Fabrica de vinuri CNVVC

Se spune că vinul, este regele băuturilor și băutura regilor. De-a lungul vremurilor, vinul este
considerat o băutură nemaipomenită, cu proprietăți excepșionale și unice. Gustul lui
irezistibil, culoarea atrăgătoare și aroma copleșitoare, fac ca vinul să fie un produs fărp egal
în tot universul.

Fabricadevinuri "Stăuceni" a fost pîna la sfîrșitul anului 1995,parte componentă a  Colegiului

Național de Viticulturăși Vinificație din Chișinău—instituțiede învățămînt ce  are o istorie 
aparte.  A fost fondatăîncăîn anul 1842 cînd, din porunca țarului  AlexandruII, în suburbia
Botanica a or. Chișinău, s-a deschis școala de Viticultură, Pomicultură  și  Vinificație din
Basarabia. De-a lungul anilor, aceastășcoală suferind diferite transformări, a
fost singurul așezamînt didacticde profil,menit  să pregătească viticultori și vinificatori
calificați în partea de sud a Imperiului Rus. În  1964, Școala  de  Viticulturî  și Vinificație din
Chișinău a fost transferatăîn Stăuceni, fiind reorganizatăîn Sovhozul-școala de Viticulturăși
Vinificație, încomponența căruia au  fost  incluse  școala, sovhozul "Grătiesti"  din  localitate
și  actuala fabricș de vinuri. În prezent, fabrica de vinuri "Stăuceni" produce peste 60
sortimente de vinuri, printre care "Aligote de Stăuceni", "Gratiești", "Albina", Rozalin",
"Olimp", "Felici" (6 tipuri), "Vesuvio" spumant, "Cabernet", "Sauvignon" etc.

Fabrica de vinuri a CNVVC reprezintă obiectivul principal în procesul instruirii practice a

viitorilor vinificatori.

Este dotată cu spații, utilaje, diverse capacități pentru păstrarea și maturizarea

vinurilor,beneficiază de un potențial tehnic, tehnologic și intelectual la nivel înalt, grație
cărora pe parcursul anilor s-a proslăvit prin fabricarea vinurilor seci, demiseci, demidulci, de
desert, spumant cît și a băuturilor tari. Valoarea lor adevărată a fost și este apreciată de
consumatori și prețuită de specialiști-degustatori.

Din 1954—prezent vinurile Școlii au fost apreciate la expozițiile naționale și internaționale

cu peste 60 de diplome și medalii de aur, argint și bronz. În anul 1969 pentru colecția de
vinuri, Sovhozul-Școală de Viticultură și Vinificație a fost distins cu ”Grand Prix”

Aripile cocostîrcului de pe emblema fabricii de vinuri ''Stăuceni" reprezintă poeticul sens al

ei de a cuceri tot mai multe meridiane ale globului fără sabie, cu pacea si liniștea din viile
Moldovei.
 Satul Cricova

Numai un romantic sau un vrăjitor ar fi în stare, probabil, să ghicească taina, pe care o

ascund la rădăcinile lor butucii de vie, brazii și plopii, care împrejmuiesc orășelul Cricova ca
o ucigătoare verde. Dar pentru a dezvălui acest mister, nu este nevoie să răsfoiești cronici sau
să cercetezi alte vestigii. E de ajuns să cobori în beci, să te întîlnești cu cineva din fondatorii
lui și să posezi arta de a asculta.

Cricova este situată pe loc înalt și poate fi văzută, pe înserate, de la mare depărtare, tocmai de
la Peresecina, Miclești, Stețcani, Ișnovăț. Însă nu se lasă umbrită de această vecinătate.

Pe marginea primei atestări a Cricovei au fost destule opinii și controverse, care, defapt, nici
pînă în prezent nu s-au epuizat. Chiar și conducerea de pe loc, chiar și unii intelectuali
interesați de istoria ei, chiar și unii savanți, considerau pînș nudemult că localitatea lor și-a
pornit existența de la anul 1865. Dar iată că încă un mare îndrăgostit de istorie, învățătorul
Iacov Voldman, constată că ea e mult mai veche. Astfel, încă pe la mijlocul sec. XVI, cînd
Suleiman, sultanul Porții Otomane, după ce îl atacase cu 300 mii de săbii pe Petru Rareș și
apoi s-a întîlnit cu hanul din Crimeea în Iașii cuprinși de flăcari, mai zăbovește un timp la
Tighina, înteresîndu-se de fortăreața de acolo și chiar ocupîndu-se de restaurarea ei, aduce
piatră de la Micăuți și Cricova. Așadar, Cricova e pomenită cu această ocazie, în anul fixat
1538.

