PLIMBARE CU OCHII INCHISI PE ULITA GOLIA

(Ion Mitican)

Impreuna cu scriitorul Ion Mitican, pe care l-am intilnit in biroul sau de la Clubul CFR, am inceput o calatorie intr-un Iasi care nu mai exista. Autorul unor importante evocari ale Iasilor de altadata a reusit sa ma transpuna intr-o lume a stramosilor nostri, asa cum spunea el. Maruntel, cu vorba domoala, a intelepciune, Ion Mitican mi-a purtat pasii in aceasta lume cu o agerime de care cu greu ma puteam tine, testindu-mi cunostintele de istorie si literatura. Inchide ochii si gindeste ...ca ai in fata ochilor o gradina cu flori, cu straturi, cu o cucoana care se plimba printre ele cu o stropitoare in mina, le uda, le pliveste, acum infloresc zambilele, narcisele, au trecut toporasii, imi spunea inginerul Ion Mitican intr-o dimineata de inceput de aprilie intr-o plimbare pe strada Cuza Voda din Iasi. Inainte, purta numele de ulita olia datorita faptului ca in capatul sau, la intersectia din !irgul Cucului se ridica semeata ctitoria domnitorului Vasile "upu, Manastirea olia, acelasi domnitor care a ctitorit si !rei Ierarhi. #Intreaga strada purta acest nume si era ingusta, nu avea blocuri pe stinga sau pe dreapta, avea case cu un singur nivel sau chiar cu doua, cel mult cu doua, descrie din memorie Ion Mitican, in timp ce isi trece degetele prin mustati, cu privirea pierduta de parca ar fi citit din zari de mult pierdute, istoria locului. Dughenele Bancii Iesenii pasesc astazi pe pavimentul strazii Cuza Voda pierduti in goana omului modern pentru a cumpara o

pereche de pantofi sau orice alt maruntis, fara sa-si imagineze pasii care au trecut pe acolo inaintea lor si s-au topit in memoria colectiva la fel ca urmele pasilor pe nisipul risipit de un val. Inchide ochii si gindeste #Calauza mea se opreste in mi$locul %iatetei Cuza Voda. !onul sau sfatos si intelept se inmoaie, isi tinteste privirea spre cladirea alba, inalta care sta in capul strazii dinspre %iata &nirii. #%rintre putinele case cu doua nivele pe care le-ai fi putut intilni atunci este aceasta cladire, se numea 'Casa bancii(, sau un termen la plural, ')ughenele *ancii(. In toate incaperile de la parter erau diferite pravalii, carora li se spunea 'dughene(. +ra unul din locurile de unde iesenii isi cumparau luminari, gaz, flori si tot felul de maruntisuri trebuincioase lor. !ot aceasta cladire a adapostit cea mai interesanta librarie a Iasului de atunci, "ibraria #,unimea, ca realizare a -ocietatii #,unimea a lui !itu Maioescu. %rin ./01, intr-o zi de noiembrie se deschide aceasta librarie, bine aprovizionata cu carti aduse cu postalionul direct de la %aris. "ampile cu trei brate infipte in perete si lampa %etroma2, cu petrol pulverizat, ars si apoi transformat intr-o lumina la fel de alba ca a becului de astazi, luminau intrarea si ferestrele librariei in serile cind $unimistii se adunau aici. !ot in acest loc era si redactia #Convorbirilor literare si redactia unei gazete editate de #,unimea cu spri$inul mai ales financiar al lui 3icolae ane, primarul Iasului. azeta se numea #Curierul de Iass4 avindu-l ca redactor pe Mihai +minescu. *** 5mintirea acestui timp se pastreaza azi printre tramvaie, ta2iuri si firme stralucitoare, inscriptionata pe o placa de marma

Banca Moldovei Ma intoarce cu privirea spre cealalta parte a strazii si se misca cu agilitate printre $aloanele timpului. Vorba sa blinda se mai pierde din cind in cind in cite un salut reverentios fata de un cunoscut, dar mereu revine sirguincios in timpurile evocate, aratindu-mi energic cu mina locuri care odata au fost6 Inchide ochii si gindeste %iateta din fata 7otelului -elect, pe vremuri %iateta Cuza Voda, a fost creata pe la .8.9-.8... #%e vremuri strada era mult mai ingusta, si pentru ca la Iasi se pusese problema sa se ridice un monument al unirii, al domnitorului 5le2andru Ioan Cuza, trebuia un loc. %arerile erau impartite, unii voiau sa puna in mica piata a &nirii in fata 7otelului !raian dar mai era acolo o crisma, o alimentara, o dugheana, si au vrut sa fie pusa in fata primariei, care era acolo unde acum este -tarea Civila. Cu acest scop s-a marit atit de mult aceasta piateta. -a mergem pe olia inainte6 !oate casele de pe strada erau locuite la eta$ pentru ca la parter erau dughene. !oate erau boltite, acesta fiind un important amanunt arhitectural al acelor vremuri. -e construia in aceasta maniera pentru a nu lua foc casele si ca sa nu se darime totul gramada, caramizile oprindu-se astfel una in alta. #--au facut acum modernizari dar s-au demolat, erau o comoara. !oate acestea apartineau unei banci, *anca Moldovei, actuala %osta. +ste o casa veche sturzeasca, a unui boier -turdza, si in timpul domnitorului rigore hica a fost cumparata de o societate cu capital austriac, cu boieri localnici si i s-a spus *anca Moldovei, povesteste Ion Mitican, folosindu-se de aceleasi gesturi e2emplificatoare. *** )in cauza faptului ca in al doilea razboi mondial in .8::

pina in august Iasul a fost in zona de front, multe cladiri au fost distruse. Cele care au ramas s-au pastrat pina in .8/8 dupa care dughenele de luminari si gaz pentru lampa sau transformat in magazine cochete cu vitrine care de care mai luciose si mai ochioase. )easupra lor vegheaza de sub paturi de mucegai si muschi, fetele unor zei sau poate ale unor ingeri sculptati pe la colturile ferestrelor de sus. Modele arhitectonice ale secolelor trecute se pierd in griul tencuielii batute de vinturi si ploi. ;erestrele inalte, cu pervaz elegant, de la care se aratau cucoanele, sotii de boieri si mai tirziu femeile evreice, acum privesc triste in strada, intunecate de $aluzele de plastic iar pe alocuri mai rasare o glastra cu flori. C eanga !i ia "a d acului "iniile de tramvai au aparut in $urul lui .899, cind s-a adus curentul electric la Iasi. 5cum tramvaiul circula cu doar 0 <ilometri pe ora pe strada Cuza Voda. =ona este declarata istorica si pentru a nu afecta cladirile s-a luat hotarirea reducerii vitezei tramvaielor. Inchide ochii si gindeste #)e la banca pina in cladirea cealalta era o gradina frumoasa. In ograda aceasta se gasea un frumos palat, palatul >osetti, care apartinea lui >aducanu >osetti. 5ceasta este singura care a mai ramas. ;amilia aceasta stapineste aici de la .199 si ceva. )upa ./:9 familia a avut mai multi fii care s-au implicat in revolutia de la ./:/ si au avut de suferit. Case complet neschimbate au ramas cele de la intersectia cu !eatrul 3ational si ;ilarmonica. "ipite una de alta, desi diferite, aveau peretele zugravit dupa cum dorea fiecare. +2plicatia vine din faptul ca terenul era foarte scump iar locatarii isi cumparau doar o bucatica de teren cu sapte metri lungime la strada. Cam pe unde este Casa

