CUPRINS

Lista de abrevieri
INTRODUCERE ............................................................................................

Capitolul I. Noțiuni generale............................................................................

1.1 Repere conceptuale cu referire la turismul vitivinicol...................................

1.2 Abordarea conceptului ”castel vitivinicol” din prisma istorică.....................

1.3 Experiența altor state în domeniu (Franța, Spania, Italia, Ungaria, România).....

Capitolul II. Republica Moldova ca destinație turistică vitivinicolă.................

2.1. Potențialul turistic vitivinicol al Combinatului de Vinuri „Cricova” S.A.........
2.2. Potențialul turistic vitivinicol al Î.S. Complexul de vinuri de calitate Mileştii
Mici.............................................................................................................................
2.3. Potențialul turistic vitivinicol al Vinăriei Purcari...........................................
2.4. Potențialul turistic vitivinicol al complexului "Chateau Vartely"......................

Capitolul III. Studiu de caz – Aprecierea potențialului turistic al Castelului

”MIMI”.................................................................................................................
3.1. Din istoria Castelului MIMI.........................................................................
3.2. Analiza profilului economic al Castelului MIMI..........................................
3.3. Întegrarea castelului MIMI în desfășurarea Zilei Naționale a Vinului...........
3.4. Aprecierea perspectivelor Castelului MIMI din prisma analizei SWOT.............
3.5 Strategii de promovare a complexului Castel MIMI pe piața turistică naţională
şi internațională. …………………………………………………………………….

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Anexe
Bibliografie/Webografie

1
 INTRODUCERE

Vinul nostru este creat de multe generații de vinificatori în cele mai mari
galerii subterane din lume apreciat de consumatorii din est și din vest consacrat de
legende în care cu toții ne regăsim. De milenii pe aceste meleaguri, via a fost
îmblînzită de-a lungul secolelor prin trudă și dăruire.
Vinul a devenit faima și simbolul țării, imbold de renaștere și trofeu de victorie.
  Actualitatea temei investigate - Cricova, Mileştii Mici, Purcari, Chateau
Vartely sunt principalele destinaţii turistice din Moldova.
În fiecare an, zeci de miide turişti sosesc în Republica
Moldova, pentru a face cunostinta cu legendarele beciuri de vin. Beciurile din
Cricova, Mileştii Mici, Chateau Vartely şi Purcari au o semnificaţie deosebită în
dezvoltarea turismului în Moldova. Actualmente au aparut și alte vinarii cu istorie
deosebită care tind să devina noi destinații turistice în Moldova ca ”Castel MIMI”
și ”Et Cetera”. În scopul promovării turismului vitivinicol, anual se petrec expoziţii
internaționale. Еxpoziția internațională specializată anuală "ExpoVin  Moldova"
este unul dintre evenimentele  cele  mai  semnificative  în
agenda ramurii vinicole din Republica Moldova.  Un alt proiect de promovare
implemenat este “Redescoperă Moldova - Drumul Vinului” organizat cu genericul
Vinul Moldovei. O Legenda Vie. Acțiunea este susținută financiar de proiectul
USAID CEED II, Oficiul National al Viei și Vinului (Wine of Moldova), precum
și de vinăriile gazdă.
Scopul cercetării - teza de master reprezintă o activitate prevăzută în curriculumul
specialităţii‚ care are menirea de a forma abilităţi de cercetare teoretică şi practică‚ 
de aprofundare într-un anumit domeniu al viitoarei specialităţi în scopul realizării
unui studiu consecutiv şi finit al unei probleme actuale şi importante pentru
formarea profesională. În cazul dat urmeaza să reflecte turismul vitivinicol, în
acest mod solicitînd autorului valorificarea cunoştintelor
acumulate şi posibilitatea de a realiza aplicarea lor în practică.

2
Obiectele cercetarii le-au constituit beciurile subterane de vinuri din ţara noastră,
practici şi forme de turism vitivinicol la general și în particular, studierea castelului
MIMI.

Structura tezei cuprinde trei capitol, întroducere, concluzii și recomandări:

Capitolul I. Noțiuni generale cu referire la reperele conceptuale cu referire la
turismul vitivinicol, de asemenea abordarea conceptului ”castel vitivinicol” din
prisma istorică și experiența altor state în domeniu (Franța, Spania, Italia, Ungaria,
România)

Capitolul II. Face referire la Republica Moldova ca destinație turistică

vitivinicolă, unde este apreciat Potențialul turistic vitivinicol al Combinatului de
Vinuri „Cricova” S.A, Î.S. Complexul de vinuri de calitate Mileştii Mici, Vinăriei
Purcari și al complexului "Chateau Vartely".
Studiu de caz cuprinde capitolul III.– Aprecierea potențialului turistic al Castelului
”MIMI” cu detalieri a istoriei Castelului MIMI, analiza profilului economic al
Castelului MIMI, integrarea castelului MIMI în desfășurarea Zilei Naționale a
Vinului și aprecierea perspectivelor Castelului MIMI din prisma analizei SWOT,
de mare importanță sunt strategii de promovare a complexului Castel MIMI pe
piața turistică naţională şi internațională, incluse în acest capitol.
Teza este structurată pe ...pagini, ....imagini și 3 tabele.

3
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE.
I.1. Repere conceptuale cu referire la turismul vitivinicol
Încă din epoca antică, din epoca miturilor şi legendelor a ajuns până astăzi
maxima latină, devenită arhicunoscută, In vino veritas (În vin există adevărul).
Cultul viţei de vie şi al vinului era îndeosebi dezvoltat în bazinul Mării Mediterane
şi Negre, unde se regăsesc asemenea divinităţi ca Dionysos la grecii antici,
Bacchus la romanii antici, iar la traco-geţi se presupune că era Sabazios.Şi nu e de
mirare că, o dată cu accelerarea turismului secolului XX, a apărut un alt cult – cel
al turismului „vinului”.
De ce îl numim turismul „vinului”? Deoarece această formă de turism
cuprinde şi viticultura (cultivarea viţei de vie), şi vinificaţia (procesul de producere
a vinului), şi oenologia (studiul vinurilor şi produselor vinicole) – ramuri şi ştiinţe
care sunt reciproc complimentare. Este de remarcat ca turismul vinului are o
mulțime de definiții, cea mai comprehensibila fiind cea data de doi cercetători
austalieni, Hall și Macionis (1996-1997), care definesc acest tip de turism drept “
vizitarea potgoriei, viei, a festivalurilor și a manifestarilor viticole, unde degustarea
vinului și aprobarea calitații regiunii vitivinicole reprezintă motivația prrincipală
pentru vizitatori”.
Deseori turismul vinului mai este numit și turism aenologic, aenologia fiind
știința care se ocupa de studiul vinificației și al produselor viticole. Practic turismul
aenologic îmbrățișează două industrii: turismul și viticultura, care funcționează pe
principiul completării funcționale reciproce. Turismul aenologic angrenează mai
multe componente, unele ce țin de latura vinicolă: vinării, vii, dotări viticole,
festivaluri și serbări ale vinului și altele specific turistice: de cazare și alimentare,
alături de sectoarele adiacente, precum resurse umane, ospitalitate,etc.
La moment Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii
turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI  din  24.11.2006, și STRATEGIA de
dezvoltare a turismului „Turism 2020” propune următoarea noţiune şi definiţie:
turismul vitivinicol – formă motivaţională de turism practicată de turişti pentru
vizitarea întreprinderilor vitivinicole şi a regiunilor vinicole în scopul îmbinării

4
plăcerii degustării produselor vitivinicole cu posibilitatea de a cunoaşte stilul de
viaţă local, mediul rural şi activităţile culturale. Indiferent de nume (vinicol,
viticol, vitivinicol, oenoturism) şi decât este de exhaustiv, putem afirma cert un
lucru – oenoturismul reprezintă o cale nouă pentru relaxare, destinată celor care
caută ineditul, care îşi doresc „altceva” față de monotonia urbană.
 Prima rută oficială a vinului a fost „deschisă” în Germania la 19 octombrie 1935.
Scopul rutei era de a atrage turiştii germani, amatori ai vinului, în anumite sate ale
regiunii Pfalz Rheinhessen şi de a procura vinul autohton.
Dezvoltarea turismului viticol continuă cu regiunea franceză Alsace, unde în 1953
a fost creată prima rută a vinului din Franţa.
A face un vin bun e o deprindere. A face un vin de calitate este o artă.”
Cuvintele aparţin lui Robert Mondavi, pioner în turismul viticol, antreprenor
american de origine italiană, primul care a deschis o vinărie cu degustare la
periferia oraşului San Francisco (Highway 29) în 1966.  Dar să revenim în
Republica Moldova, o ţară cu tradiţii milenare în vinificaţie. Cu toate că în epoca
antică vinificaţia a avut de cunoscut decretul lui Burebista prin care impunea dacii
şi geţii să taie viile şi să traiască fără consum mărit de vin, iar în epoca modernă (a.
1985) a suferit un declin evident prin decretul cu privire la combaterea
alcoolismului în URSS, aceasta a avut o dezvoltare iminentă: de la vase de lut la
butoaie de stejar şi rezervoare de metal, de la producerea la teasc până la metodele
clasice de producere, de la gospodăria ţărănească la biserică şi vinării.
Prezentul oferă o frumoasă posibilitate de a cunoaşte şi savura Vinul din
Republica Moldova, ţară căreia îi era predestinat să fie una vinicolă începând cu
conturul pe hartă, ce reprezintă un strugure. Iar aroma şi buchetul vinurilor
autohtone atât de bine asortate duce cu gândul la spusele romancierului scoţian
Robert Stevenson „Vinul este o poezie îmbuteliată”
Turismul vitivinicol reprezintă cartea de vizită a Republicii Moldova, iar
pachetele turistice propuse spre comercializare pentru turiştii străini, obligatoriu
includ un obiectiv sau o cramă vinicolă. Turiştii, de asemenea, au posibilitatea de
a cunoaşte întreg procesul tehnologic de preparare a vinului, iar în satele în care

5
este păstrată tradiţia vinicolă, turiştii se pot implica în procesul de producere a
vinului;
1.2 Abordarea conceptului ”castel vitivinicol” din prisma istorică
Procesul de vinificație a avut întotdeauna în etapele de realizare nevoie de
un spațiu de stocare și maturare, ce necesită o atenție sporită în respectarea
anumitor factori determinanți datorită impatului asupra vinului.Astefel, lumina,
umeditatea și temperatura sunt elemente importante mai ales în cazul vinurilor
superioare care au nevoie de o perioadă de maturare de lunga durata. Pentru a
răspunde necesității depozitarii și conservării vinului, acesta a fost păstrat, în mod
traditional în pivnițe săpate sub nivelul solului sau în demisoluri. Aceasta solutie
asigura în mod natural atît umeditatea ridicată cît și temperaturi relativ stabile, la
care se adaugă și beneficiul eficienței energetice dar și utilizarea optimă a
suprafețelor de teren limitat. Dar fiind faptul că viticultura, la scara largă, a
reprezentat multă vreme doar un proces agricol, parte integrantă din activitatea
unei ferme sau a unei mănăstiri, procesul facerii vinului avea loc în structuri
vernaculare simple, precum magaziile, hambarele și pivnițele.
Primul castel construit în mod specific pentru producția de vin se crede a fi castelul
Haut- Brion din Pessac, terminat în 1525.

Figura 1.1. Chateau Haut-Brion, 1990 ;

Sursa: https://issuu.com/luisa.drajan/docs/lucrare_disertatie
6
 În ceia ce privește mediul rural care produce vin la o scară mai mică se
destingeau camarele de vin și casele de presă, specificul arhitectural fiind
influențat de cultura și tipul de vin produs în regiune. Referitor la zona
românească, în Transilvania, pivnița denumită popular chimniță, era sapată de
obicei sub una din încăperile casei, intrarea făcîndu-se pe o ușă amplasată pe latura
cu cea mai pronunțată diferență de nivel. Tavanul era astfel format din scînduri
groase, deasupra cărora erau așezate grinzile care susșineau podeaua de scănduri a
ăncîperii de deasupra, acesta fiind tipologia cea mai simplă de pivniță țărănească,
caracterizată- din punct de vedere arhitectural tocmai prin forma tavanului.
În gospodăriile mai închegate se întîlnea a doua tipologie de pivniță,
caracterizată prin prezența bolților de piatră sau cărămidă, în cadrul căreia
distingem pivnița liniară sau cea ramificată. Pivnița liniară era de forma unui semi-
cilindru cu boltire continuă și compactă pe toată lungimea, intratea făcîndu-se pe o
ușă plasată lateral la care se ajungea coborând pe niște trepte. Al doilea subtip avea
o alcătuire mai complexă, din încăperea de bază longitudinală trecîndu-se într-o
altă încăpere de aceeați formă, dar ceva mai mică așezată paralel cu prima iar din
aceasta o a treia încăpere pătrată.Trecerile dintr-o încăpere în alta se făceau prin uși
marcate de chenare puternice, de blocuri masive de piatră formând ogive sau arcuri
în plin centru ce erau lățite la partea superioară și facilita mutarea
butoaielor.Menționez că pivnițele erau deseori înșiruite de-a lungul drumului sau
grupate în potgorii, formînd adevărate orășele subterane.

Figura 1.2. Pivnița în gospodaria țărănească, Țara Românească. Sursa: http://monumente-

etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?ID=BFA1B955BFC54697B218059F87138959
7
 La sfîrșitul secolului al XVIII- lea a venit cu răspîndirea numelui „chateau”
în Franța în desemnarea vinurilor având ca rezultat prima asociere dintre producșia
de vin și clădirile care ajutau la acest proces. Acestă modalitate timpurie de
branding a fost folosită pentru a identifica anumite vinuri ca produse ale
aristocrației. Această strategie a devenit atît de populară încît utilizarea denumirii
„chateau” în anumite vinuri s-a răspîndit dincolo de regiunea Bordeaux, către
Loira, Midi și apoi în restul regiunilor vinicole ale lumii. "Château" în lexicul
vinificatorilor moderni este un teritoriu pe care un singur proprietar înfăptuieşte
întreg ciclul de producere al vinului – de la cultivarea strugurilor, pînă la
îmbuteliere. Doar în aşa mod, consideră francezii, se poate garanta calitatea
produsului, avînd cantităţi reduse.
Astăzi definiția de “castel vinicol” este inrudită cu cea de “chateau” - Castel
vinicol casă mare care emite arhitectura medievală, pe teritorul careia are loc tot
procesul de producere a vinului de la cultivarea materiei prime pîna la îmbuteliere
și comercializare. Astfel în procesul de vinificație modern reînvie istoria pentru a
oferi un nou aer întergii industrii vinicole de la producere pîna la promovarea
vinului.

