Sunteți pe pagina 1din 42

Universitatea din Piteşti

Facultatea de Ştiinţe Economice


Specializarea: Economie Agroalimentară şi a Mediului
Anul III

Proiect la Marketing turistic

Pensiunea Vatra Cârţişoarei

1
Cuprins

CAPITOLUL I.................................................................................................................................3
PREZENTAREA GENERALA A ZONEI “TRANSFAGARASAN”.............................................3
1.1 PREZENTAREA COMUNEI CASTISOARA......................................................................3
1.2 ANALIZA SWOT.................................................................................................................7
CAPITOLUL II................................................................................................................................9
PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII...............................................................................9
2.1 AMPLASARE.....................................................................................................................10
2.3 ARHITECTURA, SPATIEREA CAMERELOR, DOTAREA CAMERELOR SI A
CELORLALTE INCAPERI.......................................................................................................11
CAPITOLUL III............................................................................................................................14
SERVICII TURISTICE IN PENSIUNE........................................................................................14
3.1 SERVICII DE CAZARE.....................................................................................................14
3.2 SERVICII DE RESTAURATIE...........................................................................................15
3.3 CONDITII DE SPORT SI AGREMENT.............................................................................23
PRODUSE TURISTICE OFERITE DE PENSIUNE................................................................26
3.5 POLITICA DE PRET..........................................................................................................28
CAPITOLUL IV............................................................................................................................29
MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER.............................................................29
4.1 PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN PENSIUNE..........................................................29
4.2 PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN AFARA PENSIUNII............................................29
CAPITOLUL V..............................................................................................................................35
MODALITATI DE PROMOVARE A PENSIUNII.......................................................................35
5.1 CEREREA SI CONCURENTA DIN ZONA.......................................................................35
5.2 MODALITATI DE PROMOVARE A PENSIUNII.............................................................37
CAPITOLUL VI............................................................................................................................38
ANALIZA PIETEI.........................................................................................................................38
CONCLUZII SI PROPUNERI....................................................................................................40
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................41

2
CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI “TRANSFAGARASAN”

1.1 PREZENTAREA COMUNEI CASTISOARA

1.1.1. ASEZARE:
Comuna Cârţişoara este situata la sud-estul judetului Sibiu , in mijlocul tarii Oltului, la
poalele muntiilor : Arpasel, Balea, Valea Doamnei si Laita. La Est se invecineaza cu satul
Arpaşul de Sus , aparţinător comunei Arpaşul de Jos , la Vest cu hotarul satului Scorei,
apartinator comunei Porumbacu de Jos, la Sud cu judetul Argeş , iar la Nord cu hotarul comunei
Cârţa . Teritoriul comunei are suprafata de 8.576 ha . In forma alungita pe directia Nord-Sud ,
fiind traversata pe axul longitudinal de apa cristalina a raului Bâlea si de soseaua Transfagarasan
( DN 7c). Populatia comunei in prezent este de 1241 locuitori . Daca facem o evaluare a evolutiei

3
comunei pe o perioada mai lunga de timp , se constata de la an la an o descrestere destul de
pronuntata . Daca in anul 1939 populatia comunei era de 2080 suflete (adresa nr. 1429 /
12.11.1939) astazi avem cu mult mai putine suflete . Factorii care au determinat scaderea in timp
a populatiei au fost conjucturile economice specifîce perioadelor respective . Departarea comunei
fata de capitala judetului Sibiu este de 52 km , de centrul de polarizare Avrig 22 km , iar fata de
orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica .
Cea mai apropiata statie CFR este halta Cârţa ,situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4
km pe calea de hotar Cârţişoara- Cârţa) . La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos ,
folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara — Arpasul de Jos .
Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus. Baza economica
a comunei o formeaza agricultura .

1.1.2. DATE GENERALE:

Comuna Cirtisoara este situata pe ambele maluri ale raului Balea (paraul Cirtisoara ) in
lungime de 23 km , ce izvoraste din Lacul Balea si are afluenti Paraul Valea Doamnei si Laita ce
izvoraste de sub Vr. Negoiu-2536m , sub denumirea de paraul Cirtisoara , care se varsa in raul
Olt.
Pana in anul 1968 comuna a fost compusa din doua sate surori Streza si Oprea Cirtisoara.
Asezarea de pe malul drept al raului Balea se numea Streza, iar cea de pe malul stang Oprea .In
urma noii reorganizari teritorial -administrative ambele s-au contopit intr-unul singur cu numele
de Cirtisoara.
In unele acte din prima parte a sec.al XIII - lea se amiteste de doua asezari cu numele Cirta ,
ambele locuite de romani . Este vorba de comuna Cirta situata pe malul stang al raului Olt si de
Cirtisoara . In anul 1932 Cirtisoara apare sub denumirea de Cirta romaneasca (Kerch Olachorum)
spre a se deosebi de Cirta de pe malul stang al Oltului , ce a fost colonizata cu sasi adusi din
Flandra .
Atat Streza cat si Oprea Cirtisoara in trecut faceau parte din zestrea fostei Manastiri
cisterciene din Cirta .Locuitorii satelor in majoritatea lor erau iobagi, dar darzi, pastrandu-si cu
sfintenie obiceiurile, credinta si graiul strabun .
In anul 1391 Mircea cel Batran a construit o manastire ortodoxa langa comuna Cirtisoara.
In actul de danie a lui Radu cel Frumos din 17 mai 1473 , domn al Tarii Romanesti , doneaza
unor slujbasi de-ai lui o serie de sate din Tara Fagarasului, printre care e amintita si Cirtisoara.
In luna octombrie a anului 1599 ,in aceasta comuna ,Mihai Viteazu a facut un penultim
popas inainte de inceperea bataliei de la Selimbar .
Pana in anul 1848 satele Streza si Oprea Cirtisoara au facut parte din domeniul familiei
nobiliare Teleki . Dupa desfintarea iobagiei stapanirea asupra acestor sate a incetat.
Documentar comuna este atestata din sec.al XIII- lea ( Anuarul Institutului de istorie din
Cluj-Napoca - 1964 , pag.317).
In comuna avem doua biserici monumente istorice , construite in primele doua decenii ale
sec.al XlX-lea . Sunt monumete istorice cu nr.2710 si 2711 , pentru pictura in fresca executata de
fratii Grecu din Sasauj , cei care au zugravit o sumedenie de biserici in tara Oltului.
Ambele biserici sunt construite in stil romantic in forma de nava , impartite in trei parti:
pronaos , naos si altar . Turnul cu cate duoa clopote se afla in partea de vest si face corp comun
cu biserica .
La poalele padurii pe locul numit "Gura Secii" a existat pana in anul 1761 o manastire de

4
calugari , ce a fost arsa din ordinul dat de catre generalul Bucow, cu ocazia fortarii ortodoxilor
de-a trece la catolicism. Astazi pe acelasi loc se inalta o frumoasa manastire de maici.
Exista deasemeni in comuna o biserica Romano-Catolica si o biserica reformata, ambele
trecute in patrimoniul Bisericii Ortodoxe in baza art.37 a legii cultelor din anul 1948. Biserica
reformata se afla in ingrijirea cultului Adventist si este bine intretinuta. Biserica Romana-
Catolica se afla intr-o stare de degradare avansata , intrucat ortodoxii abia cu mare greutate pot
intretine lacasurile lor . In legatura cu acest lacas de cult , am solicitat fostilor proprietari de a se
prezenta spre a li se retroceda biserica.
Pana in anul 1947 in comuna a functionat o banca pupulara, societate pe actiuni , care a luat
fiinta in anul 1905 cu un capital social de 20.000 de koroane .
Banca a fost prospera si a contribuit la bunastarea actionarilor si a tuturor locuitorilor
comunei . In prezent noul primar al comunei Sari Paulian are in programul sau reinfiintarea
bancii "Cirtisoreana" asa cum avea numele la data infiintarii .
Dupa desfiintarea iobagiei in Cirtisoara a luat fiinta Ocolul Silvic ce a administrat padurile
fostei familii nobiliare Teleki si in general toate padurile proprietate de stat de la comuna
Porumbacu de Sus pana la Zarnesti.
Sediul ocolului silvic a fost construit in jurul anului 1900 pe locul unde in trecut exista
castelul familiei nobiliare . In prezent in aceasta cladire se afla primaria comunei , in mijlocul
unei gradini cu o suprafata de 10.000 mp . In planul de lucrari al actualului consiliu local se afla
si renovarea cladirii si amenajarea gradinei spre a i se reda farmecul si frumusetea de odinioara.
In comuna au fost scoli confesionale inca de pe timpul mitropolitului Andrei Saguna , scoli
ce functionau pe langa bisericile ortodoxe. Aceste scoli erau intretinute cu mari cheltuieli de
catre locuitorii comunei . In comuna a functionat doua scoli confesionate in localurile parohiale.
Intre 1866- 1880 ca invatatori in aceste scoli au fost : Pavel Monea absolvent a trei clase
gimnaziale , Titu Banciu si Matei Folea .
In anul 1894 autoritatile maghiare au construit o cladire pentru scoala de stat, corespunzatore
din toate punctele de vedere , care era frecventata de un numar de 95 elevi . Prin infintarea
scolilor primare de stat cu predarea limbii maghiare, se urmarea inchiderea scolilor confesionale,
in care se preda limba romana .
In prezent exista doua localuri de scoala foarte bune ,cu opt sali de clasa, plus doua sali
pentru gradinita de copii . Scoala este dotata cu laboratoarele necesare desfasurarii procesului de
invatamant, sala atelier si doua magazii pentru depozitarea materialelor didactice .
In anul de invatamant 1999/2000 scoala a avut un numar de 140 elevi in clasele I-VIII si 60
de copii la gradinita , fiind incadrata cu 11 cadre didactice .
In localul de scoala nr. 2 se afla si o sala pentru camin cultural cu scena fixa,, camere pentru
culise etc. In vederea desfasurarii in bune conditii a diferitelor activitati educative. In ultimii zece
ani , activitatea cultural-educativa a stagnat foarte mult, insa elanul de care da dovada noul
consiliu ales , activitatea se va relua in curand .
Vechiul local de scoala ce a fost construit in anul 1894 , a fost adaptat pentru desfasurarea
diferitelor manifestari : nunti, boteze, mese festive etc. A luat fiinta in anul 1969 , in cadrul scolii
populare de arta Sibiu , fiind condus cu multa competenta si pricepere de d-na Silvia Candulet .
Acest cerc avea ca eleve fetite intre 9 - 15 ani , dar si mai mari si chiar femei casatorite .
Produsele obtinute in urma tesutului si cusutului a obtinut premii la toate expozitiile organizate ,
iar la faza pe tara a obtinut premiul 1 .
Dupa o intrerupere de mai multi ani , acest cerc a fost redeschis si functioneaza tot in cadrul
scolii populare de arta Sibiu , fiind condus de catre d-na Solomon Valerica , care este si custodele
muzeului satesc.
Circumscriptia sanitar-umana,a luat fiinta in anul 1957 , iar ca doctor a fost Szekely Balint si

