Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Figura 2.
Motorul hidostatic(liniar sau rotativ) transforma energia hidrostatica primita in energie
mecanica(forta sau moment),utilizabila la organul d lucru.
Sistemele
de
actionare
de
tip hidrodinamic,denumite
turbotransmisii,indeplinesc doua functiuni:
in
mod
usual
sau
Figura 3.
1. Filtre hidraulice.Structura.Importanta
Filtrele sunt elemente hidraulice de conditionare,care au scopul de a separa lichidul de lucru de
impuritati solide,ferind astfel instalatia de o uzura premature.Impuritatile din mediul hidraulic pot fii de
natura mecanica(praf,span) sau chimica(namoluri,parafina,vopsea etc.).Ele sunt datorate:mediului
hidraulic,elementelor instalatie si mediului ambient,putand fi pre-existente in fluid sau putand aparea
pe parcursul functionarii instalatiei.
Tipuri d elemente filtrante:elementele filtrante pot retine particulele pe suprafata lor(filtre de
suprafata) sau in orice punct al grosimii lor(filtre de adancime).
Filtrele de suprafata,au in general o grosime mica,fiind constituite din tesatura metalica,hartie
sau fibra metalica.
Prin inversarea circulatiei fluidului sau prin suflare,filtrele de suprafata isi recapata,in mare
parte,capacitatea filtranta initiala.
Filtrele de adancime sunt constituite din elemente filtrante mici dispuse spatial si aleator in
straturi successive,creand anumita adancime elementului filtrant care poate retine astfel particulele in
orice punct al grosimii lui,pe directia de curgere a fluidului.Alcatuire:placi de hartie sau pasla
impregnate cu rasini sintetice,mici bile sau elemente sudate,eventual lipite prin sinterizare.
Constructia filtrelor
Filtrele sunt construite,fig.4.a;b,din:elementul filtrant 1,ales corespunzator finetii de filtrare
dorite,carcasa de prindere a acestuia 2,in care se gasesc gaurile 3 si 3 pentru conductele care aduc
sau preiau fluidul,magnetul 4,pentru retinerea eventualelor particule din fier,supapa de by-pass 5
(necesara in cazul infundarii totale a filtrului),indicatorul de impuritati optic,elementele de prindere
6,legatura pentru monometru 7.
Figura 4.
2. Masini hidraulice
a)Motoare hidraulice
Generalitati,solutii constructiv-functionale
Cilindrii hidraulici sunt motoate liniare(elemente de executie) de larga utilizarein constructia de
masini.Acestia primesc energie hidrostatica produsa de o pompa volumica (presiune*debit) pe care o
transforma in energie mecanica de translatie (forta*viteza) necesara actionarii diferitelor mecanisme.
Pentru a putea utiliza limbajulde specialitate,vom defini principalele elemente ale miscarii unui
cilindru hidraulic,considerand cilindrul cu dublu efect din figura 5.
Figura 5.
C:cursa cilindrului este spatiul maxim pe care il pot parcurge tija sau pistonul;
CR sau (-):deplasarea pistonului pe cursa de retragere(retragere);
CA sau (+):deplasarea pistonului pe cursa de avans(avans);
PM:pozitia medianei este pozitia ocupata de piston la jumatatea cursei;
CCR sau(0):capatul de cursa pe retragere este pozitia extrema ocupata de piston cand este retras;
CCA sau (1):capatul de cursa pe avans este pozitia extrema ocupatade piston la avans;
Camera activa:este camera in care cilindrul primeste lichid (volumul ei se mareste prin deplasarea
pistonului);
Camera pasiva:este camera care se goleste de lichid(volumul ei se micsoreaza tot datorita
deplasarii pistonului);
Cilindrul cu simplu efect cu revenire cu arc,la care avansul se face hidraulic iar revenirea
pistonului se realizeaza cu ajutorul unui arc.
Cilindrul cu simplu efect cu piston,la care deplasarea pistonului spre dreapta are loc la
alimentarea cu presiune prin racordul extern,pentru revenire fiind necesara o forta exterioara.
