3.

TRANSMISII PRIN CURELE [3; 4; 8; 13; 14; 16; 29; 31]

3.1. CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE
Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizeaza transmiterea miscarii de
rotatie si a sarcinii, de la o roata motoare la una sau mai multe roti conduse, prin intermediul unui
element flexibil, fara sfarsit, numit curea.
Transmiterea miscarii se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau
trapezoidale) sau fara alunecare (la transmisiile prin curele dintate).
Transmiterea sarcinii se realizeaza prin intermediul frecarii care ia nastere intre suprafetele in
contact ale curelei si rotilor de curea (in cazul transmisiilor cu alunecare) sau prin contactul direct
dintre dintii curelei si cei ai rotii (in cazul transmisiilor fara alunecare).
O transmisie prin curele se compune din rotile de curea conducatoare 1 si condusa 2
elementul de legatura (cureaua) 3 (fig.3.1), sistemul de intindere si aparatori de protectie.
Forta necesara de apasare a curelei pe rotile
de curea se realizeaza la monta, prin intinderea
(deformarea elastic a) curelei.
!omparati" cu celelalte transmisii mecanice,
transmisiile prin curele cu alunecare prezinta o serie
de a"antae# se monteaza si se intretin usor$
functioneaza fara zgomot$ amortizeaza socurile si
Fig. 3.1
"ibratiile$ necesita precizie de executie si monta
relati" reduse$ costurile de fabricatie sunt reduse$ transmit sarcina la distante relati" mari intre
arbori$ permit antrenarea simultana a mai multor arbori$ functioneaza la "iteze mari$ asigura
protectia impotri"a suprasarcinilor.
%intre deza"antaele acestor transmisii se pot mentiona# capacitate de incarcare limitata$
dimensiuni de gabarit mari, comparati" cu transmisiile prin roti dintate$ forte de pretensionare mari,
care solicita arborii si reazemele$ raport de transmitere "ariabil, ca urmare a alunecarii curelei pe
roti$ sensibilitate marit a la caldura si umiditate$ durabilitate limitata$ necesitatea utilizarii unor
dispoziti"e de intindere a curelei.
&nele dintre deza"antaele transmisiilor cu alunecare sunt anulate de transmisiile prin curele
dintate. 'stfel# miscarea se transmite sincron, "itezele ung(iulare ale rotilor fiind constante si
ridicate$ randamentul mecanic este mai ridicat$ pretensionare mai mica la monta, deci o solicitare
redusa a arborilor si lagarelor.
)rincipalele deza"antae ale transmisiilor prin curele dintate sunt legate atat de te(nologia de
executie, mai pretentioasa, atat a ro tilor de curea dintate cat si a curelelor, cat si de costurile
montaului.
)%F created *it( pdfFactor+ )ro trial "ersion ***.pdffactor+.com

