159
160
desfacere (bufete), pe baza „Notelor de comandă" emise de aceste unităţi.
Unitatea predătoare (bucătăria) înscrie sortimentele şi cantităţile
transferate în „Bonul de predare, transfer, restituire", care are rolul de act
justificativ al descărcării gestiunii bucătăriei şi al încărcării gestiunii
unităţii primitoare, inclusiv de însoţire a mărfurilor pe timpul transportului.
162
Materiile prime pot intra în laborator în mod direct sau prin intermediul
magaziilor de materii prime, situaţie în care aprovizionarea este urmată de
eliberarea materiilor prime în producţie, pe baza „Bonului de consum".
In faza de producţie, în care se înregistrează cheltuielile de fabricaţie ale
laboratorului, alături de documentele în care se consemnează consumul de materii
prime se întocmesc şi documente precum: Statul de salarii, Situaţia de calcul a
amortizării mijloacelor fixe, Facturi pentru serviciile prestate de terţi etc. Baza de
pornire în calculaţia costului de la laboratoarele de cofetărie - patiserie o constituie
"reţetarul", care cuprinde informaţii referitoare la: denumirea produsului,
materiile prime utilizate pe cantităţi şi porţie.
In faza de desfacere a produselor finite . sunt utilizate documente
corespunzătoare destinaţiei produselor şi anume:
- Bonul de predare, transfer, restituire pentru transferul produselor către
unităţi proprii (cofetării, patiserii, bufete ş.a.);
- Facturi pentru vânzarea produselor către terţi;
- Avize de însoţire pentru produsele transferate sectorului administrativ
pentru protocol etc.
Pe baza documentelor primare menţionate se întocmeşte „Centralizatorul
produselor finite livrate de laborator". Documentele prezentate ca fiind specifice
activităţii de alimentaţie publică, alături de cele comune tuturor activităţilor, sunt
purtătoarele informaţiilor economice, deci suportul legal pentru înregistrările
efectuate în evidenţa contabilă.
163
1.1. Receptionarea mărfurilor de la furnizor în depozit, operaţiune ;
reflectare în contabilitate presupune următoarele înregistrări:
164
Această operaţiune reprezintă de fapt trecerea sau înregistrarea ca mărfuri a
produselor finite, ocazie cu care se înregistrează şi adaosul comercial aferent şi
T.V.A. neexigibilă.
3. Vânzarea de mărfuri se reflectă prin debitul contului 411 „Clienţi" sau 531
„Casa", corespunzător formei de vânzare şi pe creditul contului 707 „Venituri din
vânzarea mărfurilor", distinct pentru operaţiunile impozabile sau neimpozabile
(export fără TVA. colectată).
165
Debit 301 „Materii prime" 11.1381
Debit 4426 „TVA deductibilă' 9.360 ka
Credit 401 furnizori" 1.778 !
166
r la sfârşitul lunii, în urma postcalculului se determină costul efectiv şi se
înregistrează diferenţa de preţ:
167
4. Se recepţionează în cursul lunii carnea tranşată şi alte produse la cos
producţie şi se reflectă în contabilitate corespunzător jurnalului producţiei â
şi a bonurilor de predare anexate la acesta:
168
imputarea propriu-zisă, la valoarea de piaţă:
169
4. Avantajele în natură acordate salariaţilor constând în mărfuri, astfel: -
înregistrarea pe cheltuieli a valorii mărfurilor:
170
4.3. Studiu comparativ privind evidenţa operativă şi contabilitatea
analitică în comerţul cu amănuntul şi turism
Organizarea evidenţei operative şi a contabilităţii analitice la nivelul unei
societăţi comerciale şi implicit a celei de alimentaţie publică are ca punct de
pornire „gestiunea", concept cu semnificaţii teoretice şi implicaţii practice
semnificative, care se manifestă în funcţie de contextul în care sunt folosite şi
anume:
— administrarea generală cu maximă eficienţă a patrimoniului sau a unor
bunuri aparţinând unei persoane fizice sau juridice de către
reprezentantul acesteia;
— totalitatea bunurilor încredinţate unei persoane, denumită generic
„gestionar", în vederea păstrării şi mânuirii lor;
— totalitatea operaţiilor de primire, păstrare şi eliberare a bunurilor sau
valorilor băneşti efectuate de gestionar.
Ultimele două accepţiuni sunt avute în vedere în abordarea metodelor de
evidenţă operativă şi analitică a stocurilor de mărfuri şi produse. Doctrina
contabilă recomandă drept criterii orientative pentru înfiinţarea gestiunilor de
mărfuri următoarele criterii:
— volumul operaţiilor de primire-predare dintr-o perioadă de timp dată.
Este cel mai important criteriu în funcţie de care se stabileşte numărul de
gestiuni dintr-o unitate patrimonială.
