Marea minune de la Milestii Mici, Basarabia

Imperiul din adancuri Cea mai mare colectie de vinuri nobile existenta pe Terra Pe masura ce descoperi Basarabia, iti dai seama cata mana cereasca a semanat Cel de Sus peste brazda de pamant harazita romanilor. Sesuri nesfarsite cu vita nobila, canioane traversate de rauri limpezi si lunci inverzite, manastiri rupestre, paduri domnesti, cetati voievodale, sate si livezi, orase albe din calcar - iata cateva dintre reperele pe care le descopera cu uimire calatorul in aceasta tara romaneasca mult incercata de istorie. Mai presus de toate insa, Basarabia se infatiseaza lumii turistice cu doua minuni unice in felul lor: orasele subterane de vinuri Cricova si Milestii Mici. Declarate parte a Patrimoniului ational, dupa ce le

vizitezi, poti afirma cu convin!ere ca sunt si parte a Patrimoniului "niversal. Tara in forma de strugure Basarabia, spun unii, are forma de stru!ure. Inca inainte ca sudul manos si e#otic sa-i fie ciuntit de catre $Marele %rate de la &asarit$, Basarabia avea aceeasi asemanare cu fructul miraculos al viei. Pare predestinata sa stapaneasca taina vinului si, nu intamplator, este unul dintre putinele state din lume care detine, de la %ranta, licenta sampaniei ori!inale, inventate de celebrul calu!ar Dom Peri!non. Mari intreprinzatori, basarabenii i-au intrecut in stiinta si in calitatea vinurilor chiar si pe fratii lor din dreapta Prutului. Dupa ce &omania, in anii '(), cucerise imensa piata de vinuri a "&SS-ului, incepand cu *+(+, a cedat locul Basarabiei. ,ni la rand, pana la recentul santa- politic al Moscovei, cand sau sistat importurile de vin moldovenesc, basarabenii cumparau vin vrac de la Dealu Mare, Cotesti, Murfatlar si Cotnari, il imbuteliau la Cricova si-l e#portau la Moscova, sub numele de $.in moldovenesc$. ,nii '/) ai secolului trecut au adus Basarabiei un proiect !enial: or!anizarea unor crame, in tunelurile subterane ramase dupa e#tra!erea calcarului folosit in constructii. ,semenea unor imense saline, aceste tuneluri au fost finisate si umplute cu butoaie si sticle. 0emperatura constanta 1*2-*3 !rade4, umiditatea perfecta, de (5-+)6, sunt conditiile ideale pentru invechirea si pastrarea vinului. ,flate la o adancime de 3)-(5 de metri, cramele Cricova si Milestii Mici au depasit repede micul circuit vinicol al incomodei si mandrei &epublici Sovietice Moldovenesti, devenind vedete imperiale. Cum fratelui de la rasarit ii place la nebunie $sampans7a$, Cricova a primit ordinul sa produca in primul rand sampaniile rosii mult cautate, iar Milestii, vinurile cele mai bune. Cu timpul, specializarea celor doua intreprinderi a fost abandonata la cerinta pietei, vinul si sampania fiind produse si depozitate deopotriva in cele doua imense !rote din -urul Chisinaului. Pe basarabean il cunosti dupa vin Se spune ca pe basarabean nu il cunosti nici dupa sabas, nici dupa haina, nici dupa casa. Il cunosti dupa vin. Cu cat e mai buna licoarea din pivnita, cu atat e mai buna parerea despre om. Pana si fata de maritat e mai frumoasa in familia care produce vin bun. Basarabia a mai fost numita si $paradisul vinului$. Si nu orice paradis, ci unul $cu portile deschise$. ,sa cum sunt portile orasului vinicol subteran Milestii Mici. ,colo unde, dupa cum spune o reclama, $sunt adunate adevaratele vinuri de tezaur - marea minune de la Milestii Mici$.

