ACȚIONĂRI PNEUMATICE

ȘI
ELECTROPNEUMATICE

ELEV: FULGANU LUCIAN

CURS DE “MAIȘTRI MECANICI”, ANUL II

AN ȘCOLAR

2020 – 2021
 REFERAT

TEMA : Maşini pentru producerea aerului comprimat

Maşinile pentru producerea aerului comprimat sunt maşini care produc comprimarea sau
presarea aerului, transformând energia mecanică primită la arbore în energie de presiune a
aerului.

Componenta instalațiilor de acționare pneumatică

Elementele ce compun în general o instalație de acționare pneumatică sunt : sursa de

presiune (adică compresorul), elementul pneumatic de execuție, aparatajul pneumatic de
comandă, distribuție, reglare și control și aparatajul pneumatic auxiliar.
Compresorul transformă energia mecanică în energie de presiune, dar având în vedere că
alimentarea cu aer comprimat se face centralizat de la rețea, compresoarele nu fac parte efectiv
din instalația de acționare pneumatică. Elementele pneumatice de execuție sunt constituite din
motoarele pneumatice liniare și rotative, fiind considerate și elemente finale de forță, cu rolul de
a transforma energia mediului pneumatic în energie mecanică pe care o transmit mecanismelor
acționate.
Aparatajul pneumatic de comandă, distribuție, reglare și control cuprinde: distribuitoarele,
supapele și rezistențele pneumatice. Aparatajul auxiliar are rolul de a asigura transportul și
pregătirea aerului comprimat. Aceasta cuprinde: filtrele, ungătoarele, rezervoarele, amortizoarele
fonice.

Rolul acționărilor pneumatice

Utilizarea acţionărilorşi comenzilor pneumatice este extinsă în prezent practic în toate ramurile
industriale. Sistematizarea domeniilor de utilizare a acestor acţionărişi comenzi poate fi făcută
pornind de la clasificarea operaţiilor de lucru. Pornind de la tipul de mişcare, impusă, elementele
pneumatice pot fi folosite sub următoarele forme:
– elemente cu mişcare liniara în care se încadrează cele de avans precum şi cele de tipul
unităţilorpneumohidraulice de translaţie;
– elemente de mişcare liniară pas cu pas din care fac parte dispozitivele de avans cu comandă
intrisecă pentru diferite lungimi de cursă, reglabile, reversibile şi limitate;
– elemente cu mişcare oscilatorie în care se încadrează cilindrii oscilanţi în domeniul de pînă la
180, 290 sau chiar 360;
– elemente cu mişcare circulară pas cu pas ca de exemplu masa rotativă cu posibilităţi de fixare a
unui număr corespunzător de paşi în cadrul unei rotaţii complete;
– elemente cu mişcare rotativă de tipul motorului pneumatic care poate dezvolta o putere de pînă
la 25 CP.
În continuare sunt prezentate cîteva exemple de aplicare a acţionărilor si comenzilor pneumatice
care, cu mici modificări, se întîlnesc aproape în toate domeniile şi anume:
– pentru echiparea uneltelor pneumatice se utilizează cilindrii cu simplă şi dublă acţiunefolosiţi
pentru fixările pieselor care urmează a fi prelucrate; dispozitivele de fixare pneumatice pot fi
concepute şi construite pentru a fi acţionate manual sau automat, acestea din urmă avînd un
domeniu larg de aplicaţii;
– pentru realizarea dispozitivelor de alimentare a maşinilor-unelte de prelucrare a pieselor
metalice sau a lemnului;
– pentru asamblarea mai multor piese în operaţii de montaj se apelează la staţii pneumatice
dispuse în serie sau pe o masă rotativă care pot asigura chiar şioperaţiile de înşurubare;
– pentru efectuarea operaţiilor de prelucrare a metalelor: prin aşchiere (găurirea metalelor
uşoareşi neferoase, oţelului precum şi a lemnului, pentru diametre, în general, sub 10 mm),
frezare prin asigurarea avansului obţinut cu ajutorul dispozitivelor pneumatice sau
pneumohidrauliceşi prin deformarea plastică la nivelul unor forţe de cel mult 0,3 kN prin
folosirea preselor pneumatice de gabarit redus;
– pentru echiparea maşinilor de prelucrat lemnul cu dispozitive pneumatice de fixare precum şi
pentru asigurarea avansului;
– pentru prelucrarea maselor plastice în care intervin uneltele de tensionare pneumatice, la
producerea semifabricatelor din mase plastice, în scopul prelucrării termoplastelor precum şi în
tehnica împachetării cu mase plastice;
– pentru realizarea operaţiilor de măsurare a lungimilor la maşinile de prelucrat sau la instalaţiile
de sortare automată prin mijloace pneumatice;
– pentru formarea prin presare a plăcilor de beton utilizate în domeniul construcţiilor precum şi
pentru realizarea operaţiilor de dozare a materialelor necesare preparării betonului şi introducere
acestora în betoniere;
Pentru asigurarea transportului unor obiecte mai mari, ca de exemplu, a plăcilor de carton, lăzilor
sau a unor obiecte compuse din mai multe repere; de asemenea sunt folosite în mod curent utilaje
de ridicat prevăzute cu motoare pneumatice. Un domeniu aparte îl constituie tehnica pneumatică
de transport pentru materiale granulate prin tubulaturi, mediul de transport fiind chiar aerul
comprimat.