1.3 Experiența altor state în domeniu (Franța, Spania, Italia, România)

În prezent, industria vinicolă mondială încadrează două categorii de ţări
producătoare de vin: noi producători şi producători tradiţionali. Cei mai tari din
producătorii tradiţionali sunt: Franţa, Italia şi Spania. Republica Moldova nu se
compară cu aceşti producători, însă conform datelor Organizaţiei Internaţionale a
Viei şi Vinului, ea se consideră unul din producătorii tradiţionali care se situează
printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume şi pe locul 12 - după
volumul de producţie. Aceasta permite totuşi ţării noastre să se plaseze pe plan
internaţional ca ţară vinificatore de importanţă sporită.
Pentru a face o comparaţie între cei mai mari vinificatori ai lumii în continuare voi
da o succintă caracteristică a dezvotării turismului vitivinicol pentru fiecare ţară
vinificatoare.

8
 FRANŢA - Încă din cele mai vechi timpuri Franţa este cunoscută drept ţară
vinificatoare, şi a devenit celebră în întreaga lume pentru vinurile sale. Ele
constituie o componentă esenţială în atractivitatea ţării prin diversitatea, calitatea si
savoarea lor. Ele pot fi degustate în toate circumstanţele, simbolizând arta de a trăi
în mod francez.
Vinul şi gastronomia constituie o motivaţie forte pentru a vizita o destinaţie. În
Franţa, fiecare al treilea vizitator încearcă spontan vinul şi gastronomia printre
motivaţiile alese pentru sejur.
Turiştii francezi şi străini se reunesc în acelaşi mod ca amatori de vin: dacă
francezii sunt in majoritate la vizitarea vinăriilor, cu totalul de 43%, germanii sunt
următorii cu 39% de vizite, după care urmează belgii cu 27% şi britanicii cu 21%.
Cercetările în domeniu diferenţiază trei profiluri de clientelă:
 Pasionaţi, pentru care vinăriile sunt principalul criteriu de alegere a
destinaţiei de vacanţă;
 Amatori, care nu ar ezita de a se opri în traseul său pentru a vizita o vinărie,
sau a cumpăra de la productor;
 Cei care descoperind cultura, găsesc – în sens larg – via şi vinul,
gastronomia, patrimoniul, diversitatea peisajelor.
Vizita vinăriilor este forma de turism cea mai caracteristică pentru întreprinderile
vitivinicole. Pe lângă vizita domeniului, se propune degustarea şi vânzarea
produselor vinicole. Mai mult de 5000 de vinării, domenii şi castele cu proprietăţi
viticole sunt deschise publicului, potrivit unui recensământ realizat în 8 regiuni
vitivinicole. Itinerarele vitivinicole: profesionaliştii din domeniul turismului şi cei
din domeniul vinificaţiei s-au reunit pentru a primi mai bine clienţii săi. Eu au
elaborat hărţi de calitate care prezintă toţi profesionaliştii primitori de public.
Integrarea în reţea a vinăriilor şi domeniilor vitivinicole permite descoperirea lor
liberă sau organizată. Itinerarele vitivinicole au diferite forme ce se adresează
tuturor tipurilor de consumatori. Cea mai clasică şi cea mai veche forma este
parcurgerea unei rute a vinului cu maşina. Mai există şi altele: primblări parcurse

9
pe jos, dacă distanţa permite; primblări ecvestre, ciclism sau cu trenul turistic
special destinat. Această descoperire a turismului s-a făcut simţită şi sub alte
forme, propunând „Case de vin” pentru a prezenta mai bine producţia locală.
Şcolile şi instituţiile vinicole oferă formule de descoperire a vinurilor cel mai des
întâlnite în locurile de prestigiu, situate pe domenii. În sfârşit, muzeele, sărbătorile
şi festivalurile mărturisesc cultura vinului care în Franţa este o artă de a trăi. Vinul
este un univers, atât cât el este destinat să pună în evidenţă istoria, patrimoniul şi
peisajele Franţei, care oferă o mie şi una de plăceri a descoperi. Toate activităţile
sunt propuse, în circuit sau individual, în oferte comerciale de sejur propuse de
specialiştii din domeniul turismului şi vinificaţiei, pe care Franţa le reuneşte pentru
a le face mai bine cunoscute.
ITALIA - La o primă vedere, lumea vinurilor italiene te copleşeşte prin
complexitate: mii de producători, mii de soiuri de struguri, mii de denumiri. Ca să
o înţelegi, trebuie să abandonezi perspectiva de ansamblu şi să te pierzi în
amănunte. Acumulezi informaţia pahar cu pahar.
Institutul Italian de Comerţ Exterior (ICE), în colaborare cu Regiunea Abruzzo şi
Agenţia Regională pentru Servicii de Dezvoltare a Sectorului Agricol din Abruzzo
(ARSSA), a organizat un tur educaţional în această regiune din centrul Italiei.
Regiunea Abruzzo, aflată pe coasta de est a Italiei, se întinde pe o suprafaţă de
11.000 de km2, împărţiţi radical între mare şi munte: în aproximativ o jumătate de
oră se poate ajunge de pe coastă, care are o lungime de 150 de km, în regiunea
muntoasă, aflată înspre interiorul peninsulei. Această trecere rapidă între mare şi
munte, care presupune diferenţe sensibile de climat şi sol, face ca produsele zonei
sa fie extrem de diverse.
Necesitatea orientării către noi pieţe de desfacere i-a făcut pe producătorii
locali să se asocieze în organisme care să îi ajute să-şi facă cunoscută identitatea
regiunii. Unul dintre aceste organisme este Enoteca Regionala din Abruzzo - 50 de
producători - 500 de vinuri – această enotecă s-a constituit prin asocierea a peste
150 de producători de vin din regiune, cu scopul de a promova vinurile zonei.
Localizată în micul orăşel Ortona, la aproape 30 de kilometri de principalul centru

10
urban al provinciei - Pescara, enoteca organizează periodic tururi pentru ziarişti sau
pentru pasionaţi, degustări sau alte evenimente de promovare.
În acest moment, în enotecă sunt prezentate peste 500 de etichete de vin.
Tuturor producătorilor din Abruzzo li se oferă şanse egale pentru a îşi expune
vinurile, însă pentru ca un vin să fie admis, el trebuie să satisfacă criterii stricte de
calitate. Un comitet special are misiunea de a decide daca un vin îndeplineşte
aceste condiţii. Enoteca este găzduită de Palatul Corvo (secolul al XVII-lea), iar
vinurile sunt etalate într-o expoziţie permanentă în încăperile de la parterul clădirii.
Oricine este interesat, poate participa la o degustare în atmosfera degajată a wine-
bar-ului, sub îndrumarea unui sommelier. Cramele vitivinicole italiene sunt
deschise oricând publicului şi dispun de condiţii de primire a turiştilor. Programele
excursiilor sunt diverse şi pot fi organizate de agenţii de turism sau turiştii vin de
sine stătător la crame pentru a savura vinurile din Abruzzo. Cele mai cunoscute şi
răspândite soiuri de struguri din această provincie din centrul Italiei sunt
Montepulciano şi Trebbiano d'Abruzzo. (Însă numele Montepulciano d'Abruzzo nu
are nici o legătura cu Nobile di Montepulciano, vin produs în regiunea Toscana şi
care a împrumutat numele de la cel al oraşului în care se îmbuteliază.) Strugurii
Montepulciano sunt printre cei mai apreciaţi struguri roşii din peninsula, din
aceştia obţinându-se DOC-ul Montepulciano d'Abruzzo, dar şi versiunea rose,
Cerasuolo. Alte doua vinuri de referinţă sunt proaspătul vin alb Trebbiano
d'Abruzzo şi DOC-ul Controguerra, alb sau roşu. Aceste vinuri pot fi produse
numai în cinci orăşele din Abruzzo, în zona din nordul localităţii Teramo, din
centrul provinciei. Rămânând în zona Teramo, nu se poate trece cu vederea " perla
coroanei " - Montepulciano d'Abruzzo Colline Teramane DOCG.
Aceste zone trebuie să aplice o serie de norme mai stricte chiar decât cele
folosite în mod normal pentru vinurile DOC. Vinurile pot fi produse numai în zone
clar delimitate, iar recolta nu poate depăşi 9.500 kg/ha. Apoi, vinurile trebuie să se
" odihnească " în butoaie de stejar pentru cel puţin doi ani sau chiar trei, pentru
vinurile care trec în categoria " Riserva ".

11
Pe lângă posibilitatea de a vizita această regiune sau a degusta vinurile de excepţie
fabricate aici, turistul are şi ocazia de a vedea tehnologiile tradiţionale de preparare
a vinului sau chiar de a participa la procesul de producţie.
La fel excursiile la cramele viti-vinicole pot fi combinate cu vizitarea diferitor
orăşele sau monumente istorice, arhitecturale şi culturale, după solicitarea şi
interesele consumatorului.
SPANIA - Dezvoltarea viticulturii în Spania a generat respectiv şi
dezvoltarea turismului vitivinivcol al acestei ţări cu diversificarea nivelului de
prestare a serviciilor turistice în cadrul întreprinderilor vitivinicole, fapt ce
plasează Spania ca unul dintre cei mai mari vinificatori ai lumii. Cele mai
dezvoltate regiuni în domeniul vitivinicol sunt La Rioja, Ribera del Duero, Toledo,
La Mancha, Penedes, Priorato, Toro, Galicia, Jerez şi Andalucia. Pe lângă
produsele vitivinicole ruta vinului include mai multe componente şi anume
bucătăria tradiţionala, cultura şi istoria, arta şi populaţia băştinaşă. Aşadar sunt
organizate tururi vitivinicole în grup cu ghid sau independente, excursii de o
singură zi în regiunile vitivinicole, care includ şi activităţi gastronomice, vacanţe
active unde degustarea vinului poate fi combinată cu plimbările ecvestre, golf,
curse de degustare şi multe altele. Se lucrează cu grupuri private, familii şi prieteni,
cupluri, grupurile pot fi de diferite mărimi. Fiecare grup este specific de aceea se
lucrează intensiv pentru a obţine cea mai bună experienţă posibilă.
Turul vitivinicol gurmand. Cercetând toate aspectele vinului spaniol, a
tipurilor de struguri utilizaţi şi cum sunt crescuţi, secretele degustării, savurând
bucătăria tradiţională, admirând arta, istoria şi cultura. Turiştii pot participa la tur
în grup sau se organizează un tur privat individual.Excursia de o singură zi. Daca
turistul nu dispune de mult timp şi doreşte să experimenteze plăcerea vinului
spaniol, se sugerează de asemenea o scurtă excursie în unul din oraşele Spaniei.
Activităţi gastronomice. Vinul este eternul însoţitor al mesei, deci pentru iubitorii
de vin şi gurmanzi se oferă activităţi culinare populare.
Tapas şi vinul. Tapas este o specialitate culinară spaniola. Tapasul poate fi
diferit şi cu el se serveşte respectiv diferite tipuri de vin. Se serveşte tapasul doar în

12
anumite regiuni ale Spaniei. Vacanţe viti vinicole active. Cu multa hrană şi vin este
de asemenea minunat sa includă şi câteva activităţi, cum ar fi: golf, ciclism,
plimbări pe jos sau primblări ecvestre.
Degustarea vinului. Daca turistul doar doreşte degustarea vinului aceasta poate fi
organizată sub cele mai diverse forme.
Tururi private. Pot fi organizate tururi private în aceste regiuni atât pentru
grupuri mari cât şi pentru două persoane.
Tururi corporative. Mese şi degustaţii sunt organizate pentru evenimente
corporative.
Tururi viti vinicole exclusive. Se organizează pentru grupuri mici, sunt
asigurate cu ghid local, hotel, vinării selecte, minunate plantaţii viticole, vinuri
spaniole excepţionale şi bucătărie tradiţională.Turiştii pot alege fie tururile
organizate, fie tururile individuale care să corespundă cerinţelor şi preferinţelor
acestora. Dacă turistul nu dispune de mult timp, el poate încerca turul de o singură
zi, iar dacă are nevoie de activităţi alege vacanţa vitivinicolă activă.
În Spania există diferite categorii de vinării, recunoscute de mult timp, tradiţionale,
moderne şi ecologice, pentru a reda cunoştinţe bune despre vinul din regiune.
Orice vizita la o vinărie poate include atât degustarea cât şi servirea mesei.Aceste
tururi sunt organizate în aşa fel încât să redea o idee adecvată fiecărei regiuni în
parte. De obicei se vizitează două vinării pe zi, combinând degustarea vinului cu
tururi la situri istorice sau de interes artistic, mănăstiri, castele, biserici sau orăşele
antice şi medievale. Durata fiecărui tur este flexibilă, exista tururi de la 2 zile până
la o săptămână.
Alimentaţia reprezintă o parte importantă din călătorie, cu specialităţi tipice
spaniole sau cu bucătăria modernă spaniolă. Dacă timpul este bun, ceea ce în
majoritatea cazurilor este specific Spaniei, atunci şi un picnic la natură va fi
perfect. În ceea ce priveşte cazarea, toate spaţiile sunt unice în felul lor şi au fiecare
un şarm special. Ele sunt construite în diferite stiluri cum ar fi, palate specifice sec.
XVIII, mănăstiri caracteristice sec. XIV, sau hotele la vinării. Deci spaţiile de