*ucovineana acum, a e2istat pe vremuri debitul de tigari al lui Ion Creanga. 5 terminat seminarul, in prea$ma lui ./?8 a fost preot la !irgu ;rumos, la :9 de -finti, la %antelimon, la *arboi si la olia, dar, pentru ca nu respecta canoanele, a fost e2lus din tagma popeasca. #-i-a taiat coada si se spune ca a dat-o unei fete cu ochi negri care era calugarita la Varatec. =vonul a venit la Iasi, tribunalul popesc l-a $udecat, mai trasese si cu pusca dupa ciori la olia, ca el locuia acolo, mai fusese si la teatru sa vada un spectacol, si atunci, ramas fara o bucata de piine, a spus '"asa ca va invat eu minte. Ma apuc sa vind iarba dracului@( "a vremea respectiva era o politica puternica impotriva tutunului. Creanga, fiind popa, nu credea ca o sa fie nimic mai interesant decit sa vinda iarba dracului. 5 inchiriat acest spatiu si a deschis '!utungeria Ion Creanga(. &nde este statuia lui Miron Costin era pe vremuri %rimaria. !oata lumea venea la primarie, era un vad foarte bun. !rebuia o marcuta, ii trebuia o hirtie si ii trebuia rabdare si numai bine ce era tutunul, povesteste plin de haz #calauza mea in timp ce ma ia si pe mine la rost despre secretele tutunului. *** !recatorii se perinda grabiti, ca in fiecare zi, fie pe trotuarul ingust fie le aluneca privirea pe ferestrele dughenelor modernizate, din tramvai. 3imeni nu mai respira aerul acelei epoci, poate doar cele citeva familii care locuiesc in curtea boierului >osetti. P i#a ia $ o#i%e A mare parte din cladirile de pe &lita olia fac parte din patrimoniul primariei. In cursul anului trecut, Iasul a intrat in programul &niunii +uropene &>*5C! #-pri$in pentru orase, alaturi de alte noua orase ale tarii. 5cest program implica fonduri europene la nivelul miliardelor de euro

folosite pentru reabilitarea zonelor istorice. #%e aceasta strada sint si locuinte private dar si ale Consiliului "ocal. -int si citeva revendicate in instanta. )aca procesele vor fi cistigate de revendicatori, acestea fie vor fi evaluate si proprietarii vor primi contravaloarea, fie le vor fi redate, declara Cosmin Coman, directorul de strategie din cadrul %rimariei Municipiului Iasi. In perioada 1-.. mai va sosi un e2pert #cistigat prin programul &>*5C!, care va evalua zona pentru a stabili cladirile care vor fi reabilitate si sumele alocate. Cei care locuiesc in aceasta zona fie vor fi evacuati, daca este necesar, fie vor ramine acolo. #"a ora actuala nu este un loc unde ar putea fi mutati locatarii. 5ceasta este principala problema cu care ne confruntam din acest punc de vedere, a conchis Cosmin Coman. %ina li se gasesc locuinte #la schimb, locatarii din curtea boiereasca >osetti asteapta. Scu %a incu !iune in $ e&en% )oamna "ucica are 00 de ani, iar de :. locuieste in ograda lui >aducanu >osetti, fiind cel mai vechi locatar. Ma$oritatea sint locuinte sociale date de primarie. &sa de la casa scarii inca mai pastreaza modelul cu flori facute din bare subtiri de metal, de sub care se iveste un placa$ vechi, vopsit gri. -carile arata de parca nu ar mai fi fost folosite de cind s-a construit cladirea. Caramizile dezgolite rin$esc de sub tencuiala mincata de carii timpului. )oamna "ucica locuieste la eta$ul intii al cladirii. %odetul care tine loc de balcon si care permite accesul in locuintele de pe #palier este subred si la fiecare pas scirtiielile iti dau impresia ca se vor surpa. Cele doua camere ocupate de "ucica 5le2a sint inalte, stra$uite de usi duble in doua caturi, iar de la intrare m-a izbit un miros linced de mucegai si umezeala pe care l-am pastrat in nas multa vreme dupa ce am plecat de acolo.

#-otul meu a fost militian si noi am primit locuinta de la Militie. In vremea aceea nu oricine avea casa pe Cuza Voda isi aminteste doamna "ucica privind la tabloul sotului, din tinerete, atirnat pe un perete deasupra patului. 5cum plateste B? de lei chirie si are privilegiul de a sta in centru. Imi arata crapaturile din pereti. #3u stiu ce sa fac, sa ma apuc sa zugravesc, sa repar dar nu stiu cit mai stau pe aici. 5m lasat-o pe cea mai veche locatara din cladire cu un zimbet cald pe buze, in usa inalta care ascunde cele doua camere printre perdele albe, cu promisiunea de a mai trece din cind in cind pe la ea.

PRINCIPATELE ROM'NE( )N PA*I DE +ALS

(Ion Mitican)

Ia na !% ,#o-ilo e a( de o"icei( !e&onul ve!eliei( al $e% ece ilo ( al "unei di!$o&i.ii/ Du$, S01n%ul Nicolae( C ,ciun -i Bo"o%ea&,( venea $a% onul Ionilo -i 2nce$ea cu !1 g ca navalul( 2n ve!elia !$ec%acolelo %ea% ale( a !oa elelo 3!e a%elo dan!an%e4( a "alu ilo -i a conce %elo / )nce$u%e ade!ea la C ,ciun( $e% ece ile "ucu au !u0la ea #a ilo o a-e %o% %i#$ul c1-legilo 3$e ioada din% e dou, $o!%u i( c1nd !e #1nca de 0 u$%4( $1n, la L,!a%ul !ecului de ca ne( 2n a5unul Po!%ului Ma e 3anul ace!%a la 6 #a %ie4/ Se !e "a cu #ul%, ve!elie 2n %oa%, Eu o$a( #a e a#$loa e av1nd Ca navalul de la +ene.ia( unde avea loc( ca -i acu#( un adev, a% 0e!%ival al ve!eliei( cu $a ade ale co!%u#elo ( $ie!e de %ea% u( gondole -i #u&ic, la %o% $a!ul/ )nce$u%u ile ace!%uia !e !oco%e!c a 0i $ in anii 7788( 0iind con!ide a% un ecou al !a%u naliilo la%ine -i !e ", ilo dioni!iace( ca e aveau loc cu $ ile5ul % ece ii de la ia n, la $ i#,va ,/ E9i!%a -i &icala Semel in anno licet insanire 3:o da%, $e an e!%e $e #i! !, 2nne"une-%i;4( ceea ce d,dea #o%iva.ie ade$.ilo !,i ca(