13, Tr!"#i"ii #$%!i%$
!lasificarea curelelor se face in functie de forma sectiunii curelei (fig. 3.2), iar clasificarea
transmisiilor prin curele se face in functie de pozitia relati"a a axelor arborilor, a numarului de
arbori antrenati (condusi) si a raportului de transmitere realizat.
%upa forma sectiunii, curelele pot fi# late (netede fig. 3.2, a, politriung(iulare fig. 3.2, b,
dintate fig. 3.2, c), trapezoidale (fig. 3.2, d), rotunde (fig. 3.2, e).
Fig. 3.2
Transmisiile prin curele late pot transmite puteri pana la P- 2... /0, la "iteze periferice
v 12 m1s si rapoarte de transmitere i , (maxim 1.). &tilizarea curelelor moderne, de tip
compound, a dus la ridicarea performantelor acestora, domeniul lor de utilizare fiind# P 2... /0$
v 1.. m1s$ i 1. (maxim 2.).
Transmisiile prin curele late politriung(iulare ()ol+34) transmit puteri P 22.. /0, la "iteze
periferice v 2. m1s.
Transmisiile prin curele late dintate pot transmite puteri pana la P- 5.. /0, la "iteze
periferice v 6. m1s si rapoarte de transmitere i 6 (maxim 1.).
Transmisiile prin curele trapezoidale pot transmite puteri pana la P- 12.. /0, la "iteze
periferice v 2.m1s, atunci cand distanta dintre axe A7 3 m, iar raportul de transmitere maxim
i 6 (maxim 1.).
)entru aceste curele, in tabelul 3.1 sunt prezentate, in functie de di"ersi parametri (economici,
functionali etc.), cate"a performante ale transmisiilor ec(ipate cu aceste curele.
Tabelul 3.1
)erformante ale transmisiilor prin curele
)arametrul !urele !urele !urele !urele trapezoidale !urele
late politriung(iulare dintate !lasice 8nguste rotunde
8ndicele costului 1,1 1,2 1,5 1,5 1,. 9%
:)
instalarii
8ntretinere %a %a 9u %a %a %a
;aport putere1"olum .,6 1,< 1,= .,< 1,6 9%
:)
(/01cm )
3
Frec"enta maxima a 2.. 1.. 2.. 5. 6. 5.
indoirilor
8ncarcarea arborilor (2>3)F (2>2,2) F F (2>2,2) F (2>3) F
:)
u u u u u
;andament ? =<>=6 =< =6 =2 =, =2
;aportul F /F .,3>.,5 .,5>.,2 1 .,2>.,, .,5
:)
u 0
9% nu sunt date$ F forta utila$ F forta de pretensionare.
:)
u .
)%F created *it( pdfFactor+ )ro trial "ersion ***.pdffactor+.com

Tr!"#i"ii &ri! %'r$($ 13<
!lasificarea transmisiilor prin curele, in functie de criteriile mai inainte prezentate, este data
in tabelul 3.2.
Tabelul 3.2
!lasificarea transmisiilor prin curele
Cri)$ri'(
*$ Ti&'( )r!"#i"i$i
%("i+i%r$
!u axe paralele
!u ramuri desc(ise !u ramuri incrucisate
!u axe incrucisate
Fara role de g(idare !u role de g(idare
)ozitia
relati"a a
axelor
arborilor
)%F created *it( pdfFactor+ )ro trial "ersion ***.pdffactor+.com

136 Tr!"#i"ii #$%!i%$
Tabelul 3.2(continuare)
Cri)$ri'(
*$ Ti&'( )r!"#i"i$i
%("i+i%r$
!u un arbore condus (". figurile de mai sus)
!u mai multi arbori antrenati (condusi)
9umarul
arborilor
condusi
!u raport de transmitere constant (". figurile de mai sus)
!u raport de transmitere "ariabil
8n trepte (cutie de "iteze) !ontinuu ("ariator ". cap. 5)
;aportul
de
transmitere
3.2. TIPURI DE CURELE. MATERIALE. ELEMENTE CONSTRUCTI,E
@aterialele din care se confectioneaza curelele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
de baza# sa fie foarte elastice, pentru a se putea infasura pe roti cu diametre mici, fara ca tensiunile
de inco"oiere, care iau nastere, sa aiba "alori insemnate$ coeficientul de frecare a elementului
curelei in contact cu roata de curea sa fie cat mai mare (pentru transmisiile prin curele cu
alunecare)$ elementul curelei care preia sarcina principala de intindere sa aiba o rezistenta ridicata$
elementul curelei, in contact cu roata, sa fie rezistent la uzur a si oboseala si sa fie rezistent si la
actiunea agentilor externi$ sa fie ieftine.
3.2.1. C'r$($ ()$ !$)$*$ -(i"$.
@aterialele pentru aceste curele pot fi# pielea, tesaturile textile, panza cauciucata, materialele
plastice, benzile metalice.
)%F created *it( pdfFactor+ )ro trial "ersion ***.pdffactor+.com