13
cazare sunt diverse şi se pot acomoda diferitor cerinţe ale consumatorilor, de la
hotele luxoase de 5 stele până la pensiuni tipice rurale.
Tururile individuale se pot organiza dacă turistul doreşte ca ruta vinului să
fie o parte din vacanţa sa în Spania. Se sugerează şi se planifică itinerarul, se fac
toate rezervările necesare la vinării, hotel, restaurant. Turistului i se va pune la
dispoziţie maşina cu care acesta va călători unde doreşte. Asemenea călătorii se
organizează în deosebi pentru vorbitorii de limbă spaniolă care nu necesită ghid.
O gamă atât de variate de servicii oferite spre consum poate satisface nevoile şi
dorinţele oricărui consumator. Diversele tipuri de excursii se adaptează nemijlocit
la cerinţele potenţialilor clienţi atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.
UNGARIA - Ungaria de asemenea este cunoscută ca renumita ţară
vinificatoare cu tradiţii specifice vechi. Aceasta destinaţie este renumita mai ales
prin vinul de Tokai care este o legendă încă vivantă. Apărut în 290, după ordinul
Imperatorului Roman, botezat de Louis XIV „vinul regesc şi regele vinurilor”.
Această vinărie mitică descoperă atuurile sale datorită partenerilor străini şi a 10
ani de lucrări intensive. Cerinţele specifice ale vinului de tokai se caracterizează
prin necesitate de 78% şi 96% umiditate pentru a favoriza dezvoltarea lui, iar
vechimea vinului trebuie să fie de cal puţin 3 ani. Prin anul 1989 a existat ordinul
de a defrişa şi a replanta toate viile din Ungaria. Au fost create societăţi mixte cu
investiţii in special spaniole şi franceze care au generat dezvoltarea viticulturii şi
integrarea Ungariei pe plan internaţional ca destinaţie turistică viti-vinicolă.
Itinerarele viti-vinicole se caracterizează prin vizitarea ţării de aur lichid crescut pe
aceste pământuri, care dispune de un întreg tezaur vinicol şi care se bucură deja de
invitaţi la masa Catherinei II.
ROMÂNIA - Drumul vinului în România cunoaşte o dezvoltare rapida în
ultimii ani. Numărul persoanelor care îşi petrec o mini-vacanţă în podgoriile din
România va creşte anul acesta cu 20% faţă de 2015, când s-au înregistrat circa
4.400 de turişti, estimează Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Este vorba de turişti care vin special pentru a vizita podgoriile şi cramele. Dacă
luăm în calcul şi turiştii din acele zone care fac o vizită la podgorii, numărul creşte

14
substanţial, a declarat pentru DailyBusiness Traian Badulescu, purtătorul de cuvânt
al ANAT. Numărul turiştilor veniţi special în podgoriile din România pentru
vacanţă a ajuns în 2015 la circa 40.000 de persoane. Mai mult de trei sferturi dintre
turiştii care pleacă în vacanţă exclusiv pentru a vizita podgoriile sunt străini.
Românii vizitează de obicei aceste zone doar în condiţiile în care oricum sunt în
vacanţă în apropiere.
Piaţa turismului viticol din România a ajuns în 2015 la o valoare de circa 2,5- 3,0
milioane de euro, iar pachetele turistice de acest fel costă în jur de 500 de euro.
Vizitarea unei crame, cu pachete de degustare, porneşte de la circa 50 de euro de
persoana şi poate ajunge până la câteva sute de euro.
La Jidvei ajung anual circa 6.000-7.000 de vizitatori, însă numărul celor doritori de
a trece pragul fabricii de vin şi de a vedea podgoriile din zonă este de doua ori mai
mare. Acest fenomen are loc pentru ca politica societăţii Jidvei nu permite un
număr prea mare de vizitatori într-o zi, din cauza activităţii curente a fabricii,
precum şi a capacităţii reduse a clădirii destinate degustărilor.
Compania Halewood , deţinătoarea cramei Rhein&Cie din Azuga, estimeză pentru
anul 2016 o creştere a veniturilor din turism cu circa 30%, la 1,2 milioane de lei
(circa 325.000 de euro). Pivniţele Rhein&Cie 1892 au fost vizitate între 29
februarie şi 3 martie 2016 de circa 3.000 de turişti, ca urmare a concursului
internaţional de gătit în aer liber, organizat în incinta cramelor din Azuga. Spre
comparaţie, pe întreaga durata a anului trecut, numărul vizitatorilor s-a ridicat la
circa 1.000.
Grupul Halewood, care a preluat în 1998 Pivniţele Rhein&Cie 1892 din
Azuga, estimează ca 30% din totalul încasărilor de la concursul organizat in cele 3
zile au fost generate de comercializarea vinului. Reprezentanţii companiei nu au
precizat veniturile totale încasate în acest interval de timp.

15
CAPITOLUL II. REPUBLICA MOLDOVA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ
VITIVINICOLĂ
Se vorbește mult despre Republica Moldova, însă puțini sunt cei care se
încumetă să o viziteze și să o cunoască cu adevărat. Republica Moldova, ca
destinație turistică, nu poate fi pe gustul oricui. Nu ar intra în tiparele clasice ale
iubitorilor de excursii sofisticate, restaurante luxoase și locuri aglomerate și
extravagante, căci fiecare pas făcut aici te poartă mai aproape de urmele istoriei
recente a micului stat dintre Prut și Nistru. Pentru a merge în Republica Moldova,
îți trebuie doar puțină curiozitate, dublată de dorința de a trece peste informațiile
legate de dezechilibrele politice sau vizitarea acestui teritoriu prins parcă între
două lumi (spațiul estic și cel vestic) poate fi, mai degrabă, o redescoperire a
naturii și a frumuseții sale nealterate, a unei gastronomii tradiționale și a unor
vinuri care au ajuns până pe mesele Coroanei britanice – sau, cel puțin, așa susțin
localnicii. Potențialul turistic al acestui stat de numai trei milioane de locuitori a
fost recunoscut și de Organizația Internațională a Turismului care a inclus-o, însă,
anul trecut, în top 10 țări frumoase din lume care atrag un număr mic de turiști.
Potrivit Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, în prima
jumătate a anului 2015, numărul vizitatorilor străini care au ajuns în țară a fost de
1,07 milioane de persoane (majoritatea ucraineni – peste 444.000, români – peste
393.000 și ruși – peste 116.000), în creștere cu 13,6% față de perioada similară a
anului trecut. Numărul celor care vin însă în țară pentru vacanță este, din păcate,
mult mai mic. Anul trecut, din cei 14.300 de cetățeni străini veniți prin agențiile de
turism, doar puțin peste 8.000 au avut ca scop „vacanțe, recreere și odihnă”,
potrivit statisticilor oficiale.
Pentru România, Republica Moldova ocupă un loc aparte în mentalul
colectiv. Cu toate acestea, se pare că Republica Moldova este foarte puțin
cunoscută de către români – o arată și anchetele sociologice realizate acum câțiva
ani în România (vezi „Republica Moldova în conștiința publică românească”,
Fundația Soros România, București, 2011). Astfel că, potrivit anchetei, majoritatea

16
românilor nu urmărește în cea mai mare parte agenda Republicii Moldova, nu
înțelege raporturile dintre forțele politice implicate aici și nici puterea României în
acest proces sau poziționarea Bucureștiului și a Chișinăului în contextul
internațional. Pe de altă parte, dacă mai mult de jumătate dintre români îi identifică
pe locuitorii Republica Moldova ca fiind majoritar români (o anchetă realizată în
2011), moldovenii par să fie de altă părere. Potrivit recensământului din 2014,
peste jumătate din locuitorii Moldovei se declarau moldoveni, iar mai puțin de un
sfert, români.  Dincolo de aceste percepții, o vizită în Republica Moldova este de
natură să te facă să descoperi cu ochii tăi frumusețea acestui stat aflat la granițele
României. Turismul viniviticol, cel rural și cel cultural-religios sunt principalele
axe cu care Republica Moldova încearcă să îi atragă pe turiști, iar românii, mai
ales, prin apropierea geografică și de limbă, pot alege această „inedită” destinație
de vacanță sau de city-break.
Lipsa bogățiilor subsolului compensează cu varietatea solului și a reliefului,
lucru lesne de remarcat încă de la trecerea frontierei. Republica Moldova, din ce în
ce mai cunoscută, de pildă, pentru terroir-ul [Termenul francez a fost adoptat
aproape în întreaga lume, pentru a indica o combinaţie unică de microclimat,
compoziţie a solului şi a locului unde este plantată via, care se crede că ar
contribui la calitatea şi caracterul unui vin. http://oenolog.ro/vinificatie/vorbe-
despre-terroir/] local, are deja o istorie îndelungată în cultivarea viței de vie și
producerea vinului. Podgoriile de viță de vie par nesfârșite și acompaniază
călătorul o bună parte din drumul său spre Chișinău. Octombrie este, de altfel, și
luna în care are loc Festivalul „Ziua Vinului”, un eveniment care are deja tradiție
în Republica Moldova. Anul acesta, fiecare producător și-a deschis porțile și i-a
întâmpinat pe curioși direct la vinărie și nu în centrul orașului, așa cum se întâmpla
până atunci.
Cel puțin zece vinării moldovene ar trebui să stea pe lista curioșilor, iar de
„Ziua Vinului”, acestea par neîncăpătoare. Galeriile întortocheate, care permit
vinului să stea la o temperatură constantă tot timpul anului, sunt asemănătoare
celor din sudul Franței, regiune recunoscută pentru calitatea vinurilor produse

17
acolo. Cu 148.000 de hectare de viță de vie (din care 107.000 folosite pentru
producția comercială) și patru regiuni vinicole, Republica Moldova exportă peste
90% din producția sa de vin. De altfel, vinul a reprezentat, în 2013, circa șase
procente din totalul exporturilor republicii, însă exportul de vin a fost afectat de
embargoul impus, la finalul aceluiași an, de Federația Rusă, una din piețele
importante. Sunt 40 de producători acum, însă specialiștii estimau că înainte de
embargo numărul acestora era cel puțin dublu. Însă producția de vin din Republica
Moldova a rezistat, iar cramele sunt printre cele mai interesante puncte de vizitat
pentru cunoscătorii și pasionații de vinuri, dar și pentru curioși.
Din timpuri străvechi poporul nostru cultivă în acest spaţiu viţa-de-vie, din moşi-
strămoşi produce vinuri, care şi-au cucerit faima departe de hotarele acestui plai.
Până şi pe harta geografică Republica Moldova are conturul unui strugure de
poamă. Dar acest mic ciorchine este foarte ponderabil în vinificaţia mondială.
Tradiţia multiseculară de producere a vinului şi-a găsit reflectare în istoria şi
cultura meleagului nostru, care dispune de numeroase obiective de larg interes,
inclusiv legate de sectorul vinicol, care este mândria şi zestrea noastră naţională.
Moldova îşi afirmă cu tot mai multă siguranţă dreptul de a fi parte componentă a
Drumului european al vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc din capitală,
cuprind practic întreg teritoriul republicii şi toate întreprinderile viti-vinicole din
ţară. Agenţiile turistice, peste 250 la număr, le propun celor interesaţi tururi tot mai
consistente şi atractive.
Agroturismul este un fenomen caracteristic epocii în care trăim. Preocupările
plugarilor, vierilor şi vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii inspirate, pe care o
ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu interes. Calea vinului
pentru Republica Moldova este direcţia, care duce spre propăşire şi spre larga
popularizare în lume a tuturor bogăţiilor de care dispune ţara noastră. Deci,
Republica Moldova are premize mari să fie inclusă în ruta turistică internaţională a
vinului. Din 1996 în Republica Moldova se fac unele cercetări şi calcule pentru a
înainta cereri de finanţare comună din partea unor organisme internaţionale (Banca
Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială) cu scopul de a crea
infrastructura necesară pentru rutele viti-vinicole.

18
2.1. Potențialul turistic vitivinicol al Combinatului de Vinuri „Cricova” S.A.

Istoria Combinatului “Cricova” e o parte

integrantă a istoriei Moldovei, deoarece
Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A., cunoscut
în întreaga lume pentru labirinturile sale
Figura 2.1 Logoo Marca comerciala Cricova
Sursa:http://www.cricova.md/istoria.php#13

subterane unice şi, în special,

pentru vinurile sale excelente, a
fost fondat în 1952. Anume în
acest an minele de calcar din
preajma orăşelului Cricova, din
care istoric se extrăgea această
piatră de construcţie, au fost
transformate întrun imens oraş
subteran al vinului, galeriile
căruia prezintă condiţii ideale
pentru producerea şi păstrarea Figura 2.2 Locația pe harta Republicii Moldova
a Combinatului de Vinuri ”Cricova”
vinului.
Beciurile de la Cricova
sunt cu adevărat de neîntrecut în lume. Aici istoria, arheologia și arta vinificației,
unite într-un întreg, au născut un astfel de miracol ca galeriile subterane.
Lățimea galeriilor variază între 6 și 7,5 metri, iar înălțimea lor este de 3 - 3,5 metri.
Adîncimea la care sunt situate beciurile, în funcție de relief, variază de la 35 metri
la intrare pînă la 80 metri. Beciurile, în totalitatea lor, împreună cu secțiile de
producere, ocupă circa 53 ha de spațiu subteran.
Fiind amplasate sub întregul orășel Cricova, ele reprezintă un adevărat oraș
subteran. Bulevarde, străzi, stradele. Denumirile pe care le poartă sînt mai puțin
19
obișnuite: Cabernet, Dionis, Feteasca, Aligote, Sauvignon. Fiecărei străzi îi
corespunde, astfel, numele vinului care păstreză în nișele adiacente.
Combinatul ”Cricova” a fost conceput ca o întreprindere de producere a
vinurilor de elită în baza tehnologiilor clasice europene. Ulterior, activitatea s-a
extins grație condițiilor extraordinare de păstrare a vinurilor în aceste galerii, care
se întind pe o lungime de 80 km, adevărate labirinturi cu un microclimat unic.
Aici, pe parcursul unui an întreg, temperatura rămîne constantă, circa +10 - +12
°C, iar umiditatea relativă a aerului constituie circa 97-98%. Anume datorită
acestor condiții optime este posibilă păstrarea și maturarea vinurilor de calitate
superioară, precum și a spumantului clasic, cu formarea caracterului autentic al
acestora.
Combinatul „Cricova” este unica întreprindere din Republica Moldova care
produce vinuri spumante în conformitate cu metoda clasică franceză - „Methode
Champenoise”, prin fermentare secundară în sticlă şi cu o maturare ulterioară
cuvee în poziţie orizontală de cel puţin 3 ani. Reprezentând un complex subteran
unical şi fiind titularul Ordinului Republicii, „Cricova” este o întreprindere cu un
potenţial de producere imens.
În anul 2003 Combinatul a fost declarat obiect al patrimoniului cultural
-naţional [LEGE Nr. 322 din 18.07.2003: cu privire la declararea complexului
Combinatul de Vinuri Cricova - S.A. drept obiect al patrimoniului cultural-
naţional al Republicii Moldova]. Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o
întreprindere cu un ciclu complex de producere, ceea ce înseamnă că dispune de o
importantă bază de materie primă proprie.
În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viţă de vie.
Programarea de perspectivă a lucrărilor de extindere şi de îmbunătăţire a
podgoriilor aflate în posesia întreprinderii reprezintă, prin urmare, unul dintre
punctele de importantă deosebită în strategia de dezvoltare a Combinatului
„Cricova”. Anume o astfel de abordare a problemei în ceea ce priveşte resursele de
materie primă, reprezintă pilonul de bază, după care se conduce „Cricova” în
activitatea sa. În prezent se poate constata o tendinţă fermă de sporire a volumului

