CUPRINS

1.Misiunea si strategia bancii.Metode de fundamentare a alegerii strategiei. 2.Scopuri generale si specifice ale activitatii. MISIUNEA BNCII..............................................5

Moldindconbank - una din bncile cheie ale sistemului bancar moldovenesc..............5

Moldindconbank - banc universal n prestarea serviciilor financiare de calitate.......5

Moldindconbank - banca de dezvoltare a businessului clienilor si.............................5

Moldindconbank - banc eficient.................................................................................5

Moldindconbank - banc mobil n permanent dezvoltare..........................................5

Moldindconbank - banc cu o nalt responsabilitate social.......................................6

SARCINA DE BAZ Sporirea eficienei activitii bncii n vederea maximizrii profitului i minimizrii riscurilor............................................................................6

Optimizarea structurii organizatorice a bncii..............................................................6

Atragerea resurselor.....................................................................................................6

Principiile eseniale, care stau la baza activitii curente a bncii sunt:.......................7

Optimizarea reelei de reprezentare teritorial a bncii...............................................6

Managementul riscurilor...............................................................................................6

Tehnologiile informaionale bancare.............................................................................6

Politica de cadre............................................................................................................6

Activitatea social-filantropic........................................................................................6

Principalele direcii strategice ale bncii BC Moldindconbak SA vor fi orientate spre:..6 Tipurile de credite acordate de ctre BC ,Moldindconbank S.A.. .8 Etapele procedurii de examinare a creditului........................9 1.Ftapa preliminar.............................................9 2.Analiza sursei primare de rambursare..........................9

3.Analiza sursei secundare de rambursare Fig. 1.2 Etapele procedurii de examinare a creditului..................................................................................................................9

Domenii funcionale Valutare......................................................................................13

Documentele necesare a fi prezentate pentru deschiderea contului:.........................16

Conturi curente...........................................................................................................16

Filialele BC Moldindconbank S.A. conform regulamentului presteaz urmtoarele servicii:..................................................................................................................24

8.Controlul in sistema dirijrii cu banca. Tipuri de control. Evidenta aspectelor de control, de comportare si caracteristica controlului efectiv...................................27

9.Cultura organizationala si responsabilitatea sociala a bncii...................................27

10.Procesul de comunicare in sistema de dirijare cu banca (luind in consideraie mediul exterior). Tipurile de comunicare si factorii de perfecionare. Sistemul informaional.........................................................................................................34

11.Primirea si realizarea deciziilor pe baza fundamentrii si ndeplinirii problemelor

strategice si operative...........................................................................................35

12.Managementul riscurilor in activitatea bancara.....................................................37

Politicile specifice de estimare a riscului de credit sunt:.............................................39

13.Comuterizarea activitatii. Situatia actuala si perspectiva......................................40

Tehnologii informaionale...........................................................................................41
INTRODUCERE

BC Moldindconbank S.A. este una din cele mai mari i mai vechi bnci din Moldova, activnd n sistemul bancar autohton de la 1 iulie 1959 n calitate de filial a Stroibank-ului din URSS. Principalele obiective ale acesteia au fost finanarea obiectelor industriale, a ntreprinderilor complexului energetic, a magistralelor de transport. La 25 octombrie 1991, conform hotrrii Adunrii Constitutive banca a fost reorganizat n Banca Comercial pe Aciuni pentru Industrie i Construcii - BC "Moldindconbank" S.A. Reorganizarea nu a reprezentat doar schimbarea denumirii i a structurii organizatorico - juridice, dar i lrgirea semnificativ a serviciilor prestate cu scopul de a transforma banca ntr-o instituie financiar universal. Experiena acumulat n perioada anterioar, cnd banca avea statut de subdiviziune a Bncii de construcii a URSS, capitalul impuntor, au permis bncii s se plaseze chiar de la nceput printre cele mai importante instituii bancare din Republica Moldova. Astzi BC "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai mari bnci din Republica Moldova cu o infrastructur bine dezvoltat i cu o reputaie nalt pe piaa financiar internaional. Reeaua de filiale i reprezentane ale bncii reprezint factorul principal de succes pentru banc. Prin intermediul reelei de subdiviziuni teritoriale banca acord intreaga gam de servicii, se apropie de clieni, extinde aria de acoperire a clienilor existeni i poteniali. BC Moldindconbank S.A dispune de o reea larg de subdiviziuni teritoriale, care se extinde rapid i presteaz ntreaga gam de servicii bancare. Astfel, n prezent, Banca este reprezentat in
majoritatea localitilor importante de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul a 106 de subdiviziuni, dintre care 47 filiale,(anexa 1) 50 reprezentane (Anexa 2) i 9 case de schimb valutar 1.

n viitor BC Moldindconbank S.A prevede dezvoltarea att cantitativ, ct i calitativ a reelei de distribuie. De asemenea, Banca tinde s-i optimizeze reeaua sa corespondent cu marile instituii financiare avnd peste 50 de corespondeni bancari din 19 ri printre care Citibank N A
(USA), The Bank of NewYork Mellon (USA), Standard Chartered Bank (USA), Commerzbank (Germania), Rai ffeizcn Zentralbank Oestereich (Austria), Sberbank (Rusia), Privatbank (Ukraina), Credit Suisse

(Switzerland) etc.

Un segment important n activitatea bncii pe plan internaional l reprezint colaborarea cu organismele financiare internaionale, cum ar ti Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD), Banca Mondial. Asociaia Internaional de Dezvoltare (IDA), Fondul Internaional pentru Dezvoltarea Agriculturii (FIDA). Principii eseniale, care stau la baza activitii curente a bncii sunt:
a) b) c) d)

creterea rentabilitii; efectuarea operaiunilor n acele regiuni unde exist proiecte sigure i de perspectiv; creterea ponderii pe piaa bancar prin acordarea serviciilor de o calitate nalt; asigurarea creterii continue a veniturilor prin investirea resurselor n active de cea mai satisfacerea maxim a necesitilor tuturor clienilor. deschiderea i deservirea conturilor bancare n diferite valute; transferuri bneti rapide n orice punct al lumii n cadrul sistemelor de plat emiterea crdurilor Maestro, MasterCard, deservirea crdurilor American Express; deservirea cecurilor de cltorie i emiterea crdurilor American Express; operaii documentare privind operaiile de export-import; emiterea cecurilor nominative Deutsche Bank AG i Citibank NA, cecurilor de efectuarea plilor bancare cu utilizarea sistemului Client - Banc n regim on-line; servicii n domeniul activitii investiionale; operaii pe piaa valorilor mobiliare;

bun calitate;
e)

BC Moldindconbank S.A. presteaz clienilor si un spectru larg de servicii, inclusiv:

a) b)

internaionale Western Union, SWIFT;

c) d) e) f)

cltorie American Express ;

g) h) i)

j) acceptarea diverselor pli de la populaie; k) creditarea n moned naional i valut strin, inclusiv din liniile de credite ale organismelor financiare internaionale (BERD; IDA, FIDA, IFC etc.);
1)

acceptarea unui larg spectru de depozite de la persoanele fizice i juridice; m) pstrarea

valorilor n safeuri individuale. ntr-o perspectiv pe termen mediu se va implementa politica dezvoltrii consecvente a bncii cu o reea mai larg de filiale, care desfoar o activitate i presteaz toate tipurile de servicii financiare, bazate pe tehnologii bancare performante. Cel mai preios capital al bncii sunt clienii. La momentul de ta BC Moldindconbank S.A. deservete majoritatea organizaiilor de construcie din republic, organizaii de transport, ntreprinderea de stat Moldtelecom, Calea ferat din Moldova, SRL Moldovatransgaz, fabrica de covoare Covoare Ungheni, SA Frigo, fabrica de vinuri din Clrai, , SA VISMOS, SA Farmaco, Air Moldova, ntreprinderi din industria prelucrtoare, firme de comer private,

persoane fizice. Fiind una dintre bncile de frunte n sistemul bancar al rii, BC Moldindconbank S.A. tinde s-i menin i s-i consolideze sporirea poziiilor sale, s atrag noi clieni i s stimuleze businessul clienilor si vechi, investind n viitorul economei naionale. Sarcina de baz a bncii este: Sporirea eficienei activitii bncii n vederea maximizrii profitului i minimizrii riscurilor.
1.

Misiunea si strategia bancii.Metode de fundamentare a alegerii strategiei. 2.Scopuri

generale si specifice ale activitatii. MISIUNEA BNCII

Acordarea serviciilor i produselor bancare calitative i moderne cu scopul obinerii veniturilor pentru creterea pe termen lung a capitalului acionarilor. PRINCIPIILE DE BAZ ALE ACTIVITII Moldindconbank - una din bncile cheie ale sistemului bancar moldovenesc

Moldindconbank - una din cele mai mari bnci din Moldova Moldindconbank - banc cu o istorie i tradiii bogate Moldindconbank - banc cu o reea teritorial dezvoltat Moldindconbank deservete cele mai variabile categorii de clieni - de la deponeni Moldindconbank acord un spectru larg de servicii bancare Moldindconbank presteaz servicii de nalt calitate Moldindconbank - consultant i asistent n dezvoltarea businessului clienilor Moldindconbank - partener fidel i de ncredere pentru clieni Moldindconbank - banc deschis i transparent n relaii cu clieni Moldindconbank acord o atenie individual fiecrui client Moldindconbank evalueaz i minimizeaz riscurile aferente activitii Moldindconbank optimizeaz permanent cheltuielile i veniturile Moldindconbank asigur rentabilitate maxim a capitalului Moldindconbank permanent modernizeaz i perfecioneaz tehnologiile

Moldindconbank - banc universal n prestarea serviciilor financiare de calitate

individuali pn la ntreprinderi mari

Moldindconbank - banca de dezvoltare a businessului clienilor si

Moldindconbank - banc eficient

Moldindconbank - banc mobil n permanent dezvoltare

informaionale

Moldindconbank optimizeaz procesele business i structura organizatoric Moldindconbank implementeaz tehnologii avansate, ofer servicii bancare noi Moldindconbank promoveaz valorile naionale n societate Moldindconbank susine cultura, arta i sportul moldovenesc

Moldindconbank - banc cu o nalt responsabilitate social

Moldindconbank acord ajutor material pturilor social vulnerabile

SARCINA DE BAZ Sporirea eficienei activitii bncii n vederea maximizrii profitului i minimizrii riscurilor DIRECIILE PRIORITARE DE ACTIVITATE Activizarea vnzrilor produselor i serviciilor bancare. Banca va promova politica de vnzare a serviciilor bancare, orientat spre diversificarea produselor pentru businessul mic i mijlociu, dezvoltarea managementului pe relaii cu clienii prin apropierea de necesitile i cerinele individuale. Banca va utiliza cele mai moderne i eficiente instrumente de promovare a produselor i serviciilor bancare. Banca va majora vnzrea de produse non-creditare, n special prin canalele de distribuire electronic. Optimizarea structurii organizatorice a bncii. Banca va optimiza structura organizatoric a bncii n vederea activizrii procesului de vnzri i majorarea calitii serviciilor prestate. Atragerea resurselor. Banca va promova o politic activ n domeniul atragerii resurselor financiare de pe piaa local i extern prin promovarea unui spectru larg de depozite i alte instrumente financiare. Banca va Creterea
e. f. potenialului de marketing prin publicitate mai activ i vnzri directe

Diversificarea Formarea

ofertelor pentru finanarea agriculturii i ncurajarea exporturilor

unui stat de cadre tinere i calificate prin instruirea permanent i

motivarea angajailor prin pachet salarial individual Principiile eseniale, care stau la baza activitii curente a bncii sunt: . . . . . . . 1 2 o J 4 5 6 7 8 universalitatea; loialitatea; responsabilitatea social; nivelul internaional de dezvoltare; deservirea complex n orice oficiu al bncii; implementarea continu a tehnologiilor performante; susinerea sistemului adecvat de monitorizare a riscurilor; rentabilitatea nalt a activitii. ntr-o perspectiv pe termen mediu se va implementa politica dezvoltrii consecvente a

bncii cu o reea larga de filiale, care desfoar o activitate profitabil i presteaz toate tipurile de servicii financiare, bazate pe tehnologii bancare performante. Cel mai preios capital al bncii sunt clienii. La momentul de fa BC "MOLDINDCONBANK" S.A. deservete organizaii de construcie din republic, organizaii de transport, ntreprinderi de stat, ntreprinderi din industria agricol, ntreprinderi din industria prelucrtoare, firme de comer i industrie private, persoane fizice. BC MOLDINDCONBANK S.A. presteaz clienilor si un spectru larg de servicii, inclusiv:

deschiderea i deservirea conturilor bancare multivalutare; transferuri bneti rapide n orice punct al lumii n cadrul sistemelor de plat

internaionale Western Union, RUS-Express, VMT, STRADA ITALIA, ct i prin intermediul reelei conturilor corespondente cu utilizarea sistemei S.W.I.F.T.;

emiterea i deservirea crdurilor MasterCard i American Express; operaii documentare privind operaiile de export-import; emiterea cecurilor nominative i a cecurilor de cltorie American Express; servicii de consultan n sfera investiiilor; servicii de brokeraj pe piaa hrtiilor de valoare i pe piaa Forex;

continua conlucrarea cu organizaiile financiare internaionale, fondurile de investii i bncile strine n vederea atragerii resurselor accesibile de pe piaa extern. Optimizarea reelei de reprezentare teritorial a bncii. Banca va activiza extinderea geografic a reelei de subdiviziuni teritoriale n regiuni cu potenialul economic nalt, va monitoriza i eficientiza activitatea subdiviziunilor existente ale bncii. Banca va dezvolta tehnologiile de deservire a clienilor la distan i va lrgi infrastructura de deservire a crdurilor bancare (bancomate, POS-terminale). Managementul riscurilor Banca va intensifica activitatea de prevenire i gestiune a riscului prin optimizarea tuturor procedurilor i proceselor interne, dezvoltarea mecanismelor de control i imunizarea portofoliului bancar. Tehnologiile informaionale bancare. Banca va continua modernizarea tehnologiilor informaionale, automatizarea proceselor bancare cu scopul de a minimiza costurile operaionale ale bncii i optimizarea proceselor de business. Banca va majora gradul de asigurare a activitii bncii cu echipament bancar modern i tehnica de
calcul.

