UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA SERVICII HOTELIERE, TURISM ȘI AGREMENT

Proiect economic

STUDIU ASUPRA DEZVOLTĂRII TURISMULUI

VITIVINICOL ÎN MOLDOVA

A elaborat Ciocanu Ana

Anul de studii II
Grupa TUR-204
Coordonator științific Șargu Lilia,
Dr. În științe economice, conf. Universitar

CHIȘINĂU 2021
CUPRINS
 Introducere
Actualitatea temei investigate. Cricova, Mileştii Mici şi Purcari sunt
principalele destinaţii turistice din Moldova. În fiecare an, zeci de mii de turişti
sosesc în Moldova, pentru a face cunostinta cu legendarele beciuri de vin.
Beciurile din Cricova, Mileştii Mici şi Purcari au o semnificaţie deosebită în
dezvoltarea turismului în Moldova. In scopul promovarii turismului vitivinicol,
anual se petrec expoziţii internationale. Еxpozitia internationala specializata anuala
"ExpoVin Moldova" este unul dintre evenimentele cele mai semnificative în
agenda ramurii vinicole din Moldova. Istoria expoziţiei "ExpoVin Moldova"
descinde catre 1992, an în care un grup de entuziasti din nou-aparuta companie
"Poliproiect" S. A. a decis să se consacre activităţii expoziţionale. Piatra de
încercare pe acest făgaş a fost expoziţia producţiei vinicole "Wine International’
92", care, în ultimă instanţă, a şi determinat soarta de mai departe a companiei.
Ceva mai târziu expotiţia purta denumirea "Vinmoldova". Anul 2002 a marcat o
cotitură serioasă în organizarea tradiţională a expoziţiei. Ea a intrat intr-o noua faza
de dezvoltare, primind şi o alta denumire - ExpoVin Moldova.

Scopul. Proiectul economic reprezintă o activitate prevăzută în curriculumul

specialităţii‚ care are menirea de a forma abilităţi de cercetare teoretică şi
practică‚ de aprofundare într-un anumit domeniu al viitoarei specialităţi în scopul
realizării unui studiu consecutiv şi finit al unei probleme actuale şi importante
pentru formarea profesională a studentului. În cazul dat urmează să reflecte
problemele de cel mai mare interes teoretic şi practic din domeniul turismului
vitivinicol, în acest mod solicitând autorului valorificarea cunoştinţelor acumulate
şi posibilitatea de a realiza aplicarea lor practică.

Obiectele cercetării le-au constituit beciurile subterane de vinuri din ţara

noastră, practici şi forme de turism vitivinicol.

Structura proiectului. Proiectul cuprinde introducere, 2 capitole, concluzii,

bibliografie şi anexe.

În capitolul I Turismul viti-vinicol: Aspecte generale sunt incluse

particularitățile turismului viti-vinicol, cultura și arta vinului și este descrisă
evoluția pe parcursul anilor al acestui domeniu al economiei naționale și
evenimentele ce au avut loc în scopul atragerii turiștilor și investițiilor străine pe
teritoriul țării.
 În capitolul II Turismul viti-vinicol in Republica Moldova-– se descrie
istoricul şi potenţialul întreprinderilor viti-vinicole cu toate serviciile pe care sunt
gata să le ofere consumatorilor, precum şi rolul firmelor de turism în valorificarea
potenţialului vinicol, promovarea imaginii cramelor, elaborarea şi formarea
traseelor şi pachetelor turistice viti-vinicole La fel, este prezentată hotărârea
Guvernului Republicii moldova Nr. 554 din 24.05.2004 cu privire la aprobarea
programului Naţional în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova” şi
traseele turistice viti-vinicole.

CAPITOLUL 1

1.1. TURISM VITI-VINICOL – CONCEPT, MIT ŞI ISTORIC

Cultura viţei de vie datează din vremuri imemorabile. Şi primele descoperiri

au fost realizate anume pe meleagurile noastre. Amprente ale frunzelor de Vitus
Teutonica găsite lângă Naslavcea pe malul Nistrului au o vârstă ce numără
milioane de ani.

Strămoşii daci, o ramură a tracilor, descoperiseră producerea vinului din

struguri înaintea altor popoare. În mileniul I î. Hr. coloniile greceşti din târgurile
râurilor Dunărea, Nistru şi Prut exportează către oraşele Eladei cantităţi importante
de vin. Romanii, după ce cuceresc Dacia (sec. I d. Hr.) fac din ea o ţară a viilor şi
cerealelor. În sec. XIV, odată cu constituirea statului feudal al Moldovei, s-a
remarcat o înflorire a procesului de cultivare a viţei de vie. În sec. XIX Basarabia,
cum era denumită partea dintre râurile Prut şi Nistru a Moldovei medievale,
devenise una dintre cele mai mari exportatoare de vinuri din zona.

Productia vinicolă se baza pe cultivarea soiurilor autohtone Rara neagră,

Plavai, Galbena, Zghiharda, Bătuta neagră, Feteasca neagră, Tamiioasa, Ţâţa
caprei, Păsăreasca, Cabasia şi altele. În a doua jumatate a sec. XIX are loc o
plantare intensivă a unor soiuri străine, în deosebi franceze. La sfârşitul secolului
XIX viile au suferit de philoxera, o boală a viţei de vie, care a atacat multe soiuri
de origine regională.

Arta de a produce şi a consuma strugurii, mustul şi vinul la moldoveni a fost

şi ramâne o parte integră a culturii acestui neam. În scrierile vechi, de la sfânta
scriptură – Biblia, la letopiseţele cronicarilor nostri sau manifestele domnitorilor
Ţării Moldovei s-a atras atenţia asupra artei consumului băuturilor rezultate din
struguri. Legea de Aur a consumului e inclusă în cartea de proverbe care zice:
"Cinsteste şi nu bea! Cinsteşte cât îţi face placere! Tu trebuie să conduci vinul şi nu
vinul să te conducă pe tine! Pururea păstrează-ţi cu cinste
demnitatea de om!"

Emblema vinului moldovenesc este cocostârcul

alb. Legenda spune ca o armată uriaşă a asediat în
vremuri străvechi cetatea Sorocii. Deşi asediul a ţinut
luni de zile, cetatea n-a putut fi cucerită. De ce? Pentru că
în cetate îşi aveau cuiburile nişte cocostârci, care aduceau din viile din împrejurimi
struguri pentru puii lor. Iar odată cu puii se ospătau din ei şi ostaşii din cetate.
Strugurii le adăugau puteri oştenilor şi ei puteau să respingă de fiecare dată
atacurile duşmanilor cu forţe sporite.

Cind a sosit cu oastea sa voievodul Moldovei şi a dispresurat cetatea de

duşmani, punându-i pe fugă, toţi oştenii din cetate erau vii şi nevătămaţi. De
atunci, în semn de recunoştinţă pentru cocostârcii albi oamenii acestui pământ le
ies primăvara în întimpinare la marginile localităţilor, iar când vine toamna îi
petrec.

Cocostârcii albi duc astăzi până departe în lume faima viticulturii şi a

viticultorilor moldavi.

Aceste păsări sunt considerate păsări care aduc noroc.

Fructele şi strugurii au fost folosiţi ca hrană din cele mai vechi timpuri.
Arheologii, care au început în ultimul timp să se preocupe de începuturile cultivării
viţei de vie şi pomilor fructiferi, consideră că, pe baza rezultatelor reieşite din
săpături, locuitorii comunităţilor neolitice au cultivat pomii fructiferi şi viţă de vie
pe lângă casele lor. În aşezarea neolitică de la Radovanu s-au găsit dovezi despre
folosirea fructelor de nuc, alun, corn, măceş şi prun sau corcoduş. Alunele
carbonizate, descoperite în staţiunea neolitică de la Pietrele, dovedesc folosirea
fructelor pe o arie mai largă. Locuitorii comunităţilor neolitice de tip Cucuteni au
fost printre primii cultivatori ai viţei de vie.