Apoi este descoperit încă un document și mai vechi, o mărturie hotarnică datată cu 17 iulie
1436, fapt care dovedește că localitatea deja exista și, deci, fiind și mai veche. Dar iese la
suprafață încă un document, de la 31 iulie 1431, de pe timpul domnitorului Alexandru cel
Bun. Iar dacă așa stau lucrurile, drept primă atestare documentară rămîne, totuși, 31 iulie
1431.

Cercetările arheologice, însă, demostrează că primii locuitori s-au instalat aici cu traiul încă
după cucerirea Daciei de cître romani. Ei îșî făceau case destul de spaăioase și diferite
acareturi, drept că din nuiele unse cu lut. Prelucrau solul, creșteau diferite animale, practicau
mai multe meșteșuguri. În relațiile de comerț era folosită moneda romană.
În ce privește toponimul localității Cricova,în tradiția locală există mai multe versiuni. Una
fiind că Cricova a aparut de la cuvîntul slavon cric (adică „strigăt”), oamenii vorbeau că dacă
strigi într-un capăt al stînei în celălalt, răsuna ecoul.

Are dreptul la existență și o altă versiune, că la baza numelui ar sta numele unui vechi
locuitor sau stăpîn al satului: Cricovan sau Cricovici, în documente sub astfel de nume de
familie a fost găsit un singur om, Petru Cricovici, scrib a lui Petru Rareș.

Din trecut pînă în prezent Cricova a fost supusă multor schimbări: majorarea populației,
dezvoltarea social-economică, crizele economice și alte evenimente importante. Astăzi avem
ocazia sa ne mîndrim cu un loc atât de dezvoltat și cu nume mare. 

Populație - 9 878 persoane;

Hramul- 22 mai.

Galeriile subterane a Combinatului de Vinuri Cricova S.A

Legenda biblică povestește că patruzeci de zile și patruzeci de nopți a curs ploaie în șiroaie
nesfîrșite. Nivelul apei întrecea vîrfurile munților. Totul pe pămînt a pierit, doar Noe cu toți
ai lui și cele îmbarcate pluteau pe valurile puternice, pînă cînd, în sfîrșit, arca a atins creasta
Araratului. Cînd Noe cu cei trei feciori părăsiră arca și cînd nu puteau utiliza apa, deoarece în
ea pluteau numeroase ”vite păcătoase și oameni” înecați, ei au început să sădească vița-de-
vie.

În multe surse scrise și narative Noe este considerat primul viticultor și producător de vin
după potop, dar și cea dintîi victimă a abuzului de suc fermentat, scenă redată în pictura
”Beția lui Noe” de Michelangelo, fapt petrecut, conform legendei, în anul 2347 î.H. Fr. Cohn
în ”Vița și Vinul” ne relatează despre călugării din Etschimadzin de la talpa muntelui Ararat
că ”duc și azi pe călători să vadă locul” unde Noe a sădit prima viță-de-vie. Știința geologica,
însă, dispune de dovezi incontestabile prin care aduce mărturii că patria acestei plante este
mult mai extinsă în spațiu. Arealurile de proveniență a viței-de-vie sunt numeroase și se trag
încă din prima perioadă a erei cainozoice, adică cu mult mai înainte de apariția omului.

Viticultura și Vinificația în Moldova au o istorie seculară și reprezintă o parte din cultura și

activitatea zilnicș a poporului. Condițiile climaterice,  relieful și solul favorizează cultivarea
a multor soiuri  de  struguri  si  producerea  vinului  de  masă întrun asortiment foarte bogat.
Combinatul “CRICOVA” fără îndoială, este perla vinului moldovenesc. În subsolurile
celebre din calcar natural, sub supravegherea prudentă a vinificatorilor se păstrează vinurile
sale excelente. Doar aici, în regiunea centrală a Moldovei sunt păstrate vinurile nobile
Cricova. Cine a vizitat vreodată cramele nesfîrşite Cricova şi a degustat vinurile sale, rămîne
pentru totdeauna prizonierul acestor pivniţe, şi doresc ori repetate să se întoarcă acolo pentru
a admira frumuseaţea ca din poveste al regatului subteran şi de a savura licoarea vieţii sub
numele "Cricova vin".

