Calatoria n timp

Calatoria n trecut sau n viitor considerata mult timp o tema de science fiction, este acum un subiect de serioase cercetari. Calatoria n timp a fost facuta ,teoretic posibila odata cu teoria relativitatii a lui Einstein.Aceasta se bazeaza pe faptul ca spatiul si timpul nu sunt doua entitati distincte ci se unesc pentru a forma o a patra dimensiune :spatiutimp.n aceasta dimensiune orice corp calatoreste cu o viteza constanta, viteza lumini.

Daca un corp nu calatoreste n spatiu, atunci toata viteza sa (viteza luminii) este folosita pentru a calatorii prin timp. Astfel, un corp n repaus nbatr!neste cu viteza luminii. Dar, daca acest corp calatoreste si n spatiu, atunci viteza sa se va descompune pe cele doua a"e, viteza de trecere a timpului, fiind redusa.

#ar daca un corp se deplaseaza prin spatiu cu viteza luminii atunci viteza pe a"a timpului acelui corp va fi $.

Cilindri masivi rotitori %rima masina teoretica ar consta ntr-un corp e"trem de dens ce se roteste e"trem de repede. %uternica atractie &ravitationala ar t!r spatiul si timpul n 'urul sau n timp ce se roteste.Acest obiect va distorsiona &eometria spatiului si trecerea timpului n 'urul sau.( nava spatiala ar putea sa treaca prin apropierea acestui corp pe o traiectorie aparent normala pentru ec)ipa' si pentru aparatele de la bord dar ar iesi de partea cealalta n alt timp si, eventual n alt spatiu. (biectul necesar acestui efect ar fi ec)ivalentul a *$ stele neutron, fiecare av!nd aceiasi masa ca +oarele ntr-un volum nu mai mare dec!t al muntelui Everest, unit de la pol la pol de un cilindru si rotindu-se de doua mii de ori pe secunda. ,u se cunoaste nici un astfel de obiect dar nu este clar nici daca ar putea sa e"iste ,&ravitatia strivindu-l p!na ar lua forma unei sfere si apoi s-ar transforama ntr-o &aura nea&ra. Dar pulsarii milisecondici, care sunt stele neutron ce se rotesc de sapte sute de ori pe secunda a'un& intri&ant de aproape de conditiile necesare. Acest corp ar putea functiona ca o masia a timpului datorita conceptiei lui Einstein, care spre deosebire de ,e-ton nu considera ca planetele sau alte corpuri interactioneaza ntre ele prin forte &ravitationale, pentru ca n conformitate cu le&ile lui ,e-ton aceste interactiuni s-ar produce instantaneu ,dar nici o forma de radiatie sau influenta nu se propa&a cu o viteza mai mare dec!t cea a luminii. Astfel Einstein, a afirmat ca aceste corpuri nu interactionaza ,ele misc!ndu-se liber,traiectoriile lor fiind determinate de curburile, modificarile n spatiu-timp cauzate de materia e"istenta. Astfel, un asemenea corp ar putea &enera o forta asa de mare nc!t sa modifice n mod radical &eometria spatiului din 'urul sau si, n acelasi timp si timpul. .n eveniment similar se nt!lneste n apropierea &aurilor ne&re, corpuri cu o &ravitatie e"trem de mare si n apropierea carora timpul se dilata, a'un&!nd c)iar sa se opreasca. Gaurile de vierme A doua abordare a calatoriei n timp impica &aurile ne&re. Ecuatia relativitatii su&ereaza ca o perec)e de &auri ne&re ar putea fi le&ate/ ntre ele de tuneluri ce fac o scurtatura prin timp si spatiu. Aceste tuneluri se numesc &auri de vierme/. Cele doua &auri ne&re (&urile tunelului) pot fi oriunde n timp si spatiu si sa fie oricum conectate prin tuneluri. Astfel o &ura poate fi n prezent iar cealalta este n acelasi loc acum o mie de ani. De acea un obiect ar putea intra n prezent si ar putea iesii acum o mie de ani. ( problema (n afara de faptul ca e &reu de fabricat sau de &asit &auri de vierme) este faptul ca &ravitatia are tendinta sa nc)ida/ aceste &auri de vierme (ca si &ura unui tunel ce colapseaza). Ar fi totusi posibil sa se mentina &aura desc)isa introduc!nd n ea materie din e"terior, materie ce se presupune ca ar e"ista dar nu a fost nca descoperita (materie nea&ra). 0aurile ne&re e"ista cu certitudine ,variind de la obiecte n &ala"ia noastra (Calea 1actee) cu mase doar de c!teva ori mai mari ca a +oarelui p!na la obiecte cu mase de milionane de ori mai mari dec!t a +oarelui n centrele &ala"iilor si n 2uasare. C)iar daca aceste speculatii nu furnizeaza metode practice de construire a masinilor timpului, fizicienii continua studiul lor deoarece e"ista posibilitatea ca tot universul sa fie brazdat de &auri de vierme microscopice cu &urile mai mici ca un proton. Astfel de &auri de vierme ar putea e"plica de ce le&ile fizicii sunt aceleasi oriunde n univers, de ce, de e"emplu ,un electron pe %am!nt are aceiasi sarcina si masa ca unul aflat ntr-o &ala"ie ndepartata. +-au facut serioase speculatii cum ca prin aceste mici &auri de vierme se scur&e/ informatie ce mentine le&ile fizicii constante dintr-un punct n altul si dintr-un timp n altul.

