi la macarale, poduri rulante; . transmisii cu turatie variabila; . turatiicun<200 - 250rot/min; . situatiile unde apar momente de inertie mici, ceea ce permite cuplari repetate; . situatiile unde pentru micsorarea momentelorincovoietoare este permisa montarea cuplajelor in apropierea reazemelor. 2.1.2. Avantaje si dezavantaje Aceste cuplaje nu sunt de regula standardizate. Avantajele lor sunt simplitatea si mai ales economia de material. Dintre dezavantaje pot fi amintite: . rigiditate mare; . dificultati de montaj; .necesitatea spatiului mare de montaj.

-Cuplajele permanente fixe trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . sa realizeze transmiterea totala a momentului de torsiune;

. sa aiba dimensiuni reduse; . sa aiba capacitatea de atenuare a zgomotelorsi de preluare a socurilor la variatia regimului de functionare a motorului; . sa existe posibilitatea interschimbabilitatiipieselor uzate. 2.1.3. Alegerea cuplajelor La alegerea unui tip de cuplaj se tine seama de urmatoarele conditii: a) modul de functionare a motorului si modul de cuplare a axelor; b) mediul ambiant in care lucreaza cuplajul; c) deformatiile axelor la incovoiere si torsiune ce pot fi permise la motor. 2.1.4. Variante ale cuplajelor permanente fixe Cuplajele permanente fixe sunt proiectate si construite in trei variante: . cuplaje cu manson cilindric dintr-o bucata; . cuplaje cu manson cilindric din doua bucati; cuplaje cu flanse. 2.1.5. Cuplajul cu flanse. Calculul cuplajului cu flanse La aceste cuplaje, momentul de torsiune se transmite prin: . frecarea dintre fixare (fig. 1); flanse la montarea cu joc a suruburilor de

Fig. 1. Montarea cu joc a suruburilor de fixare . suruburile de fixare care sunt solicitate la forfecare, la montajul fara joc al acestora (fig. 2).

Fig. 2. Montajul fara joc al suruburilor Acest tip de cuplaje permite cuplarea arborilor de diametre diferite. Flansele pot fi: . dintr-o bucata cu arborii, pentru constructii puternic solicitate . cu flanse montate cu pene; . cu flanse montate prin strangere la cald; . flanse sudate pe arbore. Calculul cuplajelor cu flanse Pentru calculul cuplajelor cu flanse se foloseste montajul din fig.3.

717b16h

717b16h

Fig.3. Cuplaj cu flanse

Pentru un cuplaj cu flanse este necesar sa se dimensioneze: . grosimea flansei cuplajului; . numarul suruburilor de legatura.

Pentru determinarea dimensiunilor principale ale cuplajului:

717b16h Din aceasta relatie obtinem:

717b16h Notatiile au urmatoarele semnificatii: P - puterea motorului in kW; n - turatia motorului in rot/min. De regula, dimensiunile cuplajelor cu flanse se aleg din tabel, urmand apoi sa se faca numai un calcul de verificare a rezistentei suruburilor de fixare a discurilor. La efectuarea acestui calcul se tine seama de cele doua situatii de montaj: . suruburi montate fara joc; . suruburi montate cu joc. 2.1.5.1. Calculul suruburilor montate fara joc

Surubul este solicitat la forfecare, deci vom folosi urmatoarea relatie pentru forta de frecare:

, unde
Ff - forta tangentiala ce solicita surubul la forfecare; d1 - diametrul unui surub; z - numarul suruburilor; z- numarul suruburilor ; - rezistenta admisibila la forfecare. Forta tangentiala se calculeaza tinand seama de momentul de torsiune transmis de motor:

Unde Dm - diametrul cercului de asezare a suruburilor. Facand inlocuirile, obtinem:

Iar considerand cazul limita:

De unde:

717b16h

2.1.5.2. Calculul suruburilor montate cu joc Transmiterea miscarii se realizeaza prin frecarea dintre suprafetele de contact ale flanselor datorata strangerii suruburilor. in acest caz, suruburile sunt solicitate la intindere. Daca notam: - coeficientul de frecare, F - forta de strangere a unui surub, z - numarul suruburilor, Dm - diametrul mediu al suprafetei de contact al flanselor, d - diametrele arborilor, - rezistenta admisibila la torsiune, atunci.

Deoarece arborele este solicitat la torsiune si:

obtinem:

de unde:

Stiind ca suruburile sunt solicitate la intindere, conditia de rezistenta va fi indeplinita atunci cand:

relatie din care se obtine diametrul surubului:

2.2. Cuplaje permanente mobile

Acest tip de cuplaje se foloseste atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor. Datorita posibilitatilor de miscare relativa dintre elementele componente, aceste cuplaje permit transmiterea miscarii de rotatie intre arbori necoli-niari sau cu pozitie variabila in timpul functionarii.

2.2.1. Cuplaje cu bolturi

Este constituit din doua semicuplaje ce sunt montate cu pana la capatul celor doi arbori (fig. 4).

Fig.4. Cuplaj cu bolturi Bolturile sunt montate la capatul filetat pe unul dintre semicuplaje. Ele patrund in gaurile flansei montate pe cel de-al doilea semicuplaj.

