Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect nr.10
,,Turul orasului Chisinau-Produs turistic finit''
Chisinau 2015
Cuprins
Introducere………………………………………………………
Incheere…………………………………………………………..
Bibliografie…………………………………………………….....
3
Introducere
Bunaziua stimati turisti , ma numesc Gorpasin Valeriu si sunt
persoana care va va chida pe tot parcursul excursiei.Inainte de toate as dori
sa va intreb:
-Cum ati ajuns aici ?
-Foarte bine.
-Cum va simtiti?
-Ne simtim bine.
-Sunteti gata de o excursie de ne uitat ?
-Da suntem.
Deci daca totusi excursia noastra incepe de la acest colegiu am sa
incep cu descrierea lui , unde eu cu drag am facut studiile.
4
Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău, veche forjerie de
horticultori, viticultori, vinificatori. A fost fondat în anul 1842 de către
Ministerul Proprietăţilor de Stat al guvernului imperial rus ca şcoală de pomicultură de
categorie inferioară, la doar 2 km de Chişinău (în raionul Botanica).
În anul 1922 şcoala a fost reorganizată în Şcoală Naţională medie de viticultură, iar
în 1929 a fost promulgată Legea şi Regulamentul reorganizării sistemului de instruire în
agricultură. Şcolii i se acordă denumirea de Şcoală de Viticultură din Chişinău de rangul
doi.
În anul 1963 a fost creat un nou tip de instituţie de învăţământ Sovhozul Şcoală de
Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău, ca rezultat al unirii acestui aşezământ cu sovhozul
fabrică "Grătieşti"
Sovhozul Şcoală a instruit "Tehnicieni tehnologi în vinificaţie", "Tehnicieni mecanici în
industria alimentară", "Tehnicieni electromecanici în exploatarea proceselor de
automatizare a industriei alimentare", "Contabili pentru complexul agroindustrial"
Numele de Moldova vine de la râul cu același nume, pe valea căruia s-a format
primul nucleu al noului voievodat. Există mai multe teorii asupra originii numelui de
Moldova. Potrivit cronicilor medievale, numele râului ar veni de la Molda, cățeaua
voievodului maramureșeanDragoș. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu
sunt de părere că numele de Moldova vine de la molid [1]. O altă teorie, socotită fantezistă
printre filologi, susține că numele său derivă de la cuvintele din limba dacică (nescrisă
până in prezent) molta (adica, "multum" din latină) și dava (cetate sau apă "acva->ava-
>dava"), de la care ar veni numele (ne-atestat) de Muldava (vezi "Moldova" veche și nouă
de la Dunăre).
Bogdan Petriceicu Hasdeu și majoritatea filologilor și istoricilor români susțin că
denumirile râului și principatului provin din termenul de origine germanică mulde (adică
"scobitură", "carieră" sau "culoar de scurgere"), Moldova veche și nouă de la Dunăre
având aceeași proveniență. O minoritate afirmă că denumirea ar fi fost dată de bastarni,
dar ea nu apare în documente decât în secolul XIV, odată cu sosirea în zonă a meșterilor
mineri sași și cu apariția cetății Baia, prima capitală a voievodului Dragoș, cetate a cărui
nume înseamnă în româna arhaică același lucru ca și "mulde" în germana veche.
Potrivit Enciclopediei Cugetarea, sub denumirea de Moldova este cunoscută și de străini
(Moldau, Moldavie, Moldavia...). Apare deasemenea sub numele de Ruso-Vlahia, adică
"țara românească dinspre ruși", prin analogie cu Ungro-Vlahia, anume "țara românească
dinspre unguri". În Țara Românească, Muntenia mai era numită și Megali-Vlahia, Valachia
Maior sau Grosse Valachei, iar Oltenia: Mikri-Vlahia, Valachia Minor sau Kleine Valachei.
În portulanele genoveze de la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București,
Moldova mai apare și sub numele de Velacia Bogdana, în timp ce Transilvania apare sub
numele de Velacia Interiore iar Țara Românească sub numele de Velacia Bassaraba.
În Evul Mediu, Moldova era împărțită în Țara de Sus și Țara de Jos. Din Țara de
Jos făcea parte și Basarabia veche (Bugeacul turcesc), care aparținuse inițial Munteniei,
de la care își trage numele (Țara Românească apare inițial sub numele de Basarabia,
după familia întemeietoare, așa cum Moldova apare sub numele de Bogdania, după
numele voievodului maramureșean Bogdan I, care a proclamat independența
voievodatului față de Ungaria).