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de boabe de struguri din specia

Vitis-vinifera pe o serie de vase. Cercetările arheologice de la Teiu, judeţul Argeş,
dovedesc întrebuinţarea coardelor de viţă de vie la fixarea snopilor de stuf ce
acopereau locuinţele. Epoca geto-dacică cunoaşte o lărgire a suprafeţelor cultivate
cu vită de vie. Îmbogăţirea aristocraţiei geto-dacice, contactul ei cu coloniile
greceşti de la Marea Neagră i-au permis să folosească vinurile mai dulci greceşti,
iar apoi pe cele romane. Numeroase amfore greceşti cu vin, provenite din Rhodos,
Sinope şi Cnidos, ajungeau până la Dunăre, şi mai apoi, folosind principalele
cursuri de apă (Prutul, Siretul, Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeşul, Oltul şi Jiul)
ajungeau până în interiorul ţării.

Ele au fost găsite în staţiunile geto-dacice de la Poiana, Popeşti, Runcul,

Baia de Fier, Buneşti-Avereşti, Lunca Ciurei. Pentru consumarea lichidelor,
inclusiv a vinului, pe lângă cornurile de vită, pe lângă cănile geto-dacice, ca cele de
la Buneşti-Avereşti (sec. IV-II î. e. n. ), aristocraţia folosea paharele de lux
greceşti, ca cele găsite la Enisala, Murighiol, Poiana şi Buneşti-Avereşti. După
modelul amforelor greceşti, olarii autohtoni au confecţionat amfore de tip local, ca
cele descoperite la: Zimnicea, Stoeneşti - Argeş şi Popeşti - Ilfov. Primele unelte
folosite la tăiatul şi ingrijitul viţei de vie şi pomilor fructiferi au fost din piatră. În
acest sens cităm toporul-săpăligă, folosit de locuitorii gumelniţeni de la Teiu, şi
cuţitele curbe de piatră, utilizate în partea centrală a Moldovei. Mai târziu apar
cosoarele de fier, ca cele descoperite la: Jariştea, Dumitreştii Vechi, Coşna,
Floreni, Târgu Trotuş, Căbeşti şi Burdusaci. Muzeul Naţional de Istorie dispune de
cosoare geto-dacice găsite în săpăturile arheologice de pe teritoriul Moldovei.
Atelierul de fierărie de la Grădiştea-Muncelului lucra şi cosoare pentru vie. Unelte
folosite la pomicultură au mai fost descoperite la: Ferigile, Ieşelniţa, Grădiştea,
Vlădiceasca, Popeşti Novaci, Conţeşti, Piatra Craivii, Tăşnad Bihor şi Conţeşti.

Folosirea vinului la geto-daci este amintită şi în lucrările scriitorilor antici.

Diodor din Sicilia, referindu-se la ospăţul dat de Dromihete în cinstea prizonierului
său, Lisimah, arată că macedonenilor li s-a turnat vin în cupe de argint şi aur, iar el
şi tovarăşii săi îl consumau în pahare de corn şi lemn. Strabon arată că pe vremea
lui Burebista cultivarea viţei de vie şi consumul vinului erau aşa de răspindite la
geto-daci, încât marele rege, sfătuit de Deceneu, le-a poruncit "să taie viţa de vie şi
să trăiască fără vin". Toţi istoricii care s-au referit la această informaţie au găsit-o
însă exagerată, considerând că viţa de vie a fost şi mai departe cultivată.

Cultivarea viţei de vie şi a pomilor fructiferi a cunoscut o dezvoltare

deosebită în epoca romană. Numele pomilor fructiferi şi ale principalelor soiuri
(măr, păr, cais, piersic, nuc, gutui, prun, alun etc. ) sunt de origine latină. În
legătură cu viticultura, semnalăm că, pe lângă numele de: strugure, butuc şi curpen,
provenind din limba dacă, se adaugă termenii latini: viţă, vie, lăuruscă, must, vin,
vinaţ, călcător, beţiv, a îmbăta, poamă etc. Rolul romanilor în dezvoltarea
viticulturii şi pomiculturii credem a fi constat în: mărirea suprafeţelor cultivate,
introducerea de noi soiuri de viţă de vie şi pomi fructiferi, introducerea unor unelte
şi instalaţii mai perfecţionate (vasele de lemn tronconice pentru călcatul strugurilor
şi marile teascuri cu bârnă orizontală şi şurub). Locul important al viticulturii în
Dacia romană rezultă şi din unele emisiuni monetare. Pe medalia emisă de Traian,
în 112 e. n., principalele bogăţii ale Daciei sunt reprezentate de un strugure şi un
spic de grâu. Aceleaşi reprezentări (spicele de grâu şi ciorchinii de struguri) apar şi
pe emisiunea împăratului Decius (249-251). Din epoca romană s-au păstrat
numeroase altare votive închinate divinităţilor protectoare ale viticulturii (numai în
Oltenia sunt 60 de asemenea reprezentări) şi nenumărate amfore de provenienţă
greco-romană şi locală.

Un necunoscut din Sucidava lasă 2 iugăre de vie pentru îngrijirea

mormântului său, iar sarcofagul lui Aelius Iulianus este aşezat între "tufişuri de
viţă". Pe un fragment de basorelief de la Bucavicior este reprezentat Silvanus
ţinând în mână un cosor, iar pe stelele funerare de la Sucidava şi Romula apar viţa
de vie şi strugurii. Din tăbliţele cerate găsite în Munţii Apuseni rezultă că la
ceremonii se foloseau două feluri de vin: - merum - mai scump (probabil din
import) şi vinum - mai ieftin, produs autohton. Cu toate că pentru perioada
migraţiilor popoarelor avem ştiri mai puţine, unii istorici români consideră că-n
această epocă viticultura şi pomicultura constituiau ocupaţii principale ale
strămoşilor noştri. În evul mediu, numeroase documente atestă dezvoltarea
viticulturii şi pomiculturii. Calităţile şi renumele vinurilor româneşti sunt
remarcate atât de numeroşi călători străini, cât şi de unii învăţaţi români, ca
Dimitrie Cantemir. Nevoile interne şi solicitările externe au determinat creşterea
continuă a suprafeţelor cultivate. Proprietarii de vii şi pomi erau atât domnii,
boierii şi mănăstirile, cât şi ţăranii liberi sau iobagi. Numai îintre 1038 şi 1261, în
zona Lăpuşnei, întâlnim 18 localităţi viticole. La 1038 sunt amintite vii şi vieri
lângă Ineu, iar în 1131 sunt atestate 10 vii şi 22 viticultori la Galaşa, 11 vii şi 21
viticultori la Pâncota, 3 vii şi 21 viticultori la Ineu şi 14 vii cu 212 viticultori la
Măderat. Primele vii din Moldova sunt atestate la anul 1372, iar în Ţara
Românească la 1388.

O nouă dovadă despre dezvoltarea viticulturii în evul mediu o constituie

existenţa vinăriciului, o dare ce se cuvenea domnului ţării, din care o anumită parte
era cedată mănăstirilor, bisericilor şi mitropolei. Aproape toţi domnii români
dăruiau sau întăreau vechile danii. Domnii, în afara vinăriciului, mai dăruiau unor
mănăstiri anumite cantităţi de vin. Dăm, în acest sens, doar câteva exemple: la 8
ianuarie 1408 Mircea cel Bătrân dăruia 10 butoaie de vin mănăstirii Cozia, iar în
1409 câte 2 butii de vin anual mănăstirii Strugalea. În 1464 Radu cel Frumos
dăruia câte 2 butoaie de vin mănăstirilor Tismana şi Vodiţa, iar în 1497 tot el
dăruia 300 vedre de vin din judeţele Gorj şi Mehedinţi mănăstirii Tismana şi 200
vedre vin din vinăriciul domnesc de la Râmnic mănăstirii Govora.

În epoca modernă şi, mai ales, după Unirea Principatelor, viticultura s-a
extins continuu, de la 190.582 pogoane cu vii în 1865 şi 199754 în 1868, la 300000
pogoane în 1884. A crescut progresiv, exceptând variaţiile provocate de
accidentele climatice, şi producţia de vin: 4.343.275 vedre în 1865, 13.824.714
vedre în 1866 şi 11.714.073 vedre în 1868. Muntenia şi Oltenia produceau în a
doua jumătate a veacului trecut mai mult decât Moldova. Dăm un singur exemplu:
în 1866 Moldova producea 3 543 714 vedre vin, iar Muntenia şi Oltenia 10 280
790 vedre.