20
de producţie fabricată, crescând constant şi numărul medaliilor şi diplomelor
internaţionale acordate vinurilor de "Cricova".
În anul 2002 Combinatului de vinuri "Cricova", pentru contribuţia sa la
dezvoltarea economiei naţionale, îi este decernat Ordinul Republicii şi, ulterior,
prin decretul prezidenţial, Combinatul este declarat "obiect al patrimoniului
cultural-naţional ". E cert că faima Combinatul de Vinuri. „Cricova” S.A. este
rodul profesionalismului şi mai cu seamă, a dragostei lor pentru viţa de vie.
[LEGE: cu privire la declararea complexului "Combinatul de Vinuri "Cricova" -
S.A." drept obiect al patrimoniului cultural - naţional al Republicii Moldova].
În egală măsură merită admiraţie eminenţii fondatori ai minunatei „Crame”
din Moldova, precum şi actualii slujitori devotaţi ai lui Bacchus, pe care îi aşteaptă
încă multe realizări frumoase. În anul 2005 Combinatul „Cricova” a fost vizitat de
8000 de turişti, marea majoritate din străinătate şi a înregistrat vânzări de 10 mln.
sticle, în valoare de 145 mln lei, ceea ce este cu 16 mln lei mai mult decât în anul
2004.

Figura 2.3. Vinoteca Națională Cricova

http://www.cricova.md/beciurile-colectia-nationala.php

Nestemata comorii subterane este Vinoteca Națională, ce adăpostește o

remarcabilă colecție de vinuri, vinuri de calități excepționale și istorie neordinară,
21
atât în Moldova cât și peste hotare. În ea sunt colectate cele mai irepetabile vinuri,
create în diferite vremuri și țări. Și deși Vinoteca a obținut titlul de colecție
republicană doar în anul 1967, deja atunci număra peste 460 tipuri de vinuri,
coniacuri și lichioruri. Exemplarele rare dau oenotecii o valoare unică, constituind
circa 1 milion de sticle, reprezentând tezaurul prețios atât al combinatului, cît și al
Republicii Moldova. Astfel, în numeroasele firide se păstrează mărci de vinuri de
producție europeană produse pînă la începutul celui de-al doilea război mondial: o
parte din colecția legendară Göring cu renumitele vinuri Moselle, Burgundia și
Rhein de elită, și mărci renumite care prezintă mândria vinificației mondiale -
Bordeaux, Tokaj, magnifica colecție de vinuri Porto de producție clasică
Portugheză.

Figura 2.4. Evreesc de Paști https://ro.wikipedia.org/wiki/Cricova_(vin%C4%83rie)

Perla din colecția vinurilor prețioase este vinul “Ierusalim de Paști” produs intr-un
singur lot în anul 1902. Chiar și la începutul secolului trecut, vinul era produs în
tiraj foarte mic, din care pînă în prezent în lume s-a păstrat un singur exemplar,
care se află aici, în Vinoteca de la Cricova. Pînă acum mai este vie legenda despre
magnatul american, care a oferit pentru unica sticlă o sumă enormă și cîteva
cadillacuri, însă vinurile deosebit de rare, ca și picturile valoroase, nu întotdeauna
pot fi cumpărate. Geografia și diversitatea istorică a Vinotecii Naționale surprinde
imaginația.
În iulie 2007 Combinatul de Vinuri ”Cricova” a finalizat reconstrucția
galeriilor. Astăzi vizitatorii se pot bucura de renovările efectuate în vestitul
22
complex subteran, care a fost ornat cu multiple opere de artă. Vitrariile, tapiseriile,
sculpturile în lemn și în piatră vor bucura cu adevărat ochii oaspeților.
La ceremonia de inaugurare, Domnul Valentin Bodiul, directorul general al
combinatului, a mneționat: ”Reconstrucția combinatului va marca începutul unei
noi etape în activitatea Complexului”. Complexul de degustare cuprinde cinci săli
mari, spațioase și impunătoare: ”Sala Europeană”, ”Fundul Mării”, ”Sala
Prezidențială”, ”Sala cu șemineu”, ”Casa Mare”, în care se împletesc elemente de
arhitectură clasică cu detalii plastice de factură modernă, elemente decorative de
tavan.

Figura 2.5. Salile de degustare de la Cricova; Sursa: ttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cricova_(vin%C4%83rie)

Aceste săli servesc drept loc de desfășurare a diverselor degustări naționale

și internaționale, precum și a întrunirilor de cel mai înalt nivel.
Vinurile de colecţie şi de calitate superioară de Cricova, care sânt mândria
naţională a Moldovei, au obţinut peste 70 medalii la cele mai prestigioase
concursuri şi degustaţii din Bordeaux, Barcelona, Roma. Primele medalii au fost
obţinute în 1958 în Lubleana şi Budapesta, unde vinurile Aligote şi Feteasca au
obţinut medalii de argint. Conform rezultatelor celui de-al III-lea Concurs
Internaţional de Vinuri, care a avut loc în 1988 în oraşul Mikuvole – Cehoslovacia,
şapte mostre de vinuri şi spumante de Cricova au fost menţionate cu 3 medalii de
57 aur (Cabernet, Codru şi Spumant “Codrinskoie”), o medalie de argint (Vin
Spumant Clasic Sec) şi trei diplome de gradul II (Riesling, Aligote, Moldovenesc

23
Select alb). Peste un an la Bratislava au fost obţinute încă 2 medalii de aur, 5 de
argint şi 7 diplome de onoare. Combinatul de Vinuri “Cricova” a avut onoarea de a
fi invitat şide a fi membru al Clubului Internaţional a Liderilor Calităţii, fapt
confirmat de premiile anuale în oraşele Barcelona şi Paris. În 2000 la Concursul
Internaţional “Grifonul de Aur 2000”, care a avut loc la Ialta, produsele
Combinatul de Vinuri “Cricova” au obţinut cele mai înalte premii. Astfel
Spumantul Clasic “Cricova” a obţinut “Grand Prix”, iar vinurile de calitate
superioară “Codru” şi “Dionis” au obţinut medalii de aur. În 2002 la Concursul
Internaţional “Grifonul de Aur 2002”, Spumantul Clasic “Cricova” a obţinut deja “
Super Grand Prix”. Din 11 octombrie 2002 Combinatul de Vinuri “Cricova” este
unica întreprindere din Republica Moldova titular a celei mai înalte distincţii de
stat–Ordinul Republicii, dar și cea mai solicitată destinație turistică din domeniu
din țară.

2.2. Potențialul turistic vitivinicol al Î.S. Complexul de vinuri de calitate

Mileştii Mici.

Figura 2.6. Logoo Complexul Milestii Mici

http://www.milestii-mici.md/ro/about-us Figura 2.7. Pozitionarea pe harta a
complexului Milestii Mici

24
 Complexul de vinuri „Mileştii Mici” este înscris în cartea de recorduri
Guiness ca cea mai mare galerie subterană de pe planetă, mai este numită şi cea de-
a 7-a minune a Moldovei. Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileştii Mici” este
lider în producerea vinurilor de calitate superioară şi a vinurilor de colecţie, fiind
cel mai vechi loc de păstrare a “lichidului divin”. El ocupă un loc de onoare în
programul turistic al ţării. Pe aici trece una din principalele rute a vinului. La
vizitarea acestei întreprinderi turistul se va pomeni la un moment dat în interiorul
unei cetăţi medievale, înconjurate de ziduri cu nişte turnuleţe de o configuraţie
fantastică. Apoi o cascadă pitorească ca cele de la curţile boiereşti din sec. XIV,
care se străduie să umple de zor pocalele cu vin alb sau roşu. Un exponat rar –
butoiul de 6 tone, împietrit solemn pe postamentul de la intrarea în Combinat.
Anume acest butoi, pe parcursul a mai multor ani, a păstrat, prin energia naturală a
stejarului, tăria “Cabernet”-ului. Acum comorile din Mileştii Mici menţin
renumele vinurilor moldoveneşti.

Figura 2.8. Havuz http://www.milestii- Figura 2.9. Beciul http://www.milestii-

mici.md/ro/about-us mici.md/ro/about-us

Oraşul vinicol subteran duce faima Republicii Moldova în lume, ca fiind ţara
producătoare de vinuri de calitate. Oraşul se află în galeriile calcaroase la o
adâncime de 40 – 85 de metri. A fost întemeiat la începutul anilor 70 ai sec. XX.
Galeriile naturale de la Mileştii Mici au o lungime totală de 200 km. Dintre acestea
sunt valorificate deja 55 de km. Temperatura constantă a aerului a acestui “regat
vinicol” de +12…+14 grade C, umiditatea relativă de 85-95% favorizează
păstrarea rezervelor strategice de vin ale Moldovei. Aici sunt aduse şi stocate
pentru învechire materialele vinicole selecte ale anilor cu cea mai bogată şi bună
25
recoltă din toate regiunile ţării. Concomitent, în anul 2005 combinatul “Mileştii
Mici” a fost înregistrat în “Cartea recordurilor Guiness”, întrucât în lume nu există
o altă colecţie de vinuri ce ar întrece după capacităţi grota de la Mileştii, unde se
păstrează în condiţii ideale mai mult de 2 milioane sticle de vin de colecţie. CVC
Mileştii Mici exploatată doar în proporţie de 25 la sută. Aceasta înseamnă că nici
în secolul următor acest adevărat labirint al vinului subteran nu va avea
concurenţă. Grota din Mileştii Mici, în partea ei exploatată, are nişte capacităţi de
păstrare de 6, 5 milioane decalitri de materie primă (65 milioane litri). Este greu
să-i găseşti egalul şi nu doar în Republica Moldova. Fiind un element important al
itinerarului turistic – oraşul vinicol subteran “Mileştii Mici”, atrage vizitatori din
toată lumea. Pânzele de păianjen şi harta galeriilor de vinuri sigilată cu ceară roşie,
prezentă şi pe etichetele sticlelor, creează impresia de trecere într-un alt secol.
Vinurile din vinotecă se păstrează în caza, în poziţie orizontală, pe stelaje
speciale nu prea mari. Pe fiecare poliţă se păstrează anumite mărci de vinuri cu
vechime diferită. Sticlele nu sunt etichetate de aceea, pe fiecare caza (nişe) sunt
fixate paşapoarte cu date despre numărul sticlelor, anul roadei din care este produs
vinul, data îmbutelierii. Aici chiar şi cel mai exigent vizitator va fi satisfăcut de
calitatea vinurilor cu marca “Mileştii Mici”. Vinotecile întreprinderilor vinicole au
dreptul să comercializeze o parte din colecţiile de vinuri, cu condiţia că mai apoi
vor lua măsurile respective de completare a acestora.

26
Figura 2.10. Vinoteca Milestii Mici. Sursa: http://www.milestii-mici.md/ro/about-us
http://www.milestii-mici.md/ro/about-us

Un loc aparte îl ocupă “Colecţia de Aur” Mileştii Mici. Ea conţine circa

două milioane de butelii de vinuri înalt apreciate de către vinificatorii din întreaga
lume. Vinurile, păstrate aici, sunt produse din recolta diferitor ani, din 1969 până
în prezent: “Pinot”, “Traminer”, “Muscat”, “Riesling”, “Feteasca”, “Codru”,
“Negru de Purcari”, “Trandafirul Moldovei”, “Auriu”, “Cahor-Ciumai”, fabricate
în strictă conformitate cu tradiţiile vechi moldoveneşti. În fiecare picătură a lor se
resimte căldura soarelui şi forţa sevei pământului. În luna septembrie 2002
Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileştii Mici” a prezentat vinurile sale de
colecţie şi la Strasburg, în incinta Adunării generale Parlamentare a Consiliului
Europei. La prezentare au participat mai mult de 500 de parlamentari europeni,
care au apreciat înalt calitatea vinurilor noastre. În ultimii ani întreprinderea a
cucerit GRAND Prix-ul şi peste 80 de medalii pentru majoritatea vinurilor sale. La
concursul internaţional de la Bruxelles, vinul de colecţie “Grătieşti” 1986 a fost
premiat cu medalie de aur, iar vinul de colecţie “Auriu” 1986 cu medalia de argint,
fiind prima din întreprinderile moldoveneşti care a obţinut astfel de menţiuni la
aceste nominaţii de vinuri. Combinatul de Vinuri “Mileştii Mici obţine în
continuare încă 16 medalii. La Concursul Internaţional de la Odesa în cadrul
Expoziţiei simpozium “Вино и виноделие” obţine 5 medalii şi anume: 4 de aur
pentru vinurile de colecţie “Trandafirul Moldovei” 1986, “Codru” 1987, “Roşu de
Purcari” 1987 şi un de argint pentru vinul de consum curent “Cabernet”. La alte
concursuri din anul 2005 de la Moscova şi din alte oraşe vin alte medalii de aur
pentru acelaşi “Trandafirul Moldovei”, “Codru” şi “Negru de Purcari”, sau
27
“Cagor-Ciumai” expuse la diferite concursuri internaţionale de către această
întreprindere. În total, în afară de CRAND PRIX ea a cucerit peste 80 de medalii
pe care se poate citi inscripţiile: Concurs mondial Bruxelles şi alte oraşe ale lumii.
Grand Pris “Mercurul de Aur” a fost obţinut doi ani la rând pentru cea mai bună
marcă Comercială a anului (a. 2003 şi 2004) şi menţiunea “Laureat de Gradul II” la
concursul “Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calităţii, productivităţii şi
competivităţii”, deasemenea “Cel mai bun contribuabil al anului 2003 şi 2004”.
Din punct de vedere turistic Complexul ”Mileștii Mici” reprezintă un ”adevărat
magnet” pentru turiștii străini, deoarece numărul de turiști înregistrat este de .