o da%, $e an( !, % ,ia!c, al%0el dec1% 2n e!%ul &ilelo / %lCcerile modului de trai occidental pCtrunzDnd Ei Fn %rincipate la Fnceputul secolului al GlG-lea, balurile Ei soarelele luau locul $ocurilor Ei horelor din cDElegile strCmoEeEti, intrDnd vertiginos Fn viaHa capitalelor *ucureEti Ei IaEi Ei FntrecDndu-se Fn bogCHie Ei strClucire. Czduite la Fnceput de marile saloane boiereEti, soarelele Ei balurile erau aEteptate cu nerCbdare de tineri ca Ei de vDrstnici, primii dorind sC danseze Ei sC se cunoascC, iar pCrinHii sC punC la cale Fncuscriri Ei cCsCtoria odraslelor. ;iind evenimente de seamC Fn viaHa oraEelor lipsite de alte distracHii, erau pregCtite cu mare dichis, duducile Ei duducuHele procurDndu-Ei Hinute speciale Ei giuvaiere scumpe. Cu timpul, balurile simple au devenit o tradiHie Fn virtutea cCreia fiecare salon boieresc respectabil trebuia sC fie, mCcar o datC pe an, gazda unei asemenea sindrofii. %reluate Ei de marile hanuri sau hoteluri, balurile au a$uns sC fie petreceri populare, la ele avDnd acces orice muritor care plCtea intrarea. La $ala%ul *u.u venea -i 0a#ilia egal, "a *ucureEti, baluri strClucitoare organizau marile familii IuHu, *ibescu, Itirbei. *alul familiei IuHu, fiind mai select Ei mai bogat decDt altele, era onorat Ei de familia regalC, nelipsitC la petrecerea din B9 ianuarie, prile$uitC de aniversarea lui rigore IuHu. Mari baluri se dCdeau Ei la %alatul regal, cu sumedenie de invitaHi, Fntre care Ei tineri ofiHeri, anume poftiHi pentru a dansa doamnele, Fn timp ce soHii $ucau cCrHi, tCifCsuiau sau puneau Hara la cale. "a IaEi organizau asemenea petreceri familiie >osetti, >oznovanu, Cantacuzino, Mavrocordat, Catargiu. -e dansa liniEtitul menuet plin de graHie, cadrilul cu tempo lent, dupC care, pe la mi$locul nopHii, urma un supeu Ei cotillionul, cu ritm de marE, deschis de un grup de talentaHi dansatori.

;emeile purtau rochii lungi Ei bogate, cu mCnuEi de searC Ei pClCrii cDt roata carului, iar bCrbaHii frac sau redingotC, cu cilindru Ei perle la cravatC. 3erCbdCtori, tinerii aEteptau comanda mar$odomului balului J #!oHi la vals@K J pentru a porni cu partenerele emoHionate Fntr-un sublim zbor sideral. -e dansau cu nespusC FncDntare valsurile renumiHilor compozitori ,ohann -trauss-tatCl (./9:-./:8) Ei fiul (./L?./88). %rimul, FmpreunC cu prietenul sCu, ,oseph "anner (./9.-./:B), a fost cel care a Fnaripat vechiul dans popular german, cunoscut pe la .1/1 (cDnd a apCrut pe scena Aperei vieneze). 5ntrenant, vioi Ei cuceritor, valsul lor, cu piruete largi Ei unduioase, transforma perechile FmbrCHiEate Fntr-un tot unitar, cu acelaEi suflu, paEi, ritm Ei gDndire. Cu toatC opunerea unor instituHii Ei condamnarea unor soHi, care Fl socoteau indecent, valsul a devenit cel mai popular dans al tinerilor din toate straturile sociale. --au FnfiinHat sCli populare de dans, pCtrunzDnd Fn cele mai elegante saloane Ei devenind plCcerea regilor, a reginelor Ei a tinerelor mirese. :Regele val!ului viene&; )upC moartea lui "anner, Fn ./:B, ,ohann -trauss a rCmas #regele valsului vienezK, dar nu pentru multC vreme, cCci avea sC-i ia locul talentatul sCu fiu mai mare, ,ohann -trauss $unior, care Ei-a arCtat talentul FncC de la .0 ani, Ei care, la .8 ani, avea orchestrC proprie, adulatC de vienezi, dar neagreatC de pCrintele care-Ei simHea prime$duit succesul. )in acest motiv, Fn vremea revoluHiei vieneze de la ./:0, tatCl se gCsea Fn tabCra, hulitC, imperialC, iar feciorul Fn aceea revoluHionarC, cDntDnd celor de pe baricade. )upC FnfrDngerea tinerilor revoluHionari, pCrintele compunea celebrul #MarE al lui >adetzs<4K. 3eFnvins Fn arta sa, feciorul scria #MarEul >evoluHieiK Ei alte vreo .?9 de piese, dintre care unele capodopere muzicaleM #)unCrea albastrCK (./01),

#-Dnge vienezK, #ViaHC de artistK, #Vals imperialK, #%ovestiri din pCdurea vienezCK. "a ele adCuga un grup de vreo .0 operete, ca #"iliaculK, #A noapte Fn VeneHiaK, #Voievodul HiganilorK, #-Dnge vienezK Ei altele, prezente pe toate scenele lumii Ei la curHile imperiale sau regale. Iubindu-Ei pCrintele Ei FnstrCinat de familie, -trauss-fiul obiEnuia sC-Ei FnceapC concertele cu tulburCtoarea invitaHie la vals #"orele4K, compusC de acesta Fn anii tinereHii. *olnav, pCrintele avea sC se piardC la doar :? de ani, admirDnd Fn tCcere creaHiile feciorului cCruia i-a revenit pe drept titlul de #rege al valsurilor vienezeK. NmpreunC, tatCl Ei fiul au lCsat posteritCHii peste B99 de valsuri, plus o sumedenie polci, galopuri Ei marEuri, completate cu lucrCrile fraHilor mai mici, +duard Ei Ioseph. Balu ile :#,!cui%e; 5pCrDnd teatrele Fn IaEi Ei *ucureEti, Fn perioada anilor ./B9, balurile au devenit mai populare Ei au Fnceput sC fie organizate Fn marile sCli de spectacole, anunHate de gazetele vremii #Curierul romDnescK (./L8-./:/) al lui I. 7. >Cdulescu, la *ucureEti, Ei #5lbina romDneascCK (./L8./:8) a lui h. 5sachi, la IaEi. Cum FncepuserC a avea cCutare Ei balurile mascate, ca la Viena Ei %aris, trupele teatrelor organizau cu succes Ei asemene sindrofii, cCci, pe lDngC salC Ei orchestrC, puteau oferi Ei costume pentru #mCscuireaK participanHilor. 5stfel, balurile mascate sau #mCscuiteK au devenit o atracHie, tDrgurile umplDndu-se de meEteri croitori Ei croitorese pentru costume de bal mascat, dupC moda de la Viena Ei %aris. )in acest motiv, Fn ma$oritatea contractelor pe care le semnau conducCtorii trupelor teatrale cu autoritCHile orCEeneEti aceEtia cereau Ei privilegiul organizCrii balurilor #mCscuiteK, care reprezentau o #bogCHieK pentru sCrCcia