Ravagiile filoxerei, care s-au manifestat mai ales între anii 1898-1906, au
dus la micşorarea suprafeţelor viilor vechi până la 48810 ha. Filoxera a lovit în
primul rând pe ţăranii mici producători, care n-au mai putut să-şi refacă viile. O
oarecare stabilizare a suprafeţelor cultivate va avea loc abia în anii 1928-1930. Se
ajunsese la aproximativ 270.000 ha cultivate cu viţă de vie.

După filoxeră se observă o scădere a viilor în Transilvania, Banat, Crişana şi

Maramureş şi o creştere a lor în Moldova. În vechiul Regat principalele judeţe
producătoare sunt: Putna, Vâlcea, Râmnicu Sărat, Prahova, Buzău, Teleorman,
Dolj, Tecuci, Tulcea, Romanaţi, Mehedinţi şi Iaşi. După filoxeră nu s-au mai
refăcut viile din judeţele de câmpie, cele mai lovite fiind Doljul şi Ilfovul. Ca şi în
restul ţării, în Argeş cultivarea viţei de vie şi a pomilor fructiferi a fost surprinsă
încă din neolitic. Cele mai vechi dovezi ale celor două ocupaţii au fost găsite la
locuitorii gumelniţeni de la Teiu, la geţii de la Cetăţeni şi în necropola hallstattiană
de la Curtea de Argeş. Odată cu primele documente scrise ale evului mediu,
referitoare la Argeş, sunt amintite şi viile. Actul din 20 mai 1388 vorbeşte de vii la
Călineşti şi Ştefăneşti, în podgoria musceleană a Argeşului. Importanţa viticolă a
satelor din Muscel reiese şi din faptul că, începând din secolul al XV-lea, chiar şi
domnia, alături de mănăstiri, boieri şi ţărani, avea vii în această parte a ţării. Radu
cel Frumos deţinea vii la Topoloveni, atestate documentar la 28 octombrie 1464.
Pătraşcu cel Bun întărea, la 23 mai 1557, mănăstirii Glavacioc vinăriciul domnesc
şi boieresc de la Topoloveni. La 4 aprilie 1523, Radu de la Afumaţi întărea
mănăstirii Argeş: sate, bălţi, mori, ţigani şi vii din mai multe sate, înclusiv din
Ştefăneşti. La rândul său, Gavril Movilă dăruia mănăstirii Nucet, la 20 august
1618, vinăriciul din dealul Topolovenilor, şi, la 20 ianuarie 1620, întărea mănăstirii
Argeş ocina şi viile ce le cumpărase Radu Şerban de la săteţnii din Goleşti cu 12
700 aspri. În veacurile următoare şi alţi domni, mai cu seamă Matei Basarab şi
Constantin Brâncoveanu, se interesau de dezvoltarea viticulturii în satele de lângă
Piteşti.

C. Brâncoveanu dispunea de vii, pivniţe şi foişoare la Valea Mare -

Ştefăneşti. El venea la cules în fiecare toamnă, fiind găzduit uneori, la Goleşti, de
spătarul Radu Golescu, care se preocupa şi de acoperirea cu şindrilă a pivniţelor şi
foişoarelor domneşti de la Valea Mare. Calitatea vinurilor din Argeş a fost lăudată
şi de călătorii străini. La mijlocul veacului al XVII-lea, Paul de Alep susţine că au
fost primiţi la Goleşti "cu mare cinste şi ospătaţi cu o masă domnească", apreciind,
după vizita la Piteşti, că: "aici se face un vin dulce şi este cel mai bun din toate
vinurile făcute în ţara Românească".
 În afara domniei, a boierilor, a mănăstirilor şi a ţăranilor din zonă, în
podgoria musceleană mai aveau vii, menţionate documentar încă din veacul al
XVI-lea, orăşenii şi târgoveţii din Câmpulung. Pe locurile în care în veacurile
trecute au fost atestate numeroase vii, pe colinele dintre Piteşti şi Găieşti,
cuprinzând mai ales comunele Ştefăneşti, Călineşti şi Leordeni, s-a dezvoltat astăzi
o viticultură modernă, ce dispune şi de o mare staţiune de vinificaţie. Casele
Goleştilor, ridicate în comuna Ştefăneşti, sunt legate de fenomene şi evenimente de
importanţă majoră din istoria ţării noastre: începutul şi sfârşitul luptei împotriva
regimului turco-fanariot, revoluţia de la 1821, condusă de Tudor din Vladimirii
Gorjului, revoluţia română de la 1848-1849, unirea Moldovei cu Ţara Românească
şi formarea statului naţional român modern.

1.3 Evoluţia dezvoltării turismului viti-vinicol în Republica Moldova

Dezvoltarea multiseculară a acestui teritoriu este indisolubil legată de

practicarea şi evoluţia vinificaţiei, proces care, sub aspect cronologic, a cunoscut
mai multe etape, după cum urmează: perioada antică, epoca medievală şi perioada
de după anexare a teritoriului dintre Prut şi Nistru la Rusia. În ceea ce priveşte
turismul viti-vinicol, acesta cunoaşte dezvoltarea sa propriu-zisă după recăpătarea
independenţei a acestui teritoriu, când Republica Moldova începe să-ţi orienteze
activitatea spre participare la diferite proiecte internaţionale.

Prima tentativă a Republicii Moldova de a participa în calitate de partener cu

ţările Europei de Vest la dezvoltarea turismului viti-vinicol a fost în ianuarie 1996.
Prin această colaborarea se încearcă posibilitatea de includere a Moldovei în
programul ECOS-OUVERTURE prin proiectul Ruraltur, care are ca scop
“Integrarea Moldovei în reţeaua turismului cultural în mediul rural al regiunilor
viticole din Europa”. ECOS-OUVERTURE este programul de cooperare
interregională externă a Comisiei Europene. El favorizează cooperarea reciproc
avantajoasă dintre regiunile şi oraşele Uniunii Europene şi omoloagele lor din
Europa Centrală, CSI şi ţările bazinului mediteranean.

Printre obiectivele programului se numără:

  întărirea coeziunii economice şi sociale, încurajând participarea la
cooperarea est-vest şi nord-sud a regiunilor şi oraşelor ce provin din zonele
cele mai puţin favorizate ale Uniunii Europene;
 susţinerea în procesul tranziţiei economice şi politice, a regiunilor şi oraşelor
din Europa Centrală şi de Est, a CSI şi a ţărilor mediteraniene;
 contribuirea la dezvoltarea regională şi la modernizarea colectivităţilor
teritoriale din ansamblu zonelor ce participă la Uniunea Europeană, în
Europa Centrală, în CSI şi în ţările mediteraneene.
Pentru Republica Moldova proiectul avea ca scop două obiective de
bază:

1) Stabilirea unei coordonări efective între 7 raioane viticole situate în

centrul republicii (în jurul Chişinăului), Ialoveni, Criuleni, Străşeni, Hînceşti,
Călăraşi, Nisporeni, Orhei în scopul de a valorifica “Ruta vinului”, care ar atrage
după sine dezvoltarea turismului viticol de calitate.

2) Pregătirea unui vast program de dezvoltare a turismului cultural în

regiunile viticole ale Moldovei, destinat pentru a servi drept bază unei cereri de
finanţare comună globală.

Spre regret, acest proiect nu s-a soldat cu succes în lipsa finanţări din partea
Comisiei Europene.

Acest insucces se datorează şi faptului că la acea etapă, Moldova prin

regimul de vize întreţinut cu ţările Europei de Vest stopa libera deplasare a
turiştilor în ţara noastră, favorizând turiştii străini să solicite altă destinaţie
turistică.