Scaunul Moldovei a fost pe rând la Baia și la Siret (sec. 14), la Suceava (sec. 15) și
însfârșit la Iași (din sec. 16), pe măsură ce invaziile tătarilor scădeau în frecvență și
violență
Stema Moldovei era inițial un cap de bour (Bos taurus primigenius), care, după
dispariția timpurie a acestui animal, a fost înlocuit treptat prin capul de zimbru (Bison
bonasus), la rândul lui dispărut prin secolul XVIII.
Istoria Chisinaului
Din istoria Chisinaului va pot spune ca Chişinăul este atestat documentar
prima dată la 1436 în calitate de localitate, aşezată pe malurile râului Bâc. Dar acest
loc a fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au descoperit aici aşezări umane,
care datează încă din epoca de piatră (35-8 mii ani î. Hr.), aşezări din epoca timpurie
a fierului (sec. 10-8 î. Hr.) şi altele.
A doua menţiune documentară despre Chişinău datează din 1466. Este vorba de
un document de proprietate ieşit din cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, prin care
voievodul i-a dat unchiului său Vlaicul o selişte la Chişinău, la Fântâna Albişoarei, moşie
cumpărată de la Toader feciorul lui Fedor, cu 120 de arginţi tătărăşti. Documentul mai
spune că Chişinăul cu întreaga sa moşie şi cu moara este dată boierului Vlaicu şi tuturor
urmaşilor săi. Istoricii presupun că aşezarea număra 5-10 gospodării ţărăneşti, cu oameni
care se îndeletniceau cu agricultura şi măcinau grâul la moara din partea locului. Mai bine
de 100 de ani moşia a fost stăpânită de urmaşii lui Vlaicu Pârcălab.
În 1576 o strănepoată de-a lui Vlaicu Pârcălab vinde moşia cu deja 500 de
galbeni tătăreşti, ceea ce denotă că satul Chişinău a crescut şi s-a dezvoltat cu mult, i-a
crescut preţul având şi mai multe mori pe Bâc.
În evul mediu satul Chişinău era dens populat. În secolele 15-17 în vecinătatea
Chişinăului se atestă mai multe localităţi : Buiucani, Hrusca, Vovinţeni, Visterniceni,
Gheţioani, Munceşti, Schinoasa, care treptat, pe parcursul sec. 19 au devenit suburbii ale
Chişinăului.
În 1641 Chişinăul devine moşie mănăstirească, când Vasile Lupu, domnul Ţării
Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi. Chişinăul a
rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19.
În sec 16, când Tighina este transformată în raia turcească, iar Bugeacul şi
împrejmuirile Căuşenilor sunt în stăpânirea tătarilor, căutând căi mai sigure în drumul de la
Cetatea Albă spre Iaşi, negustorii şi călătorii ocolesc centrul de ţinut Lăpuşna, trecând tot
mai des prin Chişinău.
Locuitorii au trăit şi timpuri mai grele. Chişinăul a fost devastat de turci şi tătari în
mai multe rânduri. Războaiele ruso-turceşti din sec 18 şi 19 au provocat multe daune şi au
ruinat oraşul.
În urma răboiului ruso-turc din 1812, când spaţiul dintre Prut şi Nistru este anexat la
Imperiul rus, centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chişinău.
Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe
atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza
unei grădini publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria,
Mălina să devină suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40.
Chişinăul şi-a schimbat mult aspectul general în anii 50-70 ai sceolului 19, când l-a
avut ca arhitect al oraşului pe Alexandr Bernardazzi. El a proiectat unele străzi şi cartiere,
a participat la proiectarea şi construirea apeductului din Chişinău, precum şi cele mai
importante clădiri.
Oraşul îşi recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii cu România în
1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să
funcţioneze un şir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară
mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă,
fabrica de bomboane, fabrici de încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt
organizate expoziţii de mărfuri industriale şi maşini agricole. Chişinăul se
intergrează în reţeaua de drumuri a României. În anii 20-30 la Chişinău activează
mai multe bănci: Moldova, Unirea României, Dacia, Iaşi. Sunt editate un şir de
reviste şi ziare. Se dezvoltă învăţământul. În 1934 Pantelimon Halippa a fondat prima
instituţie de ştiinţe academice din Basarabia - Institutul Social Român. Încă în 1918,
tot sub preşedinţia lui Halippa a fost fondată Universitatea Populară Moldovenească.