actorilor, cCci participanHii plCteau o ta2C de intrare Ei alta pentru Fnchirierea costumelor. &n astfel de #privilegiuK apare Ei Fn contractul trupei actorilor francezi Ioseph Ei *aptiste ;ourau2, care au transformat casa agCi Costache !alpan din IaEi Fn !eatru de varietCHi, Fn ./BL. NncDntatC, gazeta #5lbina romDneascCK din .8 februarie ./BB scriaM #Nn mi$locul unui carnaval (cDElegi) atDt de vioi, teatrul are rol de seamCK, iar gazeta din L8 ianuarie ./B? menHiona cC #adunCrile la curte, teatrul Ei balurile mCscuite cuprind mai toate sCrile sCptCmDnii.K %otrivit aceleiaEi publicaHii, prin februarie ./B0, balurile mascate erau foarte cCutate, #observDndu-se un mare lu2 de costume.K "a IaEi, mai avea privilegiul organizCrii balurilor mascate renumitul #Atel -an %etersburgK, iar la *ucureEti, marele han #ManucK, e2istent de prin ./.0 Ei care a devenit, peste ani, #otelul )aciaK. 5ici, prin ./1/, dCdea spectacole vestitul actor I. ). Ionescu, de trei ori pe sCptCmDnC organizDndu-se baluri mascate, orchestra fiind condusC de violonistului "udovic Oiest. "a *ucureEti, baluri mascate se mai organizau Fn sClile teatrale *ossel, -lCtineanu, Momolo (unde a cDntat ;ranz "iszt ) Ei la !eatrul 3aHional, dupC inaugurarea sa Fn ./?L, iar la IaEi, Fn sala !eatrului de varietCHi, deschis Fn decembrie ./BL, Ei Fn sala !eatrului 3aHional de pe Copou, inaugurat Fn decembrie ./:0. )e asemenea, se fCceau baluri bogate Fn sClile societCHii ,oc<e4-Club din *ucureEti Ei IaEi (./19). *alurile carnavalului fiind o mare atracHie, ieEenii Ei bucureEtenii se vizitau reciproc. )upC introducerea trenurilor (./19), apCruserC firme care organizau voia$uri Fn cele douC capitale, ba Ei la Viena sau la %aris, pentru premiere teatrale. Balu i 2n .inu%e i!%o ice

&neori, costumele de la baluri erau specifice unei anumite epoci, bunCoarC erau de pe vremea lui "udovic al GIV-lea sau al GVI-lea, cucoanele FntrecDndu-se sC redea viaHC unor mari personalitCHi ca Maria 5ntoaneta sau doamna de %ompadour. -ala societCHii austro-germane de gimnasticC #!urn VereinK, din strada 5rcu, Ei sala -ocietCHii de imnasticC #-port Ei MuzicCK, FnfiinHatC de un grup de profesori Fn fostul atelier al Icolii de 5rte (.89B), se Fntreceau Fn asemenea baluri populare cu subiecte istorice. +rau adresate tuturor tinerilor Ei erau deschise de un profesor care prezenta conte2tul istoric. Nn uriaEa FncCpere devenitC, de pildC, salon medieval, participanHii purtau elegante costume de epocC J proprii sau Fnchiriate din garderobC J se sileau sC intre Fn rolul eroilor prezentaHi de orator Ei de actorii FmprCEtiaHi printre dansatori. -ocietatea germanC avea predilecHie pentru spectacole inspirate de la curtea din Viena sau *erlin, iar societatea profesorilor pentru cele inspirate de curHile domneEti din *ucureEti Ei IaEi. 5 rCmas Fn memoria IaEilor balul unui carnaval de prin .89? cu tema #&nirea din ./?8K, cDnd Fn salC au apCrut mai mulHi Mihail PogClniceanu, Vasile 5lecsandri, 5l. Ioan Cuza, "ascCr Catargi, toHi FntrecDndu-se sC fie cDt mai naturali, unii chiar cuvDntDnd. %e lDngC ei foiau o sumedenie de figuri asemCnCtoare cu +lena Cuza, Maria Abrenovici Ei alte neveste de FnalHi dregCtori, ce se mai luau Ei la harHC Ei printre care se plimbau, plini de gravitate, feluriHi prinHi Ei principese. Nn zilele cu baluri costumate la #-port Ei MuzicCK, strCzile IaEilor erau invadate de rochii malacof, crinoline, Etrasuri (imitaHii de pietre preHioase din sticlC), coafuri e2travagante, mantile Ei tot felul de mCEti privite cu admiraHie de trecCtori. !inerii care nu Etiau sC danseze erau instruiHi pe loc, aEa

FncDt fiecare participant sC se poatC distra la marea petrecere. *alurile -ocietCHii #-port Ei MuzicCK, FnfiinHatC de profesorul universitar %aul *u$or pentru a dezvolta sportul, a$unseserC o EcoalC a vieHii. &neori, pe la mi$locul balului popular, Fntocmai ca la acele boiereEti, Fntr-o salC alCturatC se dCdea Ei cDte un mic supeu cu preH modic, pentru obiEnuirea tinerilor din mahalale sordide cu viaHa civilizatC. Q Dan!ul ca e a !chi#"a% #oda *inecunoscut Fn saloanele celor douC %rincipate de prin anii ./L9, valsul vienez prile$uia adevCrate spectacole de mCiestrie Ei talent ale tinerilor, pe la ./:/ fiind dansul cel mai iubit din saloanele bon$uriste. Indirect, valsul a contribuit Ei la schimbarea modei, femeile pCrCsind rochiile grele, cu fire scumpe, cDt Ei acele cu cDteva rDnduri de $upe Fn formC triunghiularC, puse unele peste altele, pentru a le da volum, Fnlocuindu-le cu crinoline uEoare Ei suple ca un clopot, Fnfoiate, la Fnceput, pe un $upon rigid, Hesut cu urzealC din pCr de coadC de cal (./B8), Ei apoi pe balene sau schelet din cercuri fine din oHel, prinse de o centurC (./?0). Moda progresDnd, s-a trecut la rochia cu turnurC, ce avea partea din faHC normalC, fCrC nici o adCugire Ei doar partea dorsalC bombatC (./09). Q Ca navalul a in!$i a% nenu#, a%e o$e e li%e a e -i #u&icale Abiceiul carnavalului, a$uns Ei Fn RCrile romDne din secolul al GIG-lea, s-a transformat, cu timpul, Fntr-o petrecere popularC zgomotoasC Ei veselC, ce cuprindea mase mari de orCEeni Ei i-a inspirat lui I. ". Caragiale (.//?) spumoasa comedie Fn trei acte #)-ale CarnavaluluiK, cu 3ae rimea, Mache >azachescu zis CrCcCnel, Iancu %ampon, MiHa *aston, )idina Mazu, Iordache Ei alHi petrecCreHi ai unui bal mascat. Mai Fnainte, pe aceeaEi temC, prezentC Fn multe pagini