Vinoteca Națională

Orașul subteran, cum i se mai spune, reprezintă, practic, cea mai mare atracție turistică a
Moldovei. Combinatul de vinuri ”Cricova”, a fost numit prin lege obiect de Patrinoniu
Național și Cultural. în liniște și în întunericul hrubelor de la Cricova, se maturează peste 10
miln. de litri de vin. În acest adevărat oraș subteran al vinului, ce se-ntinde pe o lungime
totală de peste 50 de km și coboara la o adîncime de peste 80 de metri de la suprafața solului,
descoperi străzi și bulevarde ce poartă numele vinurilor produse și păstrate aici.

Dacă vii pe drumul vinului, inclus pe traseul național al vinului, poți s-o cotești pe strada
Chardonnay, apoi pe strada Cabernet, mai departe s-o iei pe bulevardul Codru, Dionis sau
Feteasca, descoperind că ai nevoie, pentru a nu te rătăci, de firul Ariadnei înainte ca să te ia
amețeala prin aceste labirinturi răcoroase unde vinul e la el acasă.

Colecția vinicolă legendară a lui Herman Goring

Apoi, ca să descoperi comorile de aici, trebuie să vezi excepționala colecție de vinuri

adăpostită într-o galerie săpată sub formă de pocal.

Această oenotecă, înființată în 1954, numără în present peste un million de sticle de vin din
diferite perioade și țări. Aici sunt păstrate exemplare rarisime incluse în tezaurul Republicii
Moldova, cum ar fi de exemplu, Jerusalim de Paști, Lichior Jan Becher, mărci de vinuri din
Burbundia, Tocai, Mosel, sticle din colecția personală a lui Göring. Colecția este completată
și îmbogățită mereu. Pentru vinificatori, aceste mostre sunt și obiect de studiu, prin care ei
descoperă tainele și proprietățile vinurilor de excepție.
 Sălile de degustare

O altă priveliște seducătoare în această împărăție a vinurilor, sunt sîlile de degustare unde
poți savura din vinurile de la Cricova într-un spațiu plăcut ochiului ce predispune la poezie,
or poezia și vinul sunt legate. Complexul de degustare Cricova are cinci săli :

Sala Prezidențială este destinată delegațiilor oficiale și oaspeților de cel mai înalt rang.
Basoreliefurile de aici redau momente din istoria vinificației și creșterii viții de vie pe
pămînturile moldave.

Sala Europeană este gîndită pentru organizarea unor evenimente corporative sau întîlniri
de afaceri la un pahar de vin.

Sala Fundul Mării te cufundă într-un spațiu acvatic sugerînd că aceste locuri pietroase
unde se află Cricova, au fost cîndva fund de mare.

Sala Casa Mare reconstituie o cameră tradițională a caselor moldovenești destinată primirii
oaspeților și petrecerii sărbătorilor. Acesta e anturajul perfect dacă vreți să gustați,
împreuna cu vinul, și din cultura și tradițiile autohtone.

Sala cu Șemineu e spațiul în care paharul de vin se savurează într-o atmosferă relaxantă la
gura șemineului într-un cerc restrîns.

În aceste săli,rămîi prizonierul vinului moldovenesc de la Cricova, al cărui gust îțî rămîne în
memorie împreună cu atmosfera ospitalieră și plină de farmec a acestor spații ascunse în
inima calcarului din pieptul Moldovei.

Sala de producere și de păstrare a vinurilor spumante

"CRICOVA" - este prima companie din Republica Moldova, care produce vinuri spumante, în
modul în care a fost pregătit de către călugărul-vinificător - Pierre Perignon "Methode
Champenoise" este un proces complicat şi delicat, prin fermentare secundară în sticlă şi urmată
de păstrarea cuvee.
Astăzi "Cricova" este un combinat unic diversificat, care produce o gamă completă de vinuri - de
la spumantul clasic şi de rezervă  la cele mai nobile vinuri - maturate şi de colecţie. Și toate
acestea sunt foarte minunate şi originale, ceea ce este confirmat de o mulţime de medalii.
”Cricova” este un grandios complex subteran cu un enorm potenţial de producere. Iată de ce,
precum şi pentru contribuţia sa semnificativă în dezvoltarea economiei naţionale şi ramurii
vinicole a Moldovei, Combinatul ”Cricova” a fost declarat oficial ”obiect al patrimoniului
naţional şi cultural al Moldovei” şi distins cu cea mai înaltă decoraţie de stat – ”Ordinul
Republicii”.