La Chişinău activau Teatrul Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a Naturii,
Cinematografele Odeon, Orfeum, Colosseum, Expres, Clubul Polonez. În perioada
intebelică au activat trei şcoli superioare muzicale: Conservatorul naţional,
Conservatorul Municipal şi Conservatorul Unirea. 7
2.Strada Kiev
3.Bulevardul Moscovei
Pe stinga sip e dreapta sunt 16 tipuri de blocuri de diferit aspect si comfort . In acea
zona este o unitate de ivatamint superior ,,Universitatea Tehnica’’ unde isi fac studii tinerii
la diverse facultati.Acesta universitate a fost fondata la 15 august 1940 , U.T.M este
numita institutie de invatamint superior ingineresc din Republica Moldova.
În prezent, Universitatea Tehnică a Moldovei are un contingent de circa 19.670 de studen ți
(dintre care 13360 la secția de zi), care își fac studiile la 80 de specialită ți și specializări, în
cadrul a 10 facultăți:
Energetică
Inginerie și Management în Construcția de Mașini (în cadrul acestei facultă ți activează
Colegiul Tehnic)
Inginerie Mecanică și Transport
Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Radioelectronică și TelecomunicațiiTehnologie și Management în Industria Alimentară
Industrie Ușoară
Cadastru, Geodezie și Construcții
Urbanism și Arhitectură
Inginerie Economică și Business
4.Strada Florilor
Continuam pe strada Florilor spre centrul orasului.Pe stinga vedem o alta institutie de
invatamint superior Institutul Slavon cu predare in limba rusa , apoi incepind cu al doile an de
studii se preda in limba de stat.
Ajuns in capatul str. Florolor si observam o fosta tipografie centrala care tipare 300
mil. de pagini anual. Tipologia centrala a ajuns una din cele mai performante tipografii din
Moldova , o dovedeste si numeroasele premii obtinute la diverse concursuri nationale si
internationale care aceasta a participat cu diverse produse poligrafice. In fata tipografiei se afla
un scuar cu bustul celui mai ilustru ginditor din vechiul orient , poetul Alicher Novail.A fost
dezgolit in urma relatiilor dintre Moldova si Azerbaijan si care Moldova urma sa instaleze
statuia lui Alicher Novail iar la Bacu statuia lui Mihai Eminescu ,geniul poeziei romane.
5.Bulevardul Renasterii
Continuam mai departe spre partea centrala a orasului pe partea dreapta vedem circul
care a fost construit i anul 1981,arhitectii fiind S.Saihet si A.Kiricenco.Cladirea
este circular in plan si are 1900 de locuri , diametrul arenei este de 13 metri , cupola
circului este denontabila . Este o constructie de beton-armat , marmura si granit . In
Localul circului au loc atit reprezentati ale artistilor autoctoni cit si a celor de peste
hotarele Moldovei . In present circul se afla in reconstructie .Tot pe dreapta de circ este
un teren gol unde se preconizeaza comform noilor proiecte un complex olimpic classic.
Pe dreapta imediat vedeti o Bisericuta ,,Constantin si Elena’’.Aceasta a fost zidita in 1777 de catre
spatarul Constantin Riscanu de aceea se mai numeste in popor Riscanu . Cladirea este decorate plastic
cu elemente clasiciste.
Pe stinga vedem pe o colina nu prea inalta o alta Biserica . Biserica Măzărache este o aparținând
astăzi Comunității ortodoxe de Stil Vechi.Datează din epoca stăpînirii moldovenești și este cea
mai veche clădire din Chișinău(1752).
Inițial a purtat hramulNașterea Maicii Domnului, fiind sub oblăduireaMitropoliei
Moldovei, recunoscută de Patriarhia Constantinopolului. În anii '30 ai secolului XIX a fost
transferată Patriarhiei Moscovei. Între cele două războaie mondiale, a aparținut Mitropoliei
Basarabiei, parte a Patriarhiei României. În 1945 a fost retranferatăPatriarhiei Moscovei,
care, în anii '60 ai secolului XX, a cedat-o comunitățiilipovene, ocazie cu care și-a luat
hramul Acoperământul Maicii Domnului.Este una dintre foarte puținele biserici
din Chișinău care nu au fost închise în perioada sovietică.
Numele de Măzărachi vine de la ctitorul bisericii, Vasile Măzărachi, negustor, jitnicer
si vistiernic. În unele surse, Măzărachi este pomenit și ca pârcălab de Chișinău..