La acest cuplaj transmiterea momentului de torsiune se face prin contactul direct dintre bolturi si peretii gaurilor.

CAPITOLUL III. CUPLAJE INTERMITENTE( AMBREIAJE)

3.1. Definitie. Clasificare
Cuplajele intermitente sau ambreiajele permit cuplarea si decuplarea celor doi arbori in timpul miscarii lor. A) Dupa modul in care se face cuplarea, acestea pot fi:

1. cuplaje comandate - cuplarea si decuplarea se fac prin comenzi exterioare care pot fi:
. mecanice (o pedala, o maneta); . electrodinamice; . electronice.

2. cuplaje automate - cuplarea si decuplarea se fac la o anumita valoare a turatiei sau

a momentului de torsiune. Ele pot fi:. cuplaje automate centrifuge; . cuplaje automate de siguranta . cuplaje automate pentru sens unic;

. cuplaje automate cu actionare rapida. Dupa modul in care se realizeaza forta sau momentul de cuplare, acestea se clasifica in: . ambreiaje prin contact rigid - care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; . ambreiaje prin frictiune - care permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; . ambreiaje electromagnetice; . ambreiaje hidraulice.

3.2. Cuplaje intermitente prin contact rigid

Cele mai utilizate cuplaje din aceasta grupa sunt cuplajele cu gheare. Pe acest tip de cuplaje, cuplarea se face din repaus sau la viteze mici. Ambreiajul cu gheare (fig. 5) sau cu dinti frontali este compus din doua discuri astfel: . unul montat fix pe arborele conducator; . unul mobil, cu posibilitatea de deplasare axiala pe arborele condus.

Fig.5. Cuplaj cu gheare Profilul ghearelor poate fi (fig. 6): . triunghiular; . trapezoidal simetric sau asimetric; . dreptunghiular; . tesit la varf; . dinte de ferastrau.

Fig.6. Profilul ghearelor Profilele dreptunghiulare sau patrate sunt mai rar utilizate deoarece acestea permit ambreierea doar din repaus. Numarul ghearelor variaza intre z = 3 60. Mansoanele dintate se pot confectiona din otel, otel aliat cu Cr-Mn, 41 CN12 calit pana la HRC = 54 60.

3.3. Cuplaje intermitente cu frictiune

Acest tip de ambreiaje permite cuplarea si decuplarea atat din mers cat si din repaus. Ele prezinta avantajul ca pot face cuplari la orice valoare a vitezei unghiulare a arborilor, iar la supraincarcarea arborelui condus, ambreiajul patineaza pana ce suprasarcina se micsoreaza la valoarea de regim. in momentul pornirii are loc o patinare initiala intre discuri pana cand turatia si incarcarea arborelui cresc progresiv, deci se ajunge la sarcina de regim fara socuri. Ele prezinta dezavantajul uzurii puternice si de aceea suprafetele de frecare sunt confectionate din materiale speciale, cu un coeficient de frecare cat mai mare. Pentru realizarea unui moment de frecare care sa aiba valori cat mai mari se folosesc urmatoarele cupluri de materiale: . otel calit pe otel calit; . fonta pe fonta; . fonta pe otel; . bronz pe fonta; . bronz pe otel; . otel pe alama; . otel-azbest;

. otel-material fibros; . otel-piele; . metalo-ceramic-otel; . metalo-ceramic-fonta. Aceste materiale au coeficient mare de frecare, rezistenta la uzura, rezistenta la temperaturi ridicate si la coroziune. Forta de cuplare se poate obtine: . prin arcuri; . prin campuri magnetice; . manual. La aceste ambreiaje, pentru transmiterea miscarii trebuie sa fie indeplinita conditia: Mtc = Mf, unde Mtc - momentul transmis de cuplaj; Mf - momentul de frecare. Momentul dat de arborele conducator este folosit atat pentru invingerea momentelor rezistente Mtr datorate sarcinilor si frecarilor exterioare, cat si din necesitatea accelerarii maselor existente pe arborele condus Mta. La ambreiajele cu frictiune, initial arborele conducator se roteste liber cu viteza unghiulara. Antrenarea arborelui condus incepe sa se produca atunci cand discurile vin in contact. Din acest moment, frecarea creste pana la valoarea necesara antrenarii, deci trebuie indeplinita conditia: Mt =Mtr+Mta.

Momentul de frecare Mt depinde de dimensiunile cuplajului, de coeficientul de frecare si de forta de apasare axiala Q a celor doua jumatati de cuplaj. Ambreiajele cu frictiune pot fi: . ambreiaje cu suprafete plane; . ambreiaje cu suprafete conice; . ambreiaje cu suprafete cilindrice.

3.3.1. Ambreiaje prin frictiune cu suprafete plane

Acest tip de ambreiaj este reprezentat in fig.7.

Fig.7. Ambreiaj prin frictiune cu suprafete plane: 1,2- discuri; 3 - arc de compresie La acest tip de ambreiaj, discurile 1 si 2 sunt apasate unul pe celalalt datorita apasarii exercitate de arcul 3. Discul 1 este un disc montat fix pe arborele motor, iar discul 2 aluneca de-a lungul arborelui condus cu ajutorul unei pene mobile.