Din anul 2002 la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei Publice,

Departamentului Agroindustrial “Moldova-Vin”, Agenţiei Naţionale de Turism,
Centrului Expoziţional Internaţional „Moldexpo”, în luna octombrie se organizează
anual „Festivalul Vinului”, care are ca scop:

 stabilirea legăturii între sectorul turistic şi sectorul viti-vinicol;

  promovarea pe plan internaţional a imaginii Republicii Moldova ca
destinaţie turistică viti-vinicolă;
 găsirea noilor parteneri şi a noilor pieţe de desfacere pentru producţia
vinicolă a Moldovei;
 atragerea turiştilor străini;
Obiectivele de bază ale sărbătorii „Ziua Naţională a Vinului”:

 a reîncetăţăni sărbătorii vinului într-o ţară, în care acest produs este un

obiect de mîndrie naţională, iar istoria poporului se îmbina organic cu
tradiţiile vinificaţiei;
 a pune baza tradiţiei de organizare anuală a sărbătorii vinului, care să ridice
prestigiul producţiei vinicole naţionale şi să stimuleze interesul populaţiei
faţă de băuturile de înaltă calitate, contribuind astfel la formarea unei culturi
avansate a consumului de vin;
 atrage în Moldova turişti din străinătate.
Celebrele vinuri basarabene, scoase din oraşul subteran al pivniţelor
kilometrice de la Cricova, din hurbele de la Mileştii Mici sau aduse din staţiunile
oenoterapeutice de la Camenca, Vorniceni sau Cahul au ajuns azi în Piaţa Marii
Adunări Naţionale, au dat posibilitate tuturur moldovenilor şi celor din străinătate
să le guste cu curiozitate şi satisfacţie.

Graţie organizării acestui festival care a creat premise pentru dezvoltarea

turismului viti-vinicol şi la iniţiativa Departamentului Dezvoltarea Turismului,
Guvernul Republicii Moldova pe data de 24 mai 2004 primeşte hotărârea Nr.554
cu privire la aprobarea Programului Naţional în domeniul turismului „Drumul
vinului în Moldova”.

Dirijarea şi monitorizarea programului este încredinţată unui comitet de

coordonare, care include diverse ministere, inclusiv Departamentul Dezvoltarea
Turismului, actualmente Ministerul Culturii şi Turismului. Programul „Drumul
vinului în Moldova” include 7 trasee turistice.
 Pentru o mai bună colaborarea între sectorul vinicol şi sectorul turistic la
data de 13 septembrie 2005, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din
Moldova a înaintat un demers în adresa Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”,
în care solicită:

a) negocierea preţurilor de acces în crame pentru perioada festivalului

vinului;

b) accesul liber al turiştilor în perioada demarării festivalului vinului;

c) obţinerea permisiunii din partea Serviciului Vamal privind scoaterea din

ţară a producţiei viti-vinicole procurată ca suvenire, care nu este destinată
activităţii comerciale sau de producţie, în cantităţi mai mari de 2 litri, fără achitarea
dreptului de export.

În rezultatul acestui demers şi negocierilor purtate cu Agenţia

Agroindustrială „Moldova-Vin” s-au obţinut următoarele:

În traseul turistic „Drumul Vinului” pe lângă tradiţionale crame de la

Cricova, Mileştii-Mici şi Cojuşna, au fost incluse întreprinderile S.A. „Aroma”,
S.A. „Vinuri Ialoveni”, SRL „Acorex Wine Holding”, Î.M. „Lion gri”.

Au fost stabilite zilele şi orele de acces pentru grupuri de turişti organizate

de agenţiile de turism.

S-au stabilit mai multe categorii de preţuri la serviciile prestate în

dependenţă de doleanţele turiştilor.

În vederea excluderii punerii obstacolelor neîntemeiate la exportul

producţiei viti-vinicole, procurată ca suvenire şi care nu este destinată activităţii
comerciale sau de producţie, şefilor birourilor vamale le-au fost dată o dispoziţie
specială a Serviciului Vamal, prin care se accentua imposibilitatea aplicării taxelor
la aceste produse.

Putem observa cum a avut loc dezvoltarea viticulturii în baza tabelului și a

digramei din Anexe.
 CAPITOLUL II

2.1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERILOR VINICOLE

Din timpuri străvechi poporul nostru cultivă în acest spaţiu viţa-de-vie, din
moşi-strămoşi produce vinuri, care şi-au cucerit faima departe de hotarele acestui
plai. Până şi pe harta geografică Moldova are conturul unui strugure de poamă. Dar
acest mic ciorchine este foarte ponderabil în vinificaţia mondială. Tradiţia
multiseculară de producere a vinului şi-a găsit reflectare în istoria şi cultura
meleagului nostru, care dispune de numeroase obiective de larg interes, inclusiv
legate de sectorul vinicol, care este mândria şi zestrea noastră naţională. Moldova
îşi afirmă cu tot mai multă siguranţă dreptul de a fi parte componentă a Drumului
european al vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc din capitală, cuprind practic
întreg teritoriul republicii şi toate întreprinderile viti-vinicole din ţară. Agenţiile
turistice, peste 250 la număr, le propun celor interesaţi tururi tot mai consistente şi
atractive. Agroturismul este un fenomen caracteristic epocii în care trăim.
Preocupările plugarilor, vierilor şi vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii
inspirate, pe care o ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu
interes. Calea vinului pentru Republica Moldova este direcţia, care duce spre
propăşire şi spre larga popularizare în lume a tuturor bogăţiilor de care dispune ţara
noastră.

Deci, Republica Moldova are premize mari să fie inclusă în ruta turistică
internaţională a vinului. Din 1996 în republică se fac unele cercetări şi calcule
pentru a înainta cereri de finanţare comună din partea unor organisme
internaţionale (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială)
cu scopul de a crea infrastructura necesară pentru rutele viti-vinicole.

Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A.

Istoria Combinatului “Cricova” e o parte integrantă a istoriei Moldovei.,

spune Valentin Bodiul, Directorul General al Combinatului de Vinuri „Cricova”
S.A. Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A., cunoscut în întreaga lume pentru
labirinturile sale subterane unice şi, în special, pentru vinurile sale excelente, a fost
fondat în 1952. Anume în acest an minele de calcar din preajma orăşelului Cricova,
din care istoric se extrăgea această piatră de construcţie, au fost transformate într-
un imens oraş subteran al vinului, galeriile căruia prezintă condiţii ideale pentru
producerea şi păstrarea vinului. „Cricova” este unica întreprindere din Republica
Moldova care produce vinuri spumante în conformitate cu metoda clasică franceză
- „Methode Champenoise”, prin fermentare secundară în sticlă şi cu o maturare
ulterioară cuvee în poziţie orizontală de cel puţin 3 ani. Reprezentând un complex
subteran unical şi fiind titularul Ordinului Republicii, „Cricova” este o
întreprindere cu un potenţial de producere imens. În anul 2003 Combinatul a fost
declarat obiect al patrimoniului cultural -naţional.

Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o întreprindere cu un ciclu

complex de producere, ceea ce înseamnă că dispune de o importantă bază de
materie primă proprie. În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viţă
de vie.

Programarea de perspectivă a lucrărilor de extindere şi de îmbunătăţire a

podgoriilor aflate în posesia întreprinderii reprezintă, prin urmare, unul dintre
punctele de importantă deosebită în strategia de dezvoltare a Combinatului
„Cricova”. Anume o astfel de abordare a problemei în ceea ce priveşte resursele de
materie primă, reprezintă pilonul de bază, după care se conduce „Cricova” în
activitatea sa.
 În prezent se poate constata o tendinţă fermă de sporire a volumului de
producţie fabricată, crescând constant şi numărul medaliilor şi diplomelor
internaţionale acordate vinurilor de "Cricova".   În anul 2002 Combinatului de
vinuri "Cricova", pentru contribuţia sa la dezvoltarea economiei naţionale, îi este
decernat Ordinul Republicii şi, ulterior, prin decretul prezidenţial,  Combinatul este
declarat "obiect al patrimoniului cultural-naţional ". E cert că faima C.V.
„Cricova” S.A. este rodul profesionalismului şi mai cu seamă, a dragostei lor
pentru viţa de vie. În egală măsură merită admiraţie eminenţii fondatori ai
minunatei „Crame” din Moldova, precum şi actualii slujitori devotaţi ai lui
Bacchus, pe care îi aşteaptă încă multe realizări frumoase.