Mergem mai departe si in fata noastra apare riul Bic . Pina la 1940 era drept
frontiera.Dupa acest riuletul era navigabil.
Mai la deal in fata hotelului ,,Turist’’ este amplaat un monument dedicate diverselor generatii de tineri
care au cazut in diverse incercari.A fost montat in 1959 la initiativa si mijloacelor banesti ale tineretului in
cinstea patriotilor tineri cazuti in lupta pentru libertatea Moldovei . Autorii sunt ,sculptorul I.Dubinovschi
si arhitectorul F.Naumov.
Mai la deal pe stinga este un monument dedicate evreilot. A fost inaltat in anul 1992. Autorii fiind
sculptorul N.Epelbaum,architect S.Shaihet. Monumentul este compus dintr-o stela orizontala de granit cu
urmatorul text in limba romana rusa si evreeasca:,,Martiri si victime din getoul Chisinau! Noi cei vii , nu
va uitam !!! si statuia din bronz a rabinului redata intr-o atitudine evocatoare cu puternicile stilizari ale
formelor.
8.Strada Mitropolitul Gavril Banulescu Bodoni
Suntem acuma linga Banca Nationala,o luam la dreapta pe strada cosmonautilor si iesim la ,,Banulescu
Bodoni’’ care-l comemoreaza ca Mitropolit care a contribuit mult la dezvoltarea culturii pe aceste
meleaguri . Bodoni a adus primele tipare din Kiev unde a si editat primele carti si evanghelii. A tradus in
limba nationala Biblia .A fost inmormintat la Manastirea Capriana .Mai la deal pe stinga vedem o piata cu
flori. Tot aici vedem gradina Catedralei la care vom reveni mai tirziu
Continuam pe strada centrala ,,Stefan cel Mare’’ .Aceasta strada este numita in cinstea domnitorului Stefan cel
Mare care a fost, domn al Moldovei între 1457 şi 1504, se spune că a fost apărătorul
creştinătăţii, al Europei împotriva turcilor şi a islamului. A ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri,
tradiţia spunând că după fiecare victorie înălţa un lăcaş de cult. În acelaşi timp marele
domnitor s-a remarcat prin poligamie, iuţime la mânie, pedepsire fără judecată, sete de
răzbunare, care sunt condamnate de biserică.
In continuare pe dreapta este cel mai vehi cartier medicinal numit astfel deoarece aici au fost construite
primele spitale in a II jumatate a sec XIX. Pe stinga sunt mai multe constructii din piramida rosie, construite de
primul medic Toma Ciorba din sursele proprii. Aici se afla spitalul pentru boli infectioase si o baza pentru
studentii de facultati.
Mai departe ne indreptam spre Universitatea Pedagogica de Stat ,,Ion Creanga’’ din Chisinau care este
cea mai veche institutie de invatamint , care a fost intemeiata in anul 1940 (până în 1955 s-a
numit Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat). În 1990 a fost redenumită (din Institutul
Pedagogic de Stat „Ion Creangă”) în numele actual.
Universitatea are facultăți de arte plastice, istorie, psihologie și pedagogie, litere ș.a.
Printre absolvenții universității (facultatea de istorie) se numără Konstantin Cernenko,
penultimul șef de stat și de partid al URSS.
Suntem in Piata ,,Dimitrie Cantemir’’,Revenim invers pe strada centrala pe dreapta ramine Palatul
Tineretului , o parte din blocurile de studii ale medicinii si spitalul ,,Toma Ciorba’’, In continuare vedem blocurile
Ambasadei Rusiei si Ungariei. In Republica Moldova au deschis ambasade 15 state straine care sunt
cointeresate in relatii noi si respectiv Republica Moldova are deschise consultate in diverse state ale lumii . In
general in Chisinau se prevede sa se construiasca un Cartier al Ambasadelor pe colinele din parcul Valea
Morilor.
In continuare tot pe dreapta este un constructie un Hotel de 5 stele. Dupa aceasta vedeti pe dreapta si vizavi la
stinga doua Edificii Administrative : Presidentia Republicii Moldova, avind ca autori pe arhitectii : Tumanian ;
A.Zaltman si V.Iavorschi. Este un monument de importantanationala.