Tr!"#i"ii &ri! %'r$($ 13=
C'r$($($ *i! &i$($. Aunt confectionate din piele de bo"ine, utilizandu3se, de preferinta, zona
spinarii animalului (crupon). Ae executa dintr3un singur strat (simple) sau in mai multe straturi
(multiple), lipite intre ele, pe toata lungimea. )ielea se tabaceste cu tananti "egetali si, in cazuri
speciale, cu tananti minerali, obtinandu3se, in acest caz, o flexibilitate mai mare.
%esi pielea satisface multe din conditiile impuse materialelor pentru transmisiile prin curele
rezistenta la uzura, coeficient de frecare mare, rezistenta la actiunea unor agenti exteriori (ulei,
unsori, apa) unele deficiente rezistenta redusa la curgere a materialului (care duce la deformari
plastice importante, respecti" la demontari frec"ente pentru scurtarea si reimbinarea capetelor),
rezistenta redusa la oboseala si faptul ca este un material deficitar au facut ca, in ultimul timp,
aceste curele sa fie din ce in ce mai putin folosite, fiind inlocuite de curelele tesute sau compound.
C'r$($($ *i! )$")'ri )$/)i($. Aunt confectionate din tesaturi textile si pot fi intr3un singur
strat sau in mai multe straturi. 8n cazul in care sunt executate din mai multe straturi, imbinarea
capetelor se poate realiza prin coasere, printr3o contextura speciala sau prin lipire.
@aterialul din care se executa cureaua poate fi un material textil natural (bumbac, celofibra,
lana, par de camila sau capra, canepa, in, matase naturala etc.) sau fibre sintetice ("ascoza,
poliamide, poliesteri).
!urelele din tesaturi textile prezinta unele a"antae# pot fi t esute fara fine, ceea ce asigura
transmisiei un mers linistit$ pot functiona la "iteze mari v ,. m1s$ pot functiona pe roti de
diametre mici, datorita flexibilit atii ridicate. !a deza"antae, se pot mentiona# durabilitate scazuta,
datorit a rezistentei reduse a marginilor curelei$ alungire in timp$ sensibilitate la actiunea caldurii,
umezelii, acizilor etc.
C'r$($($ *i! )$")'ri i#&r$g!)$ %' %'%i'%. Aunt confectionate din mai multe straturi de
tesaturi textile, solidarizate intre ele prin cauciuc "ulcanizat. Tesaturile textile (insertii) reprezinta
elementul de rezistenta al curelei. 8nsertia se poate
realiza sub forma unor straturi paralele (fig.3.3, a),
prin infasurare in mai multe straturi sub forma de
spirala (fig.3.3, b) sau in straturi concentrice
(fig.3.3, c).
'ceste curele au intre straturi si la exterior
cauciuc "ulcanizat (fig. 3.3, d), fiind rezistente la
umezeala si la medii umede, acide sau bazice.
!urelele infasurate sunt mai rigide decat cele
stratificate, in sc(imb marginile sunt mai
rezistente, putand fi utilizate la transmisiile cu Fig. 3.3
ramuri sau axe incrucisate.
%aca in loc de tesatura textila se folosesc insertii sub forma de snur (fig. 3.5), se obtin curele
cu flexibilitate marit a.
C'r$($($ *i! #)$ri($ &(")i%$. Ae folosesc doua tipuri de curele, in care apare materialul
plastic# curele numai din material plastic si curele din material plastic si alte materiale (compound -
)%F created *it( pdfFactor+ )ro trial "ersion ***.pdffactor+.com