2.3. Potențialul turistic vitivinicol al

Vinăriei Purcari
Vinurile din vestita zona Purcari
constituie cea mai pregnantă carte de
vizita a Moldovei. Ele sânt cunoscute şi
în Europa deja al treilea secol. Francezii
au recunoscut splendoarea şi calitatea lor Figura 2.12. Logoo Vinaria Purcari;Sursa:https://purcari.md/

la Expoziţia Mondiala de la Paris în 1878

şi le-au decernat medalia de aur, familia ţarului Rusiei le procura pentru consum,
deja în secolul XX ele erau livrate curţii regale engleze. Vinurile nu numai că nu
cedează celor vestite de Bordeaux, dar şi se deosebesc de ele în mod avantajos prin
originalitate. De aceea, pe timpuri ele erau cumpărate de firme mari comerciale
pentru a fi vândute la preţuri mari cu denumiri franceze. Condiţiile naturale
favorabile şi amplasarea reuşită a viilor au contribuit la evidenţierea satului în
calitate de principal centru vinicol din zona respectiva. Apropierea râului Nistru
atenuează diferenţa temperaturilor de zi si de noapte, astfel încât se obţin vinuri
foarte armonioase şi fine. În trecutul nu prea îndepărtat întreprinderea vinicolă din
satul Purcari producea vinuri de calitate superioară “Negru de Purcari”, “Roşu de
Purcari”, Cabernet” şi altele.

28
 În anii şasezeci-optzeci ea era unica fabrică din Uniunea Sovietică care
încleia etichete tipărite în limba engleză. Acestea erau etichetele pentru “Negru de
Purcari”, destinat pentru curtea regală a Marii Britanii.

Figura 2.13. Vinaria Purcari; Sursa:

https://purcari.md/pages/istoria-purcari Figura 2.14. Vinoreca Cel mai vechi vin din
colectie https://purcari.md/pages/istoria-purcari

În vinoteca de la Purcari s-au mai păstrat câteva sticle de colecţie pentru

această destinaţie. Trebuie de notat, că această colecţie este demonstrată aproape
tuturor vizitatorilor care participă, măcar, la o singură degustaţie de vinuri bune de
Purcari. Aceasta a devenit o parte componentă a vizitei turiştilor la Vinăria Purcari
după restauraţia întreprinderii la care, deja de cinci-şapte ani se produc vinuri
conform tehnologiei franceze şi tehnologiei “Bang in Box”, care constă în faptul că
vinurile se “îmbuteliază” în pachete de 2 şi de 4 litri.
La vinăria Purcari strugurii de la bun început sunt aleşi în mod manual după
calitate. Cei mai buni struguri sunt utilizaţi pentru producerea vinurilor de cea mai
înaltă calitate, restul pentru vinul de consum curent. La fabrică există butoaie mari
din lemn de stejar, dar există şi butoaie de dimensiuni mai mici, special procurate
din Franţa în care vinul este păstrat pentru maturizare.
Cea mai mare atracţie turistică este aici, bineînţeles, conacul vechi al
fabricii restaurat şi modificat în aşa fel încât turistul să se simtă în al noulea cer. El
are la dispoziţie un hotel, camere lux, sală de jocuri, teren pentru tenis, două iazuri
situate chiar în faţa fabricii, unde pe timp frumos poate prinde peşte, se poate
răcori la umbra popasurilor de pe mal spre care duc scări pavate, iar de jur împrejur
creşte o iarbă verde ca la carte. Aici se cere de menţionat următorul lucru:
asemenea fabrici cu un asemenea fast există una doar la Purcari, Republica

29
Moldova şi alta în Slovenia, ele fiind unice în felul lor din tot estul Europei. Dacă
mergi la vinăria Purcari, fondată din 1827, poţi degusta Cabernet Sauvignon sau
Chardonnay de Purcari, Sauvignon de Purcari de calitate superioară din roada
anului 2003. Aici şi numai aici poţi avea o întâlnire de neuitat cu “vinurile regeşti”,
fiindcă vinurile albe de Purcari sunt regine a vinurilor albe, iar vinurile negre şi
roşii seci, dar şi de desert cum ar fi bunăoară – Pastoral. Mai savurezi aroma şi
gustul vinurilor Pinot Noir de Purcari, Merlot de Purcari, Cabernet Sauvignon de
Purcari, Roşu de Purcari şi Negru de Purcari.
În 2003, odată cu replantarea celor 250 ha de viţă de vie şi dotarea vinăriei
cu cele mai performante utilaje, începe perioada modernă din istoria Château
Purcari. Vinurile de Purcari încep să se exporte în peste 25 de ţări ale lumii, printre
care SUA, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Cehia, China, Polonia, Țările
Baltice, devenind cartea de vizită a Republicii Moldova în străinătate.
În 2010, este lansat Alb de Purcari - o nouă creație în colecția vintage
Purcari, care cucereşte experții internaționali şi este apreciat cu cele mai
prestigioase trofee.
În 2012, colecţia de Purcari este completată cu vinul Purcari Icewine, obținut
din struguri îngheţaţi de soiul Muscat Ottonel şi Traminer. Pentru merite deosebite
în domeniul vinificaţiei şi promovării imaginii Moldovei peste hotarele ţării,
Vinăria Purcari a devenit dublu deţinător al Grand Prix-ului în domeniul
vitivinicol, decernat de Guvernul Republicii Moldova.
În 2013, când Purcari numără aproape două secole de la fondare, a fost
lansată noua sa imagine. Schimbarea reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea
vinăriei, fiind condiţionată de evoluţia intensă a acesteia din ultimii 10 ani.
Podgoriile plantate în anul 2003-2004 au ajuns la maturitate, când calitatea
strugurilor îşi atinge îndrăzneţ apogeul, iar vinul se manifestă în toată amploarea,
devenind din ce în ce mai select.
Tocmai din acest motiv, readucerea în lumină a anului fondării vinăriei –
1827 – pune în evidenţă cele aproape două secole în care Purcari a reuşit nu doar
să mențină standardele de calitate, dar şi valorile sale.

30
 2.4. Potențialul turistic vitivinicol al complexului "Chateau Vartely"

Figura 2.15. Logoo Complexul Turistic Chateau Vartely

Sursa: http://www.vartely.md/?lang=ro
Figura 2.16 Vinaria Chateau Vartely http://or.md/ghid-
turistic/

Compania produce vin de inaltă calitate din cele mai bune soiuri europene
de struguri, cultivate în regiunile centrale și sudice ale țării. Continuînd tradițiile
multiseculare de producere a vinului de calitate, noi controlam procesul începand
de la culegere pîna la îmbutelierea în sticlă de înalta calitate, ținînd cont de toate
etapele de dezvoltare a băuturii și aplicînd tehnologii de producere moderne,
fiecare sticlă fiind în corespundere cu cele mai înalte standarte mondiale.
"Vartely" conform datelor enciclopedice ("Enciclopedia Sovietică
Moldovenească, 1975, volumul 5"), denumirea unuia dintre cele mai vechi oraşe
din Moldova – Orhei a provenit de la cuvîntul maghiar "Var". "Vartely" – "oraş",
"cetate", rădăcina cuvîntului a fost adusă în Moldova de către valahii veniţi din
Carpaţii de Vest.
"Château Vartely" - este o întreprindere tînără de vinificaţie, în sensul bun al
cuvîntului, ambiţioasă, situată nemijlocit în zona Orheiului, unde mai trăiesc şi
astăzi tradiţiile bogate de cultivare ale viţei-de-vie şi de producere a "băuturii
zeilor" – vinului.Speciile europene clasice de viţă-de-vie sunt cultivate aici cu
succes și oferă în fiecare an o recoltă valoroasă de vinuri: Roşii seci – Cabernet

31
Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Pinot Gris, Chardonnay, Traminer, Sauvignon,
Feteasca.
Complexul turistic Château Vartely-se află în orașului Orhei. Standarde
occidentale, deservire profesionistă, programe speciale – toate acestea le propune
complexul turistic „Chateau Vartely” – ce cuprinde 4 case de tip hotelier, 2 săli de
restaurant, 3 săli pentru degustare, o curte interioară imensă amenajată, special
pentru a vă simți liber și confortabil în sânul naturii.
În decursul ultimilor ani, vinurile produse de Chateau Vartely, şi-au găsit un
număr considerabil de amatori în toate colţurile lumii. Orice dezvoltare se face de-
a lungul timpului. Compania “Chateau
Vartely” are trei direcţii strategice de
dezvoltare: calitatea superioară, atitudinea
deosebită faţă de clienţi și parteneri,
păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor.
 

Figura 2.17. Utilajul modern Figura

din cadrul
2.18. Vinurile Chateau Vartely
Vinarie Chateau Vartely.Sursa:
http://www.vinmoldova.md/index.php?
http://www.vinmoldova.md/index.php

32
 Compania "Château Vartely" SRL, a venit pe piaţă propunînd tot ce este
mai bun din tradiţiile seculare, punînd accent, în primul rînd, pe calitatea
produsului natural.Uzina este echipată cu utilaj profisionist din Italia și Germania:
ATI, Enomet, ENOS, Enopieve, BEGEROW, GAI. Speciile europene clasice de
vita-de-vie, folosite la producerea vinurilor determină asortimentul:
Cabernet Sauvignon, Merlot, PinotNoir, PinotGris, Chardonnay, Sauvignon
Cabernet-Sauvignon, Muscat. Companiei "Chateau Vartely" SRL îi aparține casa
de comerț "Chateau Vartely"în Rusia (Moscova), în competența careia intră nu
numai căutarea partenerilor și cumpărătorilor în Rusia, prezentarea și
comercializarea produselor, dar și analiza calitativă a ofertelor, pregatirea și toate
măsurile de pre-vinzare, obținerea și controlul liniei de produse a fabricii, și pe
lingă aceasta promovarea mărcii, brandului companiei pe piața rusească în
întregime.
Perspectivele "ChateauVartely" - în planurile întreprinderii – producerea și
îmbutelierea seriilor speciale "moldoveneas sec și moldoveneasc demisec" liniei de
vinuri naturale (10% din volumul producerii către anii 2016-2017), producerea
distilatelor în volumul de 70 tone/an, cu îmbutelierea ulterioară către 2017 de pînă
la 140 mii sticle brandy și pentru punerea coniacurilor/an.Volumul general de
producere se planifică a fi majorat de la 450 mii sticle (2015) la 3 mln. Sticle către
anul 2016."Chateau Vartely". Doar calitate. Și doar în cantitatea, care garantează
calitatea. Intotdeauna vinul cel mai bun din Republica Moldova – cu dragoste,
pentru Dumneavoastră și apropiații Dumneavoastră.
Mai puțin cunoscut este însă Combinatul Vinuri de Comrat, aflat în
regiunea autonomă Găgăuzia (înființată în 1994, Găgăuzia este situată în sudul
Republicii Moldova, are un teritoriu de 1.830 de kilometri pătrați, locuit de o
populație care vorbește o limbă de origine turcică și este apropiată cultural de turci,
însă sunt ortodocși. Găzăuzia are o Adunare populară și un Comitet Executiv și
este condusă de un guvernator). Vizitatorii apar acolo mai degrabă ca niște
curiozități, căci rari sunt cei care calcă prin această regiune. Limba pe care o
folosesc găgăuzii este rusa, de aceea, este mai dificil contactul cu ei în lipsa unei

33
persoane care să poată juca rolul de traducător. La Comrat, se fac vinuri din 1951,
însă construcția datează de la finele secolului al XIX-lea când acolo se producea
votcă. Capacitatea de producție este mică – circa 132 de tone, în anii cei mai buni.
Într-un joc geopolitic complicat, Federația Rusă a decis să anuleze embargoul
pentru vin și fructe doar pentru produsele care vin din Autonomia Găgăuză,
orientând astfel și mai mult regiunea cu fața către Rusia.

Capitolul III. Studiu de caz – Aprecierea potențialului turistic al Castelului

”MIMI”
3.1. Din istoria Castelului MIMI

Cu trei ani în urmă publicului din Republica

Moldova au devenit cunoscute vinurile MIMI. Într-o
perioadă scurtă de timp au reușit să găsească loc de
frunte în preferințele iubitorilor de vin. Povestea lor
începe mult mai devreme, cu 122 de ani în urmă. În
1893, Constantin Mimi, ultimul guvernator al
Basarabiei și persoana căreia se consacrează toată
moștenirea din prezent.
Republica Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță de vie
Figura 3.1 Logoo Castel MIM.Sursa:
Aligote, care a fost adus din Franța și promovat cu http://mimi.md/soon/

insistență. Deși a trecut peste un secol de la fondare,

vinăria lui Constantin Mimi și-a păstrat tradițiile care au consacrat-o. Născute în
Bulboaca și trecute prin periade distincte vinurile lui MIMI au devenit mai bune,
deceniu cu deceniu. Dragostea și munca pe care ultimul guvernator al Basarabiei a
dedicat-o acestei vinării au făcut generațiile
viitoare să-i păstreze intactă valoarea.

34
 Constantin Mimi a rămas în istorie ca ultimul guvernator al Basarabiei, din 1913 și
până la Marea Unire cu România, în 1918. După acest eveniment, s-a lăsat de
politică și s-a dedicat în totalitate pasiunii moștenite la conac. Nativ din Grecia și
locuitor al pământului moldav, Constantin a fost mereu atras de vinicultură. După
ce a terminat școala de vinicultură din Franța, s-a întors în Moldova, stabilind
fundamentul unei viniculturi care a devenit o legendă reală – vinurile de Bulboaca,
o tradiție care a continuat prin intermediul vinurilor MIMI.

La începutul secolului XX, în regiunea Bender, unde se află satul Bulboaca, puteau
Figura 3.2. Constantin Mimi fi evidențiate opt vinării cu adevărat mari. Conacul lui
http://www.nunta.md/ro/revista/category/1001-de-
sfaturi/article/istoria-vinului-mimi Constantin Mimi, care ocupa o suprafață de cca 40 de ari, la
sigur se afla în acest top și nu printre ultimii.