literare sau de dramaturgie, Vasile 5lecsandri scrisese piesa #IaEii Fn CarnavalK sau #&n complot FnchipuitK, prezentatC Fn premierC sDmbCtC, LL decembrie ./:?, cDnd sala a fremCtat de larma mascaHilor, pCpuEarilor, lCutarilor ce cDntau pe strCzi Ei $ucau la balul #mascheK al carnavalului de pe scenC. -pectacolul s-a terminat Fn veselie, lumea fredonDnd cupletele actorilor cu #cea mai mare mulHumireK (#5lbina romDneascCK, B9 decembrie ./:?). -ubiectul carnavalului fiind atrCgCtor, Vasile 5lecsandri l-a reluat Ei Fn comedia cu cDntece #ChiriHa Fn IaEiK sau #)ouC fete E-o neneacCK (./?9), cu isprCvi ale cucoanei ChriHa, nevasta cuconului rigori *Drzoi, din *Drzoieni. Cei doi veniserC la IaEi sC petreacC cDElegile J carnavalul J cu speranHa cC se vor #cotorosFK de cele douC fete, 5ristiHa Ei CalipsiHa, gCsindu-le cDte un bCrbat. #;etele ciripeau franHuzeEte Ei Etiau dansurile timpuluiM cadrilul, mazurca, polca. %articipau la petreceri Ei baluri, unul fiind cCtre finele cDElegilor dat de cucoana 3astasia, spre care mergeau cDntDndM '5dio@, Nn astC searCS Vom veni cu toHi la bal,S -CngropCm Fn vesClieS 5cest vesCl Carnaval(K. Ii iuseppe Verdi prezintC un bal mascat tulburCtor Fn opera #*al MascatK, ce se Fncheia cu tragedia uciderii eroului principal de cCtre rivalul sCu. ,ohann -trauss a compus #Carnavalul la >omaK (./1B). 5propiat de temC, )uliu =amfirescu a scris versurile #"a bal mascatK, Fn finalul cCrora arCta decepHia FntDlnirii cu zDna tinereHii sale, ascunsC sub o mascC, care la descoperire arCta o figurC rCvCEitC de nemiloasa trecere a vremii (.//.). "a rDndul sCu, Ionel !eodoreanu a publicat, prin .8L8, romanul #*al mascatK. *alurile fiind prile$uri de petrecere, dans, cunoaEtere manieratC Fntre tineri Ei educaHie pentru comportamentul civilizat Fn societate ar avea probabil destui iubitori Ei Fn zilele noastre. Carnavalul reprezintC o atracHie turisticC a multor oraEe de pe glob Ei se poate organiza cu uEurinHC Ei la noi,

reluDnd tradiHia strCmoEilor. ;anfara de la #=ece %rC$iniK a Ei plecat la VeneHia, invitatC pentru delectarea turiEtilor Fn avansul Carnavalului.
Ioan Mitican

DOI ANI )N RE<UGIU LA IA*I

)#$linindu=!e >8 de ani de la ne0e ici%ele &ile ale P i#ului ,&"oi #ondial 377/76/688?4( de!$ e ca e a!%,&i $ ea $u.in !e -%ie( ne=a# $ o$u! !, ,!0oi# 2#$ eun, c1%eva $agini din ,"o5ul lo 2n!1nge a% -i !, a$ inde# o candel, a aduce ilo a#in%e la al%a ele !lu5i%e de #a ii no-% i 2nain%a-i/ <iindc, la 77@6A noie#" ie 7>7B a #a%ele ina#ice au % ecu% Dun, ea -i e au a$ oa$e de Bucu e-%i( Con!iliul de Mini-% i a ho%, 1% % an!0e a ea e-edin.ei la Ia-i/ A-a cu# no%a o#ul $oli%ic Con!%an%in A ge%oianu( Ia-ul a 0o!% :co$le-i% de $uhoiul unei adev, a%e inva&ii;C :)n c1%eva &ile Ia-ii !=au u#$lu%( 2nc1% nu=-i #ai $u%ea % age o#ul !u0le%ul; -i !=a % an!0o #a% a$id( din o a$a% ia hal( cu v eo D8/888 de locui%o i( 2n ca$i%al, v e#elnic,( cu v eo A88/888 de locui%o i/ %rinsC Fn cleEtele de foc al celor douC alianHe, 5ntanta Ei %uterile Centrale, datoritC precarei dotCri militare Ei lipsei spri$inului aliat promis, cu tot eroismul ostaEilor sCi, la $umCtatea lui noiembrie .8.0, >omDnia a pierdut )obrogea, Altenia, iar capitala a a$uns Fn prag de FnstrCinare. ;iindcC la ..SL: noiembrie .8.0 armatele inamice au trecut )unCrea Ei erau aproape de *ucureEti, Consiliul de MiniEtri a hotCrDt transferarea reEedinHei la IaEi. Ca efect, sDmbCtC, .LSL? noiembrie, ministerele Ei autoritCHile centrale, cu zestrea Ei funcHionarii superiori, FmbarcaHi Fn trenuri, au pornit spre Moldova. 5Ea cum nota omul politic Constantin 5rgetoianu, Fntr-o