Politica de cadre. Managementul resurselor umane n banc va fi orientat spre majorarea productivitii muncii angajailor. Banca va intensifica instruirea personalului inclusiv i n domeniul tehnicilor de vnzri, va dezvolta spiritul corporativ n colectivul bncii. Activitatea social-filantropic. Banca n continuare va acorda ajutorul material pturilor vulnerabile ale societii, va susine cultura i sportul naional, va participa la aciunile de pstrare i promovare a valorilor naionale. Principalele direcii strategice ale bncii BC Moldindconbak SA vor fi orientate spre:
a. b.

Introducerea

inovaiilor n deservirea clienilor

Fidelizarea clienilor cu istorie de credit foarte bun i experien de colaborare cu Majorarea cotei de pia creditare, prin promovarea activ a creditelor ipotecare

banca
c. d.

Implimentarea unui management al riscurilor orientat spre analiza mai calitativa servicii bancare electronice: Internet-banking, Telebanking, Client Bank i emiterea cambiilor bancare; servicii n domeniul activitii investiionale; creditarea n moned naional i valut strin, inclusiv din liniile de credite ale finanarea i asigurarea operaiilor de export-import;
6

a clienilor i formarea rezervelor suplimentare

extrase electronice din conturile clienilor;

organismelor financiare internaionale;

acceptarea unui larg spectru de depozite; pstrarea valorilor n safeuri individuale.

BC "MOLDINDCONBANK" S.A. i intensific colaborarea cu partenerii strini n diverse domenii ale activitii financiare. Civa ani la rnd, au fost valorificate mijloacele financiare pentru finanarea operaiunilor comerciale din liniile de credite oferite de ctre Citibank, N.A. i Commerzbank, Frankfurt. Din anul 1999 s-a nceput utilizarea liniei de credit de la Banca Mondial n cadrul proiectului de dezvoltare a sectorului privat. n anul 2000 banca a aderat la sistemul Europay, ceea ce i-a permis s emit crdurile bancare Cirrus/Maestro i MasterCard. In 2001 a fost deschis linia de credit de la Corporaia Financiar Internaional, mijloacele creia sunt valorificate cu succes. Extinderea relaiilor externe i-a gsit expresia n cooperarea BC MOLDINDCONBANK S.A. cu bncile strine - Citibank, Commerzbank, Drezdnerbank, Rabobank, Interbanka, Eximbank (Washington). De asemenea se duc tratative de cooperare cu alte instituii financiare internaionale. Echipa de specialiti a BC MOLDINDCONBANK S.A. este format din profesioniti, i este capabil s rezolve n mod eficient obiectivele bncii. Muli specialiti ai bncii i-au fcut stagiul n instituiile bancare i financiare din Europa i America. Eficiena echipei de specialiti a BC MOLDINDCONBANK S.A. se datoreaz i repartizrii eficace a funciilor i formrii reuite a organigramei bncii. n vedrea documentrii cu informaia cu privire la membrii consiliului, organului executiv, vicepreedinii bncii i contabilul ef a BC MOLDINDCONBANK S.A. Reeaua de filiale s-a dezvoltat continuu pn la 71 de filiale i reprezentane care sunt situate pe tot teritoriul republicii, acestora atribuindu-se anumite funcii. 3.Domenii funcionale (de credit, valutare, operaii de casa, conturi cu populaia, operaii inerbancare).

Creditul bancar reprezint operaiunea prin care Banca elibereaz resurse fiananciare, n schimbul
unui acord de rambursare viitoare, nsoit de plata unei dobnzi (comisioane, speze, penaliti etc.) n favoarea Bncii.

Pentru oferirea creditului bancar Banca percepe anumite comisioane de deservire. Mrimea comisioanelor ncasate de Banc n activitatea de creditare se aprob de ctre Comitetul de conducere al Bncii i fac parte din politica de creditare a Bncii. Comisioanele, ct i valoarea lor se revizuiesc periodic. (Anexa 3) Banca acord credite urmtoarelor categorii de clieni:
1)

Companii (clieni corporativi) - persoane juridice rezidente ale RM (inclusiv filialele

ntreprinderilor strine), care au capacitate juridic i sunt nregistrate n conformitate cu legislaia sub orice form organizatorico-juridic; 2)

Persoane particulare (Retciil) - persoane fizice, care sunt rezideni ai RM, precum i
i au capacitate juridic deplin,"

4 2 nerezideni

In dependen de diveri parametri (destinaie, acitivtatea de baz a agentului economic, termen de acordare, statutul solicitantului) Banca acord urmtoarele tipuri de credite prezentate
n fig. 1. de mai jos:

Tipurile de credite acordate de ctre BC ,Moldindconbank S.A.

Pentru persoane particulare

jf Credite investiionale; Credite de consum:

1 Fig. Credite 1. Tipurile pentrude capital credite circulant; acordate de ctre BC Moldindconbank Credite pentru S.A. procurarea Sursa: site-ul Moldindconbank" 1 Credite documentare; Finanarea bazat pe active; 1 Faciliti overdraft; ! Operaiuni de leasing; 1 Credite cambiale; Credite consoriale. bunurilor in rate; Overdrafturi pe crdurile de debit; ; Crduri de credit; Creditele lombard;

| Credite ipotecare. j

Procedura de examinare a creditului presupune examinarea setului de documente, ntocmirea

dosarului de credit, a concluziei economistului i a Autorizaiei de credit a Filialei care va avea loc n termen de maxim 5 zile lucrtoare ncepnd cu ziua primirii de la client a ultimului document din setul de documente standard. n cazul solicitrii de la client a unor documente suplimentare, termenul de examinare se prelungete pn la prezentarea de ctre client a documentelor.

Preedintele Bncii sau alte persoane mputernicite au dreptul s refuze acceptarea dosarelor n lucru la Centrala Bncii n cazul n care:
a) b)

nu a fost prezentat setul complet de documente necesar pentru solicitarea unui credit; calitatea documentelor prezentate nu corespunde exigenelor stipulate n reglementrile analiza efectuat de fdial i concluziile sunt mediocre, ceea ce nu permite luarea unei concluzia economistului responsabil de credite este ntocmit contrar prevederilor tabelele de analiz i evaluare a performanelor financiar-economice a potenialului procesul-verbal al Comitetului de creditare a filialei este ntocmit contrar prevederilor

interne ale Bncii;

c)

decizii;
d)

metodologice i nu corespunde concluziei-tip;

e)

debitor au fost ntocmite cu erori;

f)

metodologice. Procedura de examinare a creditului presupune parcurgerea urmtoarelor etape: Etapele procedurii de examinare a creditului I
1.

Ftapa preliminar

2. 3.
de examinare a creditului

Analiza sursei primare de rambursare Analiza sursei secundare de rambursare Fig. 1.2 Etapele procedurii

Sursa: site-ul Moldindconbank"

I.

Etapa preliminar presupune o informare-documentar reciproc, Banc-agent economic n

vederea identificrii necesarului de credit, condiiile de obinere a creditului, de rambursare, de cost etc. Putem spune c este etapa primei impresii. Aceast etap are ca scop i eliminarea solicitrilor nedorite. La etapa iniial persoana responsabil din filial n urma discuiilor purtate cu potenialul debitor urmeaz s aprecieze dac solicitarea acestuia corespunde exigenelor generale stipulate n Politica de creditare i n regulamentele interne ale Bncii. In baza dialogului iniiat ofierul de credite prezint clientului informaii referitor la produsele creditare oferite de Banc i propune variantele de finanare posibile.

Examinarea cererii debitorului. Dup etapa de negociere i examinare preliminar a solicitrii de

credit, n cazul n care aceasta a fost acceptat n procedur de lucru, colaboratorul filialei cere clientului s perfecteze cererea de solicitare a creditului (Anexa3 ) i certificatul de salariu Se admite perfectarea cererii n form liber care obligatoriu trebuie s conin urmtoarele elemente: suma solicitat, destinaia,termenul, tipul creditului, asigurarea, semnturile persoanelor autorizate, data i tampila. Cererea se prezint n filiala Bncii persoanei mputernicite pentru primirea, verificarea i nregistrarea cererilor. Colaboratorul filialei nregistreaz cererea n Registrul filialei i o remite conducerii bncii pentru a li vizat, conducerea la rndul su nominalizeaz persoana responsabil de examinarea ulterioar a cererii. Concomitent cu recepionarea cererii se ntocmete lista de documente prezentat la banc care obligatoriu trebuie s conin rubrica unde urmeaz a fi indicat data de primire a documentelor i data restituirii din banc.

(1) Acumularea i verificarea actelor prezentate de solicitant. Documentele juridice urmeaz a fi

prezentate la Banc n original cu tampila i semntura persoanelor mputernicite, precum i copiile acestora. Ulterior originalele documentelor vor fi napoiate clientului, iar copiile vor rmne n dosarul de credit al Bncii. Documentele ce in de asigurarea creditului urmeaz a fi prezentate n original i se pstreaz la Banc pn la achitarea complet a creditului, cu excepia actelor care sunt necesare pentru asigurarea funcionalitii gajului.

La aceast etap se verific:

a)

mputernicirile legale ale conducerii potenialului debitor, dreptul juridic de a depune nregistrarea potenialului debitor la Camera nregistrrii de Stat, existena codului

cerere de obinere a creditului, de a senina contractele de credit i de gaj si alte documente;

b)

fiscal, solicitantul activeaz n baza Statutului i a fost constituit n baza contractului sau a unei hotrri;
c) d) e) f) g)

restriciile stipulate n documentele de constituire i statutul solicitantului; dreptul de proprietate asupra valorilor propuse n gaj; afilierea sau activitatea n comun cu ali ageni economici - debitori ai Bncii; afilierea n raport cu Banca; specificul juridic al genului de activitate practicat de solicitant (deinerea baza contractual existent a potenialului debitor cu alte persoane tere.

licenelor/autorizaiilor),
h)

Agenii economici trebuie s ntocmeasc i s prezinte la banc rapoarte financiare cu tampila Departamentului Statistic. Raportul financiar anual include bilanul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor bneti, anexele la rapoartele financiare, nota explicativ la rapoartele financiare. Raportul financiar trimestrial include bilanul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul mijloacelor bneti. Agenii economici sunt obligai s prezinte:
a)

raportul financiar trimestrial la termen de la data de 15 i pn la 25 ale lunii raportul financiar anual la termen de la 25 ianuarie pn la 15 martie ale anului

urmtoare, dup trimestrul gestionar;

b)

urmtor, dup anul gestionar.

II. Analiza sursei primare de rambursare a debitorului potenial are drept scop identificarea riscurilor eventuale ce pot aprea n cazul acordrii unui credit solicitantului prin cunoaterea evoluiei situaiei n perioadele precedente i prognozarea performanelor sale n viitor. Realizarea acestui obiectiv presupune divizarea acestui proces n 2 etape distincte de analiz: a) b)

analiza activitii clientului sub aspect financiar; analiza activitii clientului sub aspect non-financiar.

Analiza Financiar are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situaiei economico- linanciare
indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta, analiza financiar se bazeaz pe documentele de sintez contabil (Bilanul Contabil, Raportul privind Rezultatele financiare i Raportul privind fluxul mijloacelor bneti). Astfel, managerul de cont solicit de la client bilanurile contabile pentru ultimii trei ani, ultimul bilan trimestrial i bilanul trimestrial pentru perioada respectiv a anului trecut.

Din bilanul contabil se obin unele informaii care trebuie s corespund necesitilor de analiz a Bncii: indicatori de structur a Activelor i Pasivelor; analiza prin rate, analiza Cash Flow. Analiza non-financiar vizeaz credibilitatea clientului, ca element psihologic esenial cu privire la
formarea de ctre Banc a convingerilor referitoare la calitile morale i profesionale ale conductorilor agenilor economici solicitani de credite, a principalilor asociai i colaboratori , precum i a reputaiei privind calitatea produselor, serviciilor i a modului de ndeplinire a obligaiunilor asumate n relaiile cu partenerii de afaceri.