Materia neagra 3ateria nea&ra este o materie nelumioasa ce nu poate detectata prin observarea a nici unei forme de radiatie electroma&netica, dar a carei e"istenta ,distribuita dealun&ul universului este su&erata de c!teva consideratii teoretice. 4rei teorii ar su&era e"istenta materiei ne&re. 0ala"iile din apropierea Caii 1actee par sa se roteasca mai repede dec!t ar fi de asteptat consider!nd cantitatea de materie vizibila din aceste &ala"ii. 3ulti astronomi cred ca 5$6 din materia unei &ala"ii obisnuite este invizibila. A doua consideratie teoretica este e"istenta roiurilor de &ala"ii. 3ulte &ala"ii sunt &rupate n astfel de roiuri. Astronomii afirma ca daca se accepta niste conceptii rezonabile (ca aceste roiuri sunt le&ate ntre ele prin &ravitatie si ca aceste roiuri s-au format acum c!teva miliarde de ani n urma) ,atunci rezulta ca apro"imativ 5$6 din masa acestora este materie nea&ra datorita faptului ca ,n mod contrar, aceste roiuri nu ar avea destula masa pentru a le tine apropiate si aceste &ala"ii s-ar fi ndepartat p!na acum. Al treilea considerent, si cel mai controversat, sustine e"istenta materiei ne&re pe baza modelului e"pansiunii universale. Conform acestei idei ,universul a trecut printr-o perioada de e"pansiune e"trem de rapida ntr-un timp e"trem de scurt. Daca modelul 7i& 7an&-ului este corect, constanta e"pansiunii universale ( ) ar trebuii sa aiba valoarea apropiata de *, nsemn!nd ca masa totala a universului ar trebui sa fie de apro"imativ *$$ de ori mai mare ca cea vizibila. E"ista mai multi candidati/ pentru materia nea&ra. Acestia includ pitici ne&rii, nedetectati (obiecte, seman!nd cu stele dar ce sunt mult mai slabe din punct de vedere luminos dec!t stelele si pe care nu au loc reactii nucleare), &aurile ne&re ,si particule subatomice a caror proprietati e"clud detectarea lor dupa radiatii electroma&netice.

Autor : 8888888888888888888

Bibliografie *. +cience9:ie nr ;$< decembrie *55= ()ors serie) ;. 3icrosoft Encarta 55 Enc>clopedia ?. @elativitatea n ima&ini (1e-is Carol Epstein)