După principiul de funcţionare compresoarele se pot clasifica astfel:

 Compresoare volumicepneumostatice.
Funcţionarea lor se bazează pe principiul camerei de volum variabil: în faza de aspiraţie,
aerul este închis într-o cameră care îşimicşorează volumul şi care se deschide în faza de refulare:
aerul este evacuat având o presiune proporţională cu variaţia de volum a camerei.
 Compresoarele cu piston cu comprimare directă.
Aceste compresoare pot avea o treaptă de comprimare sau mai multe.Fiecare treaptă
poate avea unul sau mai mulţi cilindri. La comprimarea în mai multe trepte, treapta următoare
aspiră aerul comprimat în treapta precedentă, în acest fel mărindu-se valoarea presiunii aerului
comprimat furnizat de compresor.
De exemplu, dacă un compresor cu o treaptă ridică presiunea aerului până la 4 bar, unul
cu două trepte o poate ridica până la 15 bar. Un compresor cu 3 sau mai multe trepte ridică
presiunea peste 15 bar.
 Compresoare cu piston cu comprimare indirectă funcţionează pe acelaşi principiu, însă
camera în care este aspirat aerul nu mai este cilindrul, iar pistonul este separat complet de această
cameră printr-o membrană elastică. Acest compresor este utilizat în aplicaţiile în care trebuie
evitată contaminarea gazului comprimat cu ulei pierdut de sistemul de ungere al compresorului.
Datorită membranei, care are rezistenţa mecanică şi la oboseală limitate, performanţele
acestui compresor sunt mai scăzute.
 Compresoare cu palete sunt alcătuite din:
 carcasă;
 un rotor cilindric
 palete.
 Compresoare cu angrenaje.
Caracteristic acestor compresoare este faptul că rotoarele profilate (lobi, şuruburi) nu se
află în contact direct, mişcarea lor fiind sincronizată prin angrenaje dispuse pe capetele arborilor.
Datorită acestui fapt, uzura acestor maşini este practic nulă, însă randamentul lor este mai slab
(neexistând contact direct între elementele care materializează camera de volum variabil, apar
scurgeri dinspre racordul de refulare către cel de aspiraţie).
Din această categorie, compresoarele cu şurub se caracterizează printr-o remarcabilă
uniformitate a debitului, funcţionaresilenţioasăşirobusteţe.
  Turbocompresoare (pneumodinamice).
Funcţionarea se bazează pe mărirea vitezei de curgere a aerului, acesta fiind “înghesuit”
în orificiul de refulare al maşinii. Faţă de compresoarele volumice, turbocompresoarele se
caracterizează prin debite mari, fără oscilaţii de debit-presiune, dar şi prin nivelul redus al
presiunii aerului refulat.
Turbocompresoarele pot fi:
 axiale;
 radiale.
În figura următoare este prezentat un turbocompresor axial. Se poate observa că accesul
aerului aspirat se face paralel cu axul elicei aspiratoare. Ventilatorul de birou este un exemplu de
compresor axial, care însă refulează în atmosferă.

Avantajele acţionărilor pneumatice

Acţionările pneumatice şi-au găsit aplicaţii în domenii ale tehnicii extrem de variate, pentru cele
mai diferite scopuri. Acest fapt se datorează avantajelor prezentate de aceste acţionări :
– datorită vitezelor de lucru şi de avans mari, precum şi momentelor de inerţie mici, durata
operaţiilor este mică.
– acţionările pneumatice pot fi foarte rapide: utilizînd elemente logice sau convertoare
electropneumatice se pot realiza instalaţii cu funcţioanre în ciclu automat, care oferă
productivitate mare;
– forţele, momentele şi vitezele motoarelor pot fi reglate uşor, utilizînd dispozitive simple;
– supraîncărcarea motoarelor pneumatice nu introduce pericol de avarii;
transmisiile pneumatice permit porniri, opriri, dese şi schimbări de sens bruşte, fără pericol de
avarie;
– aerul comprimat este relativ uşor de produs şi de transportat prin reţele este nepoluant şi
neinflamabil;
– poate fi stocat în cantităţi apreciabile;
– pericolul de accidentare este redus;
– întreţinereainstalaţiilor pneumatice este uşoară dacă se dispune de personal calificat.

Dezavantajele acţionărilor pneumatice

În comparaţie cu alte tipuri de acţionări (hidraulice, electrice) acţionările pneumatice prezintă

următoarele dezavantaje:
– datorită limitării presiunii de lucru forţeleşi momentele oferite de motoarele pneumatice sunt
reduse;
– compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisă a unor parametri de funcţionare, de
exemplu menţinerea constantă a unor viteze mici de deplasare;
– aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura unor piese prin
eroziune şi abraziune precum şi la coroziunea componentelor;
– în anumite condiţii de mediu şifuncţionare, există pericol de îngheţ;
– randamentul transmisiilor pneumatice este scăzut.
Acţionările pneumatice sunt utilizate: în industrie cu pericolul de incendii, explozii: metalurgie,
chimie, minerit, prelucrarea lemnului, termocentrale.