3.3.1.1. Calculul cuplajelor cu suprafete plane

Momentul de frecare este dat de relatia:

, unde p - este presiunea, a carei valoare medie este data de relatia:

Constructiv : Facand inlocuirile, obtinem:

Dar momentul de frecare mai poate fi calculat tinand seama ca apasarea este realizata cu o forta Q ce va produce intre discuri o forta de frecare Q, iar momentul acestei forte este mai mare sau egal cu momentul de torsiune.

Din egalitatile obtinute se calculeaza valoarea fortei Q.

. Cunoscand valoarea fortei de apasare Q se poate dimensiona arcul ce are D - diametrul mediu, d- diametrul sarmei acestuia, -tensiunea admisibila la torsiune.

Ambreiaje cu frictiune conice La aceste ambreiaje forta de apasare Q este mult mai mica decat la ambreiajele plane.

3.3.2. Ambreiaje cu frictiune conice. Calculul ambreiajelor

conice

Suprafata de frictiune este tronconica, cele doua suprafete fiind prelucrate sub acelasi unghi, de masura . Pentru a se evita ambreierea brusca si blocarea conului, valoarea unghiului a este = 8 10 (fig. 8).

Fig. 8. Ambreiaj cu frictiune conic Ambreiajele conice prezinta urmatoarele dezavantaje: . dimensiuni de gabarit relativ mari; . posibilitatea aparitiei unei forte axiale neechilibrate daca suprafetele nu sunt precis prelucrate; . necesita centrare riguroasa. Forta de apasare Q da nastere reactiunii N, normala pe suprafata de contact, ceea ce determina aparitia fortei de frecare N. Miscarea va fi transmisa atunci cand va fi indeplinita conditia:

k - coeficientul de regim al cuplajului.

In momentul cuplarii, forta Qc va avea valoarea data de expresia: Qc = In momentul transmiterii miscarii, forta ( QIC = N sin La decuplare, Qd are expresia: Qd = . . . dispare, deci vom avea:

Folosind expresia pentru Mtc si calculand din aceasta N, obtinem:

Comparand relatiile pentru calculele fortelor, ,pentru cuplaj plan cu relatia pentru cuplaj conic, se observa ca Q > Qc, deci pentru cuplajul conic este necesara o forta de impingere mai mica pentru acelasi cuplu de materiale. Se mai poate spune ca pentru aceeasi forta de impingere momentul Mtc transmis este mai mare.

3.3.3. Ambreiaje automate cu frictiune

Acest tip de ambreiaje limiteaza turatia sau momentul de torsiune transmis. Ambreiajele centrifugale sunt folosite pentru limitarea turatiei. Ele folosesc pentru cuplarea si decuplarea fortei centrifuge a maselor rotitoare. Exista doua variante constructive: . cu actiune directa - pentru cuplarea automata la o turatie limita n0, n (fig. 9.). n0 unde n - turatia de regim

Fig. 9. Ambreiaj cu actiune directa

La acest tip de ambreiaj, sabotul S se poate deplasa radial, el fiind legat de arborele A1. Datorita fortei centrifuge Pc, sabotul apasa pe interiorul discului montat pe arborele Ar. In aceasta situatie, forta centrifuga, Pc, va fi data de relatia:

, unde r1 - distanta centrului de masa al sabotului fata de axa arborelui; m1 - masa sabotului. Momentul de frecare care ia nastere in acest caz va fi dat de relatia:

unde r- raza de asezare a sabotului. Notam cu F forta ce ia nastere in arcul ce leaga sabotii si care actioneaza in sens invers fortei centrifuge si vom obtine:

Cuplarea se produce atunci cand arborele are o turatie n0. Inlocuind avem:

Din aceasta relatie obtinem n0 - turatia la care se face cuplarea:

unde G - greutatea sabotului; g - acceleratia gravitationala

Fig. 10. Ambreiaje cu actiune indirecta Ambreiajele centrifugale directe se folosesc pentru cuplarea mecanismelor la motoarele electrice care au moment redus la demarare. . cu actiune indirecta - pentru decuplarea automata atunci cand n < n0 (fig. 10.) La aceste cuplaje, forta care reproduce cuplarea este forta F, produsa de un arc, opusa fortei centrifuge Pc. In acest caz, momentul de frecare este dat de relatia:

. O data cu cresterea turatiei, scade si atinge valoarea zero pentru

F = Pc, cand momentul atinge si el valoarea zero si cuplajul se desface. Aceste ambreiaje sunt folosite pentru reglarea si mentinerea turatiei inductoarelor la o valoare constanta.

CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor. Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier; - masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire; - sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric; - masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii; - atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor; - atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg; - muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat; - inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire siinversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice; - la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate; - muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbaculutilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun; - ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare; - la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale; - daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie; -in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

BIBLIOGRAFIE
1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002 3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002 Mariana, Organe de masini si

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990 5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005 6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991 Camelia, CEPISCA,

tehnologia

meseriei-