— volumul, suprafaţa şi amplasamentul spaţiului de depozitare, care
influenţează, de asemenea, înfiinţarea de gestiuni distincte.
Indiferent de criteriile adoptate pentru înfiinţarea gestiunilor de mărfuri,
acestea trebuie să fie astfel organizate încât fiecare categorie de stoc a cărui
evidenţă contabilă se realizează cu ajutorul unui cont distinct, să poată fi
identificabilă faptic şi spaţial. Această restricţie este impusă de necesitatea
realizării condiţiilor pentru facilitarea controlului gestionar, respectiv, a
concordanţei dintre soldurile scriptice ale conturilor de stocuri şi valoarea
stocurilor faptice constatate cu ocazia inventarierilor.
Pentru facilitarea controlului gestionar al bunurilor doctrina contabilă a
elaborat, iar practica gestionară a confirmat mai multe metode de evidenţă
operativă şi analitică a gestiunilor de mărfuri, dintre care cele mai uzuale sunt:
a. metoda operativ-contabilă (pe solduri);
b. metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic);
c. metoda global-valorică.
171
a. Metoda operativ-contabilă (pe solduri) ocazionează un volum redus de
muncă datorită simplificării lucrărilor de evidenţă analitică a stocurilor . Această
metodă presupune renunţarea la fişele contabile analitice cantitativ valorice
deschise pe feluri de valori materiale.
în cadrul compartimentului de contabilitate se organizează numai evidenţa
valorică desfăşurată pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe grupe sau subgrupe de bunuri,
după cum se apreciază că este necesar. Evidenţa cantitativă a stocurilor pe categorii sau
feluri de valori materiale se organizează numai în cadrul locurilor de depozitare cu
ajutorul fişei de magazie.
Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu
cele din contabilitate se realizează, de regulă, lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative
stabilite în fişele de magazie şi preluate în registrul stocurilor, unde se înscriu -valorile
parţiale şi cele totale privind soldurile finale de la nivelul subgrupelor şi/sau grupelor de
valori materiale, precum şi de la nivelul gestiunii.
2
Staicu C. şi colectiv - Contabilitate financiară conformă cu Directivele europene, voi. II, Editura
Universitaria, Craiova, 2006, p. 131.
172
N^ Metoda global-valorică. Această metodă de evidenţă operativă şi că a
gestiunilor de mărfuri poate fi practicată atunci când nu există obligaţia , iar
managerii unităţilor de alimentaţie publică nu dispun ţinerea unei ie
cantitativ-valorice pentru mărfurile ce fac obiectul unei gestiuni. Este o metodă
relativ simplă, oferă un volum redus de informaţii şi lităţi restrânse de
exercitare a controlului asupra integrităţii valorilor ale gestionate, fiind
■BL recomandată, în principal, pentru evidenţa mărfurilor şi ajelor aflate în
liC. unităţile de desfacere către consumatori/cumpărători şi i alte bunuri, în cazul
ier unităţilor care nu au dotare adecvată . în situaţia KKnţei unei dotări adecvate
cu tehnică de calcul, se recomandă trecerea la fişarea metodei
cantitativ-valorice.
Metoda analizată constă în organizarea evidenţei analitice numai valoric, i
nivelul gestiunii cât şi în contabilitate. In cadrul compartimentului de labilitate
se deschide, pentru fiecare gestiune, câte o fişă de cont analitic \ operaţii
diverse în care se înscriu operaţiile de intrări şi ieşiri, pe baza narnentelor
justificative individuale sau a centralizatoarelor acestora, după caz.
La nivelul fiecărei gestiuni se întocmeşte ,Jiaportul de gestiune " în care se
ECîtrează zilnic şi numai valoric fiecare document justificativ de intrare sau pe.
stabilindu-se totodată soldul final (de lasfârşitulzilei).
Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii cu cele din
bilitate se efectuează periodic, confruntându-se soldurile finale stabilite, pe
parte, în raportul de gestiune, iar pe de altă parte în fişe de cont analitic ■ru
operaţii diverse.
Schematic, realizarea evidenţei operative şi analitice a gestiunilor de
mit potrivit metodei global-valorice se prezintă în figura următoare.
In contextul celor din precedent se poate remarca faptul că în practică se
•c. deseori, diferite combinaţii ale metodelor de evidenţă operativă şi
ă a gestiunilor de mărfuri. Alimentaţia publică, formă
specială a
ilui cu amănuntul, în care au loc procese de circulaţie a mărfurilor şi unele
! de producţie, utilizează atât metode de evidenţă operativă comune tuturor
K ilor de mărfuri cât şi metode specifice.
