Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul I
1
CAPITOLUL I –”Primăria Gârcina”
2
Satul lui Opriș, la care face documentul referire, este din comuna Gârcina, zonă de pe
Valea Cuejdiului. Despre satul Cuejdiu, aparținând odinioară moșiei Oprișeni, hrisoavele
vorbesc și in perioada domniei lui Ștefan: «Eu, Ștefan Voievod, domn al Țării Moldovei a
binevoit domnia mea și cu ajutorul lui Dumnezeu, ca să întărim mănăstirea noastră dela
Piatra lui Crăciun și satele și Dărmăneștii, pe Chivejdi și Oprișani și poienile dela Chivejdi...
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului
Neamț și era formată din satele Gârcina, Cuejdiu, Dărmănești și Ciritei, având în total 1755
de locuitori. În comună funcționau o fabrică de spirt, trei mori de apă, patru biserici și o
școală. În anul 1925 se consemnează în aceeași alcătuire, în plasa Piatra a aceluiași județ,
populația fiind de 2725 de locuitori. În 1931, comuna, formată din satele Cuejdiu și Gârcina,
a devenit comună suburbană a comunei urbane Piatra Neamț.
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În
1968, a revenit la județul Neamț, preluând și satul Almaș de la comuna Dobreni.
În spațiul comunei Gârcina, un rol foarte important l-a avut Mânăstirea Almaș, În jurul căreia
au gravitat, de-a lungul timpului, numeroșii stăpâni de sate și moșii, printre care și Ecaterina,
soția spătarului Iordache Cantacuzino, care a avut un rol important în extinderea complexului
monahal, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Așezat în liniștea codrilor de fag și molid într-un peisaj sălbatic, sub aspectul unei păduri
înecate, s-a format cel mai tânăr și mai mare lac de baraj natural din țară. Lacul Cuejdel sau
lacul Crucii, cum îl mai denumesc localnicii, are la origine o alunecare masivă de teren care
s-a produs pe versantul stâng al văii, în mai multe etape, începând cu anul 1978 și culminând
cu cea din 1991. În ultima etapă s-a format barajul natural care a blocat întreaga vale
favorizând acumularea unei mari cantități de apă rezultată ca urmare a precipitațiilor
abundente din luna iunie a anului 1991. Lacul Cuejdel se întinde pe o suprafață de 2,2 ha cu o
lungime de 1 km și o adâncime maxim de 16 m. În aval de lacul Cuejdel s-au format înca 4
mici lacuri care au suprafețe de cateva sute de m2, unele dintre ele fiind în stare avansată de
colmatare. Astăzi, Lacul Cuejdel reprezintă o importantă sursă de inspirație și un interes
crescut în rândul fotografilor, regăsindu-se în mai multe expoziții, datorită peisajelor, pentru
că lacul are întotdeauna o nouă poveste, indiferent de anotimp, fiind un lac “relativ nou”, atât
malurile cât și lacul sunt în continuă schimbare.
3
Una dintre cele mai importante personalități a Comunei Gârcina este Melchisedec
Ștefănescu (Mihail, pe nume de mirean, n. 15 februarie 1823, Gârcina, județul Neamț — d.
16 mai 1892, Roman, Neamț), fost episcop și istoric român, politician, membru titular (1870)
al Academiei Române. Cel ce va rămâne cunoscut cu numele de cleric Melchisedec
Ștefănescu se naște la 15 februarie 1823, în familia lui Petru și Ana Ștefănescu, purtând
numele de botez Mihail Ștefănescu. Tatăl și bunicul au fost preoți în satul Gârcina, iar mama
era fiica preotului Ion Focșa din Negrești. La 7 ani merge la școala din sat, iar la 9 ani este
dus în târgul Piatra Neamț și dat la școala de la Biserica Sf. Ion. Ca profesor de seminar a
publicat numeroase manuale didactică, majoritatea prelucrate după cele rusești. A fost unul
dintre istoricii de seamă ai vremii sale și a publicat documente slavone, inscripții și însemnări
din bisericile din Moldova, monografii de eparhii, biografiile unor ierarhi etc. La 10
septembrie 1870 a fost ales membru activ al Academiei Române iar la sesiuni a prezentat
comunicări, referate și diferite lucrări, astăzi școala din Gârcina purtându-i numele.
4
CAPITPLUL II
ORGANIZAREA PRIMĂRIEI COMUNEI GÂRCINA
5
– Structura : numărul de posturi şi statul de funcţii al Aparatului de specialitate al primarului
se aprobă de consiliul local al comunei Gârcina.
Structura de conducere a primăriei este constituită din Primarul comunei, viceprimar,
secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi conducătorii serviciului, birourilor şi
compartimentelor de muncă, aşa cum sunt definite în structura organizatorică aprobată
conform legii.