sCptCmDnC, IaEul a fost #copleEit de puhoiul unei adevCrate invaziiKM #Nn cDteva zile IaEii s-au umplut, FncDt nu-Ei mai putea trage omul sufletulK. %e lDngC autoritCHile centrale, cCtre fosta capitalC a Moldovei a pornit Ei mare parte din protipendada capitalei J numeroEi oameni de culturC, gazetari, bancheri Ei moEieri din provinciile ocupate, dar Ei mulHi oameni obiEnuiHi, fugCriHi de silniciile frontului. Coad, $en% u o $o .ie de 0a!ole )rept consecinHC, oraEul s-a supraaglomerat Ei nu mai fCcea faHC cerinHelor. >ezervele alimentare scCzuserC Ei, dupC cum scria I. . )uca, pentru o #porHie de fasoleK, la restaurante se fCcea coadC. NncercDnd FnfrDnarea preHurilor, Consiliul comunal a stabilit menHinerea chiriilor la cotele din octombrie .8.? Ei a impus preHuri ma2imale pentru alimentele de primC necesitate, iar mai tDrziu, raHii chiar pentru legume, vDnzDndu-se #cDHiva ardei, morcovi, gogoEari sau cepe de cCciulCK. "ipsind Ei zahCrul, s-a interzis cofetarilor fabricarea prC$iturilor sau a torturilor, permiHDndu-se doar servirea cu zahCr a ceaiului Ei a cafelei din orzoaicC sau din cicoare prC$itC. )eEi populaHia se zbCtea sC facC uEoarC viaHa refugiaHilor, se simHea mDhnirea Ei chiar ostilitatea Fmpotriva parveniHilor care o duceau numai Fn afaceri tenebroase, petreceri Ei desfrDu. %e strCzi foiau maEinile elegante ale suspuEilor, iar pe "CpuEneau, dupC-masa se desfCEura parada FnvDrtiHilor, afaceriEtilor, scutiHilor de front, pe larg descrisC de gazetele vremii Ei cu durere FncondeiatC de Mihail -adoveanu Fn romanul #-trada "CpuEneanuK Ei de -andu !elea$en, Fn volumul #!urnuri Fn apCK. Regina a !%a% dou, !,$%,#1ni 2n ga a G a5du i !ransformarea rapidC a oraEului patriarhal de vreo /9.999 de locuitori Fn reEedinHC guvernamentalC sau capitalC vremelnicC, cu vreo :99.999 de locuitori, s-a FnfCptuit sub conducerea primarului h. MDrzescu, care s-a zbCtut,

FmpreunC cu populaHia, sC asigure tuturor un adCpost. Ma$oritatea instituHiilor de apCrare aflDndu-se pe strada Carol I, Copoul devenise #centrul politic Ei al rezistenHei naHionale,K la poalele sale aflDndu-se cea mai cCutatC clCdire a vremiiM %alatul Cantacuzino, acum %alatul Copiilor. %e .L noiembrie .8.0, Fntr-un tren special s-a urcat Ei regina Maria cu copiii Ei o parte din personalul %alatului regal, plecDnd iute spre IaEi, ca #ultima e2presie a catastrofei.K (3. Iorga J #A viaHC de om aEa cum a fostK). 5 a$uns Fn gara ra$duri duminicC .BSL0 noiembrie Ei acolo a rCmas vreo douC sCptCmDni, din lipsa unui spaHiu de cazare la IaEi. %e lDngC dDnsa treceau trenuri Ei iar trenuri, unele cu ostaEi cCtre front, altele cu rCniHi Ei mii de refugiaHi spre IaEi, numai trenul regal stCtea. "-a depCEit ca fulgerul Ei trenul guvernamental, cu prim-ministrul care rCmCsese Fn capitalC pDnC Fn noaptea de L9 noiembrieSB decembrie, Fnainte de cCderea *ucureEtilor sub ocupaHie, pe LB noiembrieS0 decembrie (C. 5rgetoianu). )in cauza evenimentelor precipitate, la IaEi nu era nimic pregCtit pentru gCzduirea familiei regale Ei, cu toatC zbaterea colonelului +rnest *allif, ataEat pe lDngC reginC, nu se gCsea un adCpost potrivit. )upC &nirea din ./?8 construindu-se puHin, oraEului Fi lipseau clCdiri confortabile Ei spaHioase pentru un palat regal cu mulHi membri, personal de serviciu Ei gardC. 5EteptDnd Fn trenul friguros, tras pe o linie secundarC pDnC la gCsirea mult doritei locuinHe, regina, copleEitC de gDnduri, nota, Fn $urnalul eiM #5m intrat Fn necunoscutT unde mC ducU %entru cDtC vremeU !oatC lumea e Fngrozitor de tristC6 3u Etim unde ne vom opri. !ristC aEteptare, cu multe lacrimi. !rec din vagon Fn vagon FncercDnd sC Fnviorez pe cei mai disperaHi@ %e la vremea prDnzului am a$uns la ra$duri, unde am rCmas un rCstimp, pe cDnd *aliff a plecat la IaEi cu o locomotivC ca sC cerceteze oraEul Ei sC vadC unde am putea gCsi o locuinHC. -untem cu totul fCrC veEti. Vremea e receT Fn

$urul trenului nostru urlC un vDnt vi$eliosK (#%ovestea vieHii meleK). )rumurile Ei Eoselele erau pline de convoaie nesfDrEite de care Ei cCruHe, trCsuri, cupeuri Ei docare. #)e-a lungul Eoselelor erau numai cai Ei boi rCmaEi Fn drum, care FEi dCdeau sufletul Fntr-o crudC agonie, sau hoiturile lor FnHepenite. Vedeai adesea Ei copii morHi de frig Ei de foame, pCrCsiHi pe cDmpiile FngheHate de mamele lor, care Fn goana nebunC nu avuseserC nici timpul sC-i Fngroape. MulHi copii Ei tineri mai ales, evacuaHi Fn grabC de fricC sC nu fie prinEi de duEman, veneau pe $os tocmai din fundul Alteniei Ei Munteniei cu hainele zdrenHuite, cu ghetele bucCHi Fn picioare, abia tDrDndu-se prin ploaie Ei noroi. )e multe ori cCdeau pe strCzi istoviHi, cu ochii stinEi, cu mintea pierdutC Ei-Ei dCdeau sufletul Fnainte de a li se putea da vreun a$utorK (+lena !h. +mandi, #>efugiaHii J )in anii de durereK). Moldova devenise un imens lazaret cu toate Ecolile prefCcute Fn spitale Ei infirmerii, cu drumurile Fnecate de cDrdurile fCrC sfDrEit ale carelor Ei cCruHelor cu refugiaHi gemDnd de durere Ei foame Ei cu liniile ferate blocate de mulHimea vagoanelor Ei a trenurilor, transformate Fn depozite pe roHi, pline de utila$e, materiale Ei maEini smulse, la vitezC, din fabricile pCrCsite. Re-edin.a din Pala%ul Can%acu&ino de $e Co$ou )easupra IaEului supraaglomerat coborDse negura zilelor de iarnC, cu frig, nesiguranHC, foamete, mizerie, #intrigi, dureri sincere Ei ambiHii perfideK (I. . )uca). )espre zilele acelea, trCite Fn vagonul de reEedinHC, regina mai scriaM #5m petrecut aproape douC sCptCmDni Fn tren. *allif (*aliff) mergea mereu la IaEi cCutDnd o locuinHC pentru mine Ei copiii mei. Nn sfDrEit, dupC multC alergCturC, o gCsi Fn casa Comandamentului militar. Mi-a fost pusC la dispoziHe, dar nu era destul de FncCpCtoare ca sC aibC loc Ei regele. (>egelui i s-a repartizat casa Cantacuzino-%aEcanu, Fn care locuise la vizitele anterioare.) &neori mergeam Fn oraE cu *allif,

