Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SECTIA TURISM-SERVICII
MAIA
CUPRINS:
3.5. Publicitatea
Anexe
Bibliografie
AGROTURISM
Cea mai complexa si completa retea de agroturism se gaseste in Uniunea Europeana, care a
acordat atentie acestei activitati, incurajand aparitia organismelor neguvernamentale sau
nationale care se ocupa de acest domeniu de activitate, creditand aceste activitati pe termen lung,
cu dobanzi foarte mici, scutind de taxe si impozite pentru activitati desfasurate mai mult de zece
ani, acordand sprijin logistic, profesional, financiar. Agroturismul este dezvoltat in Grecia,
Franta, Austria, Elvetia, Spania si Portugalia, Irlanda, Belgia etc. Analizand aceasta activitate
desfasurata pe teritoriul vest-european, se pot usor desprinde cateva trasaturi comune, care au
facilitat aceasta dezvoltare:
S-a incurajat si promovat dezvoltarea fermelor taranesti pe tot teritoriul rural fiind
lansat sloganul „un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice activitate in cursul
unui an intreg”. S-a ajuns astfel ca 2/3 din spatiul rural european sa practice agroturismul.
Statul incurajeaza si turistii sa se indrepte spre mediul satesc, mediatizand intens, prin
adevarate campanii publicitare mediul de viata taranesc, fermele agroturistice, facilitatile
obtinute prin practicarea acestei forme particulare de turism. De asemenea, prin introducerea
unor facilitati financiare, incurajeaza locuitorii urbani sa se indrepte spre zona rurala in
petrecerea vacantelor si a timpului liber. De exemplu prin introducerea cecurilor de vacanta cu
destinatia agroturismul, care sunt in anumite procente (care variaza de la tara la tara)
subventionate fie de stat, fie de firmele la care lucreaza respectivii turisti potentiali, a fost
puternic incurajat si stimulat turismul rural. Elvetia a introdus si „certificatele de vacanta”
obtinute prin cumpararea de actiuni in domeniul turismului, prin care detinatorul isi poate petrece
o saptamana pe an intr-o casa de vacanta in mediul rural. Certificatul este transmisibil si se poate
cumula pe mai multi ani.
Investitiile statului se manifesta si direct in agroturism prin construirea unor case de
vacanta (Austria, Franta, Elvetia) sau refacerea si modernizarea unora deja existente, parasite
si degradate. Aceasta ultima actiune este specifica Frantei si Portugaliei si este realizata de
autoritatilor locale. Franta a introdus astfel in sfera agroturismului, numeroase case si ferme
taranesti abandonate, transformandu-le in ferme agroturistice care sunt dotate cu toate instalatiile
moderne strict necesare si inchiriate pe diverse perioade turistilor. Cand nu sunt inchiriate,
administratiile locale au datoria de a le intretine. Turistii care inchiriaza astfel de case sunt
obligati sa achite o taxa de sejur comunitatii, care este folosita pentru intretinerea si eventual
dezvoltarea agroturismului in zona. Portugalia a restaurat, modernizat si inchiriat sau vandut
vechile conace, castele, ferme, case particulare parasite..
Activitatea de agroturism s-a diversificat incercand astfel sa cuprinda un numar cat mai
mare de turisti. Astfel sunt renumite activitatile agroturistice pentru tineri (hanuri de tineret –
Portugalia, adaposturi pentru tineri – Grecia, gites pentru copii si tineri - Franta), agroturismul
pentru familii, incercandu-se ca prin preturi modeste, sa se asigure conditii cat mai bine pentru
familii singure sau cu copii. Astfel, in Grecia, fermele taranesti sunt amenajate cel mai adesea
pentru a caza familii complete, in Franta sunt amenajate case turistice care sunt puse la dispozitia
turistilor, avand in mod obligatoriu bucatarie cu toate dotarile, grup sanitar cu apa calda si rece,
dus, chiuveta, WC, Australia a infiintat statiuni de odihna in mediul rural destinate numai
familiilor cu copii, Elvetia a construit casele de vacanta cu dotari strict necesare unei familii cu
copii etc.