Istoria château

Pe baza teritoriului Mimi,

care era o zonă destul de
norocoasă, a fost creată o vinărie
mare. Proiectul blocului central al
clădirii construite în 1893, se baza
pe desenele unor fabrici franceze
vechi. Se consideră că pornind de
la acest fapt a apărut primul château Figura 3.3. Conacullui Mimi in perioda inerbelică
http://www.nunta.md/ro/revista/category/1001-de-
adevărat din Moldova. Apropo, sfaturi/article/istoria-vinului-mimi

pentru prima dată în Moldova s-a

folosit cement la construcție.

Pentru perioada aceea, Constantin Mimi producea destul de mult vin, care era
exportat în Moscova, Odesa și chiar în Vladivostok. Mimi a fost primul care a
început exportul vinului în străinătate. Există o legendă potrivit căreia, vinurile lui
au fost exportate chiar și în Franța.

35
Constantin Mimi se ocupa cu cultivarea noilor tipuri de viță de vie și a intrat în
istorie ca primul om care a început să cultive Aligote. Avea o diversitate mare de
tipuri de viță de vie: Pinot Gris, Traminer, Senso, Cabernet, Pinot Meunier, Noa și
altele.

Continuarea tradițiilor MIMI în perioada sovietică

La sfârșitul anului 1952, pe baza vinăriilor din Bulboaca, Jamana și Spei a fost
creată o uzină-sovhoz, denumită Bulboaca, specializată pe viticultură și producerea
materialelor pentru vin. La sfârșitul anului 1977, pe teritoriul respectiv a fost
începută construcția unei noi uzine vinicole, care putea prelucra până la 40 de mii
de tone de struguri. Uzina a început să lucreze în 1982, devenind lider în industria
vinului.

Figura 3.4. Colectia de vinuri MIMI http://www.nunta.md/ro/revista/category/1001-de-sfaturi/article/istoria-

vinului-mimi

Perioada modernă

Uzina vinicolă MIMÍ este situată pe pământurile istorice ale guvernatorului

Constantin Mimi. În prezent este restaurată istoria creată de vestitul vinificator,
foarte atent, pe baza schițelor originale ale château –lui, astfel acesta va devein o
noua destinație turistică- Castel MIMI

36
 Figura 3.5. Conacul dupa restaurare an.2015- sura: imagine personală

„A mai rămas puţin. Castelul a fost construit în anii 1900 de ultimul guvernator al
Basarabiei, Constantin Mimi. Noi l-am restaurat timp de 5 ani. Arată acum exact
cum l-a construit Mimi”, a spus Cristina Frolov (foto mai jos), manager general
Castel Mimi.

Figura 3.6. Cristina Frolov Director Catel MIMI http://finewine.md/exact-asa-cum-l-a-construit-mimi

37
 Figura 3.7. Proces de restaurare a Castelului Figura 3.8. Procesul de restaurare a Catelului MIMI
MIMIhttp://nataalbot.md/2015/09/24/castelul-mimi- http://nataalbot.md/2015/09/24/castelul-mimi-pe-ultima-
pe-ultima-suta-de-metri/ suta-de-metri/
„
N oi nu am construit, ci anume am restaurat,
am readus la felul în care arăta cândva. Este un proces cu mult mai dificil decât să
dărâmi totul și să reconstruiești din nou. Fiecare piatră se șlefuiește, apoi materialul
rămas de la șlefuire se amestecă cu o soluție specială, apoi se lipește înapoi. Practic
fiecare cărămidă. Ideea de a restaura Castelul „Mimi” a venit spontant, de altfel ca
și asumarea riscului de a investi fără să se știe dacă acești bani vor fi recuperați.
„Cu cinci ani în urmă Castelul avea rolul de depozit, hambar de tot ce vrei.
(conform datelor Agentiei de Inspectare si Restaurare a Monumentelor Conacul
familiei MIMI se afla in stare de degradare.)

Într-o zi discuția în sânul familiei ce ar fi dacă am da tencuiala jos și am restaura

Castelul. Acum când mă uit la „before” și „after” sunt impresionată de rezultat.

Reconstrucția a început în 2011 și pe bună

dreptate se poate considera cel mai mare
proiect de renovare din țară. Și pentru că
nu tot omul se pricepe să facă diferența
între paie și spic, s-a încredințat designul
proiectului unui maiestru deosebit.

38
Figura 3.9. Designerul Arnaldo Tranti  la Castel În fiecare an familia Cristinei alege o zonă
MIMI http://nataalbot.md/2015/09/24/castelul-mimi-
pe-ultima-suta-de-metri/ vinicolă celebră și merge într-acolo să o
descopere. Anul trecut au fost în Bordeaux. Acolo au văzut un chateau bine
restaurat și extraordinar de bine aranjat. Au aflat cine este designerul și l-au
contactat. A răspuns în aceeași zi. Se numește Arnaldo Tranti  și vine din Italia.

Colaborarea cu un designer străin nu este deloc ușoară. Se simte diferența de

culturi și la început unele momente au trebuit explicate foarte detaliat. Lui Arnaldo
i-a fost cam greu sa înțeleagă specificul țării și culturii noastre. Chiar și clima
noastră a fost o mare încercare pentru el. ”Designerul tot propunea anumite
materiale și noi le refuzam, motivând ca nu vor face față climei noastre aspre.
Arnaldo a rămas încântat de tradițiile noastre. Eu am ținut din tot sufletul să îi
demonstrez cât de bogați suntem din punct de vedere cultural. I-am arătat colecția
mea de covoare vechi basarabene, l-am dus la o grămada de târguri tradiționale,
muzee, i-am scanat cărți vechi din muzee, i-am trimis descrierea tuturor
simbolurilor din broderii și covoare. Vom folosi multe astfel de ornamente în
interior”, povestește Cristina Frolov.

Alegerea unui designer italian, a fost un pas inteligent, din toate punctele de
vedere. Pe lângă experiență și viziuni aduse din afară, Cristina a investit într-un
designer, dar a primit în schimb și un promotor al castelului său în străinătate.
Arnaldo are grijă să posteze mereu pe rețele de socializare poze din procesul de
renovare a proiectului său din Moldova. Ce anume va conține acest complex
arhitectural? Pe lângă castel, Complexul va avea un muzeu, galerie de artă pentru
tinerii artiști ai țării noastre, sala de conferinţe, hotel, restaurant, câteva ateliere de
creație, atât arte populare, cât și pentru gătit, precum și săli pentru evenimente. În
Castel vor fi amenajate patru săli mari pentru 100-120 de oameni, două săli de
degustare și 6 hale a beciului”, a mai adăugat directorul „Mimi Wines”.

39
Figura 3.10. Macheta 3D a proiectului Castel MIMI http://nataalbot.md/2015/09/24/castelul-mimi-pe-ultima-suta-
de-metri/

Una dintre activitățile organizate la castel vor fi tururile vinicole. Un detaliu

extrem de important, accesul pentru oamenii cu disabilități, a fost prevăzut în
proiect. Așadar Castelul Mimi va deveni un spațiu de evenimente, ceremonii, o
atracție turistică. Gastronomia va fi una deosebita, spune Cristina de restaurant și
bucătarul șef.

”Nu e o vedetă, dar e un bucătar bun. Vom avea un amestec între bucate

tradiționale, moldovenești boierești, și bucătărie franceza țărănească. Vreau sa
introduc în meniu bucate gătite de străbunica mea, de exemplu friptura de cocoș cu
praz, gătită în oala de lut, la cuptor.” Investiția făcută în aceast proiect te lasă cu
gura căscată și chiar provoacă fiori. ”Am făcut acest lucru pentru ca părinții mei să
aibă ce lăsa nepoților, iar eu să am ce lăsa copiilor mei. Poate în vreo 15 ani vom
ajunge să ne întoarcem investițiile, dar deocamdată asta ne preocupă mai puțin
decât să ne vedem în sfârșit castelul deschis.”

Castelul Mimi este pregătit pentru a fi dat în exploatare la sfârșitul anului

2016. Tururile și degustările vor fi deja accesibile pentru vizitatorii noștri în
toamnă”. Însăși brandul MIMI, care a apărut în 2012, își propune să păstreze
tradițiile vinicole locale, creând vinuri cu denumiri ce ne aduc aminte de zonele
istorice: Mimi Roșu de Bulboaca, Mimi Rose de Bulboaca. Vinurile MIMI redau

40
în totalitate autenticitatea regiunii în care au fost create, aceasta fiind zona centrală
a Moldovei. În perioada actuală, vinurile MIMI se consideră de calitate înaltă.
Produse în număr limitat, sunt create urmărind canoanele vinicole vechi, prin care
se reușește redarea terroirului zonei în care au fost crescute viile. În colecția de
vinuri MIMI intră atât tradiționala Fetească, cât și vinurile clasice – Sauvignon
Blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Merlot.
Luând în considerare faptul că brand-ul MIMI este foarte tânăr, numele său deja a
intrat în istoria vinicolă, fiindcă în 2014, vinul Cabernet Sauvignon MIMI a primit
medalia de argint la concursul internațional din Bruxelles (The Silver Medal –
Concours Mondial de Bruxelles 2014) și medalia de aur la Concursul Internațional
de Vinuri București 2014 (IWCB 2014). Anul 2016- Castel Mimi este pe cale să
devină vinăria anului în Republica Moldova sau, cel puţin, dacă aşi fi eu şef pe
medalii – asta aşi face. Unu – pentru că în acest an reînvie primul Castel vinicol
din Republica Moldova, probabil, cel mai mare proiect de restaurare din ultimii 20
de ani. Doi – vinăria a lansat o nouă linie de vinuri: complet revizuită, de la sticlă
şi etichetă, până la vinificaţie şi abordare faţă de soi.

Figura 3.11. Colectia de vinuri MIMI 2016 http://finewine.md/castel-mimi-o-noua-linie-de-vinuri

41
Potrivit unui comunicat al companiei, seria include nouă tipuri de vinuri din
colecţia „classic” şi două vinuri din gama „reserve”. Vinurile Castel Mimi sunt
semnate de oenologul-şef Oleg Boboc, unul dintre cei mai reputaţi vinificatori din
Republica Moldova. “Nu am reuşit să degust încă toată linia – am de muncă din
greu în timpul apropiat.”
Vinurile apar într-o „haină” nouă, cu o etichetă deosebită, dar şi cu noul logo
Castel Mimi. Pe o etichetă de fundal alb, alături de reprezentarea grafică a primului
Castel vinicol din Moldova, sunt amplasate ornamente naţionale moldoveneşti,
simbolice fiecărui vin în parte. Deci, istorie în cele mai mici detalii.
Prima încercare – Feteasca Albă – făcută în premieră de Castel Mimi-Arome de
caise, citrice, floral – un vin foarte de primăvara!

Figura 3.12. Feteasca Albă 2015

Figura 3.13. Pinot Gris 2015 Sursa:http://finewine.md

Aromă de flori de câmp şi în alt exemplar – Pinot Gris 2015. Un vin de culoarea
paiului, 13.5% alcool care nu-s altceva decât zămos în gust. Să mă credeţi pe
cuvânt: când s-or coace zămoşii, mirosiţi-i lângă un pahar de Pinot Gris de la
Castel Mimi, să vedeţi c-am avut dreptate.
Al treilea este Cabernet Sauvignon 2012 – 24 de luni de barrique (din limba
franceza “butoias”cu capacitate de 228 de litri, sursa: Dictionar cu termini
42
Oenologi) – un vin care sare la gâtul lui Taraboste de la Chateau Vartely şi la
coroana lui Negru de Purcari. Nu degeaba este singurul vin din Moldova medaliat
cu aur la Mundus Vini 2016.

Figura 3.14. Cabernet Sauvignon 2012 http://finewine.md/castel-mimi-o-noua-linie-de-vinuri

Ceea ce îmi rămâne în tema pe acasă de la Castel Mimi este testarea a câtorva

noutăţi ale anului 2015 şi anume: Riesling, Chardonnay şi Sauvignon Blanc. La fel
şi rose-ul în stil „province” sau „pielea cucoanei”, cum i se mai spune la noi. Mai
este şi o ediţie nouă, roada 2014, a celebrului cupaj Roşu de Bulboaca.

Figura 3.15 Castel MIMI Mai 2016 http://finewine.md/castel-mimi-o-noua-linie-de-vinuri

43
 MIMI – e un brand cu o istorie bogată, care este protejată cu grijă, mai ales că
prezintă un interes touristic deosebit pe plan national și local, iar ca perspectivă
pentru raionul Anenii Noi, poate servi un adevărat tezaur.