5
o asistenta medicala . Activitatea medicala se desfasoara intr-un local corespunzator , ce are sala
de consultatii, de tratamente si mobilierul necesar. In cadrul acestui dispensar se afla si locuinta
corespunzatoare a medicului , cu apa curenta , electricitate, baie si in curand si cu gaz pentru
incalzit.
Comuna este deservita in prezent de catre dr. Morariu Silviu , de la dispensarul Arpasu de
Sus , si de dr. Muntiu Ioan , de la dispensarul Cirta. In comuna avem permanent un cadru mediu
sanitar, in persoana d-rei Stanciu Livia .
Exista in comuna un numar de 32 gospodarii de rudari , ce confectioneaza diferite unelte din
lemn de uz casnic si gospodaresc : furci, vase, cosuri din nuiele etc.
Pana in anul 1950 am avut si un vestit cerc de mesteri ceramisti ( olari) care aprovizionau cu
produsele lor multe gospodarii din Tara Fagarasului si din partea dreapta a Oltului. Erau prezenti
la toate targurile si balciurile ce aveau loc in diferite localitati, cu carele incarcate cu oale . Din
cauza lipsei de zmalt si a dezinteresului manifestat de organele puterii de stat in anul 1950
activitatea lor a fost intrerupta .
Muzeul satesc,
Avand la indemana bogata zestre materiala- culturala- populara , lasata de inaintasii nostri
prin stradania dl. Traian Cindulet, in cadrul primei editii a festivalului "Cibinium "din anul 1968,
ajutat fiind de regretatul preot Scorobet Liviu , de Blendea Gheorghe fost primar ,si Neagoe
Rodian tehnician veterinar , a luat fiinta muzeul satesc . In el sunt reprezentate diferite genuri ale
artei populare locale , ca : ceramica, pictura pe sticla, lazi rudaresti de zestre , produse ale fostei
manufacturi de sticla de la Glajerie , iar o camera este destinata marelui patriot Badea Cartan .
Obiectele expuse la muzeu , o partea au fost donate de locuitorii comunei , iar o buna parte
achizitionate prin efortul material al lui Traian Cindulet.
In curtea muzeului am transferat din alta parte a satului o gospodarie taraneasca ce dateaza
de la mijlocul sec.al XIX -lea , achizitionata de catre muzeul Brukenthal , prin aportul deosebit
adus de catre fostul director al muzeului regretatul Cornel Irimie , de catre dl. Corneliu Bucur
directorul muzeului Astra Sibiu , prof. Palada Stefan , Pop Constantin si alti salariati ai muzeului
Brukenthal,care in acea perioada au acordat permanent asistenta tehnica in amenajarea muzeului.
Casa taraneasca are trei incaperi: tinda, casa dinainte si celarul, fiecare incapere fiind dotata
cu mobilierul specific bunei sale functionalitati existent in perioada respectiva.
Sura are patru despartituri: susopul, unde se afla cotetele pentru porci si locul de acces al
animalelor la grajd, grajdiul, loc de adapost al animalelor pe timp de iarna (bivoli, vaci, cai ).A
treia despartitura este sura unde se pastreaza uneltele mari pentru munca campului: carul, plugul,
grapa, rotile etc, iar ultima despartitura se numeste feldera, loc pentru adapostul oilor pe timp de
iarna.
Ambele constructii au acoperisul in patru ape si sunt acoperite cu paie din secara.Un astfel
de acoperamant, daca e bine facut dureaza cca.20 de ani.
E micut acest muzeu, dar pentru comuna Cartisoara este foarte mare.El reprezinta un omagiu
adus inaintasilor nostri si speram ca pentru urmasii nostri sa fie o istorie vie a dezvoltarii sociale
si a luptei pentru afirmarea nationala a locuitorilor acestei comune.
Datorita lipsei fondurilor necesare, dar si a indiferentei celor in drept, in ultimii ani , acest
muzeu s-a paraginit.Casa , pavilionul expozitionar necesita urgent reparatie capitala si adaptarea
celorlalte sali in vederea extinderii spatiului expozitional cu noi obiecte existente in magazia
muzeului si a celor ce urmeaza a se mai achizitiona.
Renovarea surii, care in prezent se afla in stare de ruina si completarea spatiilor ei, cu
obiectele care au existat in ele. Readucerea acoperamantului casei cu paie de secara, specific
perioadei de la mijlocul sec. al XlX-lea. Imprejmuirea gradinei cu gard din scandura de brad si
amenajarea parcului din fata casei cu ronduri de flori.

6
Personalitati proeminente ale comunei

1.2 ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe


Poziţia geografică centrală la intersecţia Datorită reliefului parţial muntos, există zone
principalelor artere de circulaţie rutieră întinse unde infrastructura fizică este slab
facilitează conexiuni cu celelalte regiuni şi dezvoltată
concentrează fluxuri de bunuri şi informaţii Probleme legate de colectarea, sortarea,
Relieful muntos creează un important gestionarea şi valorificarea deşeurilor menajere şi
potenţial hidrotehnic, silvic şi turistic industriale
Prezenţa unor resurse naturale variabile Lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate.
(păduri, parcuri, ape etc.) Migraţia în străinătate a tinerilor cu un grad înalt
Peisaj montan spectaculos, propice amplificării de pregătire profesională în căutarea unui loc de
şi diversificării turismului montan în toate muncă
formele lui Scăderea natalităţii ,Îmbătrânirea populaţiei
Oferta învăţământului mediu şi de specialitate este
Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi
restrânsă din lipsa personalului didactic adecvat
speciilor de plante şi animale sălbatice şi
Asistenţa medicală precară .
punerea lor sub regim de ocrotire
Fonduri reduse destinate asistenţei sociale a
Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate
copiilor şi bătrânilor.
mai ales pentru teren arabil şi păşuni Starea fizică a dotărilor culturale produce
Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor disfuncţionalităţi.
chimice şi a pesticidelor care contribuie la Lipsa personalului specializat ce deserveşte
obţinerea unor produse agricole cu grad redus dotările culturale.
de poluare. În zona montană infrastructura de transport
Populatia este de 1350 locuitori iar numarul rutier mai slab dezvoltată.
gospodariilor este de 700. Lipsa fondurilor determină o slabă întreţinere a
Comuna este racordata la reteaua de energie drumurilor judeţene şi comunale. Existenţa unor
electrica, la reteaua de apa curenta si gaz
zone izolate din punct de vedere feroviar.
natural, la reteaa de telefonie fixa si televiziune
Mari discrepanţe în dezvoltarea reţelelor de
prin cablu, retele care acopera integral comuna.
Drumurile sunt asfaltate pe 40% din lungime. comunicaţii între urban şi rural.
Exista serviciu de manipulare a deseurilor, nu Reţeaua de canalizare deficitară în mediul rural.
sunt semnalate deseuri periculoase in Garile CFR sunt depaşite din punct de vedere al
perimetrul comunei. In acest an se vor finalize dotărilor. Pondere redusă a activităţilor neagricole.
lucrari de reabilitare la primarie si la caminul Grad ridicat de fărâmiţare a terenurilor.
cultural. Reţeaua de distribuţie a gazelor Mijloace mecanice învechite şi insuficiente
naturale este destul de bine dezvoltată datorită pentru executarea lucrărilor agricole.
existenţei resurselor de gaz . Lipsa de organizare şi funcţionare a unor centre
Existenţa unor importante şi diverse resurse de colectare a produselor agricole şi a
naturale-terenuri arabile de calitate superioară intermediarilor care să mijlocească comercializarea
favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal acestor produse.
Exploatarea vânatului existent în fondul forestier

7
Existenţa suprafeţelor cu vii, livezi, păşuni şi peste efectivele optime şi practicarea braconajului.
fâneţe, în suprafaţa agricolă cu posibilităţi de Creşterea numărului de şomeri rezultaţi din
dezvoltare a sectorului zootehnic restructurarea activităţilor industriale şi slaba
Suprafaţa forestieră constituie un important capacitate de reorientare profesională a acestora.
potenţial economic şi de mediu Lipsa unor dotări turistice corespunzătoare.
Valorificarea superioară a resurselor naturale Infrastructura slab dezvoltată în transporturi şi
şi antropice şi crearea unor produse comunicaţii
Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor
competitive (creşterea calităţii serviciilor)
istorice .
Largi posibilităţi de dezvoltare a
Lipsa de la siturile istorice a informaţiilor în
agroturismului datorită peisajului, datinilor,
limbile de circulaţie internatională
obiceiurilor, a monumentelor naturale
Insuficienta popularizare în mediul rural a
arhitecturale, existenţa cetăţilor ţărăneşti şi
programelor europene de finanţare (SAPARD)
zona Mărginimii cu specific aparte.
pentru înfiinţarea de pensiuni turistice.
Spiritualitatea rurală plină de originalitate şi
Lipsa de personal capabil să elaboreze proiecte
interferenţa dintre cultura populară naţională cu
pentru finanţări externe, la nivelul primăriilor
cea a minorităţilor naţionale.
Dezvoltarea şi modernizarea întregii baze
materiale turistice în raport cu cerinţele
turismului internaţional competitiv.

8
Oportunităţi Pericole

Poziţia avantajoasă a judeţului în raport cu Orientarea investitorilor spre alte zone în funcţie
proiectele europene. de facilităţile oferite.
Programe comunitare de susţinere a protecţiei Posibilitatea apariţiei unor fenomene
mediului privind gestionarea deşeurilor şi imprevizibile: inundaţii, cutremure, care pun în
epurarea apelor uzate pericol structuri antropice.
Colaborarea strânsă între populaţia judeţului Restructurarea centrelor monoindustriale fără a
cu persoane emigrate în străinătate şi înfiinţarea oferi o alternativă clară celor disponibilizaţi, poate
să conducă la amplificarea conflictelor sociale şi a
de societăţi cu capital mixt.
gradului de infracţionalitate
Existenţa unor instituţii guvernamentale sau Necunoaşterea suficientă a implicaţiilor şi
organizaţii neguvernamentale care se ocupă de avantajelor aderării României la UE.
pregătirea profesională şi reconversia forţei de Există riscul ca unii întreprinzători să nu-şi
muncă. manifeste interesul pentru investiţii datorită
Se cauta surse de finantare pentru alte instabilităţii legislative.
proiecte importante pentru comuna: constructia Practicarea unui turism necontrolat duce la
dispensarului uman, introducerea canalizarii si distrugerea florei şi faunei din zonele declararate
reabilitarea retelei de apa, asfaltarea drumurilor monumente ale naturii.
comunale.
Promovarea şi susţinerea unei agriculturi
ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii
concepute să protejeze mediul.
Posibilităţi de dezvoltare a turismului prin
existenţa unor facilităţi de scutire de impozite şi
creditarea avantajoasă a celor care investesc în
amenajări agroturistice.
Modernizarea echipamentelor de
telecomunicaţii şi extinderea telefoniei mobile

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII

Cladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu tabla, bine intretinuta.
Amplasarea anexelor gospodaresti este separata de curtea principala si de cladirea pentru turisti
prin gard si cu acces separat in curte.
Toata incinta este imprejmuita cu garduri din lemn si gard pe soclu de beton si lemn.
Caile de acces sunt betonate iar terasele si aleile sunt pavate. De asemenea exista si un teren de
sport cu gazon, o livada si o gradina de legume.
Spatiul de joaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt amplasate mese pentru
diverse jocuri, leagane, balansoare, sezlonguri,etc.
Se practica si activitati specifice fermei precum cresterea pasarilor si animalelor
domestice (gaini, prepelite, porci , vaci).

9
Este disponibila o parcare pentru 8 locuri, acoperita.
Cladirea prezinta centrala proprie cu calorifere in fiecare camera, racord la reteaua de apa
potabila si canalizare proprie.
Pensiunea “ Vatra Cartisoarei” va ofera cazare si masa in cele mai bune conditii si intr-un
ambient natural deosebit. Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare (8 camere de 2 persoane din
care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple) salon cu capacitate de 20 de locuri la
masa ,curte spatioasa, parcare, loc de joaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces la bucatarie,
living cu semineu.
Dotari parter: La parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera preparate traditionale
romanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi reci sau calde, bucataria, un living cu semineu,
o sauna, o sale de jocuri (sah, billiard, tennis de masa s.a), grup sanitar.
Dotari etaj: La etaj, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup sanitar propriu cu
cabina de dus, uscător de păr, apa calda permanent, incalzire centrala, TV color cu antena satelit,
terasa, acces internet wireless.
Mobilierul este din lemn de stejar in living si din lemn natur de rasinoase in camere.
În restaurant sau pe terasa pensiunii poţi degusta mâncăruri tradiţionale locale. Carnea şi
brânza provin din ferma noastră din localitatea Poieniţa. Poţi pescui singur păstrăvii în râu sau
chiar în lacul special amenajat din gradina noastra.
Amatorii de mişcare se pot plimba cu ATV-uri, călare, în trăsură sau cu bicicletele
descoperind frumuseţea câmpiei şi a munţilor Făgăraş. Poţi juca un meci de tenis de masă sau
poţi porni în drumeţii prin rezervaţie pe trasee marcate. Sauna te aşteaptă pentru destindere şi
refacerea tonusului.
Balansoarele de pe marginea elesteului sunt puse parcă să completeze senzaţia de
relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi încheiate cu un concurs de karaoke şi un foc de tabără.

2.1 AMPLASARE

Pensiunea “Vatra Cartisoarei” este localizata in centrul comuna Cartisoara,aflata pe


DN7C Transfagarasan si la o distanta de aproximativ 50 km de Sibiu

10
Departarea comunei Cartisoara fata de centrul de polarizare Avrig este de 22 km , iar fata
de orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica .
Cea mai apropiata statie CFR este halta Cârţa , situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4
km pe calea de hotar Cârţişoara- Cârţa) .
La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si
drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara — Arpasul de Jos . Drumul comunal nr. 49 face legatura intre
comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus.

2.1.1 NUMELE PENSIUNII

Numele pensiunii l-am ales ca fiind “Vatra Cartisoarei “ deoarece pensiunea noastra
reprezinta un punct forte al satului si este situata in centrul acestuia.

2.1.2 NUMARUL DE MARGARETE

In urma criteriilor de clasificare pensiunea noastra se incadreaza intr-un numar de 3


margarete.

2.3 ARHITECTURA, SPATIEREA CAMERELOR, DOTAREA CAMERELOR SI A


CELORLALTE INCAPERI

2.3.1 SPATIEREA CAMERELOR

11
Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat
matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate în stil rustic-modern . Camerele au o
suprafata care variaza intre 13mp si 16mp.
Toate cele opt camere sunt situate la etajul pensiunii, accesul in camere se face printr-un
hol de 1.90 m latime.
La prima vedere camerele par sa fie construite dupa acelasi tipar, însa o privire mai atenta
va face sa va schimbati parerea. Contactul cu lumea exterioara si accesul la informatii de ultima
ora este posibil prin reteaua de televiziune interioara conectata la o antena de satelit.
Fiecare camera este dotata cu o moderna baie. Spatiul generos alocat salii de baie, precum si
designul modern al acesteia, vine sa completeze confortul deosebit al camerelor.

2.3.2 DOTAREA CAMERELOR SI A CELORLALTE INCAPERI

Camera dubla cu un pat matrimonial are o suprafata de 13 mp. Este dotata cu pat
matrimonial ,baie cu cabina de dus, uscător de păr, apa calda permanent, incalzire centrala,
televizor prin cablu, terasa, acces internet wireless.
Camera dubla cu 2 paturi are o suprafata de 16 mp. Este dotata cu 2 paturi ,baie cu cabina
de dus, uscător de păr, apa calda permanent, incalzire centrala, tv prin cablu, terasa, acces
internet wireless.
In camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele relaxa. De asemenea in
fiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu umerase si rafturi, cate
un cuier cu etajera si o oglinda de 60x70 cm.
Camerele au grup sanitar propriu . Incalzirea in camere si bai este asigurata de centrala
proprie cladirii.
Baia, frumos amenajata este dotata cu lavoar,wc si cabina cu dus. Deasemeanea veti mai
gasi si o oglinda ,un uscator de par, 4 prosoape din care 2 sunt pentru fata si 2 prosoape pulsate
pentru baie, un dulap si un cos de gunoi.

Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta de


culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri si
cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor
paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de
buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.

Living are o suprafata de 45 mp. Aici intalnim un spatiu amenajat pentru deconectare,
lecturare, conversatie dispunem de un numar de 13 locuri pe canapele si 3 masute. Dotat cu o

12
biblioteca cu carti, reviste, ziare, albume ; un semineu ; televiozor LCD prin cablu . Mobilierul
este realizat din lemn de stejar.

Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal


din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti
servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nealcoolice.

Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24. Este dotata cu un calculator cu acces la
internet si un telefon.
Camerele se pregatesc pentru check-in incepand cu ora 13.00. Check-out se face in ziua plecarii,
dupa ora 12.00.

Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 40mp. Aici avem sauna propriu
zisa cu o capacitate de 6 persoane, 2 vestiare unul pentru femei iar altul pentru barbati , 2 cabine
de dus cu cate 2 dusuri fiecare si un hol cu oglinda.
Sauna este una din cele mai bune terapii care te pot ajuta sa te relaxezi, este un bun
remediu pentru gripa, acnee si in acelasi timp ajuta la pierderea kilogramelor in plus.
O serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire cuprinsa intre 80 si 120 de grade, o faza
de racire si alta de repaus. Fazele de racire si incalzire sunt de 8-12 minute fiecare, in functie de
organismul fiecarei persoane, iar faza de repaus dupeaza aproximativ 15 minute.
Sfaturi pentru o sauna fara probleme:
- Inainte de a intra in sauna mergi la toaleta
- Spala-ti bine corpul si uda-ti perul, pentru a evita sa se incinga
- Nu manca mult si nu bea alcool inainte de a merge la sauna
- Demachiaza-te si da-ti jos toate bijuteriile inainte de a intra in sauna
- Ia cu tine doua prosoape, pe unul vei sta si cu unul te vei acoperii.
- Daca ai probleme cu respiratia atunci ai nevoie de un al treilea prosop pentru al umezii. Acesta
te va ajuta sa respiri.

13
- Nu bea nimic intre prima si a doua runda de sauna, lichidele baute pot impiedica efectul de
dezintoxicare
Caldura iti grabeste ritmul inimii si metabolismul, deci poti pierde kilograme in timp ce
te relaxezi. Muschii si corpul se vor relaxa si vei reusi in sfarsit sa scapi de celulele moarte de pe
corp si de praful din pori, care ajuta la formarea inesteticelor cosuri.
Dupa o sedinta completa de sauna vei obtine o relaxare musculara si psihica,
normalizarea presiunii arteriale si a temperaturii corporale, fortificarea sistemului imunitar,
scaderea greutatii prin eliminarea apei, eliberarea cailor respiratorii si iti va reda o stare generala
de buna dispozitie.

Foisor de gradina, din lemn, hexagonal cu latura de 2 m portivit servirii meselor in aer
liber. Este un foisor de dimensiune medie-superioara care poate adaposti pana la 14 persoane.

Spalatorie si uscatorie se intinde pe o suprafata de 9.5 mp. Este dotata cu o masina de


spalat una de uscat si o masa de calcat cu masina de calcat.

Pivnita este prevazuta cu 3 incaperi. O camera unde se depoziteaza alimentele , o camera


pentru centrala termica si o minicrama.

Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot prepara produsele care
se vor pune pe gratar si o pompa cu apa potabila.

CAPITOLUL III

SERVICII TURISTICE IN PENSIUNE

3.1 SERVICII DE CAZARE

Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat


matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate în stil rustic-modern . Camerele au o
suprafata care variaza intre 13mp si 16mp.
Camere confortabile, design si ambianta moderne, materiale si culori relaxante, te vor
face sa simti atmosfera calda si odihnitoare a pensiunii; iar prin curatenia din camere, prin
restaurantul care ofera felurite preparate traditionale romanesti, personalul pensiunii are grija sa
iti asigure o sedere placuta.
Chiar daca iti recomandam sa te plimbi prin padure si sa te relaxezi in natura iti punem la
dispozitie televizoare dar si acces la internet. In asa fel incat sa poti fi in permanenta la curent cu
ultimele stiri sau sa urmaresti emisiunile preferate iar prin accesul la internet sa poti comunica la
timp cu partenerii.
Suntem insa siguri ca perspectiva si peisajele pe care le vei descoperi de la balcon sau de
la fereastra te vor incanta peste masura, caci pana la urma, nu doresti doar sa te simti ca acasa ci
sa fii mai vesel si mai fericit.

14
3.2 SERVICII DE RESTAURATIE

Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal


din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti
servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nealcoolice.
Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta de
culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri si
cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor
paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de
buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.

3.2.1 LISTA DE PREPARATE SI BAUTURI

Natural, savuros si pe saturate!


Restaurantul nostru vă oferă mâncăruri traditionale locale. Păstrăvii, carnea si brânza
provin din păstrăvaria proprie si de la ferma noastra din apropiere “Poienita“. Mâncarea oferită
subliniază calităţile bucătarului deoarece : «Arta gătitului presupune îmbinarea diferitelor gusturi
care amplifică plăcerea mesei.»

MENIU

SPECIALITĂłILE CASEI:

Păstrăv afumat cu sos de hrean si paine 70gr 8,00 LEI

Filé de păstrăv in fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEI


Filé păstrăv, fulgi de porumb, sos de pătrunjel

Cotlet de berbecuţ cu sos de ciuperci, mămăliguţă 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Pulpă de ied la grătăr cu mămăliguţă 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI


Stropit cu vin si usturoi

Sarmale cu mămăliguţă 200gr/150gr 20,00 LEI

GUSTĂRI RECI

Gustare ţărănească 120gr 8,00 LEI


Preparate tradiţionale din porc (tobă, jumere, caltaboş, sângerete) împreună cu brânză telemea,
servite cu ceapă verde, usturoi şi varză murată. La cerere, se poate alcătui combinaţia dorită de
către Dumneavoastră.

Gustare rece simpla 120gr 8,00 LEI


Mezeluri superioare (salam sibiu, şuncă praga, muşchi file) asortate cu brânzeturi de calitate şi cu
legume de sezon (roşii, castraveţi). La cerere, se poate alcătui combinaţia dorită de către
Dumneavoastră.

15
Muschiuleţ de berbecuţ afumat cu pâine 70gr 8,00 LEI

Piftie de porc afumată cu paine 70gr 8,00 LEI

Cârnati uscaţi Poieniţa cu pâine 100gr 8,00


LEI

Filé de păstrăv afumat cu sos de hrean si pâine 80gr 8,00 LEI

Gustare Poieniţa 20gr/20gr/20gr/20gr/20gr 10,00 LEI


Berbecuţ afumat, file păstrăv afumat, telemea, brânză burduf, slănină afumată, ceapă rosie

Păstrăv afumat cu sos de hrean si pâine 150gr 15,00 LEI

Platou de casă cu pâine 300gr 25,00 LEI


Păstrăv afumat, slănină afumată, telemea, brânză de burduf, jumeri, ţuică

Platou Ciobănesc ptr. 2 persoane cu pâine 40gr/40gr/40gr/40gr/40gr/40gr 25,00 LEI


Afumături: Pecie porc, Visli oaie, cărnati, slănină, jumeri, brânză de burduf, telemea, ceapa rosie

GUSTĂRI CALDE

Gustare caldă simpla 120gr 8,00 LEI


Alcătuită din ficăţei de pui, ciuperci umplute, bulete din caşcaval, flori din cabanos prăjit, cu
decor din legume.

Cascaval pane 120gr 7,00 LEI


Caşcaval de calitate superioară, tapetat cu pesmet şi prăjit rapid în ulei fierbinte.

Caşcaval parizian 120gr 7,00 LEI


Caşcaval de calitate superioară, trecut prin un amestec de ou cu făină şi prăjit rapid în ulei
fierbinte.

Cărnăcior rulat la tigaie cu mămăliguţă 100gr/70gr 8,00 LEI

Mămăliguţă cu brânză si smântână 200gr 10,00 LEI


Specialitate românească tradiţională; la dorinţa Dumneavoastră, se poate servi cu brânză
proaspătă de vaci sau cu brânză telemea.

Ficăţei de pui la tigaie 200gr 10,00 LEI


Ficăţei proaspeţi de pasăre prăjiţi în ulei şi condimentaţi cu usturoi, piper şi vin.

Aripi prăjite de pui 200gr 10,00 LEI


Aripi condimentate de pui, prăjite în ulei fierbinte, crocante.

Bulz muntenesc 250gr 10,00 LEI

16
Mămăliguţă, brânză de burduf, slănină împănată, ou

Omletă simplă 120gr 5,00 LEI


Ouă proaspete de găină, bătute spumă şi prăjite rapid în ulei fierbinte. La cererea Dumneavoatră
se poate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume.

Ochiuri cu şuncă 120gr 6,00 LEI


Varianta românească a specialităţii englezeşti "ham and eggs": ouă proaspete de găină, prăjite
sub formă de ochiuri şi asezonate cu şuncă.

CIORBE

Ciorbă de păstrăv cu ardei iute si pâine 80gr/320gr 10,00 LEI

Ciorbă de burtă cu ardei iute, smantana si pâine 80gr/320gr 10,00 LEI


Preparat tradiţional, obţinut din burtă de vacă şi legume fierte împreună. Se serveşte dreasă cu
gălbenuş de ou, smântână, mujdei de usturoi şi lămâie.

Ciorbă de perişoare cu ardei iute şi pâine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorbă de fasole cu afumătură, salată de ceapă, pâine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorbă tărănească de văcuţă cu smântână, ardei iute, pâine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI
Preparat tradiţional românesc, din carne de văcuţă şi legume fierte împreună. Se serveşte
decorată cu tarhon şi pătrunjel.

Ciorbă acră de pui (bivoliţă) cu ardei iute, pâine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Supă rasol de pui cu tăiţei cu paine 80gr/320gr 10,00 LEI


Supă cu carne de pasăre şi tăiţei de casă. Se serveşte decorată cu verdeaţă.

Supă cremă de legume cu paine si smantana 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI


Cremă din legume fierte şi pasate. Se serveşte cu crutoane din pâine şi smântână.

PREPARATE DIN PĂSTRĂV

Păstrăv la grătar cu mujdei de usturoi, mămăliguţă 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Păstrăv la tigaie cu mujdei de usturoi, mămăliguţă 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Filé de păstrăv la grătar cu cartofi natur 200gr/150gr 20,00 LEI

Plachie de păstrăv cu mămăliguţă 250gr/100gr/150gr 18,00 LEI

17
Păstrăv umplut cu legume cu cartofi natur 250gr/100gr/150gr 24,00 LEI

Filé de păstrăv pané cu cartofi prăjiţi 250gr/150gr 24,00 LEI

Păstrăv á la Carol 250gr/70gr/150gr 24,00 LEI


Păstrăv, vin alb, usturoi, smântână, busuioc

Filé de păstrăv în fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEI


Filé păstrăv, fulgi de porumb, sos de pătrunjel

PREPARATE DIN CARNE DE BERBECUŢ

Muschiuleţ de berbecuţ afumat cu pâine 70gr 8,00 LEI

Pastramă de berbecuţ cu mujdei de usturoi, mămăliguţă 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Cotlet de berbecuţ cu sos de ciuperci, mămăliguţă 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE IED

Pulpă de ied la grătăr cu mămăliguţă 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI


Stropit cu vin si usturoi

Ied Poieniţa cu mămăliguţă 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI


Tocăniţă din pulpă ied, usturoi, ceapă, vin alb

PREPARATE DIN CARNE DE VITĂ

Muschi de vită la grătar cu cartofi natur 150gr/100gr 24,00 LEI

Filé mignons cu cartofi la cuptor 150gr/80gr 28,00 LEI


Muschi de vită, vin alb, piper verde, smântână

PREPARATE DIN CARNE DE BIVOLIŢĂ

Tocaniţă de bivoliţă cu cartofi piure 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Muschi de bivoliţă Poieniţa la grătăr cu cartofi ţărănesti 200gr/50gr/150gr 28,00 LEI


Servit pe piatră încinsă cu sos de măr

PREPARATE DIN CARNE DE PORC

Ceafă la grătăr cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 15,00 LEI

Cotlet la grătăr cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 15,00 LEI

18
Sniţel de porc cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 18,00 LEI

Pomana porcului cu mămăliguţă 150gr/150gr 18,00 LEI


Pulpă de porc, vin alb, usturoi

Cǎrnaţi la tigaie cu varză călită 200gr/150gr 18,00 LEI

Rulada de porc cu cartofi ţărănesti 150gr/50gr/50gr/150gr 18,00 LEI


Muschi de porc, pecie porc, cas, rosie

Tochitură cu mămăliguţă 100gr/80gr/150gr 18,00 LEI


Pulpă de porc, sos de rosii, mămăligă, ou, telemea de oaie

Frigǎrui asortate cu cartofi prăjiţi 200gr/150gr 18,00 LEI


Cotlet porc, cârnaţi afumat, ceapă, gogosar gras

PREPARATE DIN CARNE DE PUI

Piept de pui la grătar cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 15,00 LEI

Piept de pui pané cu cartofi prăjiţi 150gr/150gr 15,00 LEI

Ostropel de pui cu cartofi piure 150gr/80gr/150gr 18,00 LEI


Piept de pui, vin alb, usturoi, sos de rosii

PREPARATE PENTRU VEGETARIENI

Supă cremă de legume 300gr 7,00 LEI

Salată grecească 250gr 12,00 LEI


Salată verde, ceapă, ulei măsline, rosii, măsline, castraveţi, telemea

Ciuperci la cuptor 150gr 9,00 LEI

Orez cu legume 150gr 7,00 LEI

Mămăliguţă cu brânză si smântână 200gr 12,00 LEI

Preparate de sezon 150gr 9,00 LEI


Ciuperci, dovlecei pané, vinete, ...

GARNITURI

19
Cartofi prăjiţi 100gr 4,00 LEI

Cartofi natur 100gr 4,00 LEI

Cartofi cu cascaval si smântână 150gr 5,00 LEI

Cartofi la cuptor cu usturoi si pătrunjel 150gr 5,00 LEI

Cartofi ţărănesti 150gr 5,00 LEI

Legume soté 100gr 5,00 LEI

Ciuperci soté 100gr 5,00 LEI


Varzǎ cǎlitǎ 150gr 5,00 LEI

SALATE

Salată de varză cruda 150gr 3,00 LEI

Salată de castraveţi muraţi 150gr 5,00 LEI

Salată de gogosari muraţi 150gr 5,00 LEI

Salată de rosii si castraveţi 150gr 5,00 LEI

Salată de murături asortate 150gr 5,00 LEI

Salată de sezon 150gr 5,00 LEI

Salată de sfeclă roşie cu hrean 150gr 5,00 LEI


Sfeclă roşie şi hrean,preparate cu ulei de măsline,oţet şi zahăr.

Salată grecească 150gr 5,00 LEI


Castraveţi verzi,roşii,ardei gras,ceapă,măsline,preparate cu ulei,piper şi sare.Se serveşte cu
telemea şi lămâie.

DESERTURI

Clătite cu branză si stafide / dulceaţă / îngheţată 60gr/50gr 5,00


LEI

20
Plăcintă cu brânză si stafide 180gr 5,00 LEI

Plăcintă cu mere 180gr 5,00 LEI

Plăcintă cu Rabarbură 180 gr


5,00 LEI

Ruladă de biscuiţi 100gr 6,00 LEI

Ingheţată 180gr 7,00


LEI
Ingheţată naturalǎ de casǎ fǎcută din lapte natural propriu

Papanasi cu smântână si dulceaţă 180gr 10,00 LEI


Gogosi cu branza dulce de vaci servite cu dulceata si smantana.

Platou cu fructe proaspete (pentru două persoane) 300gr 13,00 LEI


Banane, kiwi ,portocale, struguri, pepene galben, mere. La dorinţa Dumneavoastră, se pot adăuga
şi diferite sortimente de brînzeturi.

BĂUTURI NEALCOOLICE

Apă plată / minerală 0.5 l 2,00 LEI

Apă plată / minerală 1.00 l 3,00 LEI

Cafea 100 ml 3,00 LEI

Ceai 200 ml 3,00 LEI

Espresso 50 ml 3,00 LEI

Cappucino 200 ml 4,00 LEI

Suc de mere natural 0.33 l 4,00 LEI

VIN ALB

VINUL CASEI
Sauvignon Blanc de Recas 1.00 l 20,00 LEI
Traminer Roze de Recas 1.00 l 20,00 LEI

JIDVEI
Riesling 0.75 l 20,00 LEI

21
Sauvignon Blanc 0.75 l 25,00 LEI
Dry Muscat 0.75 l 25,00 LEI

MURFATLAR
Chardonnay / Pinot Gris 0.75 l 20,00 LEI
Sec de Murfatlar (Sauvignon Blanc) 0.75 l 25,00 LEI

VIN ROSU

VIN FIERT 0.25 l 6,00 LEI

VINUL CASEI
Cabernet Sauvignon de Recas 1.00 l 20,00 LEI

MURFATLAR
Pinot Noir 0.75 l 20,00 LEI
Merlot 0.75 l 20,00 LEI
Cabernet Sauvignon 0.75 l 20,00 LEI
Sec de Murfatlar (Cabernet Sauvignon) 0.75 l 35,00 LEI

BERE

Ciuc 0.5 l 4,00 LEI


Silva 0.5 l 5,00 LEI
Beck’s 0.5 l 5,00 LEI
Heineken 0.5 l 5,00 LEI
Gősser 0.5 l 5,00
LEI
Silva Black 0.5 l 5,00 LEI
Stella Artois 0.5 l 5,00 LEI
Stella Artois fără alcool 0.5 l 5,00 LEI
Weissbier (Malteser) bere germană din grâu 0.5 l 10,00 LEI

COCKTAILURI

Gin tonic 250 ml 12,00 LEI


Gin, Kinley

White Lady 150 ml 14,00 LEI


Gin, coniac, suc de lămâie, gheaţă

22
Take Five 150 ml 14,00 LEI
Gin, suc de lămâie, suc de portocale, sirop de zahăr, grenadine, gheaţă

Campari Orange 250 ml 14,00 LEI


Campari, suc de portocale

Bloody Mary 250 ml 14,00 LEI


Vodca, suc de rosii

SPIRTOASE

Ţuică de prune, pere 30 ml 3,00 LEI


Afinată 30 ml 3,00 LEI
Vişinată 30 ml
3,00 LEI
Zmeurată 30 ml 4,00
LEI
Ţuică fiartă 30 ml 4,00 LEI

De Vânzare:
Produse naturale de casă din producţie proprie - Ferma Poieniţa

Păstrăv afumat 100 gr 6 Lei


File păstrăv afumat 100 gr 6 Lei
Costiţă afumată 100 gr 3 Lei
Cârnăcior afumat 100 gr 4 Lei
Muschiuleţ porc afumat 100 gr 5 Lei
Pastramă afumată 100 gr 5 Lei
Telemea 100 gr 2 Lei
Brânză de burduf 100 gr 3,5 Lei
Harbach împachetată în folie: 1 bucata cca 450 gr
Brânz ă Tip Feta de oaie 450 kg 10 Lei
Brânză germană semitare de oaie 450 gr 10 Lei

3.3 CONDITII DE SPORT SI AGREMENT

23
 Pescuitul in lacul amenajat
 Calarie pe cai bine antrenati
 Plimbari cu ATV
 Drumetii pe trasee marcate
 Plimbari cu mountain-bike
 Sauna pentru trupuri obosite
 Concurs de karaoke si foc de tabara
 Internet
 Plimbari cu sania iarna

3.3.1 AGREMENTUL SI SPORTURILE DE VARA

Prin amplasarea sa în zona centrala a masivului Fagaras, Valea Bâlii beneficiaza asa dupa
cum am demonstrat de prezenta unei game variate de relief interesant: creste cu caracter alpin,
zone glaciare, paduri, ape etc. care au atras de multa vreme atentia iubitorilor de munte: a
alpinistilor, a vânatorilor, a pescarilor etc. Preluând o serie de trasee clasice rezultate din
activitatea pastorala, aceste cai asa zise „drumuri de cal” au delimitat o retea bogata de poteci, cu
trasee variate si deosebit de interesante.
Vânatoarea si pescuitul sportiv sunt notiuni strâns legate de aceasta zona din cele mai
vechi timpuri. De aici s-au recoltat numeroase trofee care au primit multe premii în expozitii
internationale.
Vânatoarea – zona Bâlea datorita conditiilor de relief si vegetatie reprezinta una din
regiunile de prima importanta cinegetica din Muntii Fagaras. În baza autorizatiilor si permiselor
legale din aceasta zona se pot recolta urmatoarele specii: capriorul (tapul de capra rosie), cerbul
carpatin, ursul brun, râsul, jderul, lupul, vulpea, iepurele de padure.
Pescuitul sportiv se practica în pârâul Bâlea, pâraiele adiacente si râul Cârtisoara, aceste
ape fiind populate natural cu pastrav. Tot aici se remarca si Pastravaria Bâlea, situata la 6 km
amonte de sat, pe valea pârâului Laita.
Speologia este o alta ramura sportiv-turistica ce se poate dezvolta în zona având în vedere
cele peste 35 de pesteri din masivul Fagaras, printre care amintim: cea mai înalta pestera din tara
situata la altitudinea de 2506 m care prezinta în interior gheata, cea mai dezvoltata si ramificata
în sisturi pestera din tara care ocupa si locul 7 în lume ca dezvoltare.
Mountain-bike-ul practicat de tot mai multi tineri si la noi în tara poate gasi aici trasee
deosebite si spectaculoase datorita reliefului colinar din zona medie a vaii.
Toate cele aratate atesta vastele posibilitati de care dispune zona studiata în sezonul cald,
ceea ce îi confera posibilitatea dezvoltarii activitatilor sportive si agrementale la un nivel ridicat.

3.3.2 REGIMUL ZAPEZILOR SI POSIBILITATEA PRACTICARII SPORTURILOR DE


IARNA

Din experienta generala legata de exploatarea statiunilor de munte se desprinde concluzia ca


elementul predominant, chiar în cadrul unei statiuni cu un pronuntat caracter polivalent, este
schiul. În consecinta trebuie elucidate cu multa exactitate posibilitatile de practicare a acestui
sport, care aduce circa 60% din capacitatea statiunilor. Sporturile de iarna sunt legate nemijlocit
de existenta ghetii si a zapezii.
Stratul de zapada variaza atât calitativ cât si cantitativ în functie de relief si altitudine. Se
stie ca vaile sunt cele care pastreaza mai bine zapada si ca zonele mai înalte ale muntelui, prin

24
evolutia temperaturilor joase, constituie zone de mentinere îndelungata a zapezii.
În cazul Vaii Bâlea ambele elemente lucreaza concomitent, caldarea glaciara, valea de
altitudine situata la peste 1500 m si orientate spre nord constituie un depozit ideal de zapada care
este totodata si o zona perfecta pentru practicarea schiului.

3.3.3 POSIBILITATILE SI CONDITIILE SCHIABILE ALE VAII BALEA

Pentru a ilustra practic evolutia medie a regimului zapezilor în zona Bâlea se anexeaza
graficul zapezii medii. Graficul prezinta situatia în cele trei zone reprezentative ale Vaii Bâlea:
Bâlea Glajarie, Bâlea Cascada si Bâlea Lac.
Luna octombrie – apare prima zapada care se situeaza în medie la cota 2000 m. Este
insuficienta pentru începerea sezonului de schi si de cele mai multe ori este topita de temperatura
înca ridicata a acestei luni
Luna noiembrie – înregistreaza la cota 2000 m începutul stabilizarii stratului de zapada,
totusi cu grosimea de 15-20 cm, schiul nu se poate practica datorita asperitatilor reliefului:
stâncarii, rupturi neacoperite suficient.
Zona de la altitudinea 1500 m este abia pudrata iar zonele inferioare înca nu sunt afectate de
zapada.
Luna decembrie – este în general caracterizata prin primele ninsori cu adevarat consistente,
care permit în a doua jumatate a lunii începerea activitatii de schi. Situatia grosimii zapezii se
prezinta în medie astfel: Bâlea Lac - 40 cm ; Bâlea Cascada – 18 cm ; Bâlea Glajarie – 8 cm .
Cu toata zapada mare din caldarea glaciara aceasta regiune este supusa unei nebulozitati
mari si vântului, fapt ce face ca schiul sa se poata practica sporadic si preponderent în perioadele
de acalmie.
Luna ianuarie – stratul de zapada este în continua crestere consolidându-se, drumul de
sanie fiind practic realizat pe întreaga înaltime a masivului. Grosimile medii maxime înregistrate
se prezinta dupa cum urmeaza: Bâlea Lac 55-80 cm; Bâlea Cascada 35 cm; Bâlea Glajarie 18
cm.
Sezonul de schi este în plina desfasurare. Accentul cade în medie pe ecartul mijlociu si
inferior, tot datorita instabilitatii timpului la altitudine unde nebulozitatea si vântul sunt destul de
intense. La sfârsitul acestei luni devin schiabile toate traseele zonei din creasta pâna la Glajarie.
Luna februarie – este deja luna de plin sezon. Pârtiile pentru toate genurile de sporturi de
zapada sunt bine înzapezite si practicabile la toate altitudinile. Timpul se stabilizeaza si ofera
conditii bune atât pentru sportul de performanta cât si pentru cel de agrement. Situatia stratului
de zapada se prezinta astfel: Bâlea Lac 110 cm; Bâlea Cascada 45 cm; Bâlea Glajarie 25 cm.
Luna martie – mentine în prime ei jumatate situatia din februarie, de plin sezon. În a doua
jumatate a lunii situatia începe sa se schimbe, încalzirea si precipitatiile de primavara genereaza
o accentuare a înzapezirii la altitudine, dar atinge în mod nefavorabil poalele masivului. Acest
fapt este ilustrat si de evolutia stratului de zapada care are urmatorii parametrii: Bâlea Lac 155
cm; Bâlea Cascada 25 cm; Bâlea Glajarie 10 cm.
Luna aprilie – face sa se simta decalajul altitudinal al Fagarasului fata de alti masivi, în
timp ce majoritatea statiunilor din tara închid sezonul de schi, zona Bâlea ofera în continuare
posibilitatea practicarii acestui sport pe un ecart situat între cota 2315 m (Saua Capra) si 1700 m.
Altitudinea, orientarea nordica a caldarii Bâlii, precum si conditiile de microclimat ale
masivului, ninsori abundente de primavara mentin zapada în conditii ideale. La altitudine sezonul
de schi continua în timp ce la Glajarie este plina primavara. Evolutia stratului de zapada este
urmatoarea: Bâlea Lac 115 cm; Bâlea Cascada - ; Bâlea Glajarie - .

25
Luna mai – mentine în prima ei jumatate situatia lunii aprilie.
Aceasta este perioada când ploile de primavara si înghetul din timpul noptii formeaza
zapada grauntoasa, asa numitul “firn”, zapada ideala care nu necesita batere si pe care se poate
schia în toate directiile.
În cursul celei de-a doua jumatati a lunii domeniul schiabil se reduce simtitor ca urmare a
temperaturii crescute si a zilei mai lungi de primavara.
Stratul de zapada se prezinta dupa cum urmeaza: Bâlea Lac 50 cm; Bâlea Cascada -; Bâlea
Glajarie - .
Sfârsitul lunii mai marcheaza închiderea oficiala a sezonului de schi în Valea Bâlii.
Luna iunie – mai ofera însa pentru amatorii de originalitati un sezon exclusiv – estival.
Fundul caldarii Bâlii si caldarea Vaiugii, pitita între Vârful Vânatoarea si Vârful Vaiuga,
pastreaza o buna suprafata schiabila pâna la finele lunii.

PRODUSE TURISTICE OFERITE DE PENSIUNE

PASTE 2013 la Cartisoara, pensiunea agroturistica “Vatra Cartisoarei” 3

Tarif: 500 lei/pers./pachet


Perioada: 4 - 7 mai 2013
Transport: individual
Cazare: Cartisoara , pensiunea “Vatra Cartisoarei”
Localitate: Cartisoara
Zona turistica: Sibiu
Servicii incluse: - 3 nopti cazare cu pensiune completa - pranz festiv de Paste - bauturile servite
la masa - ATV, calarie, plimbare cu trasura (conform program) - picnic si excursie la Sambata ,
concurs de cautat oua si pescuit, sauna, internet, masa tenis, biciclete

TIP CAZARE:
Loc in camera dubla: 500 lei (Tarif pachet)
Nota:
- tariful este exprimat in lei/pers./pachet
- copil 0-6 ani: gratis
- copil 6-12 ani: reducere 50%

Descriere pachet:

4 mai 2013:
- ora 15: sosire turisti si cazare
- ora 20: dupa cazare sunteti invitati in restaurantul pensiunii , unde veti fi intampinati cu un vin
fiert si tuica, un bun aperitiv inainte de servirea mesei

5 mai 2013:
- ora 7.30-10: mic dejun
- ora 10.30: prezentarea pensiunii, a curti , a gradinii;
- cei care doresc pot extinde explorarea si prin imprejurimile complexului, veti primi harti cu
trasee; cu aceasta ocazie puteti aduna frunze cu aspect deosebit pentru vopsirea oualor

26
- orele 13-17: excursie si picnic la ferma Poienita, unde pentru cei cunoscatori sunt cai gata
inseuati.Tot aici va asteapta ATV-urile si bicicletele pentru explorarea domeniului de peste100ha
- ora 17.30: doamnele au la dispozitie o sauna
- ora 20: cina
- ora 23.30: plecare spre Manastirea Sf. Apostoli Petru si Pavel de la Cartisoara, unde puteti
participa la slujba de Inviere

6 mai 2008:
- ora 3.30: servirea `pastilor`;
- ora 8.30-10: micul dejun, servit in spiritul sarbatorii, cu servirea `pastilor` si ciocnirea unui ou
rosu;
- orele 10-14: excursie la Manastirea Sambata de sus;
- ora 14.30: masa de Paste;
- ora 16.30: concurs de cautat oua si pescuit, la care pot participa familiile cu copii, dar si cele
fara; ouale vor fi ascunse in perimetrul pensiunii; marele premiu - un weekend de 2 persoane la
pensiune. Premiul se acorda familiei care gaseste cele mai multe oua si prinde cei mai multi
pesti. Pestii prinsi pot fi pastrati ca trofeu (bine afumati);
- ora 20: cina;
- ora 22: focul de tabara, urmat de seara Karaoke si petrecere cu muzica;

7 mai 2008:
- orele 8.30-10.00: mic dejun
- ora 15: despartirea de personalul pensiunii

Servicii incluse:
- 3 nopti cazare cu pensiune completa
- pranz festiv de Paste
- bauturile servite la masa
- picnic si excursie la sambata , concurs de cautat oua si pescuit
- sauna, sala fitness, internet, masa tenis, biciclete
Nu sunt incluse:
- bauturile alcoolice si nealcoolice care nu sunt servite la masa
- alte servicii comandate si neincluse in program

Numar camere: 8
Numar locuri: 16
Localizare:
- Pensiunea este localizata in comuna Cartisoara,aflata pe DN7C Transfagarasan si la o distanta
de aproximativ 50 km de Sibiu

Facilitati:
- pensiunea este amenajata in stil rustic-original;
- camerele au baie individuala;
- incalzire centrala;
- sistem TV satelit;
- telefon ;
- restaurant mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen;
- la restaurant puteti savura deliciosii pastravi proaspeti, care pot fi pescuiti chiar de dvs. si

27
pregatiti, dupa plac la gratar, prajiti, plachie, in fulgi de porumb sau afumati;
- parcare, curte;

1 MAI muncitoresc la Cartisoara, pensiunea agroturistica “Vatra Cartisoarei” 3

Tarif: 350 lei/pers./pachet


Perioada: 30.04.2013 – 02.05.2013
Transport: individual
Localitate: Cartisoara
Zona turistica: Sibiu

Program
30.04.2013
 15.00 - Vă asteptăm sosirea în cursul după amiezii. După cazare sunteti invitati în
restaurantul pensiunii unde veti fi întâmpinati cu o zmeurată sau tuică, un bun aperitiv
înainte de servirea mesei.
 20.00 - servirea cinei în restaurantul pensiunii
01.05.2013
 08.30 – 10.00 - micul dejun
 10.30 - excursie la ferma Poieniţa
 11.00 – 14.00 - vizită ferma Poieniţa si a domeniului de peste 250 ha de cresterea
animalelor: grajdul de porci, văcute, iar afară pe teren stâna capre, stâna oi, cireada de
vaci si bivolii românesti. Pentru cei cunoscători sunt gata înseuati caii pentru călărie iar
trăsura vă asteapta pentru o plimbare în împrejurimi.
 14.00 – 16.00 - prânz muntenesc pentru “tovarăsi” cu mici, grătar de miel si ied, bere si
muzică
 17.30 - concurs de tenis de camp, biciclete, ATV . Premiu - surpriză din produse naturale
din productia proprie.Doamnele sunt invitate să se relaxeze la sauna.
 20.00 - cina
 22.00 - bal muncitoresc cu foc de tabără, concurs Karaoke si petrecere
02.05.2013
 08.30 – 10.00 - micul dejun
 10.30 - turul Păstrăvăriei cu d-nul Martin
 12.00 - personalul pesniunii isi ia la revedere de la dvs. în speranţa că veti reveni si cu
alte ocazii.

TARIFUL NU INCLUDE
- băuturile alcoolice si nealcoolice ce nu sunt servite la masă
- alte servicii comandate si neincluse în program

3.5 POLITICA DE PRET

Tarife practicate in pensiune:

28
 Sezon – iulie - septembrie
In timpul saptamanii – cazare in camera dubla 75 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana

In week-end – cazare si mic dejun: 85 RON/pers


* include mic dejun pentru o persoana

 Extrasezon
In timpul saptamanii – cazare in camera dubla : 65 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana

In week-end: cazare si mic dejun: 75 RON/pers


* include mic dejun pentru o persoana

CAPITOLUL IV

MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

4.1 PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN PENSIUNE

In pensiune aveti numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber:

 Helesteu unde se poate pescui pastrav, iar pestele prins poate fi preparat.
 Pe timp de iarna se pot face plimbari cu sania;
 Amatorii de mişcare se pot plimba cu ATV-uri, călare, în trăsură sau cu
bicicletele descoperind frumuseţea câmpiei şi a munţilor Făgăraş.
 Poţi juca un meci de tenis de masă sau poţi porni în drumeţii prin rezervaţie pe
trasee marcate. Sala de fitness, sauna te aşteaptă pentru destindere şi refacerea
tonusului.
 Balansoarele de langa lac sunt puse parcă să completeze senzaţia de relaxare a locului.
Serile mai lungi pot fi încheiate cu un concurs de karaoke şi un foc de tabără.
 Sah
 Table;
 Rummy;
 Masa de fotbal;
 Biliard;
 Tenis de masa;
 Teren de tennis in curte;
 Seara sibiana;
 Leagan ;

29
4.2 PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN AFARA PENSIUNII

4.2.1 OBIECTIVE TURISTICE

1. Muzeul satesc Badea Cartan


Amplasat în zona centrala a satului Oprea Cârtisoara , ansamblul muzeal este structurat
de doua componente principale : vechiul conac Teleki si casa bătrâneasca, azi casa memoriala, în
care se presupune ca a copilărit Badea Cârtan. Muzeul a fost deschis în 1968, iar colecţiile sale
sunt deosebit de valoroase. Pot fi admirate obiecte etnografice, inventar manufacturier (mai ales
sticla « de glajarie », cu piese din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea), o splendida colecţie de
icoane.
Personalitate marcanta a timpului sau, Gheorghe Badea Cârtan (1849-1911), cărturar si
patriot român, a cutreierat cu desaga pe umăr cancelariile europene, adunând cantităţi enorme de
cârti si publicaţii româneşti pe care le trecea, cu riscul de a fi închis, în Transilvania. Biblioteca
aflata în muzeu adăposteşte doar o parte din comorile ce au trecut munţii în desagii lui Badea
Cârtan.
Muzeul pe lângă cărţile şi fotografiile rămase de la Badea Cârţan, prezintă o gospodărie
ţărănească de la mijlocul secolului al XIX-lea cu mobilier specific al zonei şi perioadei, o
colecţie de icoane, fotografii vechi cu portul popular, lăzi de zestre şi ceramica lucrată de meşteri
olari din comună.

2. Biserica Ortodoxa cu Hramul “ Buna Vestire” din Parohia Streza


Considerata monument arhitectural, este situata in centrul parohiei, la distanta de 1600 m
de drumul Transfagarasanului, asezarea bisericii fiind de la vest spre est. Constructia ei a inceput
in anul 1818, turnul clopotnitei fiind terminat in anul 1821.
Biserica este zugravita in intregime in interior cu fresca lucrata de mesteri zugravi din
familia lui Lazar Grecu din Sasausi si terminata in 1824, dupa iconografia bisericii ortodoxe.
In 1911 a cazut crucea de metal( este in prezent depozitata in podul bisericii si pe ea este
incrustat anul 1821) din cauza furtunii; In 16.01.1916 cutremurul a provocat o fisura in lungimea
bisericii;
Este construita in stil romanic, in forma de nava, din piatra de riu si caramida, acoperita
cu tigla solzi.Linga poteca de intrare in biserica este o troita din piatra cu Rastignirea Domnului,
zugravita de Matei Purcariu Timforea. Obiecte de valorare istorica si artistica din inventarul
bisericii: carti vechi de cult, Ciaslov-Tirgoviste, 1715, Antologhion Rimnic, 1743, Cazanii-
Bucuresti-1768 s.a. Icoane pe csticla lucrate de Matei Timforea: Botezul Domnului- 1866;
Sf.Treime-1877, Iisus Christos arhiereu-1879 etc. In prezent are 2 clopote dintre care unul in
greutate de 106 kg.

3. Biserica Ortodoxa cu Hramul “Sf. Nicolae” din Parohia Oprea


Construita de locuitorii satului in anul 1806, iar turnul in 1846, pe locul unei biserici de
lemn veche care a ars; Constructia este din piatra si caramida cu var, acoperita cu tigla, cu turnul
de intrare in acelasi ton cu cladirea bisericii, in stil neo-bizantin. Interiorul este pictat in fresca-
lucrata de zugravi din familia Nicolae Grecu din Sasausi (comuna Chirpar). Intreaga pictura este
lucrata dupa iconografia bisericii ortodoxe.

30
In exterior, pe zidul bisericii dinspre sud, are patru tablouri- pictura in fresca:"Dreapta
judecata"," Cumpana Dreptatii", "Sf.Parinte Nicolae", " Iisus Christos". Deasupra usii de la
intrare exista o inscriptie:" Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit si s-a zugravit aceasta
biserica...1809, iunie28". In septembrie 1916, in partea de NV a navei, biserica a fost afectata de
un obuz tras din Dealul Noului Roman.
Biserica nu are obiecte de valoare artistica si istorica din material pretios. Este considerat
un monument arhitectural.

4. Manastirea Cartisoara
Istoria acestui stravechi asezamant monahal de la locul numit "Piscul manastirii din Gura
Secii", ne spune ca lacasul initial a fost construit de Mircea cel Batran. A avut viata monahala
pana in 1761, cand a fost distrus prin incendiere de generalul Bukow. Dupa revolutia din 1989
credinciosii satelor au solicitat reinvierea vietii monahale, lucru aprobat, cu sugestia sa fie o
mansatire de maici.
La 8 sep 1993 a fost pusa si piatra de temelie pentru constructia bisericii, iar in anul 1994
s-a ridicat si fundatia corpului de chilii.
De la parintele Dimitrie aflam ca mestesugul vechilor calugari de la Cartisoara era
olaritul. Dar acum altul este talantul obstii de aici: scoala de pictura a icoanelor pe lemn. Maicile
au amenajat un atelier de pictura a icoanelor, care au mare cautare in zona. Si asta datorita
maiestriei lucraturii, dar si a pretului "crestinesc". Mai mult, maicile au obtinut si o recunoastere
internationala la Washington, in SUA, in 1998, la o editie a Festivalului organizat de Muzeul
Smithsonian. Practic, acesta este singurul lor venit; din acesti bani - putini si ocazionali - au
reusit sa ridice biserica si sa faca si alte lucrari. Numai asa o paragina s-a umanizat, mai mult, s-a
imbisericit.

5. Pet imp de iarna se poate vizita hotelul de gheata de la Balea Lac iar vara rezervatia naturala
Balea cu lacul Balea
ICE HOTEL BALEA LAC
“Ice Hotel Balea Lac” are o capacitate de 8 camere duble (16 locuri) dotate cu pat matrimonial
din gheata masiva acoperite cu blanuri de miel, o masa cu scaunele din gheata si sunt iluminate
cu lampi fluoriscente. Hotelul de gheata dispune de receptie si bar de zi unde voi fi servite
bauturi in pahare de gheata. Temperatura in interiorul hotelului variaza intre -2° si + 2° C
( depinde de numarul persoanelor aflate in incinta ).
Restaurantul “Ice Hotel Balea Lac” are o capacitate de 16 locuri de masa sa va fi deschis de la
ora 17.00 – 20.00 incepand din 15 Februarie sau 1 Martie pe o durata de 3 luni. Capacitatea
maxima pe sezon este de 1440 de locuri. Se va servi un meniu exclusiv pregatit si servit dupa
cernitele stelelor culinare Michelin din Franta.
Ideea construrii hotelului de gheata Balea Lac se alatura proiectelor realizate in tarile scandinave,
Canada sau Japonia.
REZERVATIA NATURALA BALEA
Se afla pe fata nordica a crestei Muntilor Fagaras în valea glaciara a Bâlii si este o rezervatie
mixta ce cuprinde un teritoriu strajuit la sud de vârfurile Vânatoarea lui Buteanu (2507 m),
Vârful Capra (2496 m) si Vârful Paltinu Mare (2398 m), pe flancul estic Muchia Buteanu, iar pe
cel vestic Piscul Bâlii.
Rezervatia are o suprafata de 180 ha si apartine administrativ comunei Cârtisoara. Ea
include circul glaciar Bâlea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2034 m altitudine, cu o
suprafata de 46508 mp si o adâncime de 13,35 m, fiind cel mai mare lac glaciar din Muntii
Fagaras.

31
Din punct de vedere geologic în rezervatie predomina sisturile cristaline dar sunt prezente si
iviri izolate de calcar. Pe aceste roci s-au format pe alocuri soluri brune acide si brune podzolice.
Climatul este de tip alpin rece si racoros cu vânturi puternice.
Dintre speciile de plante de o deosebita importanta remarcam în primul rând pe cele
endemice: romanita de munte (Achilea schiurii), omagul (Aconitum hosteanum), coada vulpii
(Alopecurus laguriformis), caldarusa (Aquilegia transsilvatica), clopoteii (Campanula kladniana),
paiusul carpatic (Fertuca bucegiensis). Acestora li se adauga o serie de raritati floristice ca:
zânisoara (Calliathemum coriandrifolium), vârtejul pamântului (Pedicularis aederi), firuta (Poa
myaradyana), floarea de colt (Leonthopodium alpinum).
Vegetatia este reprezentata de grupari de specii, în primul rând ferigute (Aspelanio-
Cistopteridetum fragilis) si fitocenoze caracteristice zacamintelor de zapada, respectiv tufisuri
scunde de salcii pitice (Salicetum herbaceae), de piciorul cocosului cu degetarut (Soldanela
pusillabe – Randuculetum crenati). Vegetatia arbustiva este reprezentata de tufisuri de jneapan cu
afin (Vaccino – Pinetum mugi) si bujori de munte cu afin (Rhododendron – Vaccinetum).
Din punct de vedere faunistic rezervatia Bâlea este saraca în specii, dintre cele existente
predominând insectele. Silueta caprei negre (Rupicapra rupicapra) ce se adapostea aici, nu cu
multi ani în urma în numar foarte mare, în prezent se zareste din ce în ce mai rar. O alta specie ce
a disparut din rezervatie este acvila de stânca (Aquilla chrysoetos). Dupa construirea
Transfagarasanului si intensificarea turismului în zona rezervatia s-a degradat în mare masura.
Covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti ce campeaza în zona.
Se recomanda un turism ecologic si scaderea presiunii antropice în perimetrul rezervatiei.

6. In apropiere, se poate vizita manastirea Sambata, ctitorie a domnului Constantin Brancoveanu,


cetatea Fagaras, herghelia de cai de la Sambata, se pot organiza excursii montante in muntii
Fagaras.
Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus
Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, manastirea Brancoveanu
este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si
vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant.
In anul 1657, vornicul Preda Brancoveanu a inceput construirea unei biserici de lemn in
satul Sambata de Sus, din tinutul Fagarasului. Intre 1696-1707, nepotul sau, domnitorul
Constantin Brancoveanu, a ridicat, pe locul vechii biserici, o manastire. In incinta acesteia incepe
sa functioneze o "Scoala de gramatici" (secretari intr-o cancelarie domneasca sau boiereasca), o
tipografie si o scoala de "zugravi".
Dupa 8 ani de la Marea Unire, Mitropolitul Nicolae Balan a inceput restaurarea bisericii
si reconstruirea vechii clopotnite si a chiliilor. Cat timp manastirea a fost in ruina, credinciosii s-
au adunat aici, an de an, de Izvorul Tamaduirii (prima zi de vineri dupa Pasti), pentru a se ruga si
a lua apa dintr-un izvor vindecator din apropiere, traditie pastrata si astazi.
In incinta manastirii functioneaza o renumita scoala de pictura pe sticla, lucrarile
"invataceilor" fiind apreciate atat in tara, cat si in strainatate.
Biblioteca: Peste 35.000 de volume
Biblioteca detine o impresionanta colectie de manuscrise si carti vechi (sec. XIV-XIX), marea lor
majoritate provenind din donatiile facute de fostul Mitropolit al Ardealului, I.P.S. Antonie
Plamadeala. Acesta s-a stins din viata in 2005 si este inmormantat la Sambata.

Herghelia sâmbetenilor, celebră în lume


Herghelia de cai lipiţani de la Sâmbăta de Jos, judeţul Braşov, aparţine acum Direcţiei
Silvice Braşov. A fost înfiinţată însă în anul 1874 pe domeniul contelui Johanes de Brukenthal,

32
care arendase la vremea aceea un teren de aproximativ 3.200 de hectare de la împărăteasa Maria
Tereza, pentru o perioadă de 99 de ani. Au fost aduşi atunci cinci armăsari de prăsilă, 76 de iepe
şi 59 de mânji.
În Primul Război Mondial însă tot efectivul de cabaline a fost strămutat la Babolna, în
anul 1913, dar în 1920 statul român reînfiinţează, la Sâmbăta de Jos, în aceleaşi grajduri ridicate
de contele de Brukenthal, herghelia de lipiţani. Au fost aduşi pentru reproducere trei armăsari şi
22 de iepe-mame. Nucleul iniţial nu era însă de calitate, deoarece animalele fuseseră luate de la
diverşi crescători particulari.
De-a lungul timpului rasa a fost îmbunătăţită, iar herghelia a început să redevină celebră.
Numărul maxim de cai lipiţani a fost înregistrat în anul 1970, când efectivul număra 987 de
capete. În prezent, la Sâmbăta de Jos se află 332 de exemplare, dintre care 60 de armăsari de
montă publică. În Sâmbăta, herghelia are în administrare 12 grajduri, magazii de furaje, fânare şi
locuinţe de serviciu.
Peste 40 de îngrijitori se ocupă zi şi noapte de armăsarii lipiţani, care au nevoie de
condiţii speciale de igienă şi hrană. Cei care vor să vadă caii de la Sâmbăta pot închiria pentru
plimbare trăsuri sau pot asista la antrenamente.

4.2.2 TRASEE TURISTICE

TRASEE
Muchia Albota îsi disputa întâietatea în ceea ce priveste dificultatea, între crestele nordice
cu Muchia Gârdomanu si Piscul Saratii. Vara traseul are gradul de dificultate 1B si necesita ca
materiale tehnice o coarda de 25-40 m si un timp de mers de 9 ore.
Iarna traseul este dur, recomandându-se alpinistilor foarte bine pregatiti fizic si cu multa
experienta în astfel de ture.
De obicei traseul se parcurge împreuna cu Creasta Arpaselului sau Creasta Vârtopelului.
Timpul de mers necesar pentru atingerea crestei principale în Vârful Fântâna, este de doua-
trei zile, în functie de vreme, zapada si antrenamentul coechipierilor.

Creasta Arpaselului este un traseu celebru în tara noastra, fiind desfasurat de-a lungul celei
mai alpine si mai salbatice portiuni din creasta principala a Muntilor Fagaras. Vara necesita un
timp de mers de 2-3 ore, gradul de dificultate a traseului fiind 3A.
Parcurgerea crestei iarna este recomandata doar alpinistilor bine antrenati. Timpul de mers
este de 6-7 ore.
Creasta Vârtopelului reprezinta unul din cele mai cunoscute trasee din Muntii Fagaras.
Pentru perioada verii gradul de dificultate al traseului este 1B, iar timpul de mers este de 1,1/2-2
ore. Materialul tehnic necesar este o coarda.
Iarna parcurgerea crestei este dura, datorita corniselor de pe aproape întreaga sa lungime.
Timpul de mers este de 3-4 ore.

Muchia Buteanu vara poate fi parcursa pe traseul marcat cu banda albastra de la cabana
Bâlea Cascada. Timpul de mers este de 4-4,1/2 ore.
Parcurgerea Muchei Buteanu iarna este o frumoasa tura alpina. Traseul nu prezinta
dificultati tehnice deosebite, însa presupune un efort atletic, cerând o buna pregatire fizica.
Între Saua Netedului si creasta principala, muchia cuprinde segmentul de altitudine maxima
atins de vreo creasta nordica. Datorita acestui fapt, cât si pozitiei sale centrale, ea ne ofera o
perspectiva exceptionala asupra zonei înalte a întregului masiv.

33
Timpul de mers pâna în creasta principala este de circa doua zile.

Piscul Bâlii este una dintre muchiile nordice dificile, atât din cauza obstacolelor stâncoase,
cât si datorita covorului de jnepeni ce îl acopera pe o mare suprafata.
Gradul de dificultate pe perioada verii este 1B, iar timpul de mers este de 7-8 ore.
Materialele tehnice necesare sunt: o coarda de 25-40 m, 2-3 carabiniere, 2-3 bucle.
Parcurgerea Piscului Bâlii iarna cere o buna pregatire fizica si cunoasterea tehnicii mersului
cu coltari si pioleti.

Alte trasee alpine în zona:


Peretele vestic al Vânatorii lui Buteanu, cu un grad de dificultate 2A si 3 lungimi de coarda.
Saua Netedului-Vârful Vânatoarea lui Buteanu; gradul de dificultate 1A. Timpul de mers este de
1,1/2 – 2 ore.

Trasee turistice în zona Bâlea


Traseele turistice în zona Bâlea au urmat poteci si drumuri preexistente, de regula poteci
pastorale, unele poteci vânatoresti si drumurile de exploatare forestiera.
Trasele marcate în zona Bâlea sunt:

1. Halta C.F.R. Cârta – Glajarie – cabana Bâlea Cascada


Marcaj: triunghi albastru
Durata: 6,1/2 – 7 ore
2. Cabana Bâlea Cascada – Cascada Bâlea – cabana Bâlea Cascada
Marcaj: punct rosu
Durata: 1 ora dus-întors
3. Cabana Bâlea Cascada – Vila Paltinu, peste Muchia Buteanu
Marcaj: banda albastra
Durata: 4,1/2 ore
Iarna traseul este accesibil numai alpinistilor.
4. Cabana Bâlea Cascada – Vila Paltinu, prin Valea Bâlii (drumul de vara)
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 2,1/2 ore
Iarna traseul este periculos, din cauza avalanselor.
5. Vila Paltinu – Saua Caprei
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 40 minute
Iarna este accesibil numai turistilor cu experienta.

6. Cabana Bâlea Cascada – Valea Doamnei – Vila Paltinu


Marcaj: cruce rosie
Durata: 2,1/2 – 3 ore
Iarna, Valea Doamnei reprezinta un minunat teren de schi. În timpul si dupa ninsorile
abundente, zona de trecere peste cumpana Muchei Bâlii este periculoasa, pentru ca se produc
avalanse.
7. Vila Paltinu – cabana Podragu
Marcaj: pâna la Saua Caprei triunghi albastru, de unde se coboara pâna la lacul Capra si

34
urmeaza marcajul de creasta (banda rosie) pâna în Saua Podragu, iar de aici se coboara pe
triunghi albastru pâna la cabana Podragu. Se poate ajunge la cabana Podragu si pe varianta Lacul
Podragel (banda albastra), care se desprinde de marcajul de creasta în punctul Fereastra Zmeilor.
Durata: 5 – 6 ore
8. Vila Paltinu – cabana Negoiu
Marcaj: pâna în Saua Paltinu banda albastra, iar de aici pâna la lacul Caltun unde se afla
refugiul Caltun, se urmeaza traseul de creasta (banda rosie). Din caldarea Laitel sunt mai multe
variante:
- caldarea Laitel – vârful Negoiu prin Strunga Doamnei (banda albastra), sau prin Strunga
Dracului (banda rosie)
- caldarea Laitel, varianta Strunga Ciobanului – Caldarea Saratii unde potecile de traversare
a Negoiului se unesc si drumul e continua spre cabana Negoiu pe poteca marcata triunghi
albastru.
Durata: 8 – 9 ore.

4.2.3 ACTIVITATI TRADITIONALE DESFASURATE IN ZONA:

- tunsul oilor
- prepararea branzeturilor
- ingrijitul animalelor
- plecatul animalelor la munte
- cositul si lucratul fanului
- recoltatul mierii
- adunatul fructelor de padure
- taiatul porcului
- preparatul cozonacilor de sarbatori.

CAPITOLUL V

MODALITATI DE PROMOVARE A PENSIUNII

5.1 CEREREA SI CONCURENTA DIN ZONA

Datorită în principal concurenţei acerbe care există la nivel global, a convinge un


potenţial client să cumpere spaţiu de cazare într-o pensiune nu este un lucru tocmai uşor. Clientul
are la dispoziţie o varietate uriaşă de oferte şi de alegeri pe care poate să le facă. De aceea,
strategia de marketing adoptată trebuie să ransmită într-un mod cât mai eficient cu putinţă acele
elemente care disting pensiunea noastra de altele. Fiecare pensiune sau zonă turistică are o
poveste unică de spus.
Pensiunile şi cabanele din zona Transfagarasean şi Mărginimea Sibiului sunt la mare
căutare. Proprietarii de pensiuni din judeţul Sibiu, deseori au fost luaţi prin surprindere de
cererea mare de locuri de cazare pentru zilele de Paşte, de 1 Mai, de Craciun si Revelion, mai
ales de cand Sibiul a fost anul trecut Capitala Cultural Europeana. Explicatia ar fi accea ca foarte

35
multi oameni au dorit sa cunoasca indeaproape Sibiul, si totodata au ramas surprinsi de
minunatiile locului, promitand ca se vor intoarce intr-o vacanta de neuitat in zona Sibiului, mai
ales ca de ceva vreme agroturismul a luat amploare si in Romania. Pe de altă parte anul acesta,
faptul că ziua de Paşte va fi pe 27 aprilie, deci foarte aproape de 1 Mai, face ca românii să se
gândească la o minivacanţă de vis în acea perioadă. Majoritatea pensiunilor din mijlocul tarii
Oltului ofera servicii ireprosabile, locurile de cazare fiind ocupate din timp de catre doritorii de
vacante reusite atat in preajma sarbatorile importante ale romanilor cat si plin sezon de vara sau
iarna.
Cerea pentru pensiunile din comuna Cartisoara este foarte mare, majoritatea pensiunilor
fiind ocupate in permanenta, asta si datorita peisajului deosebit si amplasarii comunei, avand in
vedere ca este situata pe ambele maluri ale raului Balea si la doar 52 Km de orasul Sibiu. Cerea
de turism este influentata deasemenea de importanta rezervatie naturala Balea, care include
circul glaciar Balea, lacul galciar cu acelasi nume, aflat la 2034 altitudine, fiind cel mai mare lac
glaciar din muntii Fagaras. Multi turisti vin special in zona Sibiului, datorita climatului alpin rece
si racoros, in perioada verii fiind necesara o escapada din marile orase, din ce in ce mai poluate.
Comuna Cartisoara devine un loc de atractie important datorita si bisericilor pe
care le gazduieste, considerate adevarate monumente arhitecturale, construite din anii 1800, si
anume Biserica Ortodoxa cu Hramul “Santul Nicolae” si Biserica Ortodoxa cu hramul “Buna
Vestire”. Cea din urma este construita in stil romanic, în forma de nava, din piatra de râu şi
cărămidă. Lângă aleea de intrare în biserică există o troiţă din piatra cu Rastignirea Domnului,
zugravită de Matei Purcariu Timforea. Biserica deţine numeroase obiecte de valorare istorică şi
artistică: cărţi vechi de cult, Ciaslov-Târgovişte, 1715, Antologhion Râmnic, 1743, Cazanii-
Bucureşti-1768 s.a. Cererea mare de locuri in pensiunea “Vatra Cartisoarei” se datoreaza nu
numai serviciilor exceptionale si calitatii produselor, dar si faptului ca multi dintre turisti sunt
interesati de istoria comunei. Pensiunea “Vatra Cartisoarei” ofera, la cererea turistilor, o seara
sibiana, unde se serveste un meniu traditional zonei, si se povesteste istoria comunei Cartisoara,
miturile zonei, precum si personalitatile proeminente ale comunei iar vacanta ofera gratuit vizita
la Muzeul Satesc.
Povestile se spun pana dimineata tarziu iar rachiul “Badea Cartan”, produs unicat obtinut
pe plaiul Cartisoarei, iti incita imaginatia. Acest rachiu este produs prin metoda traditionala si “
lamurit” din cele mai alese poame adunate cu multa truda si grija , ca iute si vartos sa alunece pe
gat in jos. Pentru turistii nostrii avem insa si cateva sfaturi in ceea ce priveste renumitul rachiu, si
anume: a nu se bea inainte de ora 8, a nu se bea pe stomacul gol, a nu se bea mai devreme de 16
ani si a se bea odata pe zi dar in fiecare zi. Pentru a fi mai presus de celelalte pensiunii, cat si
pentru ai face pe turisti sa-si amintesca cu drag de noi oferim la plecare un litru de rachiu, ceea
ce face ca turistul sa plece cu impresia pe care gazda si-o doreste. Dintre specialitatile serii
sibiene se inumara saramura de pastrav , miel la protap, ciorba de fasole cu ciolan si ceapa rosie
si, bineinteles, specialitatea din zona Cartisoara: placinta cu rabarbura .
Concuram cu vile de calitate superioara si foarte bine puse in istoria comunei, un
bun exemplu este Vila Paltinu, fostă reşedinţă a lui Nicolae Ceauşescu, care in orice perioada a
anului este ocupata atat de turisti simpli, care doresc o vacanta relaxata, dar mai ales de
personalitatile mondene.
„Nu ni s-a mai întâmplat să n-avem locuri la vilă“, asa a raspuns intr-un comunicat de
presa managerul general de la Bâlea SA, Marius Olariu. “După 17 ani, timp în care nu a suferit
aproape nicio schimbare, fosta vilă a lui Nicolae Ceauşescu se va renova şi va urca la trei stele,
de la două, câte are în prezent”, drept dovada si numarul mare de turisti pe care il au. Pensiunea
“Vatra Cartisoarei” face cu usurinta fata concurentei din ce in ce mai puternice, dotorita

36
multiplelor dotari, serilor speciale, personalului si meniului foarte bine pus la punct, dar si
datorita zonei foarte linistita dar tot odata in centrul atentiei.
Pentru a atrage turistii, am hotarat sa schimbam in functie de sezon, eveniment si turisti,
programele de petrecere a timpului liber, excursiile organizate in cadrul pachetului de sercivii
oferite, serile sibiene ramanand vestite pensiunii noastre. Asadar vara propunem turistilor
sporturi nautice cum sunt plimbari cu caiacul sau cu barca pe lacul Vidraru, drumetii cu bicicleta
in satele vecine, la Valea lui Stan, pescuitul pentru cei care au acest hobby, si daca se prinde si
pastravul, peste care populeaza cel mai bine raul Cartisoara, seara se serveste diverse specialitati
din pastrav, gatite impreuna cu turistii. Iarna sportul isi gaseste singur teren de joaca, se poate
schia pe versantii nordici ai caldarii Balea si a vailor invecinate. Multi dintre turistii care ne calca
pragul pensiunii, vin datorita ideilor ingenioase de petrecere a timpului. Avem foarte multi turisti
care sunt pasionati de Speologie, o ramura sportiv turistica care se dezvolta cel mai bine in zona
sibiului, avand in vedere cele peste 35 de pesteri din masivul Fagaras, printre care amintim cea
mai mare pestera din tara situata la altitudinea de 2506 m care prezinta în interior gheata, cea mai
dezvoltata si ramificata în sisturi pestera din tara care ocupa si locul 7 în lume ca dezvoltare.
Pensiunea, “Vatra Cartisoarei” este la mare cautare de catre turisti si datorita faptului ca
practica preturi accesibile oricarui om, iar pentru grupuri organizate face reduceri substantiale, cu
mult comparative fata de concurenta. Deasemena ofera tabere, vacante ideale pentru tinerii
casatoriti, organizeaza petreceri si revelioane, toate la cererea turistilor, asta reprezentand foarte
mult atat pentru profitul pensiunii dar si pentru fidelizarea clientilor.
Pensiunea “Vatra Cartisoarei” pentru a pastra clientii si ai multumi, dar mai ales pentru
ai face sa se reintoarca la pensiunea noastra are o anumita politica de marketing ca atunci
cand turistii sunt la gretar in curte, unde atmosfera este relaxanta si se deapana amintiri in
compania focului, ii surprindem placut cu un aparat de fotografiat facand o poza de grup sau
altele in diverse ipostaze. Pozele sunt oferite cadou de catre gazda, urmand ca acestea sa fie
trimise pe e-mail sau posta turistului, impreuna cu noua oferta pentru un urmator eveniment.
Avantaje oferite clientului de catre pensiunea noastra
Pensiunea este dotata cu camera mare de oaspeti ceea ce implica cazare pentru familii cu spatiu
suficient , camerele au baie proprie ceea ce confera turistului intimitatea de care are nevoie,
priveliste montana cu posibilitatea de admirare a peisajelor din camera, restaurant – un loc bun
pentru a lua masa, inchiriere de biciclete pentru plimbarile din imprejurimi, precum si camera cu
jocuri.

5.2 MODALITATI DE PROMOVARE A PENSIUNII

Promovarea pensiunii este foarte importanta intr-o activitatea turistica. Primul pas în
construirea unei identităţi a mărcii pentru pensiunea sau produsul turistic pe care dorim
să îl promovam este crearea unei imagini. Acest lucru începe cu elaborarea unui slogan (a unei
devize) : “ ACASA VA CAPATA UN NOU SENS”, in cazul nostru.
Sloganul pe care il avem a devenit imaginea pensiunii si a produselor turistice care ne
apartin, fiind foarte important pentru un potential turist. Sloganul are puterea de a comunica
potenţialului client felul în care acesta va putea face parte din experienţa ce i se propune şi ce fel
de aşteptări poate să aibă. După ce a ajuns ca sloganul nostru sa fie recunoscut, deviza valorează
cât o mie de cuvinte la un loc. Sloganul nostru a fost conceput in asa fel incat sa fie distinct in
multimea firmelor de turism, este unul indraznet, autentic si ne reprezinta cu adevarat.
Un important atu pe care pensiunea “Vatra Cartisoara” il are, este acelea ca participa la
programul “ Vacanta la tara”, program initiat de Ministerul Transporturilor Constructiilor si

37
Turismului, in vederea promovarii turismului rural si atragerii turistilor straini in pensiunile
agroturistice din Romanie. Programul se desfasoara in perioada 1 mai – 15 iunie iar oferta
cuprinde pachete de 5 nopti cazare ( loc in camera dubla) cu mic dejun la un tarif 450 ron.
Totodata promovarea pensiunii “Vatra Cartisoarei” se face si prin intermediul mai
multor agentii de turism, avem brosuri si pliante, pe care le schimbam in functie de sezon si
eveniment, deasemena avem reclama in ziare si reviste, in ghiduri de calatorie, dar mai ales avem
o pagina de internet frumos structurata, actualizata lunar, prin intermediul careia promovam cel
mai bine pensiunea noastra. Strategiile noastre de marketing include publicitatea facuta la radio,
uneori la televizor si mergem cu oferta nostra la targurile nationale si internationale de
specialitate ori de cate ori avem ocazia.

CAPITOLUL VI

ANALIZA PIETEI

În definirea pieţei turistice specialiştii pleacă de la mai multe elemente, şi anume:


a) produsul turistic, respectiv ansamblul serviciilor care-l formează
b) firmele care asigură prestarea serviciilor ce compun produsul turisticşi care reprezintă
purtătorii ofertei
c) consumatorii de turism (purtătorii cererii)
d) spaţiul economico-geografic în cadrul căruia au loc actele de vânzare-cumpărare ale
produselor şi serviciilor turistice
e) intervalul de timp avut în vedere.

Pentru a avea o imagine completă a pieţei turistice trebuie să luam în considerare ambele
laturi ale sale: cererea – materializată prin consum şi oferta – materializată prin producţie. Piaţa
turistică este zona de interferenţă a acestora, particularităţile sale rezultând din particularităţile
lor:
- în primul rând, contactul cu oferta turistică se ia numai la locul consumului. Decizia
de achiziţionare a produsului turistic este luată în raport cu „imaginea” ofertei,
constituite pe baza informaţiilor acumulate şi sintetizate de potenţialul consumator pe
parcursul procesului decizional;
- în al doilea rând, piaţa turistică este supusă la numeroase fluctuaţii datorită faptului că
oferta este rigidă (datorită inseparabilităţii şi perisabilităţii) în timp ce cererea este
instabilă şi elastică. Ajustarea ofertei la cerere este foarte dificilă, fiind oricând
probabilă apariţia unor neconcordanţe (ofertă abundentă şi cerere mică, cerere mare şi
ofertă necorespunzătoare, ofertă dispersată şi cerere concentrată etc.);
- în al treilea rând, pentru a avea loc întâlnirea cererii cu oferta este necesară
deplasarea clientului în spaţiu, de multe ori pe distanţe considerabile;
- în al patrulea rând, piaţa turistică este o piaţă puternic segmentată, mergându-se chiar
până la individualizare;

38
- în al cincilea rând, piaţa turistică este o piaţă multidimensională, în sensul că rareori
intervine o singură persoană în procesul de cumpărare a unui produs turistic. În
procesul decizional de cumpărare pe această piaţă întâlnim iniţiatori, influenţi,
decidenţi, plătitori, utilizatori;
- în al şaselea rând piaţa turistică este una cu risc accentuat. Riscul este atât de partea
turiştilor (care achiziţionează un produs fără a avea posibilitatea să-l testeze mai întâi,
doar pe baza „percepţiei” pe care îl au despre el, urmând ca consumul să aibă loc la
un oarecare timp după cumpărare) cât şi de partea întreprindelor: aşteptările clienţilor
sunt dificil de previzionat, iar dacă în final vor fi nesatisfăcuţi cu greu vor reveni.

Clasificarea pieţelor turistice

Pieţele turistice pot fi clasificate prin prisma a patru criterii:

I Nivelul de la care este privită, adică dacă ea se referă în special la produsul turistic sau
la firma de turism
II Obiectivele urmărite cu precădere de diferite categorii de turişti
III Întinderea geografică
IV Perioada de timp vizată

Cercetarea de piaţă este un ansamblu de activităţi prin intermediul cărora, folosind tehnici
şi procedee specifice, se asigură alegerea, analiza şi utilizarea datelor cu privire la anumite
aspecte ale acesteia, în vederea adoptării deciziilor şi strategiilor de marketing.
În funcţie de obiectivele pe care şi le propun, studiile de piaţă pot fi clasificate utilizând
următoarea tipologie:
- cercetări exploratorii, prin care se defineşte problema de cercetat, se clasifică ipotezele
de lucru precum şi alte aspecte privitoare la cercetare;
- cercetările descriprive urmăresc evaluarea principalelor caracteristici ale pieţei utilizând
o gamă largă de metode statistice;
- cercetările explicative (cauzale) prin care se încearcă punerea în evidenţă a unor relaţii
de tip cauză-efect între varibilele pieţei turistice. Aici se utilizează cu precădere metode
econometrice;
- cercetări previzionale care îşi propun anticiparea evoluţiei variabilelor de marketing în
viitor;
- cercetări experimentale, utilizate pe larg în marketingul turistic, bazate pe teste de
marketing;
- cercetări motivaţionale, orientate spre cauzele care influenţează comportamentul
turistului;
- cercetări instrumentale cu ajutorul cărora se selectează şi se pun la punct instrumentele
şi tehnicile de investigare.
În funcţie de domeniile pe care sunt centrate pot fi identificate:
- studii de piaţă generale care-şi propun măsurarea şi previzionarea volumului de vânzări
şi a veniturilor;
- studiul consumatorilor care urmăreşte estimarea nevoilor, percepţiilor, aspiraţiilor,
atitudinilor etc. acestora;
- studiul produselor turistice şi a preţurilor aferente;
- studii promoţionale care evaluează reacţia clienţilor potenţiali la campaniile publicitare;

39
- studiul distribuţiei;
- studii de evaluarea a performanţelor şi de monitorizare, vizând în principal măsurarea
satisfacţiei consumatorilor de produse turistice.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Ca si concluzie am putea spune ca pensiunea agroturistica “Vatra Carisoarei” intru-un


spatiu rural, ofera cazare, liniste si confort intr-un cadru natural deosebit de ce are nevoie
turismul rural in Romania. Serviciile de cazare sunt optime pentru a petrece clipe de neuitat
impreuna cu familia, prieteni sau colegii.
Pensiunea este rezervata pe parcusul verii in totalitate neputand din pacate sa faca fata
cererii mari. De aceea ne propunem ca in acest an sa incepem lucrarea la o nous contructie, adica
o noua casa in care sa ne putem primi turistii.Astfel nom creste numarul locurilor de cazare si
numarul celor care vorputea admira aceste frumoase peisaje din zona.De asemenea ne propunem
sa ne achizitionam un microbuz pentru a putea plimba turistii si in zonele mai indepartate, dar
care nu pot fi ratate.

40
BIBLIOGRAFIE

http://cartisoara.xhost.ro/
http://primariaonline.ro/primarii/Sibiu/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartisoara,_Sibiu
www.romaniaturistica.com/ghidul-turistic/transfagarasanul.html
www.sabin.ro
www.gov.ro/presa/afisare-presa.php?idrubricapresa=1&tip=1
Guvernul Romanie Hotarare privind clasificarea structurilor de primire
turistice
www.manastireabrancoveanu.ro/pprinc.html
www.romanialibera.ro/a120907/frumosii-cai-de-la-herghelia-radauti.html
www.cjsibiu.ro/ro/hotarari/detaliuhot.php?Id=727
10.Literat Valeriu, Biserici vechi româneşti din Ţara Oltului, Cluj-Napoca, 1996.
www.turistinfo.ro
www.tourismguide.ro
Strategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 - 2007 - 2013

41
42