Un accent deosebit n analiza non-financiar trebuie pus pe relaia client-banc i anume: istoria creditar n MICB i n alte bnci corectitudinea rambursrii creditelor, lipsa cazurilor de restructurare a creditelor i a celor de sistare de ctre debitor a angajamentelor sale fa de banc prin oferirea n schimb a dreptului de posesiune asupra averii gajate. La etapa analizei sursei primare o deosebit atenie ofierul de credit urmeaz s acorde studiului business-planului sau a argumentrii tehnico-economic. Concluziile ofierului de credit de pe urma analizei business planului sau analizei tehnico-economice trebuie s conin urmtoarele
aspecte: a)

suma i termenul creditului solicitat s fie argumentate prin activitatea desfurat de suma creditului solicitat s nu fie determinat de valoarea presupus a averii propuse n scopul pentru care se solicit creditul s fie logic i s permit achitarea creditului la n cazul solicitrii creditului pentru completarea mijloacelor circulante - veniturile

debitor;
b)

gaj;
c)

scaden i a dobnzilor aferente lunar;

d)

lunare ale debitorului trebuie s fie suficiente minimum pentru achitarea lunar a dobnzilor aferente creditului solicitat i a altor cheltuieli operaionale;
e)

n cazul solicitrii creditului pentru investiii capitale sau procurarea de mijloace fixe -

veniturile lunare ale clientului s fie suficiente minimum pentru achitarea lunar a dobnzilor, a
11

cheltuielilor operaionale, precum i a sumei principalului divizat pe luni n perioada solicitat.

III. Analiza sursei secundare de rambursare care presupune prezentarea garaniilor. Garaniile la credit trebuie s reprezinte ultima surs de rambursare a creditului, dar nici intr-un caz nu unica. Principiul de baz al asigurrii creditului este c, asigurarea nu garanteaz rambursarea creditului, ci reduce riscul.

Garaniile la creditele acordate trebuie s asigure rambursarea ratelor din credit i achita rea
dobnzilor aferente calculate pentru 3 luni.

n relaiile sale cu debitorii, Banca este expus unor riscuri care impun luarea unor msuri pentru garantarea creanei. n cazul n care n ziua scadenei debitorul nu poate s-i achite datoriile i nu mai poate s-i execute obligaia asumat, Banca are garanii constituite n condiiile legii, pe baze contractuale, le poate executa ndestulndu-i creana. Dup natura lor, garaniile pot fi reale i personale. Garaniile reale sunt mijloace juridice de garantare a obligaiilor prin afectarea unui bun al
debitorului n vederea asigurrii executrii obligaiei asumate. Ele confer Bncii: a)

Dreptul de preferin n temeiul cruia, n cadrul executrii silite, din valoarea bunului Drept de urmrire, n temeiul cruia Banca va putea urmri bunul n minile oricui s-ar

respectiv se va asigura mai nti satisfacerea integral a Bncii.

b)

afla, n msura necesar satisfacerii creanei garantate. Cea mai utilizat form a creditelor asigurate prin garanii reale sunt creditele asigurate prin gaj. Gajul ca form de asigurare a rambursrii creditului, este reglementat de Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001. Conform Legii, gajul este o garanie real n al crei temei creditorul gajist poate urmri bunul gajat avnd prioritate fa de ali creditori, inclusiv fa de stat, la satisfacerea creanei garantate. Gajul poate fi: gajul bunurilor mobile, gajul bunurilor imobile i gajul bunurilor procurate n viitor. Totodat, gajul se clasific n dou tipuri de baz: gaj nregistrat i amanetul, n cazul gajului nregistrat, obiectul gajului rmne n posesia debitorului gajist sau a unui ter care acioneaz n numele debitorului gajist, iar n cazul amanetului, obiectul gajului se transmite n pstrare Bncii sau unui ter care acioneaz n numele Bncii, sau se las la debitorul gajist dac obiectul gajului este ncuiat i sigilat de Banc. Garaniile personale reprezint mijloace juridice de garantare a obligaiilor prin care una sau mai
multe persoane se angajeaz printr-un contract accesoriu ncheiat cu Banca, s plteasc acestuia datoria debitorului n cazul n care acesta nu o va plti el nsui. Formele de garanii personale aplicabile conform reglementrilor n legislaia n vigoare sunt: a) b) c)

Fidejusiunea (cauiunea); Garaniile prezentate sub form de scrisoare de garanie emise de bnci, Cesiunea de crean - dei nu face parte din categoria garaniilor reale sau personale -

ntruct este un mijloc specific de transmitere a obligaiilor, se constituie pentru garantarea propriuzis a creditelor acordate de Banc. Prin rezultatul su, cesiunea de crean asigur, ca orice garanie, recuperarea creanelor Bncii.

d)

Cesiunea ncasrilor n conturile curente.

Pentru a fi acceptate de Banc, garaniile trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:

a) b)

S poat fi transformate rapid n lichiditi; S se afle n proprietatea solicitantului sau a girantului i s nu fie afectate de alte Valorile gajate aflate n proprietate comun pot fi depuse n gaj doar cu acordul tuturor Proprietarul bunurilor s aib capacitatea de a gaj a sau ipoteca; Bunurile trebuie s fie n stare corespunztoare de exploatare; Existena pieelor de desfacere sau de poteniali cumprtori pentru bunurile propuse

creane;
c) coproprietarilor; d) e) f)

drept garanie. Nendeplinirea acestor criterii i neidentificarea altor garanii conduce la imposibilitatea acordrii creditului solicitat. La compartimentul analiza sursei secundare de rambursare ofierul de credit trebuie s examineze:
a) b) c) d)

documentele ce confirm proprietatea asupra valorilor propuse in gaj; documentaia tehnic sau certificatele de calitate ale valorilor propuse n gaj; decizia de depunere a bunurilor n gaj; n cazul gajrii unor valori materiale procurate prin import - au fost obinute dovezile dreptul de proprietate asupra terenului de pmnt (achitat 100%) pe care este amplasat

achitrii accizelor, taxelor vamale, TVA la import;

e)

bunul gajat (in cazul gajrii unor valori imobiliare) sau, n caz contrar - a fost obinut permisiunea scris a organelor locale de a gaja valorile respective;
f)

n cazul gajrii unor valori imobiliare situate pe terenurile de pmnt aflate n posesia

unor persoane tere - terenurile respective sunt gajate i ele de ctre persoanele tere sau accept gajarea lor-n
cazul proprietii publice asupra terenului dat n folosin; g)

i alte documente prezentate de potenialul debitor i/sau persoanele tere.

Cererile de credite nu pot fi aprobate numai pe baza faptului c bunurile oferite drept garanie de
solicitani pot fi valorificate, dac din analiza financiar rezult c rambursarea mprumutului i plata dobnzilor aferente nu este asigurat n primul rnd din lichiditile generate de activitatea economic desfurat, aceasta constituind sursa principal de rambursare, valorificarea garaniilor fiind o surs secundar, de protecie a Bncii n cazul unor mprej urri neprevzute.

Domenii funcionale Valutare n activitatea sa cu operaiunile valutare Banca ine cont de urmtoarele regulamente:
a)

Regulamentul BNM privind condiiile i modul de efectuare a operaiunilor valutare Regulamentul privind autorizarea unor operaiuni valutare de ctre BNM nr. 51 din
13

nr.8 din 28.01.2010;

b)

05.03.2009;
c)

Instruciunea cu privire la raportarea unor operaiuni valutare de ctre bncile liceniate Regulamente interne.

nr. 11 din 22.01.2009;

d)

Operaiunile valutare ale bncii sunt toate tipurile de tranzacii efectuate de banc n alt valut dect moneda naional. Banca poate efectua operaiuni valutare n dou moduri:
1) a) b) c) d) e)

din contul i numele clientului: gestiunea de operaiuni import - export ale clientului; efectuarea transferurilor internaionale; acordarea de credite n valut; cumprarea/vnzatrea valutei; emisiunea de documente necesare pentru efectuarea plilor internaionale i garantarea acceptarea de depozite n valut; servicii de consultan pe piaa valutar; serviciul de dealing. din cont i nume propriu: procurarea i vnzarea de valut pe piaa interbancar i de la BNM inclusiv scopurile efectuarea de tranzacii interbancare i internaionale; operaii de acoperirea riscurilor (hedging valutar).

lor;
f) g) h) 2) a)

speculative;
b) c)

BC Moldindconbank S.A., este unul dintre cei mai activi operatori pe piaa valutar interbancar i ofer clienilor si cele mai favorabile condiii pentru efectuarea operaiunilor de convertire a valutei strine:
a) b) c)

Cumprarea valutei strine prin virament contra lei moldoveneti din numele clientului; Vnzarea valutei strine prin virament contra lei moldoveneti din numele clientului; Convertirea valutei strine prin virament din numele clientului.

BC Moldindconbank S.A. efectueaz operaiuni de convertire a diferitor valute strine. Pentru efectuarea operaiilor de convertire, Banca zilnic coteaz urmtoarele tipuri de valute strine:
a) b)

Dolari SUA, EUR, ruble ruseti, hrivne ucraineti contra leului moldovenesc; Dolari australieni, dolari canadieni, franci elveieni, crone daneze, lire sterline, yeni Dolari SUA, dolari australieni, dolari canadieni, franci elveieni, crone daneze, lire

japonezi, crone norvegiene, crone suedeze contra dolarului SUA.

c)

sterline, yeni japonezi, crone norvegiene, crone suedeze contra EUR. BC Moldindconbank S.A. efectueaz operaiuni de convertire din numele persoanelor juridice, care au deschise conturi n BC Moldindconbank S.A. i n alte bnci. Valuta strin cumprat sau lei moldoveneti obinute din vnzarea valutei strine, Banca i poate transfera pe contul

clientului deschis n alt banc. Convertirea valutei din numele clienilor bncii se efectueaz n baza cererii de vnzare/cumprare a valutei strine. BC Moldindconbank S.A, permite clienilor si s efectueze operaiuni de convertire forward. Cursul pentru operaiunile forward se stabilete individual n luncie de condiiile tranzaciei. Convertirea mijloacelor bneti se efectueaz la cursul stabilit de Banc, tar perceperea comisioanelor. Operaiunile de cas efectuate de banc Casieria bancara are urmtoarele funcii principale: primirea, verificarea, pstrarea i eliberarea numerarului i a altor valori ale bncii sau ale clienilor ei. n cadrul fiecrei bnci sunt organizate casierii bancare. Casieriile bancare sunt gestionate de conductorul departamentului respectiv, contabilul-ef i eful de casierie din banc, n funciile crora intr organizarea, asigurarea funcionarii i controlul activitilor de casierie n conformitate cu prevederile normelor bancare n vigoare. Totodat, ei sunt obligai s asigure efectuarea corect i la zi a evidenelor operativ-contabile i statistice, n scopul reflectrii n orice moment i cu exactitate a existenei i a micrii numerarului i a celorlalte valori gestionate de ctre personalul
casieriei. De asemenea, asigur respectarea tuturor dispoziiilor cu privire la pstrarea i paza numerarului i a celorlalte valori, pentru asigurarea integritii acestora.(Anexa 4)

In cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:

case operative; case de ncasri serale; case pentru primirea diverselor valori depuse spre pstrare de deponeni

(persoane juridice i fizice);

case cu program prelungit; case de verificare a numerarului; case pentru schimbul valutar.

La deschiderea conturilor n BC Moldindconbank S.A. vei avea acces la o gam larg de servicii bancare, care v vor permite s economisii timp i bani, totodat vei obine un partener de ncredere i stabil - BC Moldindconbank S.A. Operaiunile de decontri i de cas: Sunt primul pas spre cultura bancar. Sunt sigurana afacerilor i economiilor Dumneavoastr, Sunt modalitatea cea mai eficient de gestionare a fluxului de numerar. Operaiunile de decontri i de cas includ:
Evidena conturilor n diferite valute; nregistrarea mijloacelor bneti n conturi;
15

 Operaiuni de convertire a valutei; Operaiuni cu documentele de plat; Transferuri internaionale a mijloacelor bneti; Obinerea extraselor din conturile bancare; Servicii de informare cu privire la tranzaciile efectuate; Ajutor n cutarea sumelor care nu au fost nregistrare n contul clientului; Eliberarea numerarului din cont pentru diferite scopuri; Servicii de curier DHL, TNT, UPS; * Servicii de consultan.