15. Tr!"#i"ii #$%!i%$
compuse). @aterialele plastice folosite sunt materialele poliamidice si poliesterice, utilizate sub
forma de folii de grosimi diferite sau sub forma de fire impletite sau cablate.
@aterialele plastice prezinta a"antaul unor rezistente la
tractiune si uzare mai mari, dar nu prezinta o aderenta prea buna
la roti (coeficienti de frecare mici). %in acest moti", materialele
plastice singure au o utilizare restransa in confectionarea
curelelor.
Fig. 3.4
!urelele compound (fig. 3.2) sunt realizate dintr3o folie
sau dintr3un strat de snururi din poliamida sau poliester, ca element de rezistenta, captusit la interior
cu un strat subtire din piele de inalta calitate
(cromata special) si dintr3un strat de protectie,
dispus pe partea exterioara. Atratul din material
plastic este elementul de rezistenta al curelei
(nailon, cu - 5.. @)a$ poliester, cu - 62.
r r
@)a), iar stratul din piele este cel care asigura o
aderenta buna (frecare mare) intre curea si roti
(B- .,52>.,,, la v - 2.>3. m1s).
Fig. 3.0
)rin constructia lor, curelele compound
insumeaza proprietatile de rezistenta ale materialelor plastice cu cele de frictiune ale pielii. !urelele
compound sunt rezistente la produse petroliere, sunt foarte flexibile putandu3se infasura pe roti de
diametre foarte mici ( D/h1.) sunt antielectrostatice, functioneaza bine la temperaturi pana la
12. !, permit "iteze periferice foarte mari ( vC 1.. m1s), suporta frec"ente de indoiri mari (pana la
.
1.. Dz), au o durabilitate mare si sunt, practic, insensibile la umiditate.
)erformantele ridicate ale acestor curele fac posibila utilizarea lor la realizarea transmisiilor
cu dimensiuni de gabarit mici si a celor care functioneaza la "iteze mari$ diametrul minim al rotii de
curea poate aunge la 22 mm, iar turatia la 3...... rot1min. !urelele a"and ca insertie folie de
poliamida se executa la orice lungimi si cu latimi pana la 12.. mm, atat cu fine cat si fara fine.
!urelele cu insertie din snur poliamidic se executa numai fara fine, la lungimi pana la 1..... mm si
latimi pana la 2.. mm.
C'r$($($ ()$ &1(i)ri'!g2i'(r$ -P1(34,.. 'u o constructie speciala, suprafata exterioara
fiind neteda, iar suprafat a interioara este profilata. Auprafat a interioara prezinta proeminente,
dispuse longitudinal, cu profil triung(iular. Elementul de
rezistenta este un snur din material plastic (fig. 3.,),
inglobat in masa de cauciuc a curelei. !ureaua este
acoperit a la exterior cu un strat protector, realizat din
material plastic, care asigura aderenta si rezistenta la uzare
a curelei. )ortiunea profilata, a"and inaltime mica in raport
cu inaltimea totala a curelei, confer a acestor curele o
Fig. 3.6
)%F created *it( pdfFactor+ )ro trial "ersion ***.pdffactor+.com

Tr!"#i"ii &ri! %'r$($ 151
flexibilitate mare, comparabila cu cea a curelelor late obisnuite. )roeminentele triung(iulare de
contact ale curelei cu roata asigura o aderenta sporit a si presiuni de contact mai mici decat in
cazul curelelor late. !urelele politriung(iulare transmit puteri P 122. /0, la "iteze v 2. m1s.
5$!6i($ #$)(i%$. Ae prezinta sub forma unor benzi din otel de mare rezistenta
( - 13.....1,.. @)a), cu latimi cuprinse intre 2....22. mm si grosimi intre .,,...1,1 mm.
r
Transmisiile cu benzi metalice pot functiona la "iteze foarte mari (apropiate de "iteza
sunetului), asigurand transmiterea unor puteri mari. 9ecesita forte de intindere, initiale, foarte mari,
o foarte ridicata precizie de executie si monta a rotilor si o rigiditate mare a arborilor. Ae pot utiliza
in locul curelelor din piele sau textile sau in locul angrenaelor, la locomoti"e, "apoare,
termocentrale etc. 8n comparatie cu angrenaele, transmisiile cu banda functioneaza cu zgomot mult
mai redus. )entru marirea coeficientului de frecare dintre banda metalica si rotile transmisiei, rotile
de curea se pot captusi cu pluta ( B- .,32).
Fa transmisiile care functioneaza cu "iteza foarte mare, pentru ca pierderile prin frecarea
dintre elementele in miscare si atmosfer a sa fie cat mai reduse, se recomanda introducerea acestora
in carcase cu un anumit grad de "id.
3.2.2. C'r$($ ()$ *i!))$ -"i!%r1!$.
!ureaua dintata (fig. 3.<) se compune dintr3un element de inalt a rezistenta 1, inglobat intr3o
masa compacta de cauciuc sau material plastic 2. Auprafat a exterioara si zona danturata sunt
proteate cu un strat 3, din tesaturi din fibre sintetice rezistente la uzura si la agenti c(imici si
termici. Elementul de rezistenta 1 poate fi realizat din cabluri metalice, din fibre de poliester sau
fibre de sticla.
a b
Fig. 3.7
%antura poate fi dispusa pe o parte a curelei (fig. 3.<, a) sau pe ambele parti (fig. 3.<, b).
!urelele cu dantura pe o singur a parte se folosesc la transmisiile cu axe paralele si ramuri desc(ise,
cu sau fara rola de intindere (fig. 3.6, a si b), iar curele cu dantura pe ambele parti se folosesc la
transmisiile cu mai multi arbori, dispusi de o parte si de alta a curelei (fig. 3.6, c).
%intii curelelor pot fi trapezoidali, parabolici si semicirculari. )rofilul clasic al dintelui este
cel trapezoidal, in ultimul timp executandu3se si profile curbilinii, prin aceasta urmarindu3se
reducerea zgomotului si imbunatatirea modului de intrare si iesire in si din angrenare. )rofilul cu
forma parabolica permite utilizarea dintilor mai inalti in raport cu profilul traditional. 'ceasta
caracteristica , cumulata cu robustetea dintelui, permite o crestere a sarcinii transmise si o reducere a
)%F created *it( pdfFactor+ )ro trial "ersion ***.pdffactor+.com