Clădirea care găzduiește în prezent Parlamentul Republicii Moldova fost construită între
anii 1976-1979, avându-i ca autori pe arhitecții Alexandru Cerdanțev (n.1931) și Grigore
Bosenco. Proiectată de la început ca edificiu cu profil administrativ cu scopul de a găzdui
Comitetul Central al Partidului Comunist al RSSM, această clădire a fost pregătită la
începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, fără modificări esențiale, pentru amplasarea
aparatului Președinției Republicii Moldova.
Aceast edificiu este o construcție monolită turnată în beton armat, având fațada fețuită cu
plite de cotileț și de granit roz și soclul fețuit cu plite din marmură și granit roșu. Clădirea
are forma unei "cărți deschise", cele două "aripi" ale ei fiind unite de partea centrală a
clădirii, unde predomină ritmurile verticale a 4 piloni-pilaștri înălțați la altitudinea totală a
edificiului. Deasupra intrării centrale este amplasat textul cu denumirea instituției:
"Parlamentului Republicii Moldova", cu litere turnate în metal.
În interior, cabinetele de lucru sunt repartizate doar în partea clădirii ce dă spre Bulevardul
Ștefan cel Mare, iar sala de ședințe a Parlamentului este situată în partea opusă
bulevardului.
Clădirea Parlamentului Republicii Moldova este considerată a fi un monument de
importanță națională.
În timpul protestelor de la 7 aprilie 2009, clădirea Parlamentului Republicii Moldova a fost
devastată de protestatari. Reparația ei a început în 2009, dar a fost oprită un an mai târziu
din lipsă de bani. Lucrările au fost reluate în 2012, fiind finalizate la sfârșitul anului 2013.
In Continuare tot pe dreapta , iata ca ajungem la,, Gradina Publica Stefan cel Mare’’, acum vom coti spre
strada Banulescu Bodoni si stationam pentru a face o plimbare prin gradina publica Stefan cel Mare.
Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” este cel mai vechi parc conceput și amenajat în
manieră clasică din Chișinău (Republica Moldova).
Se consideră că ar fi fost plantat în 1818. De fapt, planul a fost întocmit de Ozmidov, în anii
1816–1817, arhitectul și inginerul cadastral alBasarabiei în acei ani. Lucrările principale au
început a se efectua în 1825, când inginerul cadastral Bogdan Eitner a trasat aleile, au fost
plantați arbori și arbuști, înclusiv 1000 salcâmi. Forma definitivă Grădina Publică si-a
căpătat-o în 1835. Mai târziu apar intrările, două fântâni arteziene cu o adâncime de 13 m,
pavilioane de recreație, scrâncioburi, 2 orologii. Accesul în parc era cu plată. Până în 1863
parcul era înconjurat de un gard de nuiele, înlocuit de unul din lemn, apoi de un zid de
piatră, la hotărârea Primăriei și, în sfârșit, de un gard din fontă, proiectat de Alexander
Bernardazzi.
În 1885, aici a fost montat monumentul lui Aleksandr Pușkin, iar în 1928 — cel al lui Ștefan
cel Mare. În 1958 a fost amenajată Aleea Clasicilor cu 12 busturi ale clasicilor literaturii
române, cărora în anii 1990 li s-au alăturat busturi ale unor mari literați români din secolul
al XX-lea. În parc se numără 50 specii de arbori, câțiva dintre ei — duzi și salcâmi —
atingând vârsta de 130–160 ani.
Ştefan cel Mare a domnit Moldova din 12 aprilie anul1457 pînă la 2 iulie
anul1504.
Statuia lui Ştefan al III - este deosebit printr-o îmbrăcăminte bogată şi coroana.
Piatra din cariera de la Cosăuţi a fost folosită ca material pentru piedestal.
Crearea proiectului, pentru monument a fost propusă de sculptorul Alexandru
Plămădeală în anul 1923. În principiu, a servit imaginea, datată din anul 1475,
care Plămădeală a găsit-o în mănăstirea Humorsc, această imagine este
considerată a fi originală.
Monumentul a revenit la Chişinău în anul1942, iar în anul 1944 a fost din nou
trimis în Romînia, dar de data aceasta în Bucureşti. În anul 1945, statuia a fost
găsită abandonată de o elevă a sculptorului A.Plămădeală – C.S.Cobizeva.
Sculptorul a raportat descoperirea sa colonelului Voroşilov şi, în curând
monumentul a fost întors la Chişinău. Monumentul lui Stefan cel Mare a fost
unul dintre primele monumente restaurate în capitala după război.