Grija pentru mediu, pentru folosirea lui corecta, conservarea si dezvoltarea lui durabila.
Fiecare autorizatie eliberata pentru practicarea agroturismului, presupune semnarea de catre
practicantul acestei forme de turism unui contract prin care sunt stipulate conditiile legate de
protejarea mediului, de amenajare a spatiilor parasite, de ingrijire a spatiilor limitrofe fermei
taranesti. Sunt de asemenea semnate protocoale pentru asumarea raspunderii de protectie si
ingrijire a animalelor din arealul geografic respectiv, iar daca in gospodaria taraneasca sunt
crescute animale pentru transportul turistilor sau activitati de divertisment (calarie, plimbari cu
sania, cu caruta, cu sareta), proprietarul fermei isi asuma in scris responsabilitati legate de
ingrijirea in bune conditii, de protejare a lor.
Modernizarea discreta, dar persistenta a zonei rurale agroturistice. Exista in orice tara
stipulate clar conditiile minime de confort care trebuie asigurate turistilor. Este adevarat, aceste
modernizari nu trebuie sa afecteze arhitectura si culoarea locala, ci trebuie sa fie implementate
intr-un mod armonios, mascat, observandu-se practic doar serviciul prestat. Astfel Franta obliga
orice activitate agroturistica, chiar si cea de campare, sa aiba ca echipamente obligatorii: sursa de
apa potabila, grup sanitar bine amenajat, punct sanitar, WC. Grecia are zonele rurale atat de
moderne si de bine echipate, incat legislatia nemteasca obliga la respectarea arhitecturii si culorii
locale, conditiile de cazare si masa fiind subintelese. Austria are stabilite prin legislatie conditiile
pe care trebuie sa le indeplineasca o locuinta agroturistica, printre ele fiind si modernismul care
trebuie sa existe, fiind obligatoriu o dotare minima de amenajari necesare unui confort considerat
decent. Elvetia, prin satele de vacanta si coloniile de vacanta ofera turistilor toate dotarile
necesare pentru un confort considerat mediu, atat pentru familiile cu copii, cat si pentru
persoanele solitare. Portugalia, acorda credite in conditii deosebit de avantajoase fermierilor care
doresc modernizarea gospodariilor lor in vederea practicarii agroturismului.
Politica preturilor este comuna in Uniunea Europeana, agroturismul fiind considerat cea
mai avantajoasa forma de turism din toate formele cunoscute. Se poate spune chiar ca este un
turism social, pentru ca permite si familiilor cu venituri modeste sa-si petreaca vacante deosebite.
Franta are prin Federatia Nationala a Spatiilor de Cazare Rurala aproximativ 45000 de spatii, de
toate marimile, toate gusturile si toate preturile. Grecia considera ca aceasta forma de turism se
adreseaza claselor sociale cu venituri mici si medii, tarifele variind intre 40-60 DM pe zi. Acesta
poate fi si motivul pentru care cel mai mare numar de turisti provin din Grecia de est, iar pe
categoria de varsta, cei mai numerosi sunt tinerii proaspat angajati, deci cu venituri modeste.
Toate tarile din Uniunea Europeana au generalizat sistemul cecurilor de vacanta, sistem care
protejeaza familiile cu venituri modeste si le permite petrecerea vacantelor in mod placut, la
tarife rezonabile.
Toate aceste caracteristici promovate si puternic sprijinite de stat, au dat roade, Uniunea
Europeana avand in prezent cea mai buna retea de agroturism. Efectele acestei activitati sunt
benefice pentru zona rurala europeana, atat sub aspectul dezvoltarii si modernizarii acestor spatii,
cat si prin imbunatatirea nivelului de trai pentru locuitorii acestuia. Astfel, in Germania,
agroturismul este practicat de mai bine de 2/3 din spatiul rural, fermele nemtesti fiind extrem de
cointeresate sa investeasca si sa se dedice acestei activitati.