In anul 2005 Combinatul „Cricova” a fost vizitat de 8000 de turişti, marea

majoritate din străinătate şi a înregistrat vânzări de 10 mln. sticle, în valoare de 145
mln lei, ceea ce este cu 16 mln lei mai mult decât în anul 2004. Pentru anul 2006 se
preconizează producerea a 12 mln sticle şi vânzări în valoare de circa 160 mln lei.
În ceea ce priveşte baza de materie primă, în anul 2006 combinatul preconizează
plantarea a 100 ha de viţă de vie, pe lîngă cele 250 ha existente, şi investiţii de
circa 12 mln lei în echipamentul de producere.

Vinurile de colecţie şi de calitate superioară de Cricova, care sânt mândria

naţională a Moldovei, au obţinut peste 70 medalii la cele mai prestigioase
concursuri şi degustaţii din Bordeaux, Barcelona, Roma. Primele medalii au fost
obţinute în 1958 în Lubleana şi Budapesta, unde vinurile Aligote şi Feteasca au
obţinut medalii de argint. Conform rezultatelor celui de-al III-lea Concurs
Internaţional de Vinuri, care a avut loc in 1988 în oraşul Mikuvole – Cehoslovacia,
şapte mostre de vinuri şi spumante de Cricova au fost menţionate cu 3 medalii de
aur (Cabernet, Codru şi Spumant “Codrinskoie”), o medalie de argint (Vin
Spumant Clasic Sec) şi trei diplome de gradul II (Riesling, Aligote, Moldovenesc
Select alb). Peste un an la Bratislava au fost obţinute încă 2 medalii de aur, 5 de
argint şi 7 diplome de onoare. Combinatul de Vinuri “Cricova” a avut onoarea de a
fi invitat şi de a fi membru al Clubului Internaţional a Liderilor Calităţii, fapt
confirmat de premiile anuale în oraşele Barcelona şi Paris. În 2000 la Concursul
Internaţional “Grifonul de Aur 2000”, care a avut loc la Ialta, produsele CV
“Cricova” au obţinut cele mai înalte premii. Astfel Spumantul Clasic “Cricova” a
obţinut “Grand Prix”, iar vinurile de calitate superioară “Codru” şi “Dionis” au
obţinut medalii de aur. În 2002 la Concursul Internaţional “Grifonul de Aur 2002”,
Spumantul Clasic “Cricova” a obţinut deja “ Super Grand Prix”. Din 11 octombrie
2002 Combinatul de Vinuri “Cricova” este unica întreprindere din Republica
Moldova titular a celei mai înalte distincţii de stat – Ordinul Republicii.

Î.S. Complexul de vinuri de calitate Mileştii Mici

Complexul de vinuri „Mileştii Mici” [Anexa 9] este înscris în cartea de

recorduri Guiness ca cea mai mare galerie subterană de pe planetă, mai este numită
şi cea de-a 7-a minune a Moldovei. ÎS Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileştii
Mici” este lider în producerea vinurilor de calitate superioară şi a vinurilor de
colecţie, fiind cel mai vechi loc de păstrare a “lichidului divin”. El ocupă un loc de
onoare în programul turistic al ţării. Pe aici trece una din principalele rute a
vinului. La vizitarea acestei întreprinderi turistul se va pomeni la un moment dat în
interiorul unei cetăţi medievale, înconjurate de ziduri cu nişte turnuleţe de o
configuraţie fantastică. Apoi o cascadă pitorească ca cele de la curţile boiereşti din
sec. XIV, care se străduie să umple de zor pocalele cu vin alb sau roşu. Un
exponat rar – butoiul de 6 tone, împietrit solemn pe postamentul de la intrarea în
Combinat.

Anume acest butoi, pe parcursul a mai multor ani, a păstrat, prin energia
naturală a stejarului, tăria “Cabernet”-ului. Acum comorile din Mileştii Mici
menţin renumele vinurilor moldoveneşti. Oraşul vinicol subteran duce faima
Republicii Moldova în lume, ca fiind ţara producătoare de vinuri de calitate.
 Oraşul se află în galeriile calcaroase la o adâncime de 40 – 85 de metri. A
fost întemeiat la începutul anilor 70 ai sec. XX. Galeriile naturale de la Mileştii
Mici au o lungime totală de 200 km. Dintre acestea sunt valorificate deja 55 de
km. Temperatura constantă a aerului a acestui “regat vinicol” de +12…+14 grade
C, umiditatea relativă de 85-95% favorizează păstrarea rezervelor strategice de vin
ale Moldovei. Aici sunt aduse şi stocate pentru învechire materialele vinicole
selecte ale anilor cu cea mai bogată şi bună recoltă din toate regiunile ţării.

Concomitent, în anul 2005 combinatul “Mileştii Mici” a fost înregistrat în

“Cartea recordurilor Guiness”, întrucât în lume nu există o altă colecţie de vinuri
ce ar întrece după capacităţi grota de la Mileştii, unde se păstrează în condiţii
ideale mai mult de 2 milioane sticle de vin de colecţie.

CVC Mileştii Mici exploatată doar în proporţie de 25 la sută. Aceasta

înseamnă că nici în secolul următor acest adevărat labirint al vinului subteran nu va
avea concurenţă.

Grota din Mileştii Mici, în partea ei exploatată, are nişte capacităţi de

păstrare de 6, 5 milioane decalitri de materie primă (65 milioane litri). Este greu
să-i găseşti egalul şi nu doar în Moldova.

Fiind un element important al itinerarului turistic – oraşul vinicol subteran

“Mileştii Mici”, atrage vizitatori din toată lumea. Pânzele de păianjen şi harta
galeriilor de vinuri sigilată cu ceară roşie, prezentă şi pe etichetele sticlelor,
creează impresia de trecere într-un alt secol. Vinurile din vinotecă se păstrează în
caza, în poziţie orizontală, pe stelaje speciale nu prea mari. Pe fiecare poliţă se
păstrează anumite mărci de vinuri cu vechime diferită. Sticlele nu sunt etichetate -
de aceea, pe fiecare caza (nişe) sunt fixate paşapoarte cu date despre numărul
sticlelor, anul roadei din care este produs vinul, data îmbutelierii. Aici chiar şi cel
mai exigent vizitator va fi satisfăcut de calitatea vinurilor cu marca “Mileştii
Mici”. Vinotecile întreprinderilor vinicole au dreptul să comercializeze o parte din
colecţiile de vinuri, cu condiţia că mai apoi vor lua măsurile respective de
completare a acestora.
 Un loc aparte îl ocupă “Colecţia de Aur” Mileştii Mici. Ea conţine circa
două milioane de butelii de vinuri înalt apreciate de către vinificatorii din întreaga
lume. Vinurile, păstrate aici, sunt produse din recolta diferitor ani, din 1969 până
în prezent: “Pinot”, “Traminer”, “Muscat”, “Riesling”, “Feteasca”, “Codru”,
“Negru de Purcari”, “Trandafirul Moldovei”, “Auriu”, “Cahor-Ciumai”, fabricate
în strictă conformitate cu tradiţiile vechi moldoveneşti. În fiecare picătură a lor se
resimte căldura soarelui şi forţa sevei pământului.