Documentele necesare a fi prezentate pentru deschiderea contului:

Cerere de deschidere a contului n forma stabilit de banc Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice i ntreprinderilor individuale,

eliberat de Camera nregistrrii de Stat a Ministerului Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor al R.M. (original i copia);
Adeverina a Biroului Naional de Statistic al R.M. (original i copia); *

Certificatului de nregistrare sau documentul recunoscut ca atare (original i

copia);
Actul de identitate a persoanei care prezint documentele pentru deschiderea contului

(original i copia);
* Ordin de angajare a contabilului -ef, director adjunct, etc.; Fia cu specimene de semnturi i amprenta tampilei, legalizat notarial (2

exemplare);
Chestionarul clientului; Contractul privind deservirea de decontri i de cas

Conturi curente Contul curent este un cont bancar destinat depunerii mijloacelor bneti, fr fixarea termenului de pstrare. Conturile curente pot fi deschise att n lei, ct i n valut strin. Contul curent poate servi deopotriv la pstrarea banilor i la efectuarea de pli, ncasri sau transferuri bancare. (Anexa 4) BC Moldindconbank SA deschide conturi curente persoanelor fizice n lei moldoveneti i valut strin. Pentru a deschide un cont curent persoanele fizice rezidente sau nerezidente care nu practic activitate de ntreprinztor sau alt tip de activitate prezint urmtoarele documente:
* cererea de deschidere a contului; * copia actului de identitate a titularului de cont;

chestionarul pentru persoana fizic

In cazul deschiderii contului curent pentru persoanele fizice rezidente i nerezidente,

care nu practic activitate de ntreprinztor sau alt tip de activitate, de ctre persoana mputernicit se prezint urmtoarele documente:

cererea de deschidere a contului perfectat de persoana mputernicit; copia actului de identitate a titularului de cont, legalizat notarial (la prima

prezentare la banc titularul contului pentru identificare va prezenta originalul actului de identitate);

copia actului de identitate a persoanei mputernicite cu dreptul de a prezenta actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirm

documentele pentru deschiderea contului;

mputernicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea contului; chestionarul pentru persoana fizic; Depozit Depozitul bancar reprezint o sum de bani depus la banc, pe o perioad definit pentru care banca pltete deponentului o dobnd. BC "Moldindconbank" SA V pune la dispoziie o serie de depozite cu avantaje unice pe pia. Astfel, Condiiile politicii procentuale a depozitelor persoanelor fizice sunt urmtoarele: (Anexa 5) Cum s deschidei un depozit? BC "Moldindconbank" SA deschide conturi de depozit n lei moldoventi i valut strin Pentru a deschide un cont de depozit persoanele fizice prezint urmtoarele documente: In cazul prezentrii actelor de ctre deponent:

actul de identitate al deponentului n original i copia acestuia; suma de bani pe care dorii s o punei la depozit. n cazul prezentrii actelor prin actul de identitate al persoanei mputernicite n original i copia acestuia; copia autentificat notarial a actului de identitate al deponentului; procura n original sau copia acesteia autentificat notarial; suma de bani pe care dorii s o depunei la depozit.

persoana mputernicit:

n cazul persoanelor care nu au atins majoratul, persoanelor limitate/lipsite de capacitatea de exerciiu, deschiderea depozitelor se efectueaz de ctre prini sau de tutore (curatore)cu urmtoarele acte:

actul de identitate al persoanei care prezint actele deponentului n original i certificatul de natere al deponentului care nu a atins majoratul, sau copia actul autoritii de tutel i curatel - n cazul cnd deponentul este prezentat
17

copie;

autentificat notarial a actului de identitate al deponentului;

prin tutore (curator);

copia hotrrii instanei de judecat conform creia persoana a fost declarat

limitat/lipsit de capacitatea de exerciiu i necesit instituirea tutelei (curatelei) - n cazul cnd deponentul este prezentat prin tutore (curator);

suma de bani pe care dorii s o depunei la depozit.

Crduri Sumarul condiiilor de eliberare i deservire a crdurilor bancare Documentele necesare pentru deschiderea contului de crd, emiterea i reemiterea crdului, acordarea altor servicii Termenul de eliberare a crdului: 2-5 zile de lucru n subdiviziunile Bncii din mun. Chiinu, pentru alte localiti termenul este comunicat la solicitare (i difer n funcie de marca crdului i localitate). Perioada de valabilitate a crdului, taxele i comisioanele referitoare la emiterea crdului, efectuarea operaiunilor i prestarea servicii lor suplimentare, modalitatea calculului
dobnzii la contul de card.

Regulile de administrare a contului de card i utilizare a crdului: Reguli de utilizare a crdului (Anexa 6) Cursul valutar aplicat la efectuarea operaiunilor cu crduri: n cazul n care valuta tranzaciei difer de valuta contului de card, suma tranzaciei este convertit n valuta contului de card conform urmtoarelor reguli: suma tranzaciei se convertete conform cursului comercial al Bncii stabilit pentru tranzaciile cu crdurile bancare, n cazul n care tranzacia: a fost efectuat n orice valut n reeaua bncii sau a fost efectuat n MDL sau USD n afara reelei Bncii sau a fost efectuat n EUR n afara reelei Bncii cu card Maestro sau MasterCard. n celelalte cazuri, suma tranzaciei efectuate este mai nti convertit n USD de ctre sistemul de pli la cursul zilnic stabilit de ctre acesta, iar suma obinut de USD din conversie este ulterior convertit de ctre Banc conform cursului comercial al Bncii stabilit pentru tranzaciile cu crdurile bancare. Operaiunile interbaneare Necesitatea operaiunilor interbaneare deriva din faptul ca:
*

clienii au conturi la mai multe banei; bncile au nevoie unele de altele in gestionarea resurselor ; bncile trebuie sa se supun unei discipline comune.

Reglementarea plailor Cand operaiunile au loc in numerar, bncile ofer serviciul de casa (retrageri sau
varsaminte efective), sau de schimb valutar manual.

Cand se foloseste moneda scripturala, rolul bncilor este mai mare. Daca contul debitorului si al creditorului sunt in aceeai tara si in aceeai banca operaiunea este relativ simpla: se debiteaza un cont si se crediteaza un altul. Cand conturile sunt la doua banei diferite, dar in aceeai tara, reglementarea are loc prin compensare, modernizata continuu, pentru a reduce
timpul si costul operaiunii.

Situatia este mai complexa cand e vorba de tranzactii internaionale sau de tranzactii in interiorul tarii, dar exprimate intr-o moneda strin. Compensarea Din punct de vedere istoric si al practicii bancare, bncile trebuiau sa se intalneasca zilnic, in acelai loc, pentru a restitui unul sau mai multe pachete de cecuri (sau alte instrumente de plata) la fiecare dintre banei, si cum multe se compenseaza intre ele, si numai diferena sau soldul net va fi inregistrat in credit sau in debit. Pentru a reduce cheltuielile, unele banei se grupeaza sau sunt reprezentate de altele. In toate tarile s-au organizat case de compensaie, care, in multe cazuri, sunt sub
responsabilitatea Bncii Centrale, acolo unde toate bncile comerciale au conturi deschise, si unde se opereaza rezultatul compensrilor.

Compensarea se face nu numai pentru cecuri ci si pentru alte titluri de plata inscrise pe suport de hrtie: efecte de comer, ordine de virament. Pentru titluri inscrise pe suport magnetic, viramente si prelevri automatizate, retrageri de bani sau reglementari de cumprturi fcute cu crduri, compensrile sau transferurile centralizate se fac de ctre o reea de calculatoare de
compensaie, ce functioneaza atat in capitala fiecrei tari cat si in marile orae.

Zilnic, fiecare banca aderenta aduce pana la o anumita ora, o banda magnetica cu operaiunile in care intervin si alte banei. Dupa cateva ore ea ridica o alta banda cu ansamblul operaiunilor ce o privesc. Si in acest caz soldurile in urma compensrii se opereaza in contul bncilor
respective. Operaiunile se fac totui semiautomat: colectarea benziloi din teritoriu, transportul lor, etc.

Acest lucru a dus la inlocuirea treptata a acestor calculatoare in favoarea unui sistem
interbancar de telecompensare, adica printr-un sistem de teletransmisie intre diferite calculatoare din diferite banei.

19

Efectuarea plailor internaionale Bncile mari au unul sau mai muli corespondeni in interiorul flecarei tari mai importante.
Bncile mai mici se pot grupa sau sa pot incheia convenii de reprezentare cu alte banei. Intre bncile corespondente exista conturi reciproce, persoane abilitate sa opereze in aceste conturi si o cheie pentru descifrarea mesajelor. Conturile poarta denumirea de votri si notri, si au, pentru motive de evidenta fiecare cate un cont oglinda tinut la sediul central al bncii, ce reflecta operaiunile efectuate (evidenta contabila se tine atat in moneda locala cat si in moneda strin respectiva).

Asfel, daca o persoana din Romania trebuie sa plateasca o suma de lei unei persoane din SUA, banca romaneasca la care banca americana are un cont corespondent (vostro), va debita contul persoanei respective cu aceeai suma si va credita contul vostro. Banca americana va debita contul oglinda (in lei si dolari) al contului ce-1 deine la banca romaneasca si va credita contul persoanei din SUA cu suma corespunztoare in dolari. Schimbul valutar. Schimbul valutar scriptura/, este afacerea bncilor, ca de alfel si schimbul manual si cecurile
de cltorie, in buna masura. Cand banca respectiva nu dispune de monedele cerute apeleaza la alte banei din tara sau din strainatate.

Piaa schimbului valutar nu are o localizare geografica precisa . Ea functioneaza prin telefon
intre un numr mare de specialisti din banei si casele de curtaj sau persoane autorizate din intreaga lume.

In bncile mari exista o sala de schimb valutar, unde isi desfasoara activitatea specialitii
bncii in acest domeniu; ei preiau ordinele clientelei de la ageni si comunica cu parteneri internaionali pentru a satisface ordinele respective.

Orele de lucru tin seama de fusul orar. Cursurile principalelor devise nregistrate inr-un loc trebuie considerate ca simple repere, deoarece acea piaa locala nu este dect un segment al pieei mondiale. Ele ofer, totui, o referina oficiala pentru cursurile ce urmeaza a se aplica in schimbul valutar scriptural. In principiu, rata ce trebuie retinuta este aceea la care banca se
refmanteaza. Acesta, insa nu se poate face in fiecare caz in parte; multe din operaii se compenseaza reciproc, iar pentru celelalte banca poate sa-si aduca contributia, in masura in care riscul nu esta prea mare.

Banca poate profita grupnd anumite ordine sau separindu-le, anticipand sau intarziind operaiile, in sperana unei ocazii favorabile. Deci refinantarea bncii este destul de diferita de tranzaciile clientelei. In cazul schimbului la termen, un importator, de exemplu, poate cere bncii sale sa-i furnizeze moneda respectiva la termen, dar la un pret convenit in momentul solicitrii. Banca poaate gasi o contrapartida pe piaa cu aceeai scadenta sau poate cumpr moneda respectiva
pe care sa o depun la termen cu dobanda, asteptand sa-i o ofere clientului la momentul respectiv.

Gestiunea trezoreriei
20

Contul pe care o banca il are cu Banca Centrala nu trebuie sa scada sub un anumit plafon pe o perioada mai lunga; banca va cauta sa procure fonduri, imprumutand cateva zile sau saptamani. Alte banei vor avea si ele nevoie, dar in alte perioade, asfel incat se va institui o adevarata piaa interbancara. Pe langa astfel de perturbri accidentale, poate sa existe si cazul unui
dezechilibru, mai mult sau mai puin de structural.

Trezoreria reprezint ansamblul mijloacelor de plata de care dispune un agent economic,

pentru a face fata cheltuielelor si datoriilor. Intr-un fel, operaiile bancare sunt la baza trezoreriei clienilor lor.

Ca urmare, cu atat mai mult capata importanta pentru banei, gestiunea propriilor lor trezorerii, realizata, in esena, cu celelalte banei, atat in moneda naionala cat si in devize strine. Pe piaa interbancara, pentru a profita de diferena de dobanda sau de variaiile cursului de schimb, o banca poate vinde si cumpr in aceeai perioada. In domeniul devizelor strine, banca
poate efecua operaiuni speculative pe cont propriu.

Exista banei ce se consacra acestor operaiuni de trezorerie, fara sa aiba contact direct cu clieni persoane fizice sau intreprinderi; sunt asanumitele banei de trezorerie. Piaa interbancara sau piaa monetara se institue spontan in fiecare tara. Banca Centrala,
intervine insa asupra lichiditilor bncilor comerciale, si prin aceasta asupra ratei dobnzii si masei monetare. Bncile pot interveni pe pieele monetare strine, atat prin intermediul corespondentiilor lor cat si independent.

Piaa monetara Prin faptul ca functioneaza prin telefon, aceasta piaa seamana cu piaa schimburilor valutare, doar ca participanii sunt in majoritate localizai in capitala, dand posibilitatea Bncii Centrale sa joace rol de dirijor. Participanta principali sunt bncile, care se pot afla in diferite poziii: mprumutat
imprumutator, ambele in acelai timp, etc.

Statul intervine si el in calitate de imprumutat, plasand bonuri de tezaur cu durate

variabile. Aceste bonuri difer de cele oferite publicului: sume unitare ridicate, emisiune prin licitatie, inscriere obligatorie in cont la Banca Centrala, posibilitatea de vanzare pe aceeai piaa monetara.

Banca Centrala intervine aproape tot timpul ca imprumutator, pentru ca insasi vocaia ei este de a credita sistemul bancar, care la rndul sau va credita agenii economici. Curtierii de banca, intr-un numr limitat se mulumesc sa puna in contact pe imprumutatori cu
imprumutatii, fiind remunerai de cei din urma printr-un comosion. Unii dintre acetia opereaza si pe piaa schimbului valutar.

Casele de reescont, in numr si mai mic, au statutul de banca si se comporta ca bncile de

trezorerie, imprumutand de la anumii participani pentru a credita pe alii, obinnd profit din diferena de dobanda.
21

Piaa ipotecara, care este o prelungire a pieei monetare, opereaza cu bilete ce pot atinge durata de 12 ani. Tranzaciile efecuate pe piaa monetara sunt:

tranzaciile intre banei, fara interventia Bncii Centrale; tranzaciile bncilor cu Banca Centrala, denumite open market.