Franta are in prezent peste 400 de sate turistice, situate in 80 de departamente de deal si
munte, in aceasta activitate fiind antrenati peste 150000 de locuitori rurali.
In Elvetia, doi tarani din trei isi obtin veniturile din agroturism, acesta producand anual
5,6% din PIB si asigura locuri de munca pentru aproximativ 300000 de persoane.
Agroturismul in Romania
Agroturismul a avut primele ecouri in tara noastra in 1973. la acea data, prin Ordinul
Ministrului Turismului nr. 744, erau declarate „sate turistice”, 12 localitati rurale, care prin
respectivul ordin primeau si instructiunile minime de organizare si functionare. Un an mai tarziu
insa, ordinul devine desuet, prin interzicerea expresa a cazarii turistilor straini in locuintele
particulare din localitatile rurale. Practic, activitatea agroturistica era desfiintata. Se face totusi,
in final, o dispensa speciala pentru patru localitati rurale: Leresti, Sibiel, Crisan si Murighiol
(caruia i s-a schimbat insa numele in Independenta, ceea ce a creat confuzii printre turistii
straini), care insa erau supravegheate permanent.
Desi, in aceste conditii, agroturismul nu s-a putut dezvolta, localitatile respective si mai
ales specialistii in turism au avut un contract direct cu aceasta activitate, i-au intuit potentialul, au
putut trage concluzii privind exploatarea turistica si perspectivele sale. Desi practicarea
agroturismului nu este o activitate deloc noua in Romania, pana la inceputul anilor 1990 aceasta
a fost practic ignorata. Principalele reglementari si inregistrari statistice au aparut in 1994-1995,
perioada incepand cu care agroturismul inregistreaza o permanenta evolutie pozitiva.
Dupa 1990, la nivel national, s-a incercat reorganizarea acestei activitati, in primul rand
prin elaborarea unui pachet de legi care sa incurajeze aceasta activitate. Totusi, activitatea
agroturistica a demarat lent si a evoluat nesatisfacator.
In anul 1997, la nivel national existau 159 pensiuni agroturistice, cu o capacitate de cazare
de 783 de locuri. Numarul turistilor cazati in pensiuni agroturistice nedepasind in 1997 – 3000
turisti. In 2002, numarul pensiunilor agroturistice a crescut de aproape 3 ori, avand o capacitate
de cazare de 3623; iar numarul turistilor din acest an ajungea la 32000, crescand, deci, de peste
10 ori.
Tabelul 1.1
Pentru a sprijini dezvoltarea regiunilor rurale romanesti cu precadere a celor din zona
montana, prin elaborarea si punerea in practica a unor politici viabile, a fost creata in 1994
Agentia Nationala a Zonei Montane asimilata ca Directie Generala a Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei. Aceasta Agentie dispune de o retea de 28 de servicii de dezvoltare montana
judetene (doar judetele care au munti pe teritoriul lor), de un institut de montanologie la Sibiu si
de un Centru de formare si dezvoltare in Muntii Carpati, la Vatra Dornei. Din 1994, Agentia
Nationala a Zonei montane este reprezentata in Comitetul Director al Euromontana, iar din 1996
a devenit membru fondator conform noului statut al acestui organism. Printre realizarile obtinute
de aceasta agentie se numara si inceperea si sprijinirea activitatilor de agroturism montan, cu
rezultate deosebite in zona Bran – Moeciu, precum si actiunile Asociatiei Nationale de Turism
Rural, Ecologic si Cultural, care au numeroase filiale in tara.