Cilindrul cu dubla actiune (sau cu dublu efect) care efectueaza cursa activa in ambele
directii,poate fi:
Cilindrul cu dubla actiune,cu tija de o singura parte a pistonului (tija
unilaterala).Alimentand cilindrul prin orificiul A tija pistonului avanseaza si revine cand lichidul
patrunde prin orificiul B.Deoarece suprafetele active ale pistonului sunt diferite si fortele dezvoltate vor
fi:maxime-la avans,minime-la revenire.Deasemenea,vitezele de deplasare ale tijei sunt:minime-la
avans,maxime-la revenire.
Cilindrul cu dublu efect cu tija bilaterala.Datorita prezentei tijei de ambele parti ale
pistonului suprafetele active sunt egale pe ambele directii.Deci,pentru forte si viteze vor rezulta valori
egale in ambele directii.
Cilindrul teloscopic ,care poate fi cu simplu efect sau cu dublu efect.Utilizarea acestui tip de
cilindru permite ca la un volum mic de montaj sa se realizeze curse lungi.Inaltimea de montaj este
numai cu putin mai mare decat o treapta.Cilindrul telescopic este format dintr-un multiplu de plunjere
care se desfasoara progresiv,de la diametrele mari spre cele mici.
Cele mai utilizate motoare hidraulice liniare raman cilindrii cu piston,cu simplu sau dublu
efect,realizati in diferite variante constructive,functie de presiune de lucru,de aplicatie,de tipul
prinderii,etc:
-pentru p100 bar se realizeaza in varianta cu tiranti de fixare a celor douacapace;
-pentru 100 < p 160 bar se realizeaza cu capace filetate,sau un capac sudat(cel spre piston) si
celalalt filetat(spre tija).
-pentru p320 bar,cu capace sudate.
Energia cinetica rezultata din miscare: Ec = mv 2,unde m este masa in miscare,iar v este
viteza tijei.Aceasta energie trebuie preluata in totalitate de capacul,respectiv fundul cilindrului.
La deplasarea pistonului spre stanga,bucsa de franare patrunde in alezajul capacului de
fund,obligand lichidul aflat in camera pasiva sa urmeze un traiect ocolitor (traseul pereche 15,droselul
11,canalul de evacuare).Cu ajutorul droselului reglabil se poate ajusta efectul de amortizare (o
sectiune mai mica conditioneaza o amortizare mai puternica).Pentru o revenire mai usoara din pozitia
finala s-a montat supapa de sens 18,care permite ocolirea droselului de revenire.
Motoare hidraulice rotative
Se utilizeza pentru actionarea in miscarea de rotatie continua,iar in lanturile cinematice de
avans,pentru fazele de pozitionare,pe spatii unghiulare limitate,uneori chiar sub 360.Privite prin
prisma regimului de turatii de lucru,ele sunt motoare de turatii medii si mari si motoare de turatii
joase.Din punct de vedere al presiunilor de lucru,motoarele de rotatie sunt de presiuni:joase,medii si
ridicate.
Pentru actionarea masinilor unelte moderne,cu comanda numerica inclusiv,se folosesc motoare
de constructie speciala,electro-hidraulice,cu comanda digitala.
Motoarele hidrostatice rotative trebuie sa asigure o mare stabilitate a miscarii intr-un domeniu
larg de variatie a marimilor de iesire si un mare raport intre cuplul motor si cel de inertie.Acestea sunt
deosebirile fata de motoarele hidraulice liniare care trebuie sa asigure o viteza constanta a organului
de lucru si o mare frecventa de inversare.
In mod frecvent se utilizeaza:motoarele cu pistoane radiale,motoarele
axiale,motoarele hidraulice cu roti dintate,motoarele hidrostatice cu palete glisante.
cu
pistoane
Motoarele hidrostatice (in special cele rotative) si pompele hidrostatice sunt in majoritatea
cazurilor reversibile,in sensul ca pot indeplini functia de generator sau de motor,motiv pentru care vor
fi tratate impreuna.
b)Pompe hidrostatice
Pompele si motoarele circulare se clasifica in functie de criteriul functional-constructiv al
elementului activ,in:
pompe si motoare cu pistoiane radiale;
pompe si moatore cu pistoane radiale;
pompe si motoare cu roti dintate;
pompe cu palete.
refulare.Pentru a mari debitul pompei (sau puterea motorului),pe aceeasi axa se pot monta in paralel
doua-trei randuri de cilindri,fig 6.d.