In curtea fostei intreprinderi esti ca intr-o statiune de odihna: spatii lar!i, aerisite, arbusti decorativi, curatenie, piatra calcaroasa in ziduri, decor turistic, placut ochiului. ,die o briza racoroasa, si din pantecul micului munte de calcar urca pana la intrarea principala arome de poama uscata. Stii ca te asteapta o calatorie pe care poate o faci doar o data in viata, si dac-o faci, n-o mai uiti. u sunt surprins cand aflu ca directorul Mihail Maciuca a elaborat de-a planurile si macheta unei statiuni turistice si de tratament. .inul ca medicament, iata una dintre directiile in care se va dezvolta viitoarea statiune de deasupra imensei crame. Deocamdata, vinul de aici, cu orasul lui cu tot, este un obiectiv turistic care anul trecut a atras peste 22.))) de vizitatori din toata 8uropa. Dar ce !asesc turistii dincolo de $portile deschise$ ale celui mai mare depozit natural de vinuri din lume9 Mii de butoaie pline si peste doua milioane de sticle: "nii intra cu autocarul. oi am intrat cu automobilul prietenului .asile Soimaru, !hidati de un specialist in vinuri, pe nume 8lena ovac. "In fiecare picatura se resimte focul soarelui" Intram, asadar, cu masina. Strada subterana permite si unui vehicul din sens invers sa treaca fara probleme. ,-unsi la adancimea de 3) de metri, ne intimpina primele butoaie imense, montate in ziduri. Suntem pe $Strada %eteasca$. 0recem apoi pe $Strada Muscat$. Curbele se succed rapid, butoaie si iar butoaie, aliniate

ca soldatii, tulburate doar de lumina farurilor si de povestea 8lenei. ;abirintul te duce apoi la $Strada Cornu$, la $Strada <r!anizatia Mondiala a .iei si .inului$, la $Strada Cabernet$ si, mai departe, spre $0ezaur$. $0oate vinurile noastre sunt fabricate in stricta conformitate cu traditiile vechi moldovenesti$, spune 8lena. $8le sunt lasate pentru maturare intr-o atmosfera de liniste si tihna. In fiecare picatura a acestora se resimte focul soarelui$. Pe $Strada Sauvi!non$ aflam un mic secret le!at de butoaie: sunt facute din ste-ar ucrainean si rusesc, mai putin poros, iar cele mai multe au o capacitate de 2).))) de litri si sunt curatate manual inainte de a fi umplute. Printr-un mic capac taiat in partea de -os, in fata, numit zaplaic, se strecoara un muncitor cat mai subtirel si spala o zi intrea!a, pana scoate mirosul din doa!a. "n alt secret dezvaluit de 8lena este ca nici un butoi nu are robinet sau canea sau slivina. 0oata circulatia pretioasei licori se face prin tevi de sticla si de ino# in!ropate in zidul de calcar. Cruciada anti-alcoolica a "Tarului... Deceneu"

%antana vinului. De!ustarea in aer liber In timpul "niunii Sovietice, sovhozul Milestii Mici a fost cel mai mare depozit de vinuri din imperiu. %aima locului a avut consecinte benefice pentru economia locala, dar, in *+(5, $0arul... Deceneu$, cum l-au numit basarabenii pe Mihail =orbaciov 1ca aluzie la preotul antic Deceneu, cel care a distrus viile dacilor4, a declansat o adevarata cruciada impotriva alcoolismului pe intre! teritoriul "&SS. ,tunci au cazut prada furiei comisarilor anti-alcool mii de hectare de vita de vie care alimentau Milestii cu vinuri destinate invechirii. ,bia anul trecut a reusit crama sa aiba propria recolta de stru!uri pentru vinificatie, dupa refacerea viilor