ANTREC care a luat fiinta in 1994, are atributii importante in promovarea turismului rural
si agroturismului. Ea are 16 filiale amplasate in Maramures, Bucovina, Moldova Centrala,
Vrancea, Delta Dunarii, litoralul Marii Negre, Oltenia de munte, Muntii Banatului, zona Sibiului,
culoarul Bran-Rucar. Aceasta organizatie promoveaza si apara interesele membrilor sai,
conlucreaza cu organizatii omoloage din alte tari si cu EUROGITES, coordoneaza si colaboreaza
cu filialele judetene, organizeaza cursuri de pregatire si specializare in domeniul agroturismului,
constituie, constituie si exploateaza banci de date privind turismul rural si agroturismul national.
Au aparut forme diferite de activitate turistica: turismul rural, agroturismul, turismul verde.
Se face adeseori o identificare a acestor termeni, intre care, este adevarat, exista multe puncte
comune, suprapuneri, dar in mod cert si unele diferente care particularizeaza termenii si implicit
activitatile.
Astfel, cea mai frecventa confuzie se face intre turismul rural si turismul verde. La o
analiza mai atenta, se distinge totusi ca turismul verde presupune itinerarii in natura, cadrul
geografic fiind preponderent in decizia turistica. De exemplu: excursie la cascada Niagara,
ascensiunea unui munte etc., spre deosebire de aceasta, turismul rural presupune o activitate
turistica indreptata spre zona rurala. Este adevarat ca de cele mai multe ori aceasta zona apartine
unui cadru natural de exceptie, care implineste si completeaza sentimentele turistilor in sensul
satisfacerii depline a acestora. Totusi, cel putin teoretic, exista posibilitatea efectuarii unei astfel
de activitati fara acest criteriu natural. De exemplu: vizita la o gospodarie taraneasca, cu scop
didactic, pentru prescolari.
Agroturismul insa, desi este si el confundat cu cele doua notiuni are deosebiri si mai clare,
care il diferentiaza net de celelalte doua forme mentionate.
El este o activitate mult mai complexa, incluzand doua genuri de activitati: una pur
turistica, iar alta, tot de natura economica, cel mai adesea agricola (dar si de alta natura), care o
deserveste pe prima, o completeaza si intregeste. Tocmai pentru ca presupune o suita de activitati
bine corelate, agroturismul este mult mai apreciat atat de turisti: care beneficiaza de o gama mai
larga, mai cuprinzatoare si mai satisfacatoare de servicii, cat si de initiatorii activitatii, care au
posibilitati mai complexe de valorificare a resurselor materiale si umane din zona rurala.
Agroturismul mai este definit ca fiind „o forma de turism practicata in mediul rural, bazata
pe asigurarea serviciilor de cazare, masa, agrement si altele, in cadrul gospodariei, valorificandu-
se astfel, in mod superior resursele naturale si antropice ale zonei si contribuind la ridicarea
nivelului de trai al populatiei rurale”.
O alta definitie considera agroturismul „forma de turism practicat in mediul rural, care
foloseste (ca structura de primire turistica) gospodaria agroturistica, cu toate facilitatile ei.
Reprezinta cea mai eficienta cale de valorificare a resurselor locale, existente in mediul rural.”
Agroturismul este, comparativ cu turismul clasic, mai strict in ceea ce priveste conditiile de
vacanta. In plus, ia in calcul aspecte legate de efectele economice asupra gospodariilor taranesti
si localitatilor rurale, in ansamblul lor.
Radu Rey considera ca „in zonele de munte ce intrunesc conditiile necesare, turismul, in
forme organizate si imbinat cu agricultura montana, poate deveni o solutie complementara, de
sprijinire directa a dezvoltarii agriculturii, cresterii animalelor, cu efecte pozitive atat de natura
economica, cat si pe plan social. Agroturismul permite dezvoltarea unei game variate a industriei
mici, paralele cu revigorarea traditiilor si dezvoltarea unor servicii rurale complexe cu consecinte
benefice pentru locuitorii mediului rural.
agroturismului
Optiunea turistilor pentru una sau alta din formele de turism este rezultatul actiunilor
concomitente a mai multor factori care influenteaza dezvoltarea in ansamblu a circulatiei
turistice.