Misiunea - administrației publice locale este "de a fi permanent în slujba comunității locale
pentru a rezolva nevoile acesteia, asigurând astfel îmbunătățirea calității vieții cetățenilor
Comunei Gârcina ”
6
La acestea se adaugă Principiile si Cerintele Etice din Codul de conduită, etică şi integritate
profesională al personalului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei
Gârcina:
a) respectarea suprematiei Constitutiei si a legii, principiu conform caruia personalul
aparatului de specialitate al primarului are îndatorirea de a respecta Constitutia si legile țării
7
f) confidentialitatea, principiu conform căruia personalul din cadrul aparatului de
specialitate al primarului are obligatia de a utiliza și proteja informațiile, pe care nu le va
folosi în scop personal, într-o manieră contrară legii
8
orientare sexuală, ori apartenență la o categorie defavorizată și este consacrat în detaliu în
Ordonanta Guvernului nr.137/2000, republicată, privind prevenirea și sanctionarea tuturor
formelor de discriminare
În acest sens, trebuie sa respecte o serie de cerinte etice: moralitate în relațiile personale și
instituționale interne, externe si internaționale / respect si considerație în toate situațiile, atât
fața de șefii ierarhici, cât si fața de celelalte persoane cu care intra în contact /
imparțialitate în activitatea desfașurată / rigurozitate și perseverență / scepticism
profesional / responsabilitate profesionala si comportamentala în raport cu întreaga activitate
desfășurată / standarde tehnice si profesionale.
9
2.3Organigrama Primariei Gârcina
Total Funcții
General de Aparat propriu din care:
Demnitate
Publică
10
2.4 Atribuțiile Primarului
12
obligaţiile privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, în condiţiile Codului de
procedură civilă.
(7) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale şi
judeţene.
(8) Numirea conducătorilor instituţiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor
publice de interes local, se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit
procedurilor şi criteriilor aprobate de
consiliul local la propunerea primarului, în condiţiile Părţii a VI-a Titlul II, Capitolului VI sau
Titlul III, Capitolul IV, după caz.
14
copiilor cu actele originale, în condiţiile legii,
(2) Secretarul poate coordona şi alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al
autoritaţilor administraţiei publice locale, stabilite de primar.
(3) Secretarul indeplineşte şi alte atribuții prevazute de lege sau însărcinări date de consiliul
local sau primar.
15
CAPITOLUL III
POLITICI DE PERSONAL
Functiile publice de stat sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul
ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in cadrul
autoritatilor administrative autonome.
Functiile publice teritoriale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul
institutiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.
Functiile publice locale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul
aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice
subordonate acestora. Functiile publice se impart in 3 clase, definite in raport cu nivelul
studiilor necesare ocuparii functiei publice, dupa cum urmeaza:
16
a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta
absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de
licenta sau echivalenta;
b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de
scurta durata, absolvite cu diploma;
c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, respectiv
studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat.
Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart in trei
categorii dupa cum urmeaza:
a) funcții publice corespunzatoare categoriei înalților funcționari publici,
b) funcții publice corespunzatoare categoriei funcționarilor publici de conducere;
c) funcții publice corespunzatoare categoriei funcționarilor publici de execuție.
3.2.Funcționarii publici
Funcționarii publici numiți în funcțiile publice din clasele a II-a si a III-a pot ocupa numai
funcții publice de execuție.
Funcționarii publici sunt: debutanți sau definitivi.
Pot fi numite funcționari publici debutanți persoanele care au promovat concursul pentru
ocuparea unei funcții publice de grad profesional debutant. Pot fi numiți funcționari publici
definitivi:
a) funcționarii publici debutanți care au efectuat perioada de stagiu prevazuta de lege si au
obtinut rezultat corespunzator la evaluare;
b) persoanele care intra în corpul funcționarilor publici prin concurs și care au vechimea in
specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice de minimum 12 luni, 8 luni si,
respectiv, 6 luni, in funcție de nivelul studiilor absolvite.
17
Categoria inalților funcționari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre
urmatoarele functii publice:
a) secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului; Lit. a) a art. 12 a
fost repusa in vigoare prin respingerea ORDONANTEI DE URGENTA nr. 3 din 11 februarie
2009, publicate in MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 de catre LEGEA nr.
379 din 10 decembrie 2009, publicata in MONITORUL OFICIAL nr870 din 14 decembrie
2009.
b) secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale;
c) prefect;
d) secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei
publice centrale;
e) subprefect;
f) inspector guvernamental.
Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre
urmatoarele functii publice:
a)Directorul general si director general adjunct din aparatul autoritatilor administrative
autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;
b) Director si director adjunct din aparatul autorităților administrative autonome, al
ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum
și in funcțiile publice specifice asimilate acestora;
c) Secretar al unității administrativ-teritoriale;
d) director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din
unitățile administrativteritoriale, in cadrul institutiei prefectului, in cadrul aparatului propriu
al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora,
precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;
e) șef serviciu, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia;
f) șef birou, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia.
18
Sunt funcționari publici de executie din clasa I persoanele numite in urmatoarele functii
publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspectorprecum si in functiile
publice specifice asimilate acestora.
Sunt functionari publici de executie din clasa a II-a persoanele numite in functia
publica generala de referent de specialitate, precum si in functiile publice specifice asimilate
acesteia
Sunt funcționari publici de execuție din clasa a III-a persoanele numite în funcția
publică generală de referent, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia.
19
STAGIU DE PRACTICĂ
20
Concluzii
21
BIBLIOGRAFIE
22