Pompe cu pistoane axiale(fig.7.-anexa)
Pompa cu pistoane axiale reprezinta tipul cel mai frecvent utilizat din clasa pompelor cu
piston.Presiunea maxima de alimentare poate atinge 450 bar,pentru debite variind intre 8 si 580
l/min.Randamentele maxime sunt de obicei 0,98 fiind cele mai bune pentru intregul domeniu al
pompelor volumice.
Pompa cu pistoane axiale poate avea doua solutii constructive,fig. 7. a si b.In prima solutie
axele cilindrilor si axa arborelui de antrenare nu sunt paralele.In a doua solutie aceste axe sunt
paralele.
In prima solutie constructiva,bielele leaga pistoanele de discul rotitor prin intermediul unor
articulatii sferice (rotule),iar blocul cilindrilor este legat de arborele principal printr-o axa
cardanica,fig.7.a-stanga.Blocul
cilindrilor
este
sprijinit
de
disribuitorul ne-rotitor,fixat
in
carcasa.Inclinarea blocului cilindrilor fata de arborele de antrenare determina miscarea inainte-inapoi a
pistoanelor in cilindri.Un cilindru alimentat cu presiune va impinge pe suprafata planului inclinat
solidar cu arborele de antrenare,determinand rotatia acestuia,prin alunecare pe suprafata
planului.Cilindrii nealimentati cu presiune sunt impinsi inapoi de acelasi plan inclinat.Fiecare cilindru
este pus in legatura cu orificiul de aspiratie pe un unghi egal cu aproximativ o jumatate de rotatie
completa,urmand ca pe cealalta jumatate sa fie in legatura cu orificiul de refulare.Forma orificiilor de
refulare si de aspiratie din capacul de distributie se poate observa din figurile 7.a,b-stanga.
Pompa cu pistoane axiale,in prima forma constructiva,efectueaza miscari spatiale,ceea ce
necesita utilizarea unor articulatii sfercice,mai greu de realizat.Pistoanele,alezajele cilindrilor si
suprafetele de frecare bloc-cilindri-distribuitor trebuie prelucrate cu precizie ridicata si cu rugozitate
foarte scazuta,astfel randamentul volumic va fi nesatisfacator.Este de asemenea necesara o filtrare de
finete mare,pentru a preveni distrugerea suprafetelor in frecare cu particule abrazive.
In a doua solutie constructiva,fig.7.b,axa cilindrilor este paralele cu axa de antrenare.Planul
inclinat este realizat folosind o piesa metalica cilindrica,cu unul din plane in sectiune oblica.Fiind o
piesa metalica masiva,acest motor are o inerie mai mare.
Pompele cu debit variabil (sau motoarele cu putere variabila) sunt constrite astfel incat sa
poata sa fie reglat,prin comanda externa,unghiul de inclinare dintre suprafata de impingere a
pistoanelor si axa de antrenare,fig.7.c.La un unghi de inclinare maxim se obtine debit maxim,pentru
pompe,sau putere maxima,pentru motoare.Daca unghiul de inclinare este zero,pompa se invarte in
gol,debitul produs fiind zero.Reglarea unghiului de inclinatie se poate face tot prin actionare hidraulica.
Toate pompele (motoarele) cu cilindri radiali sau axiali,au in carcasa un orificiu de drenajcare
trebuie conectat cu un furtun la rezervorul de ulei.Datorita scaparilor de ulei din camerele
cilindrilor,acesta poate ajunge la carcasa.In cazul lipsei orificiului de drenaj,presiunea in carcasa poate
sa creasca foarte mult si ar putea impinge in exterior garnitura de etansare de la arborele axului de
antrenare.Orificiul de drenare se afla in partea de sus a carcasei pentru a mentine ulei in interiorul
pompei (motorului),astfel asigurandu-se o ungere continua a elementelor in miscare.
Pompe cu roti dintate(fig.8.-anexa)
Au o mare raspandite datorita robustetii si fabricatiei relativ simple.Cu toate acestea,presiuna
maxima posibila de circa 175 bar limiteaza sfera lor de aplicabilitate.In functie de constructie,debitul
poate varia de la 4 la 600 l/min,iar randamentele au urmatoarele valori: m=0,90 randament
mecanic (frecari), v =0,80 randament volumic (pierderi prin neetanseitati).