În luna septembrie 2002 Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileştii Mici” a

prezentat vinurile sale de colecţie şi la Strasburg, în incinta Adunării generale
Parlamentare a Consiliului Europei. La prezentare au participat mai mult de 500 de
parlamentari europeni, care au apreciat înalt calitatea vinurilor noastre. În ultimii
ani întreprinderea a cucerit GRAND Prix-ul şi peste 80 de medalii pentru
majoritatea vinurilor sale. La concursul internaţional de la Bruxelles, vinul de
colecţie “Grătieşti” 1986 a fost premiat cu medalie de aur, iar vinul de colecţie
“Auriu” 1986 cu medalia de argint, fiind prima din întreprinderile moldoveneşti
care a obţinut astfel de menţiuni la aceste nominaţii de vinuri. Combinatul de
Vinuri “Mileştii Mici obţine în continuare încă 16 medalii. La Concursul
Internaţional de la Odesa în cadrul Expoziţiei simpozium “Вино и виноделие”
obţine 5 medalii şi anume: 4 de aur pentru vinurile de colecţie “Trandafirul
Moldovei” 1986, “Codru” 1987, “Roşu de Purcari” 1987 şi un de argint pentru
vinul de consum curent “Cabernet”. La alte concursuri din anul 2005 de la
Moscova şi din alte oraşe vin alte medalii de aur pentru acelaşi “Trandafirul
Moldovei”, “Codru” şi “Negru de Purcari”, sau “Cagor-Ciumai” expuse la diferite
concursuri internaţionale de către această întreprindere. În total, în afară de
CRAND PRIX ea a cucerit peste 80 de medalii pe care se poate citi inscripţiile:
Concurs mondial Bruxelles şi alte oraşe ale lumii. Grand Pris “Mercurul de Aur”
a fost obţinut doi ani la rând pentru cea mai bună marcă Comercială a anului (a.
2003 şi 2004) şi menţiunea “Laureat de Gradul II” la concursul “Premiul de Stat
pentru realizări în domeniul calităţii, productivităţii şi competivităţii”, deasemenea
“Cel mai bun contribuabil al anului 2003 şi 2004”.
 Vinăria Purcari SRL

Vinurile din vestita zona Purcari constituie cea mai pregnantă carte de vizita
a Moldovei. Ele sânt cunoscute şi în Europa deja al treilea secol. [Anexa 10]
Francezii au recunoscut splendoarea şi calitatea lor la Expoziţia Mondiala de la
Paris în 1878 şi le-au decernat medalia de aur, familia ţarului Rusiei le procura
pentru consum, deja în secolul XX ele erau livrate curţii regale engleze. Vinurile
nu numai că nu cedează celor vestite de Bordeaux, dar şi se deosebesc de ele în
mod avantajos prin originalitate. De aceea, pe timpuri ele erau cumpărate de firme
mari comerciale pentru a fi vândute la preţuri mari cu denumiri franceze.
Condiţiile naturale favorabile şi amplasarea reuşită a viilor au contribuit la
evidenţierea satului în calitate de principal centru vinicol din zona respectiva.
Apropierea râului Nistru atenuează diferenţa temperaturilor de zi si de noapte,
astfel încât se obţin vinuri foarte armonioase şi fine.

În trecutul nu prea îndepărtat întreprinderea vinicolă din satul Purcari

producea vinuri de calitate superioară “Negru de Purcari”, “Roşu de Purcari”,
Cabernet” şi altele. În anii şasezeci-optzeci ea era unica fabrică din Uniunea
Sovietică care încleia etichete tipărite în limba engleză. Acestea erau etichetele
pentru “Negru de Purcari”, destinat pentru curtea regală a Marii Britanii. În
vinoteca de la Purcari s-au mai păstrat câteva sticle de colecţie pentru această
destinaţie. Trebuie de notat, că această colecţie este demonstrată aproape tuturor
vizitatorilor care participă, măcar, la o singură degustaţie de vinuri bune de Purcari.
Aceasta a devenit o parte componentă a vizitei turiştilor la Vinăria Purcari după
restauraţia întreprinderii la care, deja de cinci-şapte ani se produc vinuri conform
tehnologiei franceze şi tehnologiei “Bang în Box”, care constă în faptul că vinurile
se “îmbuteliază” în pachete de 2 şi de 4 litri.

La vinăria Purcari strugurii de la bun început sunt aleşi în mod manual după
calitate. Cei mai buni struguri sunt utilizaţi pentru producerea vinurilor de cea mai
înaltă calitate, restul pentru vinul de consum curent. La fabrică există butoaie mari
din lemn de stejar, dar există şi butoaie de dimensiuni mai mici, special procurate
din Franţa în care vinul este păstrat pentru maturizare.

Cea mai mare atracţie turistică este aici, bineînţeles, conacul vechi al fabricii
restaurat şi modificat în aşa fel încât turistul să se simtă în al noulea cer. El are la
dispoziţie un hotel, camere lux, sală de jocuri, teren pentru tenis, două iazuri
situate chiar în faţa fabricii, unde pe timp frumos poate prinde peşte, se poate
răcori la umbra popasurilor de pe mal spre care duc scări pavate, iar de jur împrejur
creşte o iarbă verde ca la carte. Aici se cere de menţionat următorul lucru:
asemenea fabrici cu un asemenea fast există una doar la Purcari, Republica
Moldova şi alta în Slovenia, ele fiind unice în felul lor din tot estul Europei.

La sfârşitul anului 2005, dacă mergi la vinăria Purcari, fondată din 1827,
poţi degusta Cabernet Sauvignon sau Chardonnay de Purcari, Sauvignon de
Purcari de calitate superioară din roada anului 2003. Aici şi numai aici poţi avea o
întâlnire de neuitat cu “vinurile regeşti”, fiindcă vinurile albe de Purcari sunt regine
a vinurilor albe, iar vinurile negre şi roşii seci, dar şi de desert cum ar fi bunăoară
– Cagor . Mai savurezi aroma şi gustul vinurilor Pinot Noir de Purcari, Merlot de
Purcari, Cabernet Sauvignon de Purcari, Roşu de Purcari şi Negru de Purcari.

Traseele turistice viti-vinicole incluse in programul ,,DRUMUL

VINULUI”

Moldova se afla la frontiera de nord a viticulturii industriale, însa dupa

resursele sale climatice ea seamănă cu cele mai bune regiuni vinicole ale Franţei,
fapt care influenţează asupra calităţii si sortimentului vinurilor produse: în
Moldova se produc atât vinuri uşoare de masa, cât si vinuri de culoare consistenta,
de desert si spumante. Clima caracteristica Moldovei si relieful ei specific deluros
creează condiţii perfecte pentru cultivarea vitei de vie în asa numitele cupe,
depresiuni de teren orientate spre soare. Cupele acumulează căldura si protejează
viile contra vânturilor reci si fierbinţi, si permit poamei sa se coacă în mod cuvenit.
Dupa condiţiile sale climaterice Moldova este împărţita în 3 zone: • Zona centrala,
sau zona Codrilor. Mai mult de 50% din viile Moldovei sunt acumulate în aceasta
regiune. Datorita reliefului deluros plantaţiile sunt protejate contra îngheţului si
secetei.

Aici se produc vinurile uşoare albe si spumante. Majoritatea viilor sunt

plantate cu Chardonnay, Feteasca, Sauvignon, Riesling, Traminer roz, Cabernet.

Aici mai mult de 100 ani din soiurile Cabernet-Sauvignon si Merlot se produc
vinuri roşii, cele mai bune din care nu cedează vestitelor Chateux Bordeaux, si de
mai multe ori au câştigat competiţii internaţionale prestigioase.

În afara de acestea, aici se produc divinurile (brandy) si balsamuri.

În zona Codrilor se afla si vestitele vinoteci moldoveneşti: Cricova, Branesti

si Milestii Mici, si binecunoscuta microzona Romaneşti, fosta fabrica privata de
vinuri a dinastiei Romanov.

 TraseulI "Muzee sub cerul liber. Muzee - in subterane"

Traseul incepe cu vizitarea Colegiului National de Viticultura si Vinifi catie
din c. Stauceni, unde viitorii viticultori pătrund in tainele acestei profesii nobile.
Nu departe de aici, la Ivancea, veti admira un excepţional Muzeu al Meşteşugurilor
populare din Moldova, situat in incinta unui minunat monument de arhitectura din
sec. XIX - Conacul Balioz. La Branesti aveţi un bun prilej de a va remedia in
labirinturile de galerii subterane si sala de degustare a cunoscutei întreprinderi
"Pivniţele din Branesti". Apoi drumul continua spre una dintre perlele turistice ale
Moldovei, faimosul Complex muzeal "Orheiul Vechi" - considerat un adevărat
Muzeu sub cerul liber (mănăstiri rupestre, ruine a trei oraşe din diferite epoci
istorice: sec. V-III i.e.n.; sec. XIII; sec-XV., casa etnografi ca, muzee cu o colecţie
de peste 4 mii bunuri culturale etc). Pe parcursul traseului veti putea admira si
renumitele fl ori din piatra, elemente arhitecturale tradiţionale ale satelor din zona
Orheiului. La Cricova va veti putea plimba pe străzile care se intind pe zeci de
kilometri ale unui adevărat oras subteran al vinifi catorilor. Cramele de aici va vor
ajuta sa intelegeti ca in Moldova calitatea este o tradiţie si o realitate.