Primul fel de tranzactii se refera la imprumuturi de cateva ore pana la cateva decenii (20 ani) . Pentru perioade scurte operaiunile se fac fara garanie de titluri, asa cum se face la piaa schimbului valutar, in alb . Cand durata este de peste 7 ani creditul se materializeaza prin
cumpararea unui bilet ipotecar. In celelalte cazuri se cumpr titluri sau se lasa titlurile in garanie.

Daca sunt bonuri de trezorerie, operaiunea se face la Banca Centrala, transferandu-se bonurile dmtr-un cont in altul. Daca sunt efecte private acestea sunt livrate efectiv imprumutatorului, dar cel mai adesea ele sunt pur si simplu puse in dosar pe numele lui si raman la imprumutat. Atunci cand presa de specialitate se refera la rata pieei monetare, se refera, de fapt, la rata
medie a piatei intre banei, din fiecare zi, publicata de Banca Centrala.

Reglementarea creditului Obiectivul reglementarii il constituie atat prevenirea falimentelor bancare, impiedicand bncile sa-si asume riscuri excesive in comparaie cu fondurile lor proprii si cu resursele pe termen lung, cat si combaterea inflaiei, impiedicand bncile in ansamblul lor sa creeze o cantitate excesiva de moneda scripturala. Redm mai jos instrumentele folosite:

Coeficientul fondurilor proprii (adecvarea capitalului) exprima raportul dintre

Riscul pe un singur client nu poate depasi 20% din fondurile proprii.

fondurile proprii si angajamentele bncii si trebuie sa fie de cel puin 8%,

B

Creditele acordate persoanelor aflate in relaii speciale cu banca nu trebuie sa Poziia valutara exprimata in lei nu poate depasi 10% din fondurile proprii. Coeficientul resurselor stabile indica in ce proporie creditele lungi (cu derulare

depaseasca 20% din fondurile proprii ale bncii.

de peste 5 ani sunt acoperite in bilanul bncii de fonduri proprii sau de datorii obligatare. In Frana acest coeficient este de minim 60%.

Creditele sunt grupate in credite standard, in observaie, substandard, indoielnice Rezerve pentru credite (2% din soldul creditelor de la sfarsitul anului precedent). Se asteapta ca bncile sa modifice rata dobnzii, ca urmare a anuntarii ratei de

si pierdere.

refinanatare de ctre Banca Centrala (prin anunarea ratei reescontului si a creditelor pe baza titlurilor). Bncile centrale prefera insa operaiunile de open market, permitandu-le sa intervin atunci cand doresc, fara sa fie angajate in prealabil. Oricum, ratele de interventie orienteazaa intr-o
22

anumita masura ratele de dobanda pe care bncile comerciale le vor aplica debitorilor si creditorilor lor, actionand prin aceasta asupra volumului de credite.

Aciunile asupra ratei dobnzii, in cadrul politicii monetare, reprezint o chestiune delicata:
creterea dobnzii creditoare va atrage mai mult capital strin, in timp ce creterea dobnzii debitoare va umfla costurile, stimulnd de fapt inflaia pe care politica monetara pretinde ca o combate. Chiar in cazul cel mai favorabil, modificrile de rata a dobnzii sunt folosite pentru a combate inflaia si nu pentru a preveni falimentele bancare. Modificarea ratei dobnzii nu poate asigura prin ea insasi o reglementare satisfacatoare a creditului.

Operaii interbancare Bncile intervin pe aceste piee ca vanzatori, cumprtori sau ca intermediari.
Intermedierea financiara e mai puin sistematica ca intermedierea bancara; ele aduc anumite servicii, dar nu se constituie interfata intre cererea si oferta manifestate pe aceste piee.

Pana prin anii 80 exista o ruptura intre piaa financiara si piaa monetara(careia ii putem adauga si piaa schimburilor valutare). Piaa financiara este deschisa marelui public si are locuri precise numite burse de valori, unde
se schimba valori mobiliare, ce sunt titluri de participare la capital sau creane pe termen lung.

Piaa monetara nu are localizare precisa si este rezervata de obicei bncilor si trezorerie publice, ce o utilizeaza pentru a vinde sau a cunpare creane, in general pe termen scurt. Numai SUA are o piaa de harii comerciale ce tine atat de piaa financiara (prin diversitatea participanilor) cat si de piaa monetara (prin orientarea spre termen scurt si a localizarea precisa). Aceasta situatie se explica prin aceea ca bncile americane, fiind cantonate intr-un singur stat, un anumit numr de mari ntreprinderi, in loc sa se adreseze mai multor banei diferite, au laut obiceiul de a-si procura resurse direct de la public.

23

4.Schema structurii dirijrii cu banca. Caracteristica verigilor, nivelurilor si interdependenta dintre ele. BC Moldinconbank SA avind statut de Societate pe Aciuni conform Regulamentului cu privire la statutul Bncilor Comerciale, are urmatoare structur organizatoric :La 31.01.2010 BC Moldinconbank SA conform listei subdiviziunilor avea 45 de filiale (Anexa 1) n aproape orice ora de pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care 21 sunt situate n Chiinu. Reprezentanele bncii deasemenea sunt concentrate n Chiinu (7reprezentane), acestea fiind la numr mai puine dect filialele, numrul lor este de 16 repartizate pe un teritoriu mai ngust fiind aplasate n doar 10 localiti ale rii ( Anexa 2). Conform regulamentului intern cu privire la structura funcional a bncii fiecare departament are subdiviziunile sale, funciile fiind: ef de departament, ef de secie,ef de direcie, economist superior, economist, contabil-ef, contabil, inginer superior, inginer, economist a. acestea n dependen de departament. Filialele i reprezantanele au o structur fucional mult mai simpl, acesta difereniindu-se de la filial la filial i de la reprezentan la reprezentan n funcie de marimea filialei, reprezentanei. Marimea filialei nu influieneaz tipurile de servicii i produse acordate, drept exemplu poate servi Filiala Paris care este o filial relativ mic, cu personal minim ns tipurile de servicii i produse acordate i volumul acestora nu difer de alte filiale.
5.

Analiza materialelor normative ce caracterizeaza structura formala (instruciunile de Filialele BC Moldindconbank S.A. conform regulamentului presteaz Organizarea i asigurarea deservirii operaionale i de decontare a persoanelor juridice; Deschiderea i evidena conturilor curente n valut naional, a celor n valut depozit i altor conturi ale persoanelor fizice i juridice; Efectuarea creditrii persoanelor juridice i fizice din contul mijloacelor atrase n limitele stabilite de regulamentele corespunztoare ale Bncii; Cumprarea i vnzarea valutei strine; Emiterea i administrarea instrumentelor de plat; Efectuarea operaiunilor n valut strin;
24

post, de secii, de servicii).

urmtoarele servicii:

fizice i

strin, de

de tdial

Primirea plilor pentru serviciile comunale, a impozitelor, taxelor de stat etc.; Darea n arend a safeurilor i asigurarea pstrrii individuale a documentelor i obiecte de pre ale persoanelor fizice i juridice; Acordarea consultaiilor i altor servicii, privind activitatea bancar care sunt ctre licena Bncii Naionale a Moldovei.

altor

permise de

Reprezentanele BC Moldindconbank S.A. conform regulamentului presteaz urmtoarele servicii:

ncasarea plilor prin numerar pentru servicii comunale i a altor pli de la fizice; inerea evidenei ncasrilor n conturile bancare ale agenilor economici, forma organizatorico-juridic i tipul de proprietate al acestora; Acceptarea depozitelor (contractele de depozit sunt semnate de Banc); Comercializarea valutei strine n conformitate cu politica valutar a Bncii i normative ale Bncii Naionale a Moldovei ce reglementeaz acest gen de Efectuarea operaiunilor de cas, ncasarea numerarului la sfritul zilei dreptul casei de sear; Efectuarea transferurilor bneti prin diferite sisteme de pli internaionale; Efectuarea operaiunilor de Consulting bancar din numele Bncii; Eliberarea numerarului prin intermediul crdurilor bancare. Personalul: numrul, calificarea, calitatile profesionale, obligaiile si datoriile

persoane

indiferent de

actele

activitate;

operaionale cu
6.

(Anexa 7)

7.

Motivarea personalului.

Politica si activitatea in domeniul resurselor umane este strins corelata cu strategia bncii in ansamblu. Majoritatea volumelor de activitate, extinderea reelei de filiale si agenii, imbunatatirea indicatorilor cantitativi si calitativi, in mare masura se datoreaza echipei de
25

profesioniti care activeaza in banca, efectivul careia la finele anului 2011 a constituit 950 persoane. Pentru acoperirea necesarului de personal se perfecioneaz continuu procesul de angajare, care ofer posibilitatea sa fie selectate persoane cu cel mai inalt potential, specialist! experimentai de la alte banei, din sectorul real al economiei sau absolveni cu rezultate excelente ai institutiilor superioare de invatamint din tara si de peste hotare. O deosebita atentie s-a acordat selectrii personalului pentru completarea funciilor vacante din Front Officemanageri (relaii si vinzari) si (manageri operaiuni bancare). Acordind o atentie deosebita businessului bancar si avind ca scop obinerea rezultatelor performante in realizarea planului de afaceri, pe parcursul anului trecut a fost ntrit managementul la 10 filiale, fiind aprobate persoane a funcia de administrator. Banca a acordat numeroase posibilitati angajailor sai pentru dezvoltarea potenialului si formarea carierei. Politica bncii este de a promova in primul rind personalul din 27 cadrul Bncii, astfel, pe parcursul anului trecut, au fost promovai din rezervade personal 21 persoane. Conducerea bncii este mereu preocupata de dezcoltarea businessului, astfel acordind o atentie sporita segmentelor- cheie, asa incit, in scopul impulsionrii ereditarii a fost elaborat si implimentat conceptul ce normare si remunerare a muncii lucratorilor antrenati in creditare cu stabilirea normativelor de remunerare a muncii, calitatea portofoliului de credite si atragerea noilor clieni. In anul 2011 BC Moldinconbank" SA a continuat sa investeasca si sa-si valorifice capitalul uman prin istruirea personalului, 297 angajai au urmat cursuri de instruire, din care 60 de conductori ai subdiviziunilor bncii. Au participat activ la training-uri, seminare cu diferite tematici cele mai importante fiind: Activitatea Bancara si dezvoltare (Londra si Dublin). Conferina cu tematica: Cultura plailor internaionale relaii de corespondenta si parteneriat, Riscuri aferente( Atena) un sir de seminare cu tematica:Standartele internaionale de raportare financiare" organizat de compania de audit:,, Grant Thornton Audit" SRL. Seminare consecrate securitatii informaionale IP-guard, Administrarea riscurilor creditare analiza evaluarea managementului ( Vienna), Strategy and Management in banking (Londra). De asemena, o atentie sporita s-a acordat asigurarii dezvoltrii in domeniul crdurilor bancare prin participarea colaboratorilor Departamentului crduri bancare la Cursurile Academiei Open Way( Sank-Petersburg). Totodata, s-a acordat posibilitate unor specialisti de a acumula experiene de lucru de la colegii din strainate , prin participarea la seminare si conferine internaionale organizate in: Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Grecia, Irlanda, Austria. In anul 2011 a fost investita in instruire suma de 334, 7 mii lei, sau de 1,6 ori mai mult decit in
26

anul 2010.
8.

Controlul in sistema dirijrii cu banca. Tipuri de control. Evidenta aspectelor de

control, de comportare si caracteristica controlului efectiv. Sistemul de control intern reprezint totalitatea politicilor i procedurilor interne adoptate de Cosiliul i Comitetul de Conducere a Bncii, care indic modul de repartizare a funciilor
ntre persoanele responsabile de crearea, verificarea, autorizarea i executarea documentelor. Evaluarea independent a tuturor aspectelor activitii bncii n cadrul subdiviziunilor este exercitat de Direcia Auditului Intern.

Controlul intern se nparte n mai multe subdiviziuni cum ar fi: controlul n cadrul filialei
i controlul asupra filialei din parte Centralei.

n cadrul filialei Paris controlul l efectuiaz contabilul ef (acesta verific corectitudinea ntocmirii documentelor a personalului subaltern, n acest caz a casierului), dasemenea directorul filialei la fel verific toate documentele din cadrul filialei, ncepnd de la cererea de acordare a creditului i terminnd cu cel mai important document al unei zile operaionale
Bilanul Contabil, acesta verifica dac nu au fost produse erori n ntocmirea documentelor, ct i eronarea unor rezultate, care pot avea un prejudiciu grav asupra activitii i imaginei filialei.

Controlul din partea Centralei se efectuiaz lunar de ctre o comisie, delegaie competeni n domeniu. Aceasta verific toate documentele, att veridicitatea lor ct i ntocmirea, arhivarea corect a acestora. La finele controlului, Comisia ntocmete un raport n care se prezint situaia filialei, deasemenea se indic i neregulele depistate, n cazul existenei acestota. n cazul depistrilor unor nclcri grave se va face un control mai amnunit pentru a depista persoana vinovat de nclcarea produs, aceasta va fi pedepsit prin anumite restricii sau concedierea acesteia. Durata controlului intern din partea Centralei nu este limitat, acesta poate s dureze de la 2 zile pna la o lun, chear i mai mult n cazul depistrilor a careva nereguli. Controlul intern are drept scop prevenirea unor neregulariti ce pot influiena decurgerea normal a activitii filialei i respectiv a Bncii in ntregime.
9. Cultura organizationala si responsabilitatea sociala a bncii.