3.2. Analiza profilului economic al ”Castelului MIMI”

Denumirea juridică a Castelului MIMI este: SC ”Castel MIMI” SRL, istoria

întreprinderii vinicole din Bulboaca începe cu SA“Agrovin Bulboaca” care potrivit
ultimelor date publice, la sfârşitul anului 2013, era deţinută de Iurie şi Natalia
Trofim (părinţii Cristinei Frolov). Pentru 2013, întreprinderea a raportat vânzări de
aproape 85 milioane lei şi un profit de 22 milioane lei.
La 28 februarie 2014, Comisia Naţională a Pieţei Financiare a autorizat
reorganizarea SA “Agrovin Bulboaca” prin dezmembrare (separare) cu
transmiterea unei părţi din patrimoniu la societăţile nou-create SRL „Castel Mimi”,
SRL „Spirits And Distilled Trade”, SRL „Leonardo Cellars” şi SRL „Domeniile
Speia Prim”.
Astfel la 24.03.2014 a fost înregistrată Societatea cu Raspundere Limitată Castel
MIMI cu codul fiscal -1014600009144 și își are sediul central în raionul Anenii
Noi, satul Bulboaca ,societatea are formă juridică de societate pe acţiuni,
activitatea acesteia desfăşurându-se potrivit statutului aprobat prin hotărârea de
înfiinţare şi în conformitate cu legislaţia .Obiectul de activitate de bază al societăţii
constă în prelucrarea strugurilor, producerea şi comercializarea acestora cât şi a
produselor pe bază de vin. Fondatori fiind Frolov Cristina și Trofim Iurie.
Activități licențiate:
Fabricarea alcoolului etilic, a producţiei alcoolice, berii şi (sau) păstrarea,
comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii produse
de producătorii autohtoni.
Analiza indicatorilor economico-financiari
Analiza situaţiei patrimoniale este instrumentul de bază al managementului
performant din orice domeniu de activitate şi o condiţie esenţială în elaborarea şi
aplicarea unor decizii.
44
La data de 31.12.2015 Castel MIMI SRL a înregistrat la Biroul Raional de
Stratistică Anenii Noi următoarele date privind starea financiara a întreprinderii
pentru perioada ianuarie- decembrie 2015 redate în Tabelul 1:
Tabel 1 Date privind activele detinute Sursa: Biroul Național de Statistică

45
Observăm că patrimoniul SC „Castel MIMI” SRL a înregistrat pe parcursul anului
2015 o crestere cu apoximativ 25%. Această majorare a fost generată de influienţa
pozitivă a mai mulţi factori, şi anume: activele curente care au crescut, stocuri de
mărfuri şi material ,creanţele pe termen scurt care au înregistrat o sporire;
mijloacele băneşti, ce au crescut şi alte active curente, care deasemenea s-au
majorat.
Această sporire a patrimoniului se apreciază ca un aspect pozitiv, deoarece cu cît
mai mare este patrimoniul întreprinderii, cu atît întreprinderea este mai prosperă şi
în consecinţă înregistreză rezultate financiare mari.
În condiţiile economiei de piaţǎ, stabilirea modalităţilor de finanţare exercită un
impact deosebit asupra activităţii agenţilor economici. Aproape în toate cazurile,
întreprinderile nu se finanţează în totalitate din fonduri proprii, ele apelînd
concomitent şi la resurse externe. Prin urmare, selectarea mijloacelor de finanţare
externă şi ponderea acestora în raport cu finanţarea internă reprezintă o decizie
majoră a politicii financiare a întreprinderii. În acest fel se decide asupra structurii
financiare a întreprinderii şi se i-au măsuri pentru asigurarea caracterului optim al
acesteia. Pentru a determina ponderea fiecarei surse de finanţare a întreprinderii se
va stabili structura capitalului întreprinderii, după cum urmează în Tabelul 2.
Din Tabelul 2 observăm că valoarea totală a pasivului a crescut.Această sporire a
fost condiţionată de influienţa pozitivă a factorului Capitalul propriu, care a dus la
majorarea pasivului. Totodată, sub influienţa negativă a factorilor Datorii pe
termen lung şi Datorii pe termen scurt,indicatorul rezultativ, adică pasivul, a
crescut.
 Putem concluziona că întreprinderea dispune de rezerve interne cu privire la
majorarea pasivului întreprinderii, adică pe seama reducerii influienţei negative a

46
factorilor Datorii pe termen lung şi Datorii pe termen scurt. Creşterea pasivului
întreprinderii se apreciază ca un aspect pozitiv, deoarece sursele de finanţare ale
întreprinderii cresc, deci, în consecinţă întreprinderea funcţionează prosper şi poate
finanţa singură unele proiecte investiţionale.
Dacă analizăm ratele de structură a capitalului, atunci putem menţiona că pe
perioada anului, ponderea cea mai mare în totalul pasivului o deţine capitalul
propriu.
Această creştere o apreciem ca un aspect pozitiv al activităţii întreprinderii,
deoarece întreprinderea are mai multe posibilităţi de finanţare din sursele
capitalului propriu.
În final putem concluziona că SC Castel MIMI SRL este finanţată în cea mai mare
parte din capitalul propriu.

47
Tabel 2 Datele privind capitalul și datoriile Sursa: Biroul Național de Statistică

48
Criteriul general al eficienţei în economie este valoarea, care reprezintă o noţiune
subiectivă, în sensul dorinţei cuiva de a avea un anumit lucru, aprecierea valorii
fiind destul de dificilă, mai ales în condiţiile cerinţei de maximizarea acesteia (a
profitului şi utilităţii unui bun sau serviciu), ceea ce,implicit, presupune şi aspecte
normative legate de recomandări de instrumente şi politici economice, pe baza
comparaţiei dintre mai multe variante de politici.
Eficienţa activităţii economico-financiare se caracterizează prin indicatorii
rezultatelor financiareş i rentabilităţii (Tabelul 3).
 Rezultate financiare (profituri sau pierderi), reprezintă diferenţa dintre venituri şi
cheltuieli. În practică există următoarele tipuri de rezultate financiare:
 1. rezultatul financiar pozitiv sau favorabil, exprimat sub formă de
profit(veniturile > cheltuielile);
 2. rezultatul financiar nul (veniturile = cheltuielile);
3. rezultatul financiar negativ (veniturile < cheltuielile);

Urmărind datele din tabel observăm că SC Castel MIMI SRL a înregistrat rezultate
financiare mult mai bune în toate compartimentele în perioada anului 2015. Astfel,
profitul perioadei de gestiune până la impozitare înregistrând o creştere . Această
creştere în mare parte se datorează influenţei pozitive a rezultatului din activitatea
economico – financiară, care înregistrează o creştere . Deasemenea această creştere
a
fost condiţionată şi de influienţa pozitivă a Rezultatului din activitatea operaţională
care înregistrează o creştere.

49
 Deci, aş putea conchide următoarul lucru: un rol important în acest proces îl
are profitul, care prin conţinutul său economic în condiţiile actuale este sursa
principală de autofinanţare a unităţilor de producţie şi a bunăstării vieţii sociale în
întregime.
În viziunea noilor cerinţe ale economiei de piaţă, orice producător, în perioada
derulării unei activităţi,trebuie să-şi determine foarte clar potenţialul său de
dezvoltare în ramura respectivă şi efortul propriu înobţinerea unor rezultate
financiare mai avantajoase

50
Tabelul 3 Date privind situația financiară a SC Castel MIMI SRL. Sursa: Biroul Național de Statistică

51
3.3. Întegrarea castelului MIMI în desfășurarea Zilei Naționale a Vinului
52
 Mii de pasionați de Vinul
Moldovei au fost găzduiți la vinăriile din
țară de Ziua Națională a Vinului , Figura 39 Logoo Ziua Națională a Vinului
http://wine.md/content/ziua-vinului-2015/
sărbătorită între 3-4 octombrie.
Evenimentul s-a desfășurat în premieră într-un nou format, descentralizat –
activitățile dedicate au avut loc în 11 destinații vitivinicole autohtone cu tradiții. În
cadrul conferinței de presă desfășurate la data de 9 octombrie 2015 la Chișinău,
organizatorii – Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), Ministerul Agriculturii
și Industriei Alimentare și companiile vinicole .

Noul concept organizatoric

Conform noului concept oranizatoric, elaborat de ONVV împreună cu partenerii

săi, Ziua Națională a Vinului 2015 a fost găzduită pentru prima dată de companiile
vinicole. Astfel, activitățile dedicate sărbătorii naționale s-au desfășurat pe 3 și 4
octombrie în vinăriile „Cricova”, „Asconi”, „Purcari”, „Et Cetera”, „Castel Mimi”,
„Mileștii Mici”, „Chateau Vartely”, „Migdal-P” și „Poiana”, iar membrii
Asociației Micilor Producători de Vinuri și vinăriile: Fautor, Barza Albă și Gitana
Winery și-au întâlnit oaspeții la pensiunea Butuceni, din complexul Orheiul Vechi.

Pentru a informa cetățenii și vizitatorii țării noastre despre activitățile dedicate

Zilei Naționale a Viei și Vinului 2015, dar și pentru a-i ajuta să ajungă confortabil
la destinația dorită, Oficiul Național al Viei și Vinului a instalat Info Point-uri în
puncte strategice din capitală. De asemenea, a pus la dispoziția vizitatorilor
autocare care au efectuat curse gratuite din Chișinău spre vinării, pe parcursul
ambelor zile ale evenimentului, în funcție de capacitatea fiecărei destinații.

Pentru comoditatea participanților, biletele pentru tururile vinicole au putut fi

cumpărate prin mai multe modalități: în prealabil, direct de la vinării sau pe loc,
chiar la intrarea în vinării.

53
 De asemenea, în cadrul evenimentului, au fost decernate cele 2 premii naționale
instituite cu scopul de a promova excelența în domeniul vinificației din Republica
Moldova: „Marele premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol
2015”,câștigat de compania „Asconi” și premiul „Petru Ungureanu” fiind acordat
lui Vasile Luca, oenolog-profesionist care activează în cadrul companiei
„Cricova”.

Ziua Natională a Vinului la Castel MIMI

Chiar dacă restaurarea Castelului Mimi încă nu a fost dusă la bun sfârșit, cei
de la Mimi au decis să-și deschidă larg porțile de Ziua Națională a Vinului. Astfel,
toți curioșii au putut descoperi sâmbătă, 3 octombrie 2015, istoria Castelului Mimi
și cum au decurs lucrările de restaurare în ultimii cinci ani.

Ziua Națională a Vinului, organizată la Castel Mimi, a avut un program artistic

divers și s-a desfășurat în intervalul orelor 11.00-23.00. Pentru cei interesați de
istoria locului au fost organizate excursii gratuite prin beciurile castelului și
excursii cu degustare care au costat 150 de
lei.

Figura 41 Intrarea pe teritoriul Castelului, imagine

personală

Figura 42 Teritoriul Castelului , imagine personală

Special pentru eveniment a fost amenajat un spațiu de 1.000 de metri pătrați. Vinul
și bucatele gătite la eveniment au fost în exclusivitate din raionul Anenii Noi. În
meniu s-au putut găsi prepelițe, frigărui, tocăniță. Prețul porțiilor bucatelor de bază
54
cu garnitură a fost de 70 de lei, iar prețul unul litru de vin servit la urcior a fost de
doar 50 de lei. Pentru vizitatorii cu copii a fost amenajat un teren de joacă cu
animatori și supervizori, unde cei mai mici şi dragi nouă s-au putut distra pe tot
parcursul zilei, timp în care părinții dădeau o fugă în beciurile lui Constantin Mimi.

Figura 43 Meniul Sarbatorii Vinului, imagine personală

Figura 44 Terenul pentru copii,imagine
personală

„Am deschis pentru prima dată porțile Castelului Mimi cu ocazia Zilei Naționale a
Vinului. Evenimentul a fost organizat într-un timp record, astfel formatul a fost de
o singură zi. Am muncit foarte mult pentru eveniment, suntem mulți și am vrea să

55
ne vadă lumea. Am așteptat la eveniment în jur de 500 de oameni, dar din câte am
înțeles la prânz această cifră a fost deja «bătută»”, ne-a declarat Cristina Frolov,
cea care stă la cârma Fabricii de vinuri „Castel Mimi”. Aceasta cifra a fost bătută
de 3 ori spre final ajungînd la cca 1500-1700 de vizitatori. Ce ține de formatul
evenimentului, Cristina Frolov a declarat că îi place acest format și crede că ar
trebui pe viitor ca acesta să fie combinat. Cei de la Mimi au promis că vor reveni în
cel mai scurt timp cu mai multe noutăți frumoase despre unicul castel vinicol din
Moldova. Vedeți în anexa 1cum s-a desfășurat evenimentul de la Castelul Mimi, ce
se află în localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi.

Figura 45 Întîmpinarea oaspeților, Sursa imagine personală

3.4. Aprecierea perspectivelor

Castelului MIMI din prisma analizei SWOT

Puncte Forte Puncte slabe

1. Așezarea întreprinderii la
aproximativ 40km de capitală-
orasul Chișinau, în apropierea
de caile de transport
internationale.(rutier și
feroviar);
2. Posedarea unui potențial
1. Situația nefavorabilă a
echilibrului financiar.
2. Vînzări scăzute în urma
embargoului impus de Federația
Rusă.
3. Lipsa terenurilor proprii pentru
creșterea materiei

56
 turistic exclusiv ce se resfringe
asupra imaginii castelului;
3. Structura organizațională
modernă a întreprinderii;
4. Investiții colosale în procesul de
restaurare a castelului;
5. Asortiment pentru toate
segmentele pieței;
6. Relații strinse cu colaboratori
din întreaga lume.
Oportunitati
1. Creșterea volumului de
resurse a materiei
prime(struguri) de soiuri
europene în urma achiziție
de noi plantații.
2. Orientarea spre piețele de
desfacere a Uniunii
Europene, a altor state
membre CSI, precum și spre
piețele cu putere de
cumparare mai mare;
3. Consultanță internațională
pentru modernizarea
procesului tehnologic a
producție vinicole.
4. Utilizarea la scaă tot mai
mare a internetului și a
57
prime(struguri).
4. Plasarea în segmentul „premium”
ceia ce impreună cu puterea mică
de cumpărare a populației
afectează vînzările.
Amenintari
1. Concurența autohtonă puternică
ceia ce va duce la alocarea unui
buget mai mare pentru
menținerea și promovarea mărcii
Castel MIMI
2. Costul în creștere a materiei
prime.
3. Criza economică la nivel
mondial.
4. Emanciparea consumatorilor.
5. Fluctuațiile monedei naționale în
raport cu valutele de referință.
6. Condițiile meteorologice;
 rețelelor de socializare
pentru promovare;
5. Utilizarea complexului în
calitate de „show-room”
pentru produsele MIMI.

3.5 Strategii de promovare a complexului Castel MIMI pe piața turistică

naţională şi internațională.
Pentru ca un consumator să se simtă bine în complexul Castel MIMI un rol
important îl are ambiantul. Un ambiant plăcut se poate obține prin folosirea unor
culori calde la zugrăvire , prin aranjamente şi decorațiuni. La fel se trage o atenție
deosebită la întreg complexul pentru ai satisface pe clienți. În turismul rural, ca şi
în alte domenii este foarte important să faci produsul cunoscut atît şi apreciat în
țară cît şi peste hotarele ei. Turiștii potențiali trebuie sa afle cît mai multe despre
oferta dată, ce anume le puteți pune la dispoziție, calitatea vinului, prețurile şi cum
ar putea ajunge la destinație
Cele mai accesibile mijloace promoționale la momentul de față sunt,
scrisorile de ofertă ele pot fi elaborate în formă poștală tradițională sau electronică
peste hotare şi în țară, ele conțin unele detalii despre produsul dat, prețurile
solicitate, adresa şi telefonul de contact. Adresele care vor fi expediate pot fi găsite
în internet sau ar putea fi solicitate nu numai la lansarea afacerii, ci vor fi repetate
cu o anumită regularitate, anunțind unele modificări despre avantajele ofertei date
despre complexul dat.
Pliantele şi cărțile de vizită-sunt elaborate pentru a fi oferite atît agențiilor
turistice, care ar putea îndeplini rolul de intermediar, cît şi publicului larg interesat
de a se odihni în spatiul complexului. Aceste materiale publicitare îndeplinesc
dubla funcție de promovare şi orientare, ele sunt comode în utilizare, nu sunt
costisitoare, pot fi ușor multiplicate şi actualizate.