Promovarea si publicitatea. Sunt esentiale. Fara publicitate, o afacere oricat de reusita ar fi,
e ca si cum nu ar exista.
Diversitatea si calitatea serviciilor oferite. Paleta de servicii oferite clientilor trebuie sa fie
foarte bogata si de calitate superioara, aceasta in conditiile in care concurenta pe piata este foarte
acerba. Diversitatea si calitatea serviciilor oferite trebuie nu numai sa satisfaca cerintele
clientilor, ci ele trebuie sa vina in intampinarea acestora.
Agroturismul actioneaza asupra mediului rural in mai multe directii, toate insa convergente
in sensul cresterii nivelului de dezvoltare al spatiului respectiv:
a. astfel, se actioneaza in primul rand asupra dezvoltarii economice a localitatii respective, prin
cresterea veniturilor populatiei, care determina modificari in structura cheltuielilor, cresterea
importanta a investitiilor, dezvoltarea si amenajarea cailor de transport si comunicatii, largirea
activitatii economice prin aparitia unor noi ramuri complementare activitatii agroturismului
(industrie locala). O data cu dezvoltarea acesteia, are loc o crestere constanta si a activitatilor de
comert, la care apeleaza constant atat turistii cat si populatia autohtona. Gospodariile care
practica agroturismul, isi investesc veniturile obtinute in amenajari ale propriei locuinte,
modernizari ale spatiului turistic, reparatii, dotari cu aparatura casnica si gospodareasca.
b. agroturismul actioneaza si asupra factorilor sociali din mediul rural, in primul rand prin
restrangerea exodului rural si prin stabilizarea populatiei. Acest fenomen se realizeaza prin
oferirea unor posibilitati decente de trai in acest mediu, prin diversificarea ocupationala a
populatiei, in special a celei tinere, care este de obicei cea mai vulnerabila pe piata muncii, cea
mai afectata de crizele si recesiunile economice.
c. a treia zona asupra careia actioneaza agroturismul, influentand-o pozitiv priveste factorii
civilizationali, de educatie si cultura. Prin contactul permanent cu categorii sociale culte si
civilizate, prin repetare se imprima si asupra populatiei autohtone norme de civilizatie si cultura.
In plus, se pot realiza legaturi de prietenie cu locuitorii ai altor meleaguri, tari, creandu-se astfel
primii germeni ai unei noi constiinte, planetare, progresiste. Pe de alta parte si cealalta categorie,
cea a turistilor, este influentata prin cunoasterea obiceiurilor si traditiilor populare, originale, ale
istoriei reale, a vietii autentice a poporului respectiv. Se poate aprecia, ca se creeaza o imagine
favorabila tarii respective in lume, agroturismul fiind cel mai eficient si mai pacifist ambasador
al unei tari.
Spatiul in care se desfasoara aceasta activitate este spatiul rural. Mediul turistic este
deci total diferit de cel cu care turistul este familiarizat. Aceasta pentru ca, de regula el vine din
mediul urban. De cele mai multe ori, acest mediu rural se afla in zona montana sau premontana.
Produsul turistic este diferit in agroturism fata de turismul clasic. Astfel, cazarea este
diferita, in agroturism camera inchiriata fiind rustica, cu elemente decorative populare,
individualizata si extrem de diversificata. Alimentatia este, de asemenea diferita, fiind preparata
in serie mica, cu produse din gospodaria taraneasca, dupa retete traditionale. Aspectul pozitiv
este intregit de existenta produselor proaspete si nepoluate. Serviciile oferite de agroturism sunt
si ele diferite. Se fac vizite la ateliere mestesugaresti, se observa activitatile rurale obisnuite, se
practica sporturi sau activitati recreative specific rurale.