Organizaiile au culturi tot asa cum oamenii au personalitate. Cultura este miezul intregii reele organizationale. Ea influenteaza si este influentata de strategie, structura, sistem, personal si deprinderi. Este elementul de identificare a unei organizaii. Toate organizaiile au propria lor cultura individualizata. Cultura unei companii cuprinde colecia ei de convingeri si reacii organice aproape instinctive, de eroi si personaje negative, de realizari, de interdictii si porunci. Unele dintre acestea, ca si nevrozele oamenilor, sunt atat de profund inradacinate, incat originea lor se pierde in negura evenimentelor trecute, in timp ce altele au cauze vii, vizibile. Aspectul important referitor la cultura unei organizaii este acela ca oamenii pot sa se
27

familiarizeze mai bine ci organizaia sau chiar sa-i anticipeze modul de comportare daca reusesc sa inteleaga chimia alcatuirii ei. Fiecare organizaie este impregnata cu valori in spatele regulilor tehnice, care produc o identitate distincta a fiecrei organizaii. Cultura
organizationala este o ncercare de a ptrunde in trairea, sensul, atmosfera, caracterul sau imaginea unei organizaii, arata S. Selznick.

Aplicnd conceptul de cultura la organizaii, ne referim la ideile, credinele, traditiile si valorile lor, care isi gsesc expresie, de exemplu, in stilul managerial dominant, in felul in care sunt motivati membrii acestora, in imaginea publica etc. Acestea difer in ceea ce privete atmosfera, felul in care se lucreaza. nivelul energiei, orizontul individual toate acestea fiind influentate de istorie si traditii. de situatia actuala, de tehnologie etc. Sunt diverse moduri de abordare a culturii organizationale; s-au formulat numeroase definiii termenului de cultura organizationala, fiecare dintre acestea evideniind anumite elemente componente ale acestuia. Astfel, prin cultura organizationala se intelege: simbolurile, ceremoniile si miturile care exprima valorile si credinele specifice membrilor organizaiei convingerile impartasite de managerii unei organizaii referitoare la modul cum isi vor organiza ei impreuna cu angajaii afacerile traditiile si convingerile unei organizaii prin care ea se distinge de alte organizaii si care inculca sigurana si trinicie intr-o organizaie; ceea ce oamenii cred despre ceea ce merita sa fie fcut si ceea ce nu Cultura organizaiei este vazuta ca expresie a normelor si valorilor, ea reprezentnd acel pattern al valorilor si normelor care disting o organizaie de cealalta, depistnd ceea ce este important pentru organizaia respectiva. Cultura organizationala include, potrivit acestor autori, urmatoarele componente:
-

aciuni comportamentale regulate care apar in interaciunea dintre oameni, cum normele care sunt impartasite/acceptate de grupurile de lucru din toata valorile dominante impuse intr-o organizaie, cum ar fi calitatea produsului; filosofia dupa care se ghideaza politica organizationala in privina angajailor si regulile pentru integrarea in organizaie pe care un nou venit trebuie sa le invete sentimentul sau climatul care transpare intr-o organizaie prin aspectul fizic si

ar fi ritualuri si ceremonii organizationale si limbaje frecvent folosite;

-

organizaia, cum ar li un salariu bun pentru o zi de munca buna;

-

clienilor;
-

pentru a deveni un membru acceptat;

-

prin felul in care membrii acesteia interactioneaza cu clienii sau alte persoane din exterior. La urmtorul nivel sunt eroii culturali, persoane (in viata sau decedate/reale sau imaginare) care au caracteristici mult apreciate si astfel ele servesc drept modele pentru cultura. Ritualurile si ceremoniile organizationale sunt activitati si ritualuri planificate si
28

organizate care au un inteles cultural important. In sfarsit, cel mai adanc nivel sau inima culturii sunt valorile culturale. Aceste valori acceptate/impartasite reprezint credine, rspunderi si sentimente colective in funcie de care lucrurile sunt bune, normale, raionale, valoroase si asa mai departe. Miturile si credinele cuprind istoricul faptelor care au determinat un comportament sau altul, succese din trecut, oameni de baza ai organizaiei, acei vizionari care au transformat compania, care i-au dat o alta direcie. Aceste istorioare ajuta noii angajai sa-si formeze o idee despre semnificaia normelor, valorilor, atitudinilor, comportamentelor membrilor organizaiei pentru a si le putea insusi in vederea adaptarii la organizaie. Sistemul de metafore si limbajul specific Acestea se refera la valorile de baza ale organizaiei. Multe companii pornesc in competitie prin a se asigura ca au o deviza care sa le permit sa atraga atentia asupra lor si sa monopolizeze piaa. In acelai timp, in cadrul fiecrei organizaii se vehiculeaza un limbaj specializat, folosindu-se anumite coduri de limbaj. De multe ori se foloseste laconic, sintetizat, inteles numai de ctre membrii organizaiei. Simboluri, ceremonialuri si ritualuri Acestea arata ce este important de respectat in organizaie. Steagurile, sigla companiei s.a., releva importanta si locul pe care il ocupa anumite idei sau evenimente. Motourile Sunt importante pentru membrii organizaiei. Criteriile de elaborare a unui moto: sa transmita si sa promoveze filosofia organizaiei; sa aiba mai mult un apel emoional dect unul raional; sa nu fie un indemn direct la loialitate, productivitate, calitate si nici la alte obiective
organizationale; sa fie misterios pentru public, dar nu si pentru membrii organizaiei. Exemplu de motto: "Calitatea este nr.l.

Valorile si normele Sistemul de valori si normele de comportare sunt reflectate in strategii, structura, sisteme politice, reguli, proceduri, aratand ce este permis si ce nu este permis. Ele sunt trecute in comunicarea informala, de exemplu modul de structurare a organizaiei arata daca indivizii pot participa sau nu intr-o maniera critica la valorile sistemului. Chiar si marimea organizaiei influenteaza semnificaia valorilor. In concluzie, cultura organizationala trebuie neleasa la doua niveluri: a) partea mitica (de istorie), care include mituri, povestiri, eroi, simboluri, sloganuri si ceremonii; b) drumul pe care ne aflam (prezentul), care este indicat de strategii, structura, sisteme, conducere, reguli, norme, ndeletniciri etc. managerul trebuie sa invete sa conduc si aceste valori (impartasite). Cunoaterea culturii organizationale este necesara si utila, intrucat constituie, probabil, unicul si cel mai folositor element anticipativ, pe termen lung, al unei organizaii. Poate ti
29

dificil pentru cineva atat din interior cat si din afara sa ptrund in cultura organizaiei, aceasta fiind deseori considerata drept un univers de convingeri, valori si concepii oferite odata pentru totdeauna si

30

care este rareori declarat ori supus chestionrii, mai ales de cei care au o experiena limitata in privina altor organizaii sau culturi. Cu toate acestea, o asemenea intelegere a comportrii colective este eseniala, in situatiile in care este nevoie ca organizaia sa se adapteze unor condiii schimbtoare, incluznd aspiraiile si asteptarile membrilor ei. Meninerea culturii organizationale Modalitatile prin care o organizaie functioneaza si este condusa pot avea atat efecte intentionate, cat si efecte neintentionate in meninerea sau schimbarea culturii organizationale. Organizaia incearca sa angajeze persoane care se potrivesc cu cultura organizaiei. In plus, culturile sunt mentinute prin eliminarea angajailor care in mod frecvent se indeparteaza de activitatea si comportamentul acceptat. Metodele specifice de meninere a culturii organizationale sunt insa mult mai complicate dect angajarea sau concedierea anumitor persoane. Cele mai adecvate metode de consolidare a culturii organizationale au in vedere: -felul in care managerii (in mod special cei de sus) reactioneaza la incidentele critice si la crizele organizationale; rolul modelrii, invatarea si antrenarea manageriala; -criterii de alocare a recompenselor; -criterii pentru angajare, selecie, promovare si eliminare din organizaie; -ritualuri, ceremonii si povestiri organizationale. Schimbarea culturii organizationale Aceleai metode folosite pentru a menine o cultura organizationala pot servi si la schimbarea
ei. Cultura ar putea fi schimbata, de exemplu, prin;

-schimbarea obiectivelor conducerii; -schimbarea modalitatilor de rezolvare a situatiilor critice; -schimbarea criteriilor de recrutare de noi membri; -schimbarea criteriilor de promovare in organizaie; -schimbarea criteriilor de recompensare; -schimbarea ritualurilor si ceremoniilor organizationale. De exemplu, o cultura organizationala care se indreapta spre pedepsirea asumarii riscurilor si inovaiilor si spre recompensarea evitrii riscului ar putea fi in mod deliberat transformata prin schimbri in sistemul de recompensare. Angajaii pot fi incurajati sa-si stabileasca obiective mai riscante sau mai inovative in edine de instruire (antrenament) si de stabilire a obiectivelor, in edinele de apreciere a performantelor, existnd posibilitatea de a fi rspltite pentru incercari mai riscante, chiar daca ele uneori nu reusesc dect atingerea unor
31

obiective sigure care nu implica o comportare inovativa si altele. In schimbarea culturii organizationale sunt doua aspecte care trebuie studiate cu atentie.
Primul, dupa cum afirma Peter Drucke, este ca schimbarea comportamentului se poate realiza numai daca se bazeaza pe cultura existenta. Al doilea aspect rezulta din dificultatea aprecierii precise a culturii organizationale.

Problemele de etic ale comunicrii trebuie analizate cu i mai mare prudenta n cazul mesajelor negative cu implicaii emoionale, de influenate/convingere, al mesajelor legate de conflicte, n legtur cu acestea pot s apar cerine contradictorii ntr a comunica cu tact dar a nu fi manipulativ, a spune adevrul dar a nu fi lipsit de diplomaie etc.. Pentru a putea "naviga" printre aceste jaloane managerul va trebui s fac alegerea corect a organizrii i formatului mesajului, a stilului de comunicare, a limbajului i s aib n vedere multe alte aspecte. Problemele de etic trebuie analizate i prin prisma prevederilor legale i a preceptelor morale naionale specifice. Managerul opernd n mediul internaional trebuie s cunoasc sensibilitile culturale, caracteristicile regionale i etnice, obiceiurile i elementele specifice ale rilor unde sau n legtur cu care i desfoar activitatea Etica in afaceri inseamna a introduce in deciziile de zi cu zi si in strategiile de management si
alte norme dect cele impuse de lege. O companie este responsabila social in masura in care tine seama nu doar de interesele acionarilor, ci de interesele tuturor grupurilor afectate de activitatea ei. Ca atare, etica in afaceri este un cost. Etica in afaceri presupune a abate nite resurse de la traseul impus de calculul strict al eficientei economice. Etica in afaceri costa: bani, resurse umane si de timp, expertiza, oportunitati, precum investiii sau dezvoltare. Mai mult, etica in afaceri si forma ei cea mai vizibila, implicarea sociala a companiilor, sunt opiuni nedeterminate de lege. In forma clasica a filantropiei corporatiste, in forma reglementata a donaiei si sponsorizrii ori in forma moderna a programelor de responsabilitate sociala corporatista (RSC) integrate in strategiile de management, implicarea sociala a companiilor a fost multa vreme perceputa drept un cost mai mult sau mai puin necesar, un lux al marilor corporaii.