58
 Pliantul - este foarte variat de celelalte el este de diferite culori ca să atragă
atenția clienților, pe el sunt ornamentate struguri, casele de cazare, intrare în
complex, sticlele ambalate, sala de degustare, bucătăria, beciul etc. tot ce este în
complex mai frumos şi mai plăcut. În pliant este indicat denumirea complexului,
Castel MIMI , denumirea este tipărită pe prima pagină şi ultima ca să atragă atenția
dumneavoastră.
Fotografiile sunt de o calitate înaltă, evidențiind originalitatea complexului.
În fotografii sunt plasați şi oaspeți de peste hotare, astfel putem sublinia
ospitalitatea gazdelor, utilizarea serviciilor şi satisfacția consumatorilor.
Pe hartă va fi indicată localitatea în care este amplasată complexul, căile de
acces şi obiectivele din apropiere. Cartea de vizita – este un suport mai ieftin de
informare şi promovare. Cel mai fregvent cartea de vizită conține informații
privind denumirea complexului şi numele proprietarului, adresa, telefonul, e-
mailul pentru contact. Vederi a complexului este un suport promoțional relativ
eftin şi accesibil, ele pot fi realizate individual sau la comandă, pe verso-ul a
fotografiei pot fi scrise manual adresa complexului. Afișarea denumirii
complexului pe o plachetă montată la intrarea în localitate, instalarea de
indicatoare de drum sporesc posibilitatea adresării la complexul dat. Instalarea
acestor placate este permisă doar cu decizia autorizațiilor locale.
La fel participarea la Moldexpo la expoziții specializate la fel este un avantaj
pozitiv în dezvoltarea afacerii de a vinde produsele care le avem pe piață. La etapa
de lansare a afacerii relațiile cu publicul ar putea fi stabilite prin intermediul mass-
media oferindule jurnaliștilor sejur gratuit, astfel stipulîndui să prezinte oferta şi
ospitalitatea în articole şi emisiuni radio- TV.
În toate acțiunile promoționale trebuie sa fii onest, în promisiuni de subliniat
stilul original al produsului care este destinat pe piață. În linii generale, pentru
promovarea ofertei este potrivit de alocat cel putin 3% din cifra de afaceri pe care o
planifică întreprinderea respectivă, aceste cheltuieli trebuie reprezentate pentru
diferite mijloace de promovare îmbinîndule eficient pe tot parcursul anului.
Reușita afacere depinde şi de alți factori precum:

59
  Relațiile cu adminisrația publică locală – colaboratorii cărora doresc
să înbunatățiască situația în localitatea dată, dar nu au resursele
financiare necesare.
 Relațiile cu partenerii – care așteaptă corectitudine, responsabilitate,
profesionalism şi benificiul economic preconizat. Cazarea şi
alimentarea rămîne a fi serviciile de bază în turism. Respectiv, rolul
gospodarilor este deosebit de important. Felul de a fi a gospodarilor
(inteligența, înțelepciunea, ospitalitatea, bunăvoința, responsabilitatea)
pot atenua anumite aspecte negative ale complexului sau invers.
În concluzie pot spune că Castel MIMI întradevăr merită o atenție
deosebită, merită de vizitat şi de facut o degustare cu vinul național moldovenesc şi
bucatele noastre tradiționale şi nu veți regreta dar din contra veți rămîne mulțumiți
de serviciile oferite de gazdele care te vor deservi şi dumneavoastră veți povesti cu
drag altor persoane care sunt interesați de tradițiile noastre moldovenești de la
Castel MIMI .

60
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Prin lucrarea dată s-a încercat de a arăta că Republica Moldova are un
potențial turistic vitivinicol valoros. Acesta are un rol important pentru economia
națională dar prin promovare și dezvoltare se poate de atins rezultate şi mai bune.
Un prim pas spre dezvoltarea turismului este turismul vitivinicol pentru că
Republica Moldova dispune de viţă de vie, şi vinul dintotdeauna au fost pentru
moldoveni ca o binecuvântare, viticultura şi vinificaţia numărându-se printre
puţinele tradiţii perpetuate de-a lungul secolelor. Lipsită de munţi şi de mare
Republica Moldova care, văzută pe hartă, de altfel, ea însăşi are forma unui
strugure, totuşi este atractivă pentru turişti, inclusiv prin faimoşii ciorchini aromaţi
şi podgoriile întinse.
O prezentare generală a Republicii Moldova ca destinaţie turistică ne oferă
Programul „Drumul vinului” ce definește principalele rute vitivinicole ale ţării. În
prezent, preocuparea de bază a Agenţiei Turismului a Republicii Moldova este
stabilirea unor parteneriate turistice vitivinicole cu țările vecine şi, într-o
perspectivă apropiată, extinderea rutelor existente prin conexiunea acestora la
trasee transfrontaliere.
Republica Moldova este o ţară vitivinicolă bine cunoscută pe mapamond,
plasându-se pe locul 16 după suprafeţe şi pe locul 10 după exporturi la produse
vitivinicole în topul celor mai importante state vitivinicole ale lumii. Vinificatorii
din Republica Moldova au creat şi produc o serie întreagă de produse vitivinicole.
Toate acestea pot fi degustate la cca. 170 de întreprinderi vinicole, cele mai
performante fiind incluse în cadrul a 7 rute ale vinului din R. Moldova.
Republica Moldova este cunoscută prin renumitele şi unicele oraşe
subterane, cum ar fi Cricova, Mileștii Mici, Castel MIMI , Purcari unde cei mai
pretenţioşi vizitatori pot degusta licori dintre cele mai selecte în ambianţa de basm

61
a palatelor subterane. Sărbătoarea „Ziua naţională a vinului”, unică în felul său,
vine să confirme acest lucru. Republica Moldova dispune de un important potențial
turistic deosebit, din păcate, în mare parte, nevalorificat. Atragerea unui număr
sporit de turiști străini, din Vest și Est, poate contribui substanțial la majorarea
volumului de încasări valutare și la realizarea unei eficienţe economice sporite a
activității turistice în țară. În acest sens, este necesară o colaborare între ”actorii”
industriei turistice privind formarea, promovarea și comercializarea produselor
turistice.
Inițierea dezvoltării turismului vitivinicol în R. Moldova necesită
organizarea, planificarea și dirijarea, la nivel de stat, a activității turistice ce nu
poate fi realizată decât prin intermediul structurilor organizatorice respective. Un
rol aparte, în promovarea produsului turistic, îl dețin agențiile de turism, care
realizează funcții de promovare și comercializare a ofertelor turistice, întreținerea
relațiilor cu consumatorii turistici și acțiuni de fidelizare a acestora, organizarea
voiajelor, transmiterea fluxului de informații de la consumatori la prestatori/tur-
operatori.
În scopul valorificării cadrului vinicol, precum și al dezvoltării și promovării
turismului vitivinicol în Republica Moldova, propun următoarele recomandări:
 instruirea și perfecționarea personalului implicat în prestarea muncii în
activitățile de turism;
 crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea micului business în
domeniul vitivinicol în mediului rural;
 includerea resurselor turistice ce au tangenţă cu turismul vitivinicol în
circuitul economic prin dezvoltarea unei reţele naţionale de zone turistice;
 ameliorarea bazei tehnico-materiale pentru prestația turistică; în vederea
realizării acestui obiectiv este necesară și implicarea administrației publice locale
pentru promovarea şi inițierea unor proiecte de dezvoltare a sectorului vitivinicol şi
activităţilor asociate printre care şi turismul vitivinicol și atragerea de investiții și
suport financiar din afara țării;

62
  actualizarea și completarea sistemului informațional existent privind
disponibilitatea resurselor turistice vitivinicole ale țării noastre pe site-ul
specializat www.turism.gov.md
Prin implementarea acestui obiectiv putem contribui la diversificarea ofertei
turistice și îmbunătățirea calității ei, extinderea potențialului turistic rural, cultural
și vitivinicol, precum și cunoașterea și conservarea istoriei și a tradițiilor naționale.
În urma acestor recomandări putem concluziona că Republica Moldova
dispune de un considerabil potențial turistic vitivinicol, reprezentat, mai întâi de
toate, de aspectul peisajelor agricole vinicole, întreprinderi de producere şi
maturare a vinului, beciuri şi hrube vechi şi nu în ultimul rând de tradiţiile
milenare de producere a vinului, toate acestea în îmbinare cu mare diversitate de
rezervații peisagistice şi landșafturi naturale, monumente cultural-istorice şi
religioase..

Bibliografie/Webografie

1. Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în

Republica Moldova nr. 352-XVI  din  24.11.2006

2. LEGE Nr. 322 din 18.07.2003: cu privire la declararea complexului

Combinatul de Vinuri Cricova - S.A. drept obiect al patrimoniului cultural-

naţional al Republicii Moldova
3. STRATEGIA de dezvoltare a turismului „Turism 2020”

63
4. Bostan I. Viticultura şi vinificaţia Republicii Moldova: direcţiile ieşirii din

criza actuală. Chişinău: Ed. Lumina, 1998. – 175 p.

5. Cerevatîi V. Strategia de Dezvoltare Regională Centru. Chișinău: Editura

Știința, 2010. – 57 p.
6. Cosmescu, Ioan, Turismul: Fenomen complex contemporan. Bucureşti:

Editura Economică, 1998. – 153 p.

7. Dejeu Liviu. Viticultura practică. București: Editura Ceres, 2006. – 264 p.

8. Draica Constantin. Turismul internaţional : practici de elaborare şi distribuţie

a produsului turistic. Bucureşti: Editura ALL BECK, 2003. – 73 p.

9. Emilia Lucia. Legislație în turism - Introducere în Dreptul Turismului.

București: Editura Catana, 2008. – 260 p.

10. Florea S. Potențialul turistic al Republicii Moldova. Chișinău: Editura

Labirint, 2005. – 352 p.

11. Ionescu I. Turismul fenomen social-economic și cultural. București: Editura

Oscar print, 2003. – 236 p.

12. Istrati I. Turismul-un fenomen în mișcare. București: Editura Sport-Turism,

1998. – 97 p.
13. Lupu N. Lexicon de termini turistici (1700 de termeni). București: Editura

Oscar Print, 2002. – 300 p.

14. Mihai Rapce. Microraioanele Centrului Vitivinicol “Cricova” R.M. Chișinău,

2002. – 48 p.
15. Miron V. Tomița P. Managementul resurselor turistice din R.M. Chișinău:

Editura Chișinău 2007 – 276 p.

16. Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron. Economia Turismului. București:

Editura Expert, 2003. – 165 p.

17. Nicolae Platon . Impactul turismului vitivinicol asupra dezvoltării turismului

receptor. Asociaţia naţională a Agenţiilor de turism din Moldova. Chișinău,

2003. – 78 p.
18. Petrica A. Ghid de practică turistică. București: Editura Economică, 2005. –

108 p.

64
19. Stănciulescu G. Managementul Agenției de Turism. București: Editura ASE,

2001. – 237 p.
20. Stîncioiu A. Dicționar de terminologie turistică. București: Editura
Economică, 1999. – 198 p.
21. Viorel Miron, Guţuţui Veaceslav. Turismul vitivinicol în Moldova: între mit

şi realitate. Chișinău, Editura Știința, 2006. – 186 p.

22. Кротенко Ю.И. Международный туризм Молдовы и проблемы его

развития. – Кишинев: УЛИМ, 2008. – 202 c.

23. http://oenolog.ro/vinificatie/vorbe-despre-terroir/
24. http://www.cricova.md/istoria.php#13
25. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cricova_(vin%C4%83rie)
26. http://moldovaonline.travel/ro/2014/06/turismul-vinului/
27. http://wineofmoldova.com/ro/
28. http://www.milestii-mici.md/ro/about-us
29. http://www.forbes.ro/articles/republica-moldova-bijuteria-estului-49123
30. http://www.akademos.asm.md/files/Economia%20ramurii%20viti-vinicole%20a
%20republicii%20Moldova%20in%20contextul%20asocierii%20cu%20uniunea
%20europeana.pdf
31. http://diez.md/2015/10/04/foto-bun-e-vinul-ghiurghiuliu-cum-s-a-desfasurat-ziua-vinului-
la-castelul-mimi/
32. http://wine.md/content/ziua-vinului-2015/
33. http://mimi.md/soon/
34. http://www.nunta.md/ro/revista/category/1001-de-sfaturi/article/istoria-vinului-mimi
35. http://mimi.md/istorie/
36.  https://airmc.wordpress.com/monumente/
37. http://unimedia.info/stiri/galerie-foto-restaurarea-castelului-mimi--pe-ultima-suta-de-
metri-94481.html
38. http://nataalbot.md/2015/09/24/castelul-mimi-pe-ultima-suta-de-metri/
39. https://ro.wikipedia.org/wiki/Conacul_familiei_Mimi
40.  http://finewine.md/exact-asa-cum-l-a-construit-mimi
41. http://fptm.md/2015/10/06/

65
 42. http://maia.gov.md/en/comunicate-de-presa/ziua-nationala-vinului-s-desfasurat-premiera-
la-vinariile-din-tara-editia-2015
43. http://companies.casata.md/companies.php?l=ro&action=viewcompany&id=4151
44. http://finewine.md/castel-mimi-o-noua-linie-de-vinuri
45. http://provincial.md/fierbinte/ziua-nationala-a-vinului-15000-de-sticle-au-fost-vandute-
de-catre-vinarii
46. https://www.scribd.com/doc/93104842/Proiect-Economic-CRICOVA
47. https://issuu.com/luisa.drajan/docs/lucrare_disertatie

Anexa 1

66
67
68
69
70
71
72