152 Tr!"#i"ii #$%!i%$
interfe tei create in timpul angrenarii dintre dintele curelei si cel al rotii. Forma parabolica determina
urmatoarele a"antae# reducerea zgomotului in functionare$ sporirea puterii transmise$ cresterea
Fig. 3.8
rezistentei dintelui la oboseala.
!urelele sincrone cu dinti trapezoidali, considerate standard, se utilizeaza in transmisii de
pana la 12. !) si 1,.... rot1min. %imensiunile standardizate sunt cele corespunzatoare pasului de
(in toli)# .,.6. (2122)$ .,122 (116)$ .,2.. (112)$ .,3<2 (316)$ .,2.. (112)$ .,6<2 (<16) si 1,22 (1 115),
conform 8AO 22=5, 22=2, 22=,.
!urelele cu dinti curbilinii, cu profil parabolic si semicircular, pot prelua sarcini mai mari cu
pana la 2..? fata de cele cu dinti trapezoidali. Ae regasesc in gama de dimensiuni corespunzatoare
pasilor de 3, 2, 6 si 15 mm.
Transmisiile prin curele dintate realizeaza transmiterea miscarii fara alunecare, dintii curelei
angrenand cu dantura ro tii de curea. 'ceste transmisii cumuleaza a"antaele transmisiilor prin
curele late si ale transmisiilor prin lant.
%atorit a a"antaelor pe care le prezinta, aceste transmisii s3au impus, fiind utilizate in multe
domenii, cum ar fi# constructia de auto"e(icule (la sistemul de distributie)$ constructia masinilor3
unelte, constructia masinilor textile, birotica, computere, proiectoare, ma sini de scris etc.
3.2.3. I#8i!r$ %&$)$(1r %'r$($(1r ()$
!urelele late se pot realiza# fara fine, sub forma unor benzi lungi, imbinate la capete prin
di"erse metode. O transmisie prin curele, imbinata la capete, poate utiliza intreaga capacitate
portanta a curelei numai atunci cand imbinarea capetelor acestora este facuta corespunzator.
)roblema imbinarii corespunzatoare a capetelor curelelor se pune, in special, la transmisiile cu
"iteze ridicate si la transmisiile cu roti de diametre mici. O imbinare trebuie sa prezinte urmatoarele
calit ati# sa nu micsoreze durabilitatea curelei$ sa nu reduca flexibilitatea curelei$ sa nu produca
)%F created *it( pdfFactor+ )ro trial "ersion ***.pdffactor+.com