Pe de o parte, implicarea comunitara a constituit apanajul celor puternici, un semn distinctiv al forei economice. Astfel, ea a luat chipul generozitii companiilor prospere. Corporaiile,
ca organizaii detinatoare de putere economica si sociala, trebuia sa isi asume nu numai rolul de ageni economici, ci si pe acela de proteguitori ai interesului public, actionand in sprijinul

32

comunitilor in vecinatatea carora operau. Ca membri instariti ai societarii, marile companii se simeau obligate sa ajute grupurile sociale defavorizate. Pe de alta parte, in cazul companiilor din domeniile de risc, precum industria tutunului, alimentara, a medicamentelor, a extractiei si prelucrrii petrolului, implicarea comunitara a luat forma convenabila social a strategiilor de management al riscului, fiind considerata o cale eficienta de a preveni si rezolva crizele create de poluare, de produsele daunatoare, de condiiile de lucru improprii. Managerii cu atribuii n domeniul resurselor umane au datoria de a se implica n problemele de responsabilitate social, cu att mai mult cu ct sunt direct rspunztori de evoluia angajailor firmei. Totodat, pornind de la cunoaterea profund a problemelor angajailor i de la armonizarea acestora cu obiectivele generale ale organizaiei, managerul de resurse umane va trebui s susin i s se implice i n problematica celorlalte grupuri sociale implicate, de la proprietari i clieni pn la membrii comunitii afectate de activitatea firmei si din care fac parte angajaii. Nu trebuie s se neglijeze nici faptul c fiecare angajat poate s fie la un moment dat, atat client ct i proprietar sau membru al comunitii, expus vicisitudinilor polurii, creterii preurilor, informrii incorecte, violenei sau riscurilor de orice fel. Responsabilitatea social este principiul etic fundamental, care exprim fa de cine i pentru ce este rspunztor un manager, prin prisma propriilor principii etice. Responsabilitatea social corporatist reprezint noiunea sau conceptul prin care se conoatez obligaiile firmelor fa de grupurile constituite n societate, altele dect acionarii i, de asemenea, cele prescrise de lege i sindicate. Cele dou fee ale acestei definiii sunt: n primul rnd, obligaia trebuie s fie voluntar acceptat (deci comportamentul influenat de forele coercitive ale legilor sau sindicatelor nu este voluntar), n al doilea rnd, obligaia este ceva mai larg, respectiv ea se ntinde dincolo de tradiionala datorie fa de acionari, la alte grupuri ale societii, precum consumatorii, salariaii, furnizorii i comunitile nvecinate. Esenialul acestui aspect conceptual este problema dac organizaiile au obligaii pentru alte grupuri sociale dect acionarii. Deci trstura esenial a responsabilitii sociale corporatiste, este c trebuie s fie voluntar i s implice direcionarea managerilor de a aciona ntr-o modalitate sau alta. Un element al responsabilitii sociale corporatiste este disponibiltatea de anticipare a unui act nou, a aciunii asupra problemelor poteniale sociale, tar a atepta aciunile legale sau de constrngere direct. Responsabilitatea social corporatist cuprinde perspectivele economice, legale, etice i discreionare, pe care societatea le are n privina organizaiilor de afaceri la un moment dat. Responsabilitatea social merge dincolo de responsabilitile economice i legale,
33

incluznd responsabilitile discreionare i etice. Societatea se ateapt ca organizaia s-i dezvolte i responsabilitile etice. Sunt forme de comportare care nu sunt codificate n legi dar sunt ateptate de la organizaii. Responsabilitile discreionare intereseaz domeniile n care societatea dorete ca organizaia sa-i asume responsabilitile sociale. Asemenea exemple pot fi prevederea de programe de instruire a omerilor, programe de sprijinire a comunitii, aciuni n sprjinul prevenirii i corectrii degradrii mediului, precum i sprijinirea renoirii i reconstruciei urbane.
10.

Procesul de comunicare in sistema de dirijare cu banca (luind in consideraie

mediul exterior). Tipurile de comunicare si factorii de perfecionare. Sistemul informaional. Situaia macroeconomica intern i externa Evoluia cadrului macroeconomic n anul 2011 a avut un impact pozitiv asupra dezvoltrii mediului de afaceri i a sistemului bancar n ansamblu. Condiiile favorabile pentru dezvoltarea economiei naionale au fost asigurate de procesul de recuperare a economiei mondiale nregistrat n anul 2010 i care a continuat in 2011 .Astfel, Produsul global brut pentru anul 2011 a nregistrat un avans de 3,8% fa de 5.2% n anul 2010. Din cele mai avansate economii ale lumii doar Japonia a anunat o diminuare a PIB-lui cu -0,9% restul statelor au finalizat anul 2011 cu o dinamic pozitiv, SUA +1,8% Germania+3,0%. Frana +1,6%. U.K. + 0,9%, Italia + 0,5%. Totodat, principalele economii emergente au nregistrat pentru anul 2011 o reducere a ritmului creterii economice. PIB-ul Chinei a avansat cu 9.2% .Parteneri comerciali externi strategici precum Rusia, Ucraina i Romnia de asemenea au anunai creteri ale PIB-IUL Astfel, avansul Rusiei a constituit +4,1%. repetnd performana anului 2010 (+4,0%). Economia Ucrainei a reuit sa sporeasc ritmul Lcresterii PIB-IU pentru anul 2011 pn la 5,2% comparativ cu 4,2% n anul 2010. Dup doi ani consecutivi de recesiune, economia Romniei a anunat un avans de 2.5% pentru anul 2011, intrnd astfel n faza ascensiunii. Cu toate acestea, procesul de consolidare a economiei mondiale a fost n mare parte compromis in a doua jumtate a anului 2011 de riscurile economico-fmanciare, care au afectat rile Uniunii Europene i SUA. Principalele ameninri s-au dovedit a fi criza datoriilor statelor europene precum Grecia, Portugalia, Italia, Spania, Irtanda. fapt ce a impus aplicarea de ctre guverne a msurilor aspre de reducere a deficitului bugetar, care s-a refleclat n micorarea cererii din partea populai ei i ncetinirea creterii economice in majoritatea rilor UE. n consecin economia uniunii monetaro Europene a nsemnat pentru finele anului 2011 o cretere moderata de 1,6% faa de, 9% in anul 2010. In timp ce recuperarea economic n lume
rmne e fi una neechilibrat, economia Republicii Moldova a nregistrat n anul 2011 un avans economic de +6,4%. Majorarea PiB-lui s-a datorat in mare parte creterii consumului intern, ct si a
34

cererii la produsele exportate. Cererea intern a fost favorizat de majorarea spre finele anului 2011 a volumului remitenlelor de peste hotare cu 16 9%- pn la 1450 mi 1 USD fapt ce a contribuil la evoluii pozitive n majoritatea ramurilor economice ale trii. Astfel, sectorul industrial a nregistrat o sporire a produciei cu 7,4% iar cel agricol o majorare de 4,6% Comerul exterior de asemenea s-a evideniat prin performane deosebite, exporturile majorindu-se cu 44.1 % iar importurile cu 34,7%.

Inflaia pentru anul 2011 a fost una moderata, la nivel de 7,8% (8,1% n 2010), determinat preponderent de majorarea preturilor la produsele energetice importate (gaz.petrol), diminuind semnificativ din eficiena masurilor de stabilizare aplicate de autoritati .Rata de schimb a monedei naionale nu a nregistrat modificri eseniale pe tot parcursul anului 2011, fapt ce a favorizat comerul exterior. Dependenta economiei naionale de dinamica remitentelor de peste hotare, reprezint un risc major in procesul de dezvoltare i reformare a economiei. Stagnarea
si recesiunea prognozat pentru anul 2012 n majoritatea economiilor Uniunii Europene (Italia - 2.2%, Spania -1.7%, Frana -0,2%), unde lucreaz o mare parte a cetenilor Republicii Moldova (oficial estimativ peste 200 mii), sporete incertitudinea privind creterea stabil a economiei in urmtorii ani. Un alt factor de influent externa este riscul diminurii fluxului investiiilor i a mprumuturilor externe, in special din statele Europene.

Referitor la riscurile interne, anul 2011 s-a caracterizat prin incertitudinea politic care a Fost deblocat spre finele anului prin alegerea Preedintelui tarii i respectiv finalizm procesului de formare a instituiilor statului. Totodat, factori precum inflaia i creterea neesenial a veniturilor populaiei au mpiedicat redresarea sectorului construciilor de locuine ramur care reprezint o component important n creterea calitativ a sectorului real al economiei. Totodat, pe parcursul ultimilor doi ani Guvernul Republicii Moldova a ntreprins un ir de msuri active pentru facilitarea procesului de contractare a mprumuturi lor de la organizaiile financiare internaionala (BERD,Banca Mondiala si FMI) infrastructurii i agriculturii. Astfel, pentru urmtorii ani se prevede o continuare a proiectelor de infrastructura in special cele legale de reabilitarea drumurilor i eficiena energetic, fapt care inevitabil va mbunti climatul investitional al Trii i va stimula domeniul de afaceri.
11.

Primirea si realizarea deciziilor pe baza fundamentrii si ndeplinirii problemelor

strategice si operative. Prognoza evoluiei pieei bancare pentru anul 2012, prevede o creteie moderat a principalilor indicatori de volum, iar dezvoltarea sectorului bancar se va baza n mare parte pe politica ratelor dobzilor mai avantajoase la credit i diversificarea surselor de finanare, fmd create astfel condiiile necesare pentru meninerea de ctre bnci a nivelului suficient de lichiditii cererii la credite. Astfel, direciile principale de activitate stabilite de Moldindconbank pentru perioada anilor 2012-2014 sunt urmtoarele:
35

Meninerea ponderii de piaa a Bncii. Pstrarea bncii n topul celor 3 Bnci din sistemul bancar autohton Asigurarea creterii portofoliului de credite cu cel puin 10% mediu anual i a Continuarea dezvoltrii relaiilor cu organizaiile financiare internaionale i Asigurarea creterii veniturilor neaferente dobinzilor cu ritmul de peste nivelul Asigurarea rentabilitii activelor Bncii la nivelul minim de 2% i a Asigurarea marjei nete a dobnzii la un nivel de cel puin 5%. Asigurarea ponderii creditelor neperformante n total credite la nivel maxim de Dezvoltarea in continuare a reelei de subdiviziuni teritoriale ale Bncii i Asigurarea creterii bazei de clieni inclusiv preponderent din segmentele Dezvoltarea activitati Bncii pe piaa crdurilor bancare prin implementarea

creterii bazei de resurse atrase cu cel puin 9% mediu anual.

atragerea resurselor financiare suplimentare

mediu in sistemul bancar i acoperirea cheltuielilor neprocentuale.

rentabilitii capitalului la nivel minim de 13%.

8.0% i a ponderii creditelor expirate n loial credite la nivel maxim de 5,0%

asigurarea prezenei Bncii n toate raioanele trii pn la finele anul ui 2014.

ntreprinderilor mici i mijlocii, precum i a persoanelor fizice.

spectrului larg de produse noi i atragerea clienilor noi cu scopul majorrii ponderii de pia a Bncii pe crdurile bancare.

Asigurarea

creterii

productivitii

muncii

angajailor

prin

selectarea

personalului calificat, instruirea angajailor Bncii i molivarea conform rezultatelor obinute

Dezvoltarea n continuare a bazei materiale a Bncii.

Atingerea acestor obiective va asigura ndeplinirea sarcinii de baz urmrite de ctre Banc pentru urmtorii 2 ani si anume majorarea eficienei activitii Bncii i creterii capitalizarii. Activitatea internaional Pe parcursul anului 2011 Banca a optimizat n continuare reeaua sa corespondent cu manie instituii financiare internaionale, avind peste 50 corespondeni bancari, din 18 ri, printre care The Bank of New York Mellon (SUA), Deutsche Bank Trust Company Americas (SUA), Commerzbank (Germania) Deutsche Bank (Germania) Raiffeizen Zenlralbank Qestereich (Austria), Sberbank (Rusia), Credit Suisse (Elveia), Privalbank (Ukraina), Banca Comerciala Romn (Romnia) ete. Un segment important n activitatea Banca pe plan internaional reprezint colaborarea cu organismele financiare internaionale ca Banca European pentru Reconstrucie si Dezvoltare (BERD}, Compania Olandez de Dezvoltare si Finanare (FMO), Banca Marii Negre
pentru Comer i Dezvoltare (BSTDB).
36

In anul 2011 Banca a continuat activitatea de atragere i utilizare a resurselor internaionale pe termen lung. Astfel, la 23 iunie 2011 a fost semnat un acord nou cu Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare de finanare a ntreprinderilor mici si mijlocii din Moldova, suma total a tuturor creditelor primite de la BERD depind suma de 25 mln Euro. De asemenea, n scopul atragerii resurselor financiare pe termen lung, la 25 octombrie 2011 Banca a semnat n premier cu Banca Mrii Negre pentru Comer i Dezvoltare (BSTDB) un acord de mprumut n sum de 10 milioane dolari SUA. Resursele financiare oferite de BSTDB sunt menite dezvoltrii i extinderii sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii, un segment cheie al economiei Republicii Moldova Ctre sfritul anului 2011 resursele primite dela organizaiile internaionale i instituiile financiare strine, direct sau prin intermediul Ministerului Finanelor a constituit echivalentul a 874,4 milioane lei. Activitatea de binefacere Constientiznd faptul ca viitorul economiei naionale este inseparabil de bunstarea social de nivelul de dezvoltare a culturii i educaiei in ar. Banca tradiional a fost i continu sa rmn o banc cu o responsabilitate social nalt. Fiind una din principalele instituii financiare din ara. Banca se implic activ la dezvoltarea culturii, artei, sportului moldovenesc particip n aciuni de caritate i de binefacere. Anul 2011 nu a fost o excepie i, traditional, Banca s-a remarcat pozitiv in sfera filantropic. Astfel, n scopun de binefacere au fost alocate 700 mii lei, dintre care o mare parte scolii internat din Nisporani, Federaiei Naionale a Femeilor din Moldova, Asociaiei chirurgilor Nicolae Anestiadi", Asociaiei Obteti Baschet club Veteran din Moldova", Academiei Naionale de ah" i altele Banca este sponsorul general al Teatrului Naional Mihai Eminescu". Au mai fost alocate mijloace bneti pentru plata tratamentului unor persoane fizice. Servicii de ncasare a numerarului In cadrul BC Moldindconbank"' S.A. funcioneaz o subdiviziune speciala, care presteaz agenilor servicii de ncasare si transportare a mijloacelor bneti, dotat cu transport specializat i paz paramilitar, asigurind securitatea i integritatea banilor clienilor. Experiena i
profesionalismul lucrtorilor Bncii permit n mod calificat de a efectua toate tipurile de ncasri si de transportare a mijloacelor bneti si altor valori, att pe teritoriul mun. Chiinu, cit i pe ntregul teritoriu al Republicii Moldova. 12.