 Traseul II "Un divin divin. Către nordul republicii"

 Comuna Peresecina va permite de a descoperi mediul rural tradiţional al
Moldovei si o vinarie cu un specifî c cărei doar al ei. Traseul va continua spre
locurile istorice din Nordul Moldovei: mănăstirile rupestre, cetăţile antice si
medievale, landsafturile pitoreşti, cascadele mai multor riuri, coturile batrinului
Nistru care fascinează inimile fi ecarui vizitator. Astfel la Tipova, Saharna, Japca,
Rudi (la alegere) veti fi impresionaţi de stilul monahal conservat, bucătăria
multiseculara, ce va oferă si posibilitatea de a servi băuturi si bucate pregătite dupa
tehnologii vechi călugăreşti. In continuare aveţi şansa de a admira enigmatica
fortăreaţa Cetatea Soroca (1490), care a jucat un rol important in sistemul defensiv
al Moldovei si care, ca si Cetăţile Castel del Monte, Queenborough, Walmer, Deal
aparţin epocii Renaşterii. Aromele si chihlimbarul divinurilor din Moldova le veti
putea aprecia vizitind renumitele intreprinderi "Barza alba" (Bălti), "Călăraşi"
(Călăraşi), "Aroma" (Chişinău). La Bahmut va spune "bine ati venit" Rezervaţia
stiintifi ca "Plaiul Fagului", unde veti putea admira speciile de plante afl ate sub
protecţia statului, cit si neasemuita frumuseţe a pădurilor seculare din Moldova.

 TraseulIII "Roua Codrilor Moldovei"

Pentru inceput veti vizita Fabrica de vin Cojusna, unde ve-ti face cunoştinţa
cu procesele tehnologice de prelucrare a strugurilor, iar stilul arhitectural deosebit
al sălilor de degustare va va indemna sa savuraţi vinurile propuse de viticultorii din
partea locului pentru degustare. Traseul va oferă posibilitatea de a vizita cele mai
vechi mănăstiri ale Moldovei Capriana (1427), Varzaresti (1420) si Hincu (sec.
XVII). Lozova va descoperă renumita rezervaţie stiintifi ca Codrii" cu un
impresionant Muzeu al Naturii, iar Doina posibilitatea de a admira împrejurimile
pline de farmec si Conacul Ralli-Arbore, vizitat adesea de poetul rus A.S.Puskin va
oferă Nu departe de aici se găseşte un alt centru vinicol Nisporeni cunoscut prin
producerea vinului, băuturilor tari si a spumantelor. La dorinţa Dvs. puteţi vizita
adiţional si centrele unor meşteşuguri populare din zona (Nisporeni - icoane;
Lozova - broderii, covoare, prosoape; Iurceni - obiecte impletite din lozie, olărit).
Licorile înmiresmate ale unui adevărat Heres fabricat in Moldova, le veti putea
recunoaşte oricind si oriunde dupa ce veti vizita întreprinderea "Vinuri - Ialoveni".
  Traseul IV "Aurul bobitelor. Către sudul republicii"
Zona de Sud. Aici se cultiva soiuri franceze adaptate la condiţiile locale:
Pinot gris, muscat alb, Traminer roz, Gamay freux, Cabemet s.a. De asemeni, zona
de Sud este cunoscuta prin vinurile roşii de calitate superioara, adeseori comparate
cu cele din provincia franceza Bordeaux.

Pivoții vinificatiei din aceasta zona sunt Comrat, Taraclia, Ciumai si Trifesti.

In localitatea Hincesti, veti descoperi "Castelul de vinatoare" a lui Manuc Bei

(arhitect A.Bernardazzi). Tot aici va aşteaptă una dintre vestitele întreprinderi
vinicole "Vitis-Hincesti". Aceasta zona găzduieşte mai multe întreprinderi
reprezentative care pot fi selectate pentru a fi vizitate pe traseu conform
exigentelor Dvs.: Comrat (producerea vinurilor albe si roşii de desert); Chirsova
(producerea spumantelor); Cazaclia si Taraclia (renumitele vinuri Cabemet si Pinot
noir). Sunteţi aşteptaţi si la Muzeul de Istorie si Etnografi e "D. Cara-Ciobanu" din
Besalma, ce dispune de o bogata colecţie de mostre ale culturii găgăuzilor.
Complexul turistic din Albota va oferă posibilităţi de cazare, agrement adiţional
(calatorii ecvestre, tenis, cunoaştere a folclorului naţional, posibilităţi de
participare la procesele de confecţionare ale unor obiecte de meşteşugărit si lucrări
agricole, etc). Traseul continua spre Vulcanesti unde va deschide uşile una din cele
mai modeme întreprinderi vinicole "Aur-vin". La Văleni veti admira o colecţie
excepţionala de vita de vie, cit si renumita rezervaţie stiintifi ca "Prutul de Jos".
Acest paradis al naturii cu gingăşia cimpurilor de nuferi albi si galbeni va da un
colorit fascinant călătoriei Dvs. "Nufărul alb" a împrumutat denumirea si celei mai
renumite staţiuni balneoclimaterice de la Cahul unde se aplica pe larg ca tratament
- uvoterapia. Centrul vinicol din Leova se prezintă cu o frumoasa colecţie de
vinuri. Reintorcindu-va spre Chişinău veti ramine adine impresionaţi de
ospitalitatea oferita de una dintre faimoasele întreprinderi vinicole ale Moldovei -
Milestii Mici, dotata si ea cu un adevărat orasel ascuns sub pamint, unde veti putea
degusta vinuri unice. Aici ca si la multe alte întreprinderi incluse in Drumul
Vinului veti fi intimpinati ca cei mai dragi si aşteptaţi prieteni.
 Dispune de o bogata colecţie de mostre ale culturii găgăuzilor. Complexul
turistic din Albota va oferă posibilităţi de cazare, agrement adiţional (calatorii
ecvestre, tenis, cunoaştere a folclorului naţional, posibilităţi de participare la
procesele de confecţionare ale unor obiecte de meşteşugărit si lucrări agricole, etc).
Traseul continua spre Vulcanesti unde va deschide uşile una din cele mai modeme
întreprinderi vinicole 11
Aur-vin". La Văleni veti admira o colecţie excepţionala de
vita de vie, cit si renumita rezervaţie stiintifi ca "Prutul de Jos". Acest paradis al
naturii cu gingăşia cimpurilor de nuferi albi si galbeni va da un colorit fascinant
călătoriei Dvs. "Nufărul alb" a împrumutat denumirea si celei mai renumite staţiuni
balneoclimaterice de la Cahul unde se aplica pe larg ca tratament - uvoterapia.
Centrul vinicol din Leova se prezintă cu o frumoasa colecţie de vinuri.
Reintorcindu-va spre Chişinău veti ramine adine impresionaţi de ospitalitatea
oferita de una dintre faimoasele întreprinderi vinicole ale Moldovei - Milestii Mici,
dotata si ea cu un adevărat orasel ascuns sub pamint, unde veti putea degusta vinuri
unice. Aici ca si la multe alte întreprinderi incluse in Drumul Vinului veti fi
intimpinati ca cei mai dragi si aşteptaţi prieteni.
 Concluzii şi recomandări

Cercetarea efectuată ne permite să ajungem la o serie de concluzii şi să

propunem unele recomandări.