FnsoHitC de cDte unul din copii. !oatC lumea se revCrsase peste IaEi. *ieHii, tihniHii lui locuitori erau FngroziHi. Arice legCturC cu regele era FntreruptC. 5 fost timp de douC sCptCmDni un trai ciudatT eram despCrHiHi de orice alte FntDmplCri ale vieHii. %rimirCm vestea cCderii *ucureEtiului. 5flarCm totodatC cC 3ando (regele), Carol Ei Cartierul eneral se mutau Fncet, din loc Fn loc, FmpreunC cu armata ce se retrCgea Fn Moldova, pCrCsind oraEele rDnd pe rDnd Fn faHa duEmanului ce Fnainta mereu. -e dCduse foc la puHurile cu pCcurC Ei la depozitele de grDne. Czduirea FntDrziase fiindcC, Fn casa Cantacuzino, trecutC Corpului de 5rmatC, funcHionau unitCHi militare legate de activitatea frontului ce trebuiau mutat,e iar FncCperile gri$iteK. 5EezatC Fn sediul Corpului de 5rmatC, sDmbCtC L0 noiembrieS8 decembrie, regina Maria notaM #+ra o casC mare, FncCpCtoare, nu prea ademenitoare, nici frumoasC. dar era un acoperiE Ei mC pusei pe lucru ca s-o fac cDt se poate de plCcutC.K %rea mult timp de aran$are n-a avut fiindcC, o datC instalatC familia regalC, reEedinHa a devenit un loc spre care lumea se Fndrepta sC reclame, sC se plDngCM #3esfDrEit Eir de oameni pe care a trebuit sC-i primescK, scria regina. #!oatC lumea tCbCrDse pe reginC,K nota I. . )uca. 3u lipseau miniEtrii, dregCtorii Ei politicienii refugiaHi la IaEi. Cu rCbdare Ei tact, Fi primea pe toHi, Fi asculta Ei se silea sC le rezolve problemele. +2ista Ei nemulHumirea cC politicienii #care asigurau la IaEi continuitatea statului romDnK nu se FnHelegeau Ei pCreau lipsiHi de orice orientare. )e aceea, dDnsa, sfCtuitC de profesorul 3icolae Iorga, a susHinut alcCtuirea unui guvern de coaliHie, realizat la ..SL: decembrie .8.0 Ei condus de I. I. *rCtianu Ei !a<e Ionescu, despre care povesteEte Fn memorii. Pala%ul eginei Casa fostului logofCt )umitrache Cantacuzino, ocupatC de musafirC, intrase Fn ochii oraEului chiar din primele zile,

lumea botezDnd-o pe datC #%alatul regineiK. 5ctivC, mergea prin spitale Ei sate, se ducea pe front, asculta propunerile ofiHerilor din tranEee Ei le ducea regelui pentru a lua mCsurile cuvenite. MiniEtrii Ei politicienii constatau J unii cu consternare J cC urmaEa principelui 5lfred, duce de +dinburg, al doilea fiu al reginei Victoria a 5ngliei, dar Ei fiica marei ducese Maria 5le2androvna, fata Harului 5le2andru al II-lea al >usiei, nu avea odihnC. -usHinea autoritatea regelui, dar Fl a$uta Ei Fn atribuHii, atunci cDnd era ocupat cu problemele frontului, devenind #comandirK cum o porecleau ofiHerii ruEi, Etiind-o varC a Harului 3icolae al II-lea Ei a regelui eorge al V-lea. +ra Ei mai tDnCrC cu .9 ani decDt regele, la vremea cDnd soseau la IaEi, ea avDnd :. de ani, iar regele ?.. MergDnd pe front, prin sate Ei tDrguri, discutDnd de aproape cu oameniiM medici, infirmiere, ostaEi, sCteni, dDnsa Etia mai bine ca toHi lipsurile de echipamente, de hranC, FmbrCcCminte, muniHie, medicamente Ei cCuta prin toate mi$loacele sC le FnlCture. Redu%a !$e an.ei din Co$ou Ii de aceea, potrivit lui I. . )uca, pentru a rezolva unele cerinHe arzCtoare, de multe ori devenea #impulsivCK, fapt $ustificat de celClalt memorialist, Constantin 5rgetoianuM #5 fost cDt a putut mai mult Fn mi$locul celor care aveau nevoie de o mDngDiere, de o FmbunCtCHire a soartei sau a traiului. A gCsim Fn tranEee printre combatanHi, Fn rDndurile FnaintateT o gCsim Fn spitale Ei Fn toate posturile sanitare, printre rCniHi, printre bolnavi. 3-a cunoscut frica de gloanHe Ei de bombe, cum n-a cunoscut teama Ei scDrba de molime6K atunci cDnd tifosul e2antematic fCcea ravagii. Nn IaEul sfDrEitului de an (.8.0), copleEit de dureri Ei deznCde$di, casa Cantacuzino de la poalele Copoului era singura clCdire Fn care se mai spera Ei se credea Fn izbDnda HCrii, devenind #>eduta speranHeiK, cum scria un gazetar francez sau cum avea sC noteze 3icolae Iorga Fn volumul #A viaHC de om aEa cum a fostKM #)ar unde FntDlneam siguranHa