Organizarea evidenţei operative a mărfurilor în alimentaţia publică se face
diferit la depozite şi celelalte unităţi: restaurante, baruri, cofetării, bufete
1. CA(D) = Z.d;.pv,
N. T
N, T,
175
Sc N, Tz
unde: CA(D) reprezintă cifra de afaceri (desfacerea mărfurilor):
d\ — desfacerea mărfurilor pe grup, sectoare de activităţi, raioane, t
cost-profit; pV^—preţul de vânzare unitar pe articole de mărfuri;
Ns — numărul mediu al personalului comercial;
Tz — numărul total de zile lucrate;
Ni - numărul de locuri de vânzare;
Sc — suprafaţa comercială. Analiza factorială a abaterii cifrei de afaceri faţă de un
nivel de refs după modelul 2 se realizează pe baza sistemului factorial prezentat i
nr. 13.
176
Tabelul 21
Indicatori specifici analizei cifrei de afaceri
fc Vr.crt. Indicatori 2005 2006
Cifra de afaceri (CA) i 4.199.114
[ 2. Numărul mediu al 1.319.390
52 68
personalului comercial
Numărul total de zile lucrate
-■
13.728 18.020
177
Analiza reflectării cifrei de afaceri în indicatorii de bază ai
performanţei economico-financiare
CA= 3,31 lei cifră de afaceri /l leu activ din exploatare folosi
E.A~, I= —-
A1 v
178
IR O creştere cu 207% a eficienţei mijloacelor fixe, în timp ce valoarea i a
crescut cu doar 4%, fapt ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că s-a trecut la urc
intensivă a mijloacelor fixe existente în unitate.
= CA±
.1000 = 16000 lei cifră de afaceri /1000 lei active circulante.
AC0
■:•
ACn
CA wtmare: valoarea cifrei de afaceri la 1000 lei venituri din
desfacerea k»r s-a triplat în condiţiile creşterii cu doar 1% a activelor
circulante, ceea t indică o situaţie destul de favorabilă pentru firmă.
El = CAj
1000 = 148.400 lei cifră de afaceri /1Q00 lei stocuri
"î c,/iooo^<zLanm>
100
180
Ve - venituri din exploatare ; Vf-
venituri financiare; Vex ~ venituri
extraordinare ; Vt — venituri
totale.
Ci/1000 =—;^;—.1000 Ve Vf
Vex
Tabelul 22
Structura cheltuielilor si pe
ir. Natura Suma cheltuielilor
veniturilor Suma veniturilor
activitaţL
sn. activităţii 2005 2006 2005 2006
1 Exploatare 952.501 2.039.676 1.319.390 4.199.114
1 Financiară 81.078 409.751 110.760 112.484
1 Extraordinară - - - -
TOTAL 1.033.579 2.449.427 1.430.150 4.311.598
Vex0
.100 = 92%
~vZ
£-.100
Vex g
-!^LJ00 = 97%
11
Vt,
181
g20 =^±.100 = 8%
20
vtn
g2=^-.100 2
Vt
g2J^-. 100 = 3%
21
Vt,
Ve
g3=—.100 3 g30=§31=°%
Vt
Nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele trei categorii de a se
prezintă astfel:
cJ1000 = —.1000
1
Ve
Ce c,„ 11000 = —°-.1000 = 720 lei cheltuieli de exploatare la 1000
lei venituri i
Ven
exploatare.
Ce; c20 /1000 = —L.1000 = 490 lei cheltuieli de exploatare la
Ve 1000 lei venitun A
exploatare.
C21 ~ 9± .1000 = 3640 lei cheltuieli financiare la 1000 lei venituri financiare.
a./u>ooJ*»c»n'm>*<*~JC*'"m>=720j>i*
0
100
ai/,000=(g"C»/m0)+(g>-C»/im>=584,50,ei
1
100
182
ve: Cheltuielile totale la 1000 lei cifră de afaceri au scăzut în anul 2006,
mul 2005, cu 135,50 lei, influenţând favorabil rezultatele înregistrate de
1ooo_v(gi1.ci1/1000) Z(gi1.ci1/1000)
uu
Ctj/1000-Cf /1000 =
''" - 100 100
=584,50-720,30 = -135, îooo ~ 2-,
tuare: In urma analizei efectuate remarcăm o
reducere a nivelului melilor la 1000 lei venituri totale cu 135,50 lei în anul
2006, faţă de anul . ca urmare a micşorării ponderii cheltuielilor la 1000 lei
venituri pe
_ MU.
Modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele două activităţi
■te : de exploatare şi financiară, au dus la reducerea nivelului cheltuielilor la
Hei venituri totale cu 135,80 lei, o influenţă semnificativă pentru diminuarea
melilor în ansamblu. De aceea, se recomandă ca influenţa acestui factor să se
■a şi chiar să se amplifice în perioada următoare.
183