distruse la ordinul lui =orbaciov. inul preferat al !eginei "ngliei Se povesteste ca in fiecare seara, dupa cina, re!ina Marii Britanii bea un pahar de vin rosu importat de la Milestii Mici, din $Colectia de ,ur$. Casa &e!ala de la ;ondra are !ri-a sa reimprospateze rezervele cu mult timp inainte de a a-un!e la ultima sticla. ,fland de preferintele re!ale si uluiti de dimensiunile si nemaivazuta insiruire de sticle de vin, inspectorii de la =uinness Boo7 n-au stat prea mult pe !anduri inainte de a omolo!a imensul tezaur de 2 milioane de sticle - cea mai mare colectie de vinuri nobile e#istenta pe 0erra. Cea mai veche sticla dateaza din *+/( si se vinde cu peste 2))) de euro bucata. In razele blande ale felinarelor descifrezi nume precum $Codru$, $ e!ru de Purcari$, $Purpuriu de Purcari$, $0randafirul Moldovei$, $,uriu$, $=ratiesti$, $&ara ea!ra$, $CahorCiumai$ 1acesta din urma, vin de impartasanie4. Cand credeam ca tunelul vra-it se termina brusc, 8lena apasa un buton si intre!ul perete din fata, incarcat de sticle, se rupe in doua si dispare din calea noastra, ca in filmele cu Indiana >ones. Pasim deodata in zona $Patrimoniului ational$, un fel de tezaur al tezaurului, sectie ascunsa de constructorii basarabeni de ochii iscoditori ai $antialcoolicilor$ lui =orbi, pusi pe distrus tot ce intalneau in cale, in fatidicii ani *+(5*+(/. C#ipurile vinului si coarnele lui Bac#us Daca ar fi numai sirurile de butoaie si casutele cu sticle pline de muce!ai si praf, subteranele de la Milesti nu ar fi nici pe departe un oras vra-it. Dar aici surprizele se tin lant. "n veritabil restaurant subteran, cu oricati ospatari e nevoie, asi!ura protocoalele de stat si mesele turistilor. u lipsesc nici lautarii care te iau in primire de cum ai deschis usile de ste-ar, mascate de niste butoaie uriase. Cum era de asteptat, portretul marelui Stefan patroneaza masa dedicata oficialitatilor. ,ici a !ustat bunatati locale si vinuri de colectie presedintele 0raian Basescu, in compania binevoitoare 1pe atunci4 a presedintelui .oronin, inainte ca acesta sa daruiasca Cotroceniului celebrele **.))) de sticle din toate soiurile aflatoare la Milesti si Cricova. Dar aici au fost si presedintii Chinei, Statelor "nite, &usiei, "crainei, =eor!iei etc. Ministri, prim-ministri, artisti, vedete de pe toate meridianele, turisti fericiti sa descopere un loc unde o activitate in esenta economica a devenit, prin talent si daruire moldoveneasca, o atractie fara e!al. "Dati noroc cu dosul palmei in care tineti ulcica" Dar calatoria se apropie de sfarsit si suntem invitati la o de!ustare din butoaie. $8 pacat$, spune 8lena, $sa veniti aici si sa nu de!ustati vinul nostru$.

?iduri de sticle Dupa ce toarna in ulcele smaltuite de lut, stin!e lumina si ne face semn sa tacem o clipa. $De!ustarea vinului este o arta$, spune ea, $care trebuie sa se produca in liniste si in semiintuneric. %elii uscate de mar verde si miez de nuca nu pot lipsi de pe masa. Daca dati noroc, dati cu dosul palmei in care tineti ulcica, dos cu dos, nu ulcica cu ulcica, sa nu tulburati linistea vinului. Si nu comentati, nu mancati decat intre vinuri, nu odata cu vinul$. $Invatatoarea$ noastra nu !lumeste. 8 unul dintre cei mai buni !hizi ai statiunii, cu ambitia de a-si face o cariera lun!a si frumoasa din prezentarea $comorii$ din adancuri. e intoarcem la locul $parcarii$ si strabatem in viteza a treia cei cativa 7ilometri ce ne despart de suprafata. Iesim pentru scurt timp, ca sa coboram din nou spre ma!azin. <fera colectii intre!i dintre cele mai medaliate soiuri: Codru, Cabernet, ea!ra, 0raminer, Chardonna@, ,li!ote si Milesti. Sub dusumea, intr-un displa@ de sticla incasabila, turistul este intampinat de o e#pozitie a uneltelor vechi folosite in viticultura si la pre!atirea vinului. 0ablouri murale semnate de pictorul =heor!he >alba intruchipeaza, cu umor si duiosie, scene idilice din vremea culesului. Cum Basarabia nu duce lipsa de artisti, conducerea cramei n-a facut economie la fondurile destinate decorarii plastice de e#ceptie. Pentru ca Milestii Mici este, pentru multi, o minune infaptuita de mana omului. Citam din imnul statiunii, reliefat pe unul dintre pereti: $Milestii Mici, tezaur sfantA Cum nu e#ista

pe pamantA Colectia de vinuri rareA Ce n-are-n lume asemanareA .eniti si-o sa vedeti aiciA Minunea la Milestii Mici$.