neclintitC cu privire la neapCratul rezultat al rCzboiului era Fn %alatul >eginei, care se aEezase la Comandamentul Corpului de 5rmatC, bCtrDna casC boiereascC, plinC Ei ea de amintiri. 5colo Fn odCile luminate pDnC tDrziu, noaptea nu Fnceta activitatea. -e lucra pentru rCniHi, pentru armatC, de un grup de doamne alese de reginC, se primeau Etiri, se Fncercau sugestii pe lDngC regele mai FndCrCtnic decDt oricDnd Fn afirmarea autoritCHii sale, se cereau Ei se dCdeau sfaturiK. Marele salon de baluri se transformase Fn salC de lucru unde se fCceau mCnuEi, fulare, pulovere, se coseau cCmCEi se producea banda$e pentru rCniHi, devenind sediul #Comandamentului de luptC cu toate nevoileK (#&ltima romanticCK). Nntr-o odaie cu o masC lungC la mi$loc, pe care trona un uriaE samovar cu ceai pus la FndemDna vizitatorilor pentru autoservire, FntDlnindu-se miniEtrii HCrilor aliate Ei emisarii europeni, palatul de la poalele Copoului a devenit Ei %alatul Micii +urope. Vreme de doi ani, pDnC Fn noiembrie .8./, cDnd uvernul Ei regele s-au Fntors la *ucureEti dupC victoria aliaHilor, %alatul >eginei a fost punctul central al IaEilor. >egele fiind ocupat cu problemele frontului, din ianuarie .8.1, Ei-a stabilit reEedinHa oficialC Fn fosta locuinHC a lui Cuza VodC din strada "CpuEneanu, unde se Hineau consilii militare, EedinHe de lucru, primiri , venind Fn Copou doar la vremea mesei sau pentru #a trCi cDteva ceasuri Fn oaza de speranHC creatC de reginC.K Co$oul Re&i!%en.ei Na.ionale Mai sus de reginC, doar la cDHiva zeci de paEi, era locuinHa generalul Icerbaceff (./?/-.8LL), comandantul armatei ruse de aproape un milion de oameni, trimisC la Fndemnul 5ntantei pentru a$utor Fn Moldova. eneralul stCtea Fn casa lui rigore Iamandi, o clCdire ce ieEea pe $umCtate Fn stradC, dorind parcC sC aminteascC trecCtorilor cC pe vremuri mCrginea Fngusta uliHC %odul Verde J cum se numea

odinioarC bulevardul Carol de astCzi. ;iindcC Fn februarie .8.1 Harul fusese detronat, puterea luDnd-o uvernul socialist al lui 5le2andru Perens<i, iar apoi, ma2imaliEtii (numele de atunci al bolEevicilor), Icerbaceff a fost pus Fn situaHia de a asista neputincios la dezagregarea armatei sale sub influenHa ideilor ma2imaliste. Vizavi de Casa Iamandi, Fn clCdirea >osetti, e2istentC Ei astCzi (casa cu bolte), locuia omul politic )imitrie receanu (./09-.8L9), conducCtorul fracHiunii conservatoare locale, pro-antantistC, Fn fruntea cCreia se gCsea !ache Ionescu (./?/-.8LL). ;iindcC Fn decembrie .8.0 s-a format uvernul de coaliHie Ei stCpDnul casei era Ei ministrul "ucrCrilor %ublice, #la MiticC receanu acasC, Fn biroul lui, o camerC destul de mare, dar fCrC gust mobilatCK (I. . )uca), se Hineau consiliile guvernamentale. 5ici s-a luat hotCrDrea ca armata romDnC sC se refacC Fn >omDnia Ei nu Fn >usia cum Fndemnau reprezentanHii puterilor aliate, pentru a reduce criza alimentarC din HarC. MCsura s-a dovedit salutarC cCci >usia avea sC fie bDntuitC de furtuna revoluHiei. "DngC casa lui receanu aflDndu-se palatul hatmanului !oderaE *alE, preluat de Cercul Militar, Fn odCile acestuia funcHiona Ministerul de +2terne ce se lupta pe frontul diplomatic. Nn comple2ul de clCdiri al Icolii Militare lucra Marele Cartier eneral al 5rmatei romDne, aripa din deal gCzduind Misiunea francezC sositC Fn a$utor cu militari Ei personal sanitar, iar Icoala 3ormalC de ;ete #M. -turzaK de vizavi adCpostind Comandamentul trupelor aliate ruse. Casele din $ur erau ocupate de ofiHeri superiori, conducCtorul Misiunii, generalul 7enri Mathias *erthelot (./0.-.8B.), locuind la profesorul . *ogdan din strada #:9 de -finHiK. Guve nul Ro#1niei e a ,!0i a% 2n ca!ele din Co$ou Ceva mai sus, sub acoperiEul profesorului Ioan %aul din strada 5sachi la numCrul 8 Ei-au gCsit adCpost *arbu It. )elavrancea Ei Actavian oga, redactorul-Eef al gazetei

combative de front #>omDniaK, iar puHin mai Fncolo, la fostul numCr ?, stCtea vestitul ministru de ;inanHe +mil Costinescu. Nn locuinHa acestuia #Fn prima camerC la dreapta cum intraiK, potrivit aceluiaEi memorialist I. . )uca, # uvernul >omDniei a luat toate mCsurile din care dupC atDtea $ertfe trebuia sC iasC FnfCptuirea visului nostru secularK. 3u departe, pe strada "ascCr Catargi, unde-i acum >adio IaEi, avea reEedinHa primul-ministru I. I. *rCtianu, alCturi de -aint 5ulaire, ambasadorul ;ranHei. &niversitatea (aripa din deal) adCpostea Ministerul InstrucHiunii, Fn 5ulC Fntrunindu-se senatorii atunci cDnd nu aveau EedinHe comune cu deputaHii instalaHi la !eatrul 3aHional. !ot pe Copou Fn casa Ponia din strada "CHescu (numitC azi !itu Maiorescu) la numCrul :, pe dreapta, unde s-a ridicat un bloc, trCia !ache Ionescu, politicianul cu multC e2perienHC Ei spirit de cumpCnire a faptelor, Fn odaia cCruia, de asemenea, se aduna uvernul pentru dezbateri importante. ClCdirea FnaltC, cu eta$, rCmasC singuraticC vizavi de &niversitate, aparHinea $uristului h. MDrzescu, mai FntDi primarul care #printr-o minuneK a reuEit sC adCposteascC miile de disperaHi, sosiHi la porHile IaEilor Fn toamna anului .8.0, apoi ministrul gospodar al 5griculturii Ei )omeniilor Fn uvernul de coaliHie Ei gazda multor consilii Ei Fntruniri de seamC guvernamentale. 5Ea cum avea sC scrie, prin .8L8, VintilC *rCtianuM #Fn casa lui MDrzescu s-a pCstrat Fn timpul ocupaHiei strCine nu numai nCde$dea zilelor mai bune, dar Ei firul sacru al >ezistenHei 3aHionaleK. Calea Copoului a fost Fn Fntregime strada >ezistenHei 3aHionale pe care, seara, ieEenii se plimbau cu steguleHe tricolore Fn mDnC fluturDndu-le prin faHa clCdirii unde se instalase Misiunea %uterilor Centrale, venitC Fn locul aceleia francezC, e2pulzatC. "a capCtul strCzii, aEteptau semnalul luptei de eliberare regimentele de infanterie Ei cavalerie retrase Fn cazCrmi. 5cesta se lansa la L1

octombrieS8 noiembrie .8./ cDnd uvernul dCdea ultimatum trupelor ocupante sC pCrCseascC teritoriul >omDniei Ei se pregCtea Fntoarcerea la *ucureEti. 5ntanta Fnvinsese, inamicii cerDnd pace@
Ioan Mitican