3. o a treia problema ce trebuie analizata este aceea a oportunitatilor pe care zona rurala le
ofera pentru diversificarea serviciilor ce pot fi oferite turistilor. Aceasta analiza are o dubla
semnificatie; ea constituie programul clar al serviciilor colaterale care pot fi satisfacute in mediul
respectiv, posibilitati intrinseci de dezvoltare economica a zonei rurale. La cunoasterea corecta a
acestora este importanta pentru activitatea de reclama si publicitate care trebuie facute cu grija si
profesionalism. Trebuie avut in vedere faptul ca diversificarea serviciilor oferite contribuie mult
la cresterea calitatii agroturismului. Indiferent de categoria de turisti, atat cei tineri, cat si cei
varstnici, atat cei sanatosi cat si cei bolnavi, doresc o multitudine de servicii pentru a se simti
bine. De la oferirea unor posibilitati de distractie, pana la ingrijiri si supravegherea celor bolnavi,
de la oferirea posibilitatilor de a practica sportul si activitati distractive sau educative pana la
oferirea unor conditii optime de relaxare si odihna, toate trebuie prevazute si organizate din timp.
Procesul implementarii unei astfel de activitati in mediul rural este complex, dar aceste
eforturi merita facute intrucat agroturismul reprezinta o modalitate optima de folosire a
resurselor din mediul rural, care poate asigura o dezvoltare armonioasa a acesteia, iar la nivel
macroeconomic reechilibrarea teritoriala si oprirea exodului rural.
Judetul Hunedoara dispune de zone naturale de o rara frumusete, care amenajate, ar putea
devenii importante puncte de atractie turistica. Multe localitati din judet dispun de numeroase
resurse naturale si antropice deosebite care, prin realizarea unor programe de dezvoltare si
amenajare cu ajutorul autoritatilor locale, pot sa atraga foarte multi turisti. Avand in vedere
diversitatea traditiilor de la sat, a portului, a arhitecturii, a mestesugurilor, a muzicii si dansului
dar si a frumusetii peisajelor, in zonele fara o activitate turistica se pot pune bazele
agroturismului. Putem spune ca agroturismul in judetul Hunedoara ar putea reprezenta o
alternativa a dezvoltarii turismului de masa.
Turismul rural poate fi considerat deci si o afacere, iar pentru ca visul fiecarui om cu spirit
intreprinzator este de a initia si dezvolta o afacere pe cont propriu, aceasta a fost si dorinta unor
persoane, care dispunand de spatiul propice dezvoltarii unei pensiuni agroturistice au hotarat sa
deschida o afacere.
In urma achizitionarii unei case cu teren in comuna Salasu de Sus, judetul Hunedoara,
proprietarii au decis amenajarea acesteia in vedera practicarii unei activitati profitabile, atat
pentru ei cat si pentru zona de amplasament si locuitorii acesteia. Activitatea ce urmeaza ce
urmeaza a se desfasura este bazata pe agroturism. Intreprinzatorul isi pune problema ce efect ar
avea pentru localnici infiintarea unei astfel de pensiuni de dimensiuni mai mari, ce satisfactii ar
putea oferii viitorilor clienti, si care ar fi repercursiunile asupra zonei in situatia practicarii
turismului in aceasta zona.
Intrucat zona necesita o serie de investitii, trecerea peste obstacolele si greutatile existente
precum si stimularea activitatii de turism in judetul Hunedoara, mai exact in localitatea Salasu de
Sus presupune indeplinirea unor conditii:
- elaborarea unor decizii pentru combaterea factorilor poluanti si pastrarea calitatii mediului
inconjurator, protejarea zonelor naturale existente
O valoare turistica deosebita o are succesiunea vailor pitoresti ale Raului Barbat, Raul
Alb, Sibiselului, Raul Mare, Breazovei, iesind din rama inalta a muntilor Retezat-Tarcu in
campia piemontana, unde se sprijina pe nivelul de baza de jos al raurilor Strei si Galbena, cu
vaile lor asimetrice. Parcul de vanatoare din padurea Slivut (orasul Hateg) si a fost infiintat
pentru ocrotirea si colonizarea zimbrului, cerbului lopatar, caprioarei si cerbului carpatin.
