UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

A BANATULUI DIN TIMIŞOARA

REFERAT LA DISCIPLINA AGROTURISM

STUDENT:
ANUL III IMAPA, GR. 632 A

TIMIŞOARA
2010

1
TEMA REFERATULUI: PENSIUNEA
AGROTURISTICĂ AMBIENT

2
 CUPRINS

Pag.

Introducere 4

Capitolul1 Caracteristici generale ale zonei 5

geografice de aşezare a pensiunii
agroturistice

1.1. Descrierea zonei din punct de vedere 5

geografic

1.2. Obiective turistice 6

1.3. Obiceiuri şi tradiţii sibiene 8

Capitolul2 Descrirea pensiunii agroturistice 9

2.1. Prezentarea Pensiunii 9

2.2. Localizarea Pensiunii 12

2.3. Obiective Turistice 13

Capitolul3 Realizarea unui meniu în cadrul 18

pensiunii

3.1. Gastronomia Sibienilor 18

3.2. Întocmirea meniului 18

3.3. Analiza comparativă a două produse din 20

meniu
3.4. 20
Agrement şi voie bună

Bibliografie 21

3
INTRODUCERE

Agroturismul este activitatea de primire şi ospitalitate realizată de

întreprinzătorii agricoli individuali sau asociaţi precum şi de familile lor
utilizând propria întreprindere (gospodarie, exploataţie) sau una închiriată astfel
încât activitatea desfăşurată să fie într-un raport de complementaritate cu
activitaţile aferente cultivării terenului, silviculturii şi creşterii animalelor,
acestea trebuind să constituie şi în continuare activităţi principale.
AGROTURISMUL este o formă complexă de turism ce ofera oamenilor care
vor să se relaxeze, iubesc natura, cultura şi arta populară, posibilitatea de a-şi
petrece timpul liber în gospodăriile familiilor ţărăneşti.
Agroturismul cuprinde două mari laturi şi anume:
- activitatea turistică propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de alimentaţie
– pensiune, circulaţie turistică, prestarea serviciilor de bază şi suplimentare;
- activitatea economică agricolă practicată de prestatorii de servicii agroturistice,
concretizată în producerea şi prelucrarea primara a produselor agroalimentare în
gospodărie şi comercializarea acestora direct către turisti sau prin diferite reţele
comerciale.
Apare, astfel dorinţa individului de părăsire temporară a locului de muncă, spre
zone liniştite, lipsite de poluare, în care natura să fie „cea mai buna prietenă a
evadării”, pentru mişcare, odihnă, recreere, petrecere a timpului liber. Aceasta
dorinţă este facilitată de reducerea orelor saptămânale şi a zilelor săptâmânii de
lucru, precum şi de creşterea numărului zilelor destinate concediilor de odihnă,
proces care de-a lungul anilor suferă o transformare în direcţia fragmentării
acestora.
Ambianţa în care se află oferta turistică trebuie sa fie atractivă, dar în acelasi
timp ea trebuie sa fie obligatoriu subliniată şi oferită ca un buchet de flori bine
asortat, capabil să smulgă admiraţia, să impresioneze, să se imprime în memoria
turistului nu numai ca o amintire plăcuta, de excepţie, dar şi ca o rechemare
insistentă.
Gospodăria este structura de primire turistică cea mai reprezentativă pentru
agroturism, aici împletindu-se armonios primirea si găzduirea turiştilor cu
serviciile de servire a mesei, care includ oferirea unor alimente proaspete şi
băuturi din surse proprii, locale, precum şi cu serviciile ce cuprind activităţi de
destindere şi animaţie cuprinzând elemente legate de artă şi creaţia populară, de
manifestările etnofolclorice, tradiţii, sărbători, specific locale.

4
 CAPITOLUL 1
CARACTERISTICI GENERALE ALE ZONEI
GEOGRAFICE DE AŞEZARE A PENSIUNII
AGROTURISTICE

1.1. Descrierea zonei din punct de vedere geografic

Pensiunea agroturistică se află în Sudul Transilvaniei, mai exact în Judeţul

Sibiu.
Judeţul Sibiu este situat în centrul României la răscrucea drumurilor
comerciale dintre est şi vest, dintre Balcani şi Europa Centrala. Suprafaţa de
5
5.422 km pătraţi, reprezintă 2,3% din teritoriul ţării. Refieful judeţului, cu
înălţimi cuprinse între 2.535 m - Vf. Negoiu şi 28 m - lunca râului Târnava
Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ
30% din suprafaţă este acoperită de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cîndrel, 50% este
acoperit de platourile Târnavelor, Hartibaci şi Secaşe străbătute de văi adânci.
Cursurile de apă sunt egal distribuite pe toată suprafaţa judeţului şi includ
râurile, cele mai importante: Olt, Târnava, Cibin şi Hartibaci, lacurile naturale -
glaciare şi sărate - şi lacuri artificiale pentru irigaţii, hidroenergie şi recreere.
Temperatura medie anuală este de 22° C. Dintre resursele naturale ale
judeţului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate şi alcătuite
aproape exclusiv din gaz de puritate înaltă. Un depozit de marmură a fost
descoperit şi se află în exploatare în Valea Porumbac, în timp ce judeţul mai are
resurse de nisip, argilă, pietriş, etc, folosite ca materiale de construcţii. Alte
resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judeţului Sibiu,
păşunile, fâneţele, terenurile agricole cu flora şi fauna bogate. Bogatul
patrimoniul natural al judeţului Sibiu este reprezentat de şase rezervaţii naturale
de mare valoare ştiinţifică şi turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului,
depozitele de calcar de la Cisnădioara şi Turnu Roşu, rezervaţia din Valea Sîrba,
şi lacurile Bîlea şi Iezerele Cindrelului.
Munţii acoperiţi de păduri de foioase şi conifere şi dealuri acoperite de
faneţe şi livezi, câmpii, râuri, lacuri cu ape proaspete şi lacuri sărate - toate
aceste daruri date de natura acestui judeţ situat in partea sudică a Transilvaniei.
Relieful variat şi clima temperată fac posibil ca în localităţile montane să existe
zăpadă 5-6 luni pe an şi transformă acest judeţ într-un loc special de atracţie
pentru turiştii români şi străini.
La aproximativ 30 km depărtare de Sibiu, la 1450 m deasupra nivelului
mării, se găseşte staţiunea Păltiniş. Pădurile de conifere, aerul ozonat sunt bune
remedii pentru boli nervoase şi ale sistemului respirator. Iarna, aici este un loc
ideal pentru sporturile de iarnă, având pârtii de schii dotate cu telecabine şi
teleschiuri.
O zonă specială este Mărginimea Sibiului cu cele 18 localităţi de la poalele
Muntelui Cîndrel, acoperind o suprafaţă de 200 km pătraţi. Locuitorii sunt
cunoscuţi ca păstori care păstrează obiceiurile tradiţionale, costumele populare şi
arhitectura specific romanească.

1.2. Obiective Turistice

Monumente istorice:
În Sibiu, reşedinţa administrativă a judeţului, se găsesc multe puncte
turistice interesante şi muzee. Acest oraş este menţionat documentar din
perioada 1192-1196, sub numele de Cibinium, Villa Hermani, în secolele XII-
6
XIII şi Hermanstadt în 1366. Sibiu a fost unul din oraşele reformei luterane. Aici
a trăit marele umanist Nicolae Olahus pentru o perioadă lungă de timp. Printre
monumentele acestui oraş se numără: Turnul Scărilor, construit în secolul al
XIII-lea, Piaţa Măcelarilor, Turnul Vechii Primării, Universitatea saxonilor
transilvăneni, Biserica Franciscană, Turnul Tâmplarilor, Turnul Blănarilor,
Muzeul Bruckenthal cu colecţia de artă a baronului Samuel Brukenthal,
consilierul reginei Maria Teresa şi guvernatorul Transilvaniei (1777-1787).
Langă Sibiu, în satul Biertan se gaseşte inscripţia "Ego Zenovius votum poseni"
(Eu, Zenovius, mi-am ţinut cuvantul) care datează din secolul al IV-lea. Această
inscripţie dovedeşte că aici era o comunitate creştină şi se găseşte o biserică
fortificată cu patru turnuri, fiind una dintre cele mai importante biserici din
Transilvania. Alte pucte turistice de interes sunt: oraşul Cisnădie şi Selimblir
unde în 1599 a avut loc bătălia dintre Voievodul Mihai Viteazul şi Andrei
Bathory; zona Hartibaciu. Mai trebuie menţionat agroturismul, posibilităţile de
cazare sunt în hoteluri, hanuri, pensioane, case tărăneşti şi tabere şcolare.
Referindu-
ne la Sibiu
se poate
spune că
este judeţul
cu 18
muzee şi
case
memoriale.

Caracteristice Sibiului sunt Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizaţiei Populare

Tradiţionale "Astra", Muzeul de Istorie şi Muzeul de Istorie Naturală.

În ansamblul vieţii culturale sibiene, o vie activitate o desfăşoară Teatrul

de stat "Radu Stanca", cu cele două secţii, română şi germană, Biblioteca
"Astra" având sediul în Palatul Asociaţiei Transilvane pentru Literatură şi
Cultura Poporului Român şi care prin mărimea şi valoarea fondului de carte
impune cultul faţă de cuvântul tipărit, Filarmonica, Teatrul pentru copii şi tineret

7
"Gong", Şcoala de arte, Centrul judeţean al creaţiei populare "Cindrelul - Junii
Sibiului", cărora li se alătură cele 8 case de cultură municipale şi orăşeneşti, 53
cămine culturale, 5 cinematografe şi 291 biblioteci.
Prin aceste instituţii de cultură se asigură revigorarea identităţii culturale
şi naţionale, a sentimentului de apartenenţă la cultura şi civilizaţia latină, aportul
culturii româneşti în conceptul culturii europene şi universale, precum şi vocaţia
de originalitate şi deschidere a poporului român.

1.3. Obiceiuri şi tadiţii sibiene:

Obiceiurile tradiţionale se pastrează şi astăzi, ele fiind legate de anumite

momente din viaţa omului, de viaţa socială, de sărbători:
piua de ulei – este o instalaţie confecţionată din lemn, utilizată de săteni
pentru obţinerea uleiului din seminţe de dovlec.
Butea sau Ceata Junilor este un obicei legat de sărbătorile de iarnă. Se
alege o "gazdă" unde "ficiorii" învaţă colinde, un jude, un vornic si un
crâsmar. Înainte de sărbători junii ridica în piaţa satului un brad frumos, apoi,
îmbrăcati în costume populare joacă dansuri populare specifice ,în târg şi pe
la casele oamenilor, de la Crăciun şi pâna la Anul Nou; Colindatul se face în
fiecare an în Ajunul Crăciunului. Grupuri de colindători, fete, baieţi, copii
sau adulţi merg la colindat din casă în casă, fiind răsplătiţi dupa datina cu
mere, nuci şi covrigi.
Opăitatul este un obicei practicat cu o saptămână înainte de începutul
postului mare. Baieţi de 10-15 ani se urcă pe dealurile din apropiere (Unghiul
Măguricii, Calea Noua, Zapozi, Budu) unde "opăitează". Îsi pregatesc din
timp opaite şi potângi (lemne, bâte etc.) iar când se înnopteaza le aprind şi le
rotesc în jurul capului strigând formule specifice;
De Ispas batrânii îşi fac brâie de leustean cu care se leaga la mijloc în
credinţa ca vor scăpa de boli. Se zice că în ziua de Ispas creşte iarba cea mai
grasă.
Obiceiuri păgâne

Înaintea sărbătorilor de iarnă era pentru sibienii de altădată timpul

obiceiurilor păgâne de aflare a norocului, a rodului sau a ursitei. În Mărginimea
Sibiului exista obiceiul numit "vrijitul" - aflarea ursitei pentru feciorii şi fetele
nemăritate. "Se puneau pe masă 9 farfurii şi nouă căni sub care se ascundeau
diferite obiecte cum ar fi inele sau piepteni.Dacă descopereau un inel însemna că
vor avea un soţ bogat iar pieptenele arăta un sortit răutăcios.

În ajun de Crăciun pomii erau ameninţaţi cu bâte de lemn pentru a rodi mai
bine iar ultimele spice de grău lăsate pe câmp trebuiau descântate recoltă bogată.
8
Tot la sfârşitul lunii decembrie se făcea şi calendarul de pâine: "Se împlânta în
pâine un cuţit trecut prin zeamă de ceapă - dacă anul era bogat în grâu pâinea
devenea roşie, vânătă pentru fân şi albastră-galbenă pentru porumb".

CAPITOLUL 2
DESCRIEREA PENSIUNII AGROTURISTICE

2.1. Prezentarea pensiunii

Pensiunea Ambient este o casă tradiţională cu o curte interioară pavată
cu piatră de râu.Pensiunea Ambient clasificată la 3 margarete, este rezultatul
îmbinarii unui exterior în stil rustic, cu un interior tradiţional şi primitor.
În timpul verii, locul ideal pentru luat masa afară, la umbră, admirand
florile din curte. La numai 100 m, familia are o livadă mare cu pomi fructiferi
(meri, gutui, pruni, visini) şi grădina de legume. Familia mai dispune de o
microferma de animale dar şi cateva hectare pe care cultivă cereale, legume, şi
alte culturi necesare atat pentru a satisface plăcerea turistului de a-i servi un
meniu sănătos, cît si pentru animale. Gazda este pricepută în gastronomie,
specialităţile casei fiind sarmalele în foi de viţa şi tocană la ceaun.
In curte găsim înca o casa, mai mica cu 5 camere duble cu baie proprie şi
cu living.
Locuri: în 2 clădiri 15-18 locuri.

9
Prima clădire:

La parter:

10
 Living
 Punct sanitar
La etaj:
 3 camere decomandate
 2 camere comandate
 2 pucte sanitare
A doua clădire:
 Living
 3 camere duble cu punct sanitar propriu

Facilităţi – Servicii oferite la pensiune:

 1 baie comună cu boiler electric
 hol cu canapea şi priveliste spre curte
 sufragerie cu canapea şi TV color
 Foişor, grătar
 Masa la cerere / pensiune completa cu bucate tradiţionale precum: balmoş,
sarmale, ciorbe acre ardeleneşti, ciorba de viţel cu galuşte,şniţele cu
sos,papricaş, plăcinte cu branză, plăcinte cu mere,deserturi preparate in casa
dupa reţete moştenite în familie,ţuică din prune sau alte fructe, vinul casei,şi
orice alta preferinţă a turiştilor.

 Organizare evenimente speciale

 Loc de joacă pentru copii
 Curte cu loc de parcare
 Încalzire cu sobe de teracota cu lemne
 Fermă proprie (porci, gaini, taurine, ovine, si 3 cai), cursuri de călărie.
 Loc de luat masa afara sub bolta de viţa de vie
 Transfer auto la / de la Sibiu
 Animale de companie acceptate.

Tarifele puse la dispoziţia dumneavoastra de către Pensiunea Ambient sunt:

 80 lei cazare pe zi / persoană.

 în functie de preferinţele dumneavoastră, Pensiunea Ambient vă poate oferi şi

meniul complet (60 lei) care constă în:

o Mic dejun + desert:- 15 lei

11
 o Prânz + desert:- 25 lei

o Cina + desert:- 20 lei

Ferma familiei se află la o distanta de 1 km faţă de pensiune, astfel ca nu

incomodează deloc activitaţile sau momentele în care turiştii se vor
relaxa.Gazda împreună cu soţia si cei 3 copii se ocupa de pensiune si de
fermă,însă pentru muncile gospodăreşti mai există 3 angajaţi şi rude ale familiei.

2.2. Localizarea pensiunii

Pensiunea Ambient, este situată pe Valea Cibinului, la 20 Km de Sibiu, la

ieşirea din localitatea Gura Râului, in direcţia Cheilor Cibinului.
La doar 17 Km de Sibiu, Gura Râului, strărveche aşezare românească, situată pe
valea Cibinului, la poalele Munţiilor Cîndrel, în inima cunoscutului ţinut al
12
Mărginimii Sibiului la altitudinea de aproximativ 600m. Satul este de tip
compact , cu vatră amplasată pe valea râului Cibin, la gura de ieşire a acestuia
din munţi.
Gura Râului este locul ideal de plecare în drumeţii, ture cu bicicleta sau excursii
în munţi, vizitarea satelor din prejurul lor precum şi a ceţatilor bisericeşti-
saseşti din Cristian , Gîrbova, sau Slimnic.
Teritoriul comunei Gura Râului se bucură de existenţa câtorva locuri a căror
frumuseţe si importanţă economică vin în completarea locurilor pitoreşti ale
aşezării.
Relieful comunei este alcătuit din două părţi distincte: zona montană şi
zona depresionară.
Zona Montană este reprezentată de Munţii Cîndrel cuprinşi între Valea Sadului
şi Valea Someşului, cu vârful Cindrel 2244m.
Zona depresionară este reprezentată de piemontul colinar şi o mică parte din
terasele Cibinului. Cheile Cibinului au o lungime de 2 Km, au pereţi înalţi şi
abrupţi, în mare parte sunt formaţi din stânci golaşe. Sunt situate la 850m
altitudine având o diferenţă de nivel de peste 600m între punctul de pornire şi
vale.
În drumul spre Crăciuneasa există cel mai impunător brad din acestă zonă fiind
apreciat la 500 de ani.
Lacul Gura Râului s-a format în urma construirii barajului finalizat în anul 1981,
având o înalţime de 72 m şi este situat la altitudinea de 550m. În avalul barajului
este amplasată o microhidrocentrală de 3,8 MW.Lacul este utilizat pentru
alimentarea cu apă a oraşului Sibiu, producerea de energie electrica şi
regularizarea râului Cibin.
Lacul glaciar Iezerul Mare situate pe versantul Nordic al platoului Cîndrel la
1998 altitudine, a luat naştere dintr-un circ glaciar. Se remarca prin adancimea
pe care o atinge in partea de sud si datorita faptului ca din el porneşte izvorul
principal al Râului Mare. Lacul glaciar Iezerul Mic este situat în cealaltă parte a
platoului Cîndrel.
Pentru salvarea şi conservarea unui expresiv şi reprezentativ patrimoniu
care ilustrează modul de viaţa tradiţional, s-a înfiinţat în anul 1969 un muzeu
sătesc din donaţia a peste 1100obiecte.Expoziţia muzeală este prezentată în
incinta căminului cultural din localitate şi cuprinde obiecte de artă de toate
genurile: ţesături si alesături ornamentale, costume populare, lucrări în piele
şi lemn, mobilier, obiecte de uz casnic si gospodăresc, icoane pe sticlă ,casa
memorială "Aurel Decei" (1905 -1976 ) ,etc.

13
2.3. Obictive turistice
Monumentul istoric biserica Cuvioasa Paraschiva: începutul existenţei
acestui locas se pierde în negura vremii. O inscripţie lapidară aflată în
pridvorul bisericii pretinde ca anul zidirii ei ar fi 1202. Şi pentru că nici o
dovadă istorică plauzibilă n-a venit încă să confirme sau să infirme ipotetica
dată a zidirii acestei biserici, ea poate fi acceptată, urmând ca eventualele
cercetări ştiinţifice să decidă asupra adevărului istoric. În arhitectura bisericii
se remarcă trei etape distincte ca zidire, unite armonios prin stilul neo -
bizantin în formă de navă în care este construită. Naosul şi pronaosul au
constituit biserica initială, iar altarul şi mai apoi turnul au fost adăugate
ulterior între anii 1728 - 1830.
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil: iniţiatorul şi animatorul
ideii zidirii unei biserici monumentale la Gura Râului a fost mitropolitul
Andrei Saguna , şi ea s-a acreditat în conştiinţa gurenilor din vara anului
1847, când a avut loc vizita canonica a mareluiierarh.
Construcţia impresionează nu numai prin dimensiunea monumentală, dar şi
prin fresca interioară in stil bizantin realizată intre anii 1985-1995 de pictorul
sibian Ioan Cazilă.
Barajul de la Gura Raului:
Are o inaltime de 74 metri, iar in spatele lui s-a format un lac de
acumulare de 68 ha. Lungimea coronamentului este de 330 m. Lacul se află
situat pe Raul Mare, aproape de satul Gura Raului.

Date de contact
Nume pensiune:
Nume proprietar: Dobroiu Daniela
Adresă: Brumărele, nr 115/A
Telefon:
0356 455 544 – Pensiunea Ambient
E-mail: pensiuneaambient@yahoo.com

14
 Documentele necesare pensiunii

Planul pensiunii

15
 Cerere de obţinere a certificatului de clasificare

Către,
Ministerul Turismului

Subsemnata Dobroiu Daniela, cu domiciliul în localitatea Timisoara,

judeţul Timiş, strada Ana Ipatescu, nr.29 .
Vă rog să aprobaţi eliberarea certificatului de clasificare pentru
(pensiunea, ferma agroturistică) Pensiunea Ambient întruneşte criteriile de
clasificare la categoria 3 . Conform normelor emise de Ministerul Turismului.
Anexez documentele de clasificare:
• fişa de prezentare a (pensiunii, fermei de agroturistice) Pensiunea
Ambient cu precizarea modului de îndeplinire a criteriilor aferente categoriei de
clasificare solicitată;
• schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor,
întocmită conform modelului din OMT nr.20/1995;
• autorizaţia sanitară de funcţionare (aviz sanitar);
• autorizaţia sanitar-veterinară (aviz sanitar-veterinar);
• aviz P.S.I.;
• (eventual 1-2 fotografii ale pensiunii, fermei, locuinţei agroturistice)

16
 Semnătura,

Fişa de prezentare a fermei agroturistice

I. Date de identificare a fermei
1. Proprietar:
2. Domiciliul proprietarului:
Localitatea Timişoara, judeţul Timiş Cod 305500
Str. Ana Ipătescu, ap. 43, Telefon 0730315287
3. Adresa firmei:
Localitatea Gura Râului judeţul Sibiu Cod 22500
Str. Brumărele Nr. 115A Telefon 0356 455 544
II. Caracteristici privind construcţiile, instalaţiile şi spaţiile de folosinţă
comună – conform anexei 1 la OMT 20/1995
1. Starea de întreţinere şi aspectul general al clădirilor şi anexelor:
foarte bună, bună
2. Bucătăria dotată cu:
• maşină de gătit, reşou electric
• vase şi ustensile de bucătărie
• frigider, congelator
• instalaţie apă rece curentă
• instalaţie apă caldă
4. Spaţii pentru servirea mesei
5. 4.Reţea de canalizare (publică sau proprie)
5.Reţea electrică
6.Acces în camere de cazare şi grupuri sanitare
• decomandate (direct)
• prin alte camere de cazare
III. Caracteristici privind spaţiile de cazare
7.Număr maxim de locuri (paturi) într-o cameră
8.Capacitate de cazare
• Nr. camere cu 1 loc
• Nr. camere cu 2 loc
• Nr. camere cu 3 loc
• Nr. camere cu 4 loc
• Nr. camere cu 5 loc
9.Suprafaţa minimă a camerelor (mp)
• camera 1 loc
• camera 2 loc

17
 • camera 3 loc
• camera 4 loc
• dormitor în apartament
• salon în apartament
10.Camere cu grup sanitar propriu
11.Grup sanitar comun:
• 1 W.C. la 10 locuri
• 1 lavoar cu apă curentă caldă şi rece la 10 locuri
• 1 duş, cadă cu apă curentă caldă sau rece la 15 locuri
12.Încălzire cu sobe de teracotă sau alte surse admise de P.S.I.
13.Sursa de încălzire la camere de baie
14.T.V. în spaţiul comun
15.Radio în spaţiul comun
16.Telefon la dispoziţia turiştilor
CAPITOLUL3
REALIZAREA UNUI MENIU ÎN CADRUL PENSIUNII

3.1. Gastronomia Sibienilor

Gastronomia specifică zonei Sibiului, care poartă influenţa populaţiei de origine

germană şi maghiară. În meniurile restaurantelor veţi întâlni supele de pasăre şi
de vită, cu găluşte sau cu tăiţei de casă. Ciorbele sunt acrite cu oţet sau cu zeamă
de varză, dar există şi supe neacrite, cu multe legume şi multă carne. Des utilizat
în bucătăria sibiană este tarhonul a cărui aromă o întâlnim în ciorbele de cartofi,
de fasole sau de salată. Specifice zonei sunt supa de mere şi supa de vişine, a
căror reţete provin din bucătăria săsească. Din satele de oieri din Mărginimea
Sibiului provin preparatele în care ingredientul principal este brânza de oaie, în
special telemeaua. Influientele germanice şi maghiare şi-au lasat amprenta
asupra gastronomiei locale. Bucatele sibiene sunt gustoase, majoritatea
specialităţilor fiind bazate pe carne de porc, pasăre sau vită pe care vă invităm să
le savuraţi.

Specialitati întalnite în bucataria sibienilor: muşchi medieval, piept de pui

dracula, traista ciobanească, piept de pui cu sos, muşchi sasesc de vita,
piscacioasa de vita, ciorba ardeleneasca, mamaliguţa cu telemea de oaie la
cuptor si carnati ardelenesti.

3.2. Întocmirea meniului

18
 Meniu tradiţional

Zi Mic dejun Pret Pranz Pret Cina Pret

saptamana
1 OU FIERT CIORBA DE SPAGHETE
Luni SUNCA/SALAM, VARZA BOLOGNESSE
BRANZA ALBAPIEPT DE INGHETATA
TELEMEA,MASLINE, 12 lei PUI LA ASORTATA
GEM, UNT, 3 FELII CUPTOR CU 20lei 15 lei
PAINE PARJITA SOS
LAPTE/CEAI BECHAMEL SI
PIURE

OMLETA/2 OCHIURI SUPA DE ROSII RIZOTO DE PUI

Marti OUA, CARNACIORI, CU TAIETEI CARTOFI PRAJITI
BRANZA TELEMEA 12 lei GULAS DE 18lei CLATITE CI FINETTI 10 lei
MASLINE, UNT, GEM, 3 VITA CU
FELII PAINE PRAJITA CARTOFI
CEAI DE FRUCTE NATUR

OMLETA/2 OCHIURI CIORBA DE SNITEL DE PUI

Miercuri OUA, MASLINE, 2 FASOLE PARIZIAN CU
CRENWURSTI, BOABE SPANAC
MUSTAR, UNT, GEM, 3 13 lei SARMALE CU 15lei 7 lei
FELII PAINE PRAJITA MAMALIGUTA
LAPTE/CEAI FRUCTE

4 FELII PAINE ALBA CIORBA RULOU DE PORC IN

Joi SALAM/SUNCA, TARANEASCA SOS DE USTUROI SI
CASCAVAL DE LEGUME CARTOFI PIURE
CASTRAVETI/GOGSARI 11 lei COPANELE DE 20lei STRUDEL CU MERE 20 lei
MURATI, PUI CU
MUSTAR/KETCHUP LEGUME

3FELII PAINE PRAJITA, CIORBA CHIFTELUTE CU SOS

Vineri 3 CRENWURSTI, DOBROGEANA MARINAT SI
MUSTAR CU OU FASOLE CARTOFI
7 lei VERDE 15 lei PIUREBUDINCA DE 15 lei
SCAZUTA CU CIOCOLATA/VANILIE
CARNE DE
PORC

1OU FIERT, BRANZA CIORBA DE PUI MAMAL;IGUTA CU

Sambata TELEMEA, SALATA A'LA GREC BRANZA SI
VERDE 1 ROSIE, 12 CIOLAN DE 18 lei SMANTANA 6 lei
CASTRAVETE, GEM, 3 lei PORC CU
FELII PAINE PRAJITA, IAHNIE DE
LAPTE/CEAI FASOLE

3 OUA, CASCAVAL CIORBA LEGUME ASORTATE

Duminica GOGOSARI, CEAPA, TARANEASCA PULPA DE PUI
SUNCA, SMANTANA, 2 DE PUI STRUDEL CU MERE
PAINE PRAJITA OREZ CU
13 lei LEGUME SI 20lei 15lei
PIEP DE PUI LA
GRATAR

19
3.3. Analiza comparativă a doua produse din meniu

Produsul Cost(lei) Pret Nr.persoane Profit(lei) Contributia

vanzare(lei) totala la
profit
Cina(sambata) 4 lei 6 lei 5 persoane 2 lei 5×6-5×4=
10lei
Cina 10 lei 15 lei 6 persoane 5 lei 6×15-
(duminica) 6×10=30
lei

3.4. Agrement şi voie buna

Cine vine la Gura Râului iarna se poate bucura de pârtia de schi din sat, dotată
cu teleschi, masină de bătut şi tunuri pentru zăpadă sau pot alege staţiunea
Paltiniş care este la 18 km., plimbări cu sania trasă de cai, participarea la
slujbele ţinute în bisericile din sat, biserici care au o încarcatură istorică
deosebită. Vara plimbări prin padurile ce împrejmuiesc satul, excursii prin
munţii din împrejurimi: Gâtul Berbecului - 1.175 metri, Santa - 1.230 metri,
Cheile Cibinului, vârful Cindrel (2.244 metri ) şi Iezerele Cindrel - (1999 metri
Iezerul mare şi 1946 metri Iezerul mic), staţiunea Paltiniş, unde un important
obiectiv turistic îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul 3 al
secolului XX unde se află mormântul filozofului Constantin Noica , rezervaţia
naturală Lacul fără fund de la Ocna Sibiului este un monument al naturii cu
valoare geologică. Prezintă fenomenul de heliotermie. S-a format într-o veche
mină de sare prabuşită la 1775. Se mai numeşte şi Lacul Francisc sau Lacul
Lemnelor. Interesante de vizitat mai sunt şi aşezările săseşti cu biserici
fortificatedinTransilvania.

20
Activităţile practicate de turişti sunt numeroase, şi anume: mountain-bike,
pescuit sportiv, orientare, jocuri de echipă, datul cu sania, etc...

BIBLIOGRAFIE

1. http://images.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.sibiu.insse.ro/phpfiles/1096529507_1_1714254380.jp
g&imgrefurl=http://www.sibiu.insse.ro/main.php%3Fid
%3D404&usg=__8E86y2lNvSZL0JeRQjT_bpXGchA=&h=466&w=600
&sz=54&hl=ro&start=5&tbnid=w1UX9HTE-
PFZlM:&tbnh=105&tbnw=135&prev=/images%3Fq%3Djudetul
%2Bsibiu%26gbv%3D2%26hl%3Dro

2. http://facultate.regielive.ro/referate/turism/agroturismul-40185.html?
in=all&s=introduc%20agroturist

3. http://www.pensiuneanorica.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=3&Itemid=3&lang=ro

21