In figura 8. se prezinta o sectiune printr-o pompa cu roti dintate,de joasa presiune.Sensul de
rotatie este dat intotdeauna de sageata care merge de la punctul de angrenare a celor doua roti
dintate,inspre aspiratie.In momentul cand dintii se separa,in cavitatea de aspiratie se formeaza un vid
care permite aspirarea uleiului.Cand dintii ating punctele B si D,fluidul este obligat sa ramana in spatiul
format de flancul dintilor si carcasa exterioara si este condus spre punctele C si E.Rotatia
continuand,volumul umplut cu ulei este condus la punctul de angrenare A,unde se elimina orificiul de
refulare.Examinand figura se constata ca pot aparea curgeri inverse (dinspre refulare catre aspiratie)
atat la intrefierul obligatoriu dintre varful dintilor si carcasa cat si in zonele frontale ale
rotilor.Evident,cu cat presiunea este mai mare,cu atat pierderile sunt mai mari.De cele mai multe
ori,pe suprafetele frontale se dispun placi de impingerecare pot compensa uzurile si reduc pierderile
de debit pe partea frontala a rotilor dintate.
Cand se controleaza o pompa cu roti dintate care a functionat vreme indelungata se
constata ca uzurile mecanice maxime s.au produs in partea de aspiratie in apropiere de punctele B si D
(linia intrerupra din figura).Uzura este mult agravata atunci cand pompa functioneaza la presiuni mai
mari decat cele indicate de firma constructoare.Pentru a mari durata de exploatare,pompele cu roti
dintate sunt utilizate la presiuni curente cu 2530% mai mici decat presiunea nominala.
Motoarele hidraulice au puteri de pana la sute de kW.In combinatie cu diferite angrenaje cu roti
dintate,sunt capabile sa dezvolte momente de pana la sunte de mii de Nm si viteze de rotatie de pana
la 1015mii de rot/min.Raportul performanta supra greutate este foarte bun si de aceea se folosesc
frecvent pe echipamente mobile:escavatoare,macarale,tancuri,avioane etc.
Figura 9.
Supape de sens unic
Pe langa scopul pricipal de interzicere a intoarcerii lichidului,supapele de sens unic trebuie sa
indeplineasca si conditia de rezistenta minima la trecera fluidului.
Din punct de vedere constructiv ele nu difere de cele de sigurata.Arcul supapei,neindeplinind
rol functional,este de forta mica,unele constructii fiind lipsite de arc.Pentru exemplificare se prezinta in
figura 10.-a o supapa de sens unic cu arc si scaun conic,iar in figura 10..-b o supapa cu doua bile in
serie,prin care se asigura o inchidere mai buna,ceea ce permite aplicarea ei in sisteme cu presiune
inalta.
Figura 10.
Fig.11.
Tipul comenzii:exista supape cu comanda directa,mai ieftine,mai mici,pentru puteri
hidraulice ce nu depasesc 10kW si supape cu comanda pilotata utilizate pentru puteri mai mari sau
pentru realizarea unor caracteristici statice superioare (adica reglari mai precise cu presiune-debit).
Tipul contactului hidraulic:supape cu inchidere cilindrica (mai usor de realizat,insensibile la
impuritati,cu caracteristici dinamice mai slabe) si supape cu inchidere conica.
Supapele de presiune normal inchise:pot controla presiuna unui singur circuit,fig.11.a,sau a mai multor circuite inseriate,fig.11.- b si c.
Supapa 1 cu drenaj intern din figura11.-d nu serveste la reglarea presiunii pe circuitul din
amonte de ea,ci la asigurarea unei succesiuni de deplasare:pistonul cilindrului 1 nu se va deplasa
decat dupa epuizarea cursei pistonului 2,cand presiunea p va creste,depasind valoarea de reglaj a
supapei de succesiune 3.
In figura 12. este prezentata schema constructiv-functionala a unui regulator de presiune (o
supapa de reglare a presiunii normal-deschisa),care controleaza presiunea din racordul aval
Pe2 (Y conectat la A), in functie de reglajul surubului sau.
Fig.12.
c.Drosele
Reglarea vitezei organului de lucru (motorului hidraulic) se poate face prin variatia cantitatii de
lichid ce intra in motor in unitatea de timp sau prin variatia capacitatii motorului.Acest lucru se poate
face prin folosirea unor rezistente reglabile,denumite drosele sau supape de debit.
Exista o multitudine de variante constructive.Principiul de functionare este comun,bazandu-se pe
variatia sectiunii active de starngulare.In continuare sunt prezentate cateva solutii constructive des
utilizate.
Fig. 14.;15.;16.;
Droselul cu fanta longitudinala si diafragma (figura 16.)
realizeaza un reglaj fin al debitului;
elimina posibilitatea obturarii;
pierderea de sarcina este diminuata.
Droselul cu fanta circulara(figura 17.): permite un reglaj fin al debitului,dar curgerea prin
fanta circulara depinde mult de vascozitatea uliului.
Fig. 17.;18.
Droselul cu suprafata inclinata(figura 18.) are urmatoarele caracteristici:
controleaza debite mari;
nu permite un reglaj;
nu este sensilbil la variatii de vascozitate.
Indiferent de tipul constructiv al droselului ,acesta isi realizeaza functia numai daca lucreaza la
o diferenta de presiune constanta intre intrare si iesire,caderea de presiune pe drosel fiind in domeniul
2-6 bar.
a)
b)
c)
d.Regulatoarele de debit
S-a amintit ca un drosel nu poate mentine debitul constant atunci cand temperatura si presiunea
variaza in timpul functionarii.Se stie de asemenea ca droselul este un mare consumator de energie,in
sensul ca energia de franare,preluata de la fluidul hidraulic,se transforma in caldura,ce va fi cedata tot
catre fluid,ridicandu-i temperatura.
Pentru a atenua influenta variatiei caderii de presiune asupra debitului,reglat de drosel,trebuie
ca pierderea de sarcina (caderea de presiune) pe drosel sa fie constanta.Pentru aceasta,se adauga
droselului un compensator de presiune care reactioneaza sub actiunea presiunii din amonte si aval de
drosel si a unui arc de revenire,de rigiditate redusa.Ansamblu astfel rezultat se numeste regulator de
debit. Dupa numarul de orificii,in hidraulica exista doua tipuri de regulatoare de debit:
cu doua cai;
cu trei cai.
Fig. 20.
Fig.21
Fig.19.
Avand numai doua cai (orificii),acest echipament isi realizeaza functia numai in combinatie cu
supapa de siguranta a sistemului,daca are debitul reglabil.
Aceste regulatoare se monteaza atat in amonte (20.,21.) cat si in aval de motor (fig 22,23.)
Montajele din figurile 20. si 21. se recomanda atunci cand avem motoare rotative unidirectionale
sau cand avem mai multe motoare alimentate de o singura pompa.
In varianta montajului in aval,pe evacuare,reglare se face prin mentinerea constanta a debitului
refulat,deci cu contra-presiune in camera pasiva a cilindrului.Pentru ca variatiile de presiune la
evacuare sa fie mici,se recomanda utilizarea unei pompe autoreglabile.Acest montaj se recomanda
atunci cand,in timpul functionarii exista posibilitatea aparitiei unor sarcini negative,care tind sa
transforme motorul in pompa.
O alta posibilitate este montarea regulatorului in paralel cu supapa de siguranta (fig.24.).Din
punct de vedere energetic acest montaj este avantajos,deoarece presiunea ceruta pompei corespunde
celei impusa de sarcina.Totusi,la acest montaj debitul este controlat indirect,iar o reglare precisa este
posibila doar daca debitul pompei este riguros constant.Aceasta varianta se recomanda atunci cand se
controleaza debite mari,cu o precizie scazuta.
Fig.22.
Fig.23.
Fig.24.
Fig.25.
Deseori,se utilizeaza un regulator divizor de debit pentru a sincroniza miscarile a doi cilindri
(fig.26.).Divizorul de debit repartizeaza debitul primit de la pompa in mod egal intre cei doi cilindri.La
schimbarea sensului de miscare,divizorul reuneste cele doua debite refulate,mentinand si in acest caz
sincronismul miscarilor.Pentru a obtine o precizie mai mare,se recomanda utilizarea unei pompe in
trepte- de exemplu cu roti dintate deoarece toate rotile au aceeasi turatie,debitul va fi repartizat
proportional cu cilindreea fiecareia.
Fig.26.