Alte obiective turistice naturale sunt: Campul cu Narcise de la Salasul de Sus, rezervatia
de flora din varful Poienii Ohaba de sub Piatra pentru ocrotirea asociatiei vegetale de stincarie,
refugiu pentru o serie de elemente rare, rezervatia paleontologica din arealul Tustea - Rachitova
cu unele dintre cele mai bogate depozite fosilifere de dinozaur din lume.
O deosebita atractie exercita sectoarele de chei atunci cand sunt accesibile, ori vizionabile
din puncte de belvedere si cand principalele elemente constitutive ale peisajului sunt reprezentate
de roca si de apa: Cheile Crivadiei, Cheile Diabului, Cheile Banitei.
Printr-o mediatizare adecvata, multe dintre rezervatiile naturale pot deveni puncte de
focalizare ale fluxurilor turistice: Parcul National Retezat cu rezervatia Stiintifica (11466 ha) si
casa laborator “Gemenele”; Parcul National Gradistea de Munte – Cioclovina de pe latura nord-
estica a Depresiunii Hategului, unde este complexul carstic Ohaba–Ponor, continuat spre nord-
est cu complexul cetatii dacice; rezervatiile speologice Pestera Sura Mare.
Resursele turistice antropice sunt cele mai reprezentative pentru unitatea depresionara
propriu-zisa. Dintre vestigiile dacice semnificativa este Cetatea de la Banita, construita pe
Dealul Bolii. Se remarca apoi vestigiile arheologice ale capitalei Daciei romane, intemeiata sub
conducerea imparatului Traian si denumita Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmisegetuza. Ramasite ale unor asezari romane din categoria „villarusticae”, „vicus” sau
„pages” se regasesc in localitatile Tarii Hategului: Brezova, Pesteana, Ostrov, Rau de Mori,
Clopotiva.
Civilizatia medievala hategana este foarte bine reprezentata in depresiuni prin cetati si
turnuri de aparare la Hateg-Orlea, Livezi, Rachitova, Suseni (Cetatea Colt), Crivadia, Malaiesti,
Salasu de Sus, construie in sec.XIII-XIV; castele medievale la Santamarie-Orlea, Unirea, Sacel,
Paclisa, Carnesti, Unciuc. O atentie deosebita se acorda bisericilor medievale: Densus (secXIII),
Manastirea Prislop (1564), Silvasu de Sus, Santamarie-Orlea (sec.XIII), Nucsoara (sec.XIV),
Pesteana(sec.XIV),Ostrov (sec.XIV-XV), Suseni (sec.XV- biserica Colt).
Evenimentele din viata individului si a obstii, impletite cu creatiile spiritului uman se
transpun intr-o gama larga de obiceiuri si manifestari care se desfasoara dupa un calendar
riguros:
Valoare artistica si documentara au casoarele din zona Baiesti-Pui tesute din lana: crestaturile
din lemn, mai ales furcile de la Clopotiva, mobilierul taranesc se remarca prin originalitate si
simt artistic deosebit. Un loc aparte il ocupa preparatele culinare: virsli de la Salasul de Jos sau
de Sus. Cantecele specifice amintim: “Hateganele”, “Balada lui Patru Mantu” si altele, dansuri ca
Hategana si Calusarul.
Pensiunea agroturistica ce face obiectul acestei lucrari se afla in comuna Salasu de Sus, o
comuna transilvano-subcarpatica tipica asezata departe de drumurile batute ale turismului de
masa.