Moldova este o ţară cu bogate resurse turistice naturale dar şi antropice care-
i permit să dezvolte o gamă diversă de produse turistice. Însă totodată acestea
rămân a fi puţin valorificate pentru a permite atragerea turiştilor străini. Cea mai
oportună formă de turism din ţara noastră care ar avea impact pozitiv asupra
turismului receptor este totuşi turismul viti-vinicol. La cele menţionate putem
aduce următoarele dovezi:

 Viticultura şi vinificaţia au fost principalul gen de activitate al populaţiei şi

rămân a fi sursa de bază în economia Republicii Moldova. Vinurile de pe teritoriul
republicii sunt exportate în Occident, aducând venit şi prosperare economiei cât şi
folosesc drept carte de vizită pentru potenţialii turişti
 Oenotecile Moldovei reprezintă un potenţial enorm în ceea ce priveşte
turismul viti-vinicol. Sunt vestite în întreaga lume prin lungimea galeriilor şi prin
colecţiile unicale regăsite aici, care au inclus Republica Moldova în Cartea
recordurilor Guiness, drept deţinătoare a celei mai mari colecţii de vinuri din lume.
Ceea ce este o promovare forte pentru atragerea turiştilor din Occident.
 Itinerarele moldoveneşti ale vinului reprezintă un tezaur turistic atât pentru
bogăţia culturală şi economică a ţării, cât şi pentru interesul cultural şi intelectual
al turiştilor străini.
 Obiectivele turistice viti-vinicole pot fi îmbinate ce succes împreună cu
Patrimoniul turistic. Aceasta completează gama impresiilor, oferind turiştilor
posibilitatea de a explora ţara dintr-un unghi mai vast.
 Programul Naţional în domeniul turismului „Drumul Vinului în Moldova”
are drept scop impulsionarea dezvoltării turismului viti-vinicol şi integrarea
acestuia în reţeaua internaţională a turismului viti-vinicol.
 Traseele turistice viti-vinicole, menite pentru promovarea Programului
Naţional în domeniul turismului „Drumul Vinului” propun atât vizitarea
obiectivelor turistice viti-vinicole vestite din ţară, cât şi vizita mănăstirilor vechi, şi
a obiectivelor turistice precum Orheiul Vechi, Ţâpova, etc.
Activitatea turismului viti-vinicol desfăşurată, care poate să cuprindă vizitare
cramelor, degustarea vinurilor, alimentaţia, agrementul, cât şi cazarea constituie un tot
unitar şi care se regăsesc în componentele produsului turistic. În acest sens, este
obligatoriu asigurarea unei corelaţii corespunzătoare între calitatea dotărilor, a
echipamentului şi aspectul general al cramelor vinicole, cu spaţiile pentru alimentaţie,
cazarea şi agrement.

Dacă analizăm structura turismului viti-vinicol, la baza ofertei turistice stau

cramele vinicole, incluse într-un program organizat, capabil să asambleze toate
procedurile de practicare a acestui domeniu de turism.

Modernizarea şi dezvoltarea activităţilor de turism viti-vinicol depind într-o

proporţie ridicată de nivelul de dezvoltare a întreprinderilor din domeniu şi de
posibilităţile acesteia.

Putem considera că turismul viti-vinicol poate să se dezvolte şi să fie cunoscut şi

agreat pe plan intern şi internaţional, doar prin promovarea unei imagini pozitive a ţării
noastre pe plan internaţional care poate fi adaptată la nivelul exigenţelor lumii
civilizate, precum şi o pregătire profesională şi de comportament al personalului din
acest domeniu.

Viticultura şi vinificaţia au tradiţii seculare pe meleagurile moldave, de ele au depins

întotdeauna mulţimea obiceiurilor statornice în satele noastre. De pe podgoriile
moldoveneşti se obţin roade bogate de struguri de masă, precum şi vinuri naturale pentru
cele mai rafinate gusturi. Vinurile Moldovei s-au făcut cunoscute pe numeroase meridiane,
fiind deopotrivă preţuite la mesele regale, în saloanele de lux şi la expoziţii. Moldova este
recunoscută pe plan mondial ca ţară viti-vinicolă ce pe plaiul moldav cunoaşte o istorie de
veacuri. Producerea vinului a acumulat o experienţă venită de la traci, daci, greci, romani,
francezi, etc.

Domeniul viti-vinicol şi industria turistică contribuie la atragerea unui număr tot mai
mare de consumatori ai producţiei acestei ramuri.

Pentru asigurarea reală a dezvoltării turismului viti-vinicol este necesar de elaborat şi

realizat activităţi legate de acordarea unor facilităţi pentru obiectivele turistice:

 Elaborarea unui sistem de măsuri pentru susţinerea materială a acestora, prin

stabilirea unui regim facilitar;
 Stabilirea unor tarife speciale la prestarea serviciilor de transport şi cazare pentru
turiştii ce intenţionează să procure pachete;
 Schimbul de experienţă cu privire la implimentarea unor programe turistice;
 Colaborarea în domeniul pregătirii şi perfecţionării cadrelor;
 Promovarea comună a produselor turistice viti-vinicole;
 Atragerea investiţiilor în domeniul turismului viti-vinicol;
 Înfiinţarea întreprinderilor mixte.
Principalele direcţii strategice de dezvoltare a turismului viti-vinicol necesare de a fi
aplicate în ţara noastră sunt:

1. Renovarea căilor de acces şi a zonelor publice aferente întreprinderilor viti-

vinicole;
 2. Stabilirea unei gestionări şi administrări corporative a rutei turistice
internaţionale „Drumul Vinului în Moldova”;
3. Stabilirea unui parteneriat coerent între gospodăriile vinicole, întreprinderile
vinicole, Departamentul Agroindustrial „Moldova – Vin ”, Asociaţia Naţională a agenţiilor
de Turism, Autorităţile Administraţiei Publice Locale şi Întreprinderile industriei turismului
pentru implimentare şi promovare;
4. Elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi individual pe
instituţie.
În concluzie putem menţiona că Moldova îşi afirmă cu tot mai multă siguranţă
dreptul de a fi parte componentă a căii europene a vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc
din capitală, cuprind practic întreg teritoriul republicii. Agenţiile turistice le propun celor
interesaţi tururi tot mai consistente şi atractive. Turismul viti-vinicol este un fenomen
caracteristic epocii în care trăim. Preocupările vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii
inspirate, pe care o ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu şi binevoitor
interes.

Anexe

 Traseul I. Muzee sub cerul liber. Muzee - în subterane

Traseul II. Un divin divin. Către nordul republicii

Traseul III. Roua Codrilor Moldovei

Traseul IV. Aurul bobițelor. Către sudul republicii.

 Balanța resurselor alimentare-Strugurilor și utilizării lor în perioada 2012-2019
  RESURSE, mii tone UTILIZĂRI, mii tone Nivelul
Prelucrarea în Consumul
Variaţia
Total scopuri personal Total
Anul Producţie Import stocurilo Export Pierderi autoaproviz
resurse nealimentare al utilizări
r
* populaţiei
2012 506,00 11,00 1,00 518,00 31,00 459,00 5,00 23,00 518,00 104,0
2013 612,70 17,30 -1,00 629,00 38,30 561,90 6,00 22,80 629,00 103,7
2014 593,90 15,20 1,10 610,20 52,20 529,40 5,80 22,80 610,20 106,4
2015 598,70 13,00 0,20 611,90 45,90 539,50 6,00 20,50 611,90 105,8
2016 615,70 14,10 2,20 632,00 51,40 552,40 6,20 22,00 632,00 106,1
2017 675,10 12,40 -3,60 683,90 80,30 572,70 6,70 24,20 683,90 111,8
2018 730,20 11,50 -27,80 713,80 48,10 629,60 7,20 28,80 713,80 109,7
2019 658,70 11,10 3,00 672,90 63,10 573,10 6,50 30,20 672,90 108,0

Balanța resurselor alimentare-strugurilor și utilizarea lor în

perioada 2012-2019
730.20 713.80 713.80
629.60

11.50 48.10 7.20 28.80

700.00
500.00 -27.80
300.00
100.00
-100.00 rt r rt i i ri
ţi e po ilo ur
se
po e* er ie
iză
duc ur s x tar e rd l aţ l
o Im c e E en Pi u ti
Pr st
o lr op lu
ţia ota a lim a lp ota
T ne T
ria al
Va uri s on
op pe
r
sc ul
în
ea um
rar ons
uc C
el
Pr
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019