Managementul riscurilor in activitatea bancara.

In activitatea sa Banca este supusa unui ir de riscuri, administrarea crora se consider ca parte integrant i important a dezvoltrii Bncii Organele de conducere ale Bncii i pun problema de a gestiona ameninrile sau da a fructifica oportunilile n beneficiul Bncii.
37

Managerii Bncii nu se limiteaz la tratarea, de fiecare dat, a consecinelor unor evenimente care s-au produs, dar au adoptat un stil de management reactiv ceea ce nseamn c s-au implementat masuri capabile de a atenua manifestarea riscurilor. Totodat, managementul riscurilor faciliteaza realizarea eficient si eficace a obiectivelor Bncii, n mod evident cunoaterea ameninrilor permite o ierarhizare a acestora n funcie de eventualitatea materializarii lor, de amploarea impactului asupra obiectivelor i de costurile pe care le presupun msurile menite de a reduce ansele de apariie sau de a limita efectele nedorile. Totodat, revizuirea periodic a riscurilor, aa cum este prevzut in standarde, conduce la realocri ale resurselor, in concordan cu modificarea ierarhiilor i implicit a prioritilor. Managementul riscurilor asigur condiiile de baz pentru un control intern sntos. Dac controlul intern este ansamblul msurilor stabilite de conducere pentru a se obine asigurri rezonabile c obiectivele vor fi atinse, rezult ca managementul riscurilor este unul din mijloacele importante prin care se realizeaz acest lucru, deoarece managementul riscurilor urmrete tocmai gestiunea ameninrilor ce ar putea avea impact negativ asupra obiectivelor. Managementul riscurilor se efectueaz permanent i presupune urmtoarele etape de baz:,, Identificarea, Estimarea, Monitorizarea, Controlul/reducerea. Identificarea riscurilor (att a celor curente, ct i a celor viitoare) i constituie primul pas n construirea profitului riscurilor Bncii. Riscurile nu sunt identificate prin impactul lor asupra obiectivelor, dar n raport cu obiectivele a cror realizare este afecta ta de materializarea lor. Pentru identificarea riscurilor aferente activitii sale Banca cormbina urmtoarele abordri: Autoapreciere - managerii diferitor niveluri identifica permanent riscurile aferente
subdiviziunilor lor

Analiza scenariilor - elaborarea diferitor scenarii de risc. Brain-storming - In scopul identificam sistematice att a riscurilor linanciare. ct i celorlalte
riscuri, inclusiv riscuri le politice, tehnologice, de competiie si ale proceselor interne.

Estimarea riscurilor const in parcurgerea urmtoarelor etape: a evaluarea probabilitii de materializare a riscului identificat;
b. evaluarea impactului asupra obiectivelor n cazul n care riscul s-ar materializat c.

evaluarea expunerii ia risc ca o combinaie ntre probabilitate i impact

Riscul (le credit- reprezint posibilitatea pierderiior n urma incapacitii contragentului de a

ndeplini obligaiile contractuale, incluznd riscul incapacitii de plat, riscul de tara, riscul gajului, riscul activitii extrabilantiere, riscul concentrrii, riscul nlocuirii debitorului, riscul migrrii debitorului, riscul ramurii; riscul corelaiei.
38

Politicile specifice de estimare a riscului de credit sunt:

Limitarea concentrrilor de risc de credit prin stabilirea unui platou maximal Limitarea concentrrilor de risc n cadrul unui segment de activitate economica

datoriei unui debitor sau grup de debitori ce acioneaz n comun

prin stabilirea limitelor pe ramuri i acordarea creditelor n diferite ramuri ale economiei naionale;

Diversificarea portofoliului bancar, stabilirea limitelor de competen la

acordarea creditelor pe filiale, pe tipuri de produse, pe tipuri de asigurare, pe tipuri de clieni, etc.;

Monitorizarea continu a tuturor procedurilor i proceselor interne, dezvoltarea

mecanismelor de control si administrare a portofoliilor inclusiv pantm identificarea si administrarea creditelor neperformante i pentru realizarea unor ajustri de valoare i constituirea unor proviz ioane adecvate;

Dispunerea de procese clar stabilite i bine definite privind aprobarea noilor ere

d i le, modificarea clauzelor refnnoireairefmanareacelorexislenle Riscul operaional - este riscul cauzat de erori de factor uman i factor tehnic, fraude,
caracterul inadecvat sau nefuncionare a proceselor interne i evenimente externe, inclusiv riscul juridic, riscul fraudei, riscul de personal, riscul proceselor interne, riscul sistemelor interne. Sistemul estimrii riscului operaional este partea componenta a procesului administraii riscului Bncii, iar pentru funcionarea sa banca efectueaz colectarea i analiza dalelor privitor la pierderile financiare i materiale n urma riscului operaional pentru direciile de activitate de baz. Datele cu privire le pierderile cauzale de riscul operaional se aduc la cunotin conducerii subdiviziunilor, conducem de vrf a Bncii in mod regulat.

Riscul operaional reprezint un risc complex, estimarea cantitativ a cruia reprezint o

anumit dificultate. Banca va rezolva aceast problema reiesind din dou sarcini ale estimrii riscului operaional:

> Estimarea pierderilor neateptate aferente riscului operaional; 'y Formarea bazei de date electronice penlru acumularea datelor statistice privind riscurile
operaionale.

Riscul valutar - este riscul pierderilor poteniale in rezultatul reevalurii conturilor bilantiere i
extrabilantiere, exprimate in valut strin n legtur cu schimbarea cursului valutar.

Banca efectueaz gestiunea riscului valutar prin intermediul poziiei valutare deschise. Banca permanent efectueaz analiza poziiei valutare deschise i evalueaz regulat structura activelor i obligaiunilor pe valute cu scopul respectrii limitelor stabilite pe poziia valutara deschis. Indicatorul principal a riscurilor valutare, este volumul si structura poziiei valutare deschise. Gestiunea curent a riscului valutar se efectueaz n Banc in baza zilnic n corespundere
cu prevederile documentelor normative interne.
39

Riscul ratei dobinzii - presupune riscul pierderilor la care este supus Banca in urma
modificrii ratei dobnzii. Acest risc apare n cazul n care activele Bncii (creditele, investiiile etc.) devin scadente sau ale cror preuri noi se stabilesc n aria periodic de timp decit pasivele Bncii (depozitele, mprumuturile) care reprezint sursa de mijloace pentru active.

Procesul de gestionare a riscului ratei dobinzii presupune examinarea tendinelor de dezvoltare a ratelor dobnzilor pe pia n baza situaiei macroeconomice i a factorilor de influent asupra nivelului ratelor dobnzilor. Analiza sensibilitii Bncii la riscul ratei dobnzii, analiza rezultatelor modelrilor i stress-te stingurilor efectuate pentru identificarea msurii de influient a riscului ratei dobnzii asupra beneficiului, examinarea profitabilitii activelor i a costului obligaiunilor Bncii, analiza indicatorilor respectivi si elaborarea propunerilor de optimizare i maximizare a rentabilitii Bncii. Riscul de lichiditate - presupune riscul pierderilor n rezultalul incapacitii Bncii de ai
onora obligaiunile la maturitatea lor Conform Reglementrilor emise de Benca Naional a Moldovei, Banca monitorizeaz zilnic indicatorii de lichiditate calculai pe baza informaiilor financiare ntocmite potrivit celor dou principii stabilite conform cerinelor Bncii Naionale a Moldovei

Procesul de gestionare a riscului lichiditii presupune efectuarea analizei activelor i pasivelor Bncii pe maturiti, analizei bazei de resurse, analizei indicatorilor de concentrare i stabilitate a resurselor atrase ale Bncii, construirea modelelor strii activelor i pasivelor i a lichiditii, efectuarea stress - testelor ale riscului de lichiditate cu scopul elaborrii deciziilor in privina gestionrii lichiditii curente a Bncii, poziiei monetare curente, respectrii regimului rezervelor obligatori, precum si a lichiditii Bncii pe termen mediu i lung, optimizarea i stabilirea normativelor limitelor necesare.
13.

Comuterizarea activitatii. Situatia actuala si perspectiva.

In prezent BC "Moldindconbank" SA. utilizeaz sistema de deservire la distan (SDBD) WebClient pentru persoanele fizice si juridice. WebClient pentru persoane juridice este un serviciu de administrare a contului si efectuare a plilor prin internet n condiii de maxim securitate i mobilitate. Serviciul ofer;

Efectuarea plailor in lei Efectuarea plilor n valut Cumprarea si vnzarea valulei Accesarea extrasului din cont pentru orice perioada Consultarea cursurilor va Iu la re BN M

Sistemele de deservire la distana sunt utilizate de ceste 3 300 de clieni ai bncii i zilnic sunt procesate mai mult de 3 200 de documente ale clienilor. Cota parte a documentelor electronice trecute prin sistemul WebClieni constituie mai mult de 60% din lotal documente de plata.
40

In anul 2010 s-a implementat sistemul WebClieni pentru persoane fizice: accesibil 24/24. din orice col al lumii, de la orice calculator conectat la Internet. Web Client pentru persoane fizice permite:
Achitarea serviciilor comunale i a altor servicii i produse prin intermediul crdurilor

bancare
Vizualizarea extrasului din cont

S-a depus efortul maxim pentru asigurarea soluiilor efective n vederea perfecionrii continue, promovrii i utilizaii in mas a serviciului de deservire bancar la distant. Tehnologii informaionale In anul 2011 Departamentul tehnologii informaionale a asigurat activitatea informaional a Bncii, prin: implementarea, testarea i ntreinerea aplicaiilor soft, dezvoltarea reelei locale i corporative, telecomunicaiilor inlerbancare, dotarea subdiviziunilor cu tehnic i aplicaii soft. Departamentul tehnologii informaionale a implementat sistemul Q&ystems. Bank-Onhne in dou filiale noi: Ceadir-Lunga si Criuleni. A asigurat dezvoltarea i mentenanta sistemelor Qsystems.Bank-Online. Qsystems Retail.Qsystems WebClient pentru persoane juridice i fizice se mbuntete calitatea sistemelor de deservire la distan, are loc perfecionarea sistemelor conform cerinelor moderne de securitate si funcionalitate. Sistemele de deservire la distant ele Bncii sunt utilizate in total de ctre 7 050 clieni, atit persoane juridice,
cit l persoane fizice. Totodat, pe parcursul anului, au fost instalate reele locale n filialele "Premium" si din oraele Soroca, Cimilia, Leova, Rezina, Ceadir-Lunga, Cnuleni i n subdiviziunile nou deschise. Este renovat tehnica de calcul.

In anul de referin am reuit s efectuam migrarea de pe Microsoft SQL 2005 pe Microsoft SQL 2008 a sistemelor Qsystems. Bank-Gnline, Retail i WebClieni i nlocuirea serverelor bazelor de date pentru Qsystems, Bank-Online, Qsysterms Ketail si Qsystems WebClient cu servere mai performante. Afost implementat modulul schimbului de date cu Biroul de Credit. Au tost executate lucrri de implementare a planului nou de conturi. CONCLUZII I RECOMANDRI Activitatea BC Moldindconbank S.A. pe parcursul ultimilor ani a fost ndreptat primordial spre consolidarea parteneriatului pe termen lung cu clienii si corporativi, prin ntrirea relaiilor deja definite cu clienii existeni i stabilirea relaiilor durabile i reciproc avantajoase cu clienii noi, preocuparea permanent pentru satisfacerea deplin a necesitilor clientului, profesionalismul, competena i eficiena devenind elementele centrale ale strategiei sale. BC Moldindconbank S.A. manifest o tendin de dezvoltare cu consecven a relaiilor sale de afaceri cu clienii si, de aceea amplific i perfecioneaz continuu gama de
produse i servicii adecvate necesitilor i dorinelor clienilor.
41

In urma petrecerii practicii la filiala Centru a BC Moldindconbank S.A. am analizat organizarea evidenei i petrecerii operaiunilor de atragere a resurselor Bncii i de plasare a acestora, valutare, de decontare, de cas. Fiecare secie i are conductorul su i are mprite volumul lucrului conform locurilor de munc. Activitatea bancar n filiala Centru a BC Moldindconbank S.A. se manifest prin
atragerea ct mai cantitativ a clienilor avndu-se n vedere i capacitatea acestora, struina de a ndeplini cerinele financiare ale clientului, dup msura accesibil acordarea n mai multe cazuri a creditelor, facilitarea acestora n caz de necesitate.

Fiecare secie a filialei se conduce de acte legislative, interne bancare, de cri tehnologice precum i de codul de etic a angajailor. Pentru creterea eficienei operaiunilor acestei filiale a recomanda micorarea n unele cazuri a comisioanelor, care sunt uneori exagerate, acordarea facilitilor clienilor mai mici, implementarea ct mai eficient a produselor bancare noi, obinerea unei limite de pstrare a numerarului n casa filialei mai mari, corespunztoare cerinelor clienilor, sporirea numrului de clieni
care vor lucra prin sistema client-banc.

Totui, BC Moldindconbank S.A. desfoar o activitate intensiv cu clienii, orientat spre abordarea individual, oferirea condiiilor i produselor adecvate i avantajoase.

42