Turism de tranzit: este legat de pozitia Tarii Hategului la convergenta unor importante
axe de comunicatie care leaga Transilvania de Oltenia si Banat.
In cazul Tarii Hategului, oferta turistica este reprezentata de patrimoniul uristic in ansamblul
sau, cuprinzand un sumum de componente materiale dar si imateriale in masura sa reconforteze
turismul, sa-i satisfaca motivatia deplasarii.
Astfel s-a incheiat un contrat de comodat intre Brebu Mihai (in calitate de comodant) si
societatea comerciala S.C. MAIA S.R.L. (in calitate de comodatar), la care domnul este unic
asociat.
Obiectul contractului consta in darea in folosinta cu titlu gratuit a casei aflate in Comuna
Salasul de Sus, compusa din cladire administrativa, grajduri si curte administrativa asa cum este
inscris in cartea funciara a imobilului, precum si 10 ha de pamant.
Denumirea societatii este S.C. MAIA S.R.L. Societatea SRL are raspundere juridica
romana si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei romanesti.
Activitati secundare:
2.-turismul de circulatie - vestigii dacice si romane, vechi monumente de cult, cetati medievale,
castele, lacuri de baraj antropic, situri paleontologice.
3.-turismul de tranzit-este legat de pozitia Tarii Hategului la convergenta unor importante axe de
comunicatie care leaga Transilvania de Oltenia si de Banat.
4.-turismul cultural stiintific – istoric - arheologic (siturile rupestre romane, dacice, medievale),
geografie, biologie, paleontologie (Parcul National Retezat), endocarstul, statiunile cu fosile de
dinozaur, tipurile specifice de asezari), sociologie, antropologie.
5.-turismul la sfarsit de saptamana - antreneaza mai putin populatia Tarii Hategului si mai mult pe
aceea a regiunilor urbane - industriale din apropiere: Hunedoara, Calan, Valea Jiului.
6.-Turismul balneo-climateric (pentru tratament si odihna) nu este specific Tarii Hategului decat
sub aspectul cererii de astfel de servicii, care este satisfacuta in unitatile balneo-climaterice din
apropiere: Calan Bai, Geoagiu Bai.
In ceea ce priveste atragerea interesului turistilor straini pentru turismul rural din
Romania, presedintele Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.)
a prezentat o sinteza a tendintelor de dezvoltare a acestui segment turistic care reuneste, la ora
actuala, in Romania, oferta a peste 2500 de proprietati amplasate in 800 de localitati.
“Am constatat o crestere vizibila a interesului din partea turistilor pentru aspectele
ecologice si culturale promovate in principal de turismul rural european”, a declarat directorul
pentru Europa a Organizatiei Mondiale a Turismului (O.M.T.), Luigi Cabrini. La acest congres
au participat reprezentanti din peste 34 de tari.
[mii]
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, cresterea cererii pentru cazarea in
pensiuni agroturistice a avut permanent o tendinta crescatoare.
Serviciul de cazare este cel mai important serviciu asigurat in cadrul unei unitati de
turism/agroturism. Acest serviciu este asigurat prin intermediu celor 4 camere (doua camere cu
pat dublu si doua camere cu doua paturi simple) si a unui apartament format din 2 camere( o
camera cu un pat dublu si salonul cu o canapea extensibila de doua persoane). Faptul ca toate
camerele se afla la primul etaj face ca linistea turistilor sa nu fie perturbata de activitatile care se
desfasoara la parter : serviciul de alimentatie, servirea la terasa, etc. acest lucru se realizeaza si
datorita izolarii fonice a camerelor cu ajutorul geamurilor termopan. Conditiile de igiena sunt
asigurate prin calitatea, functionalitatea si intretinerea echipamentului sanitar, existenta
obiectelor de inventar destinate igienei personale si frecventa inlocuirii obiectelor de inventar
destinate igienei personale.
Toate serviciile vor fi realizate la un nivel calitativ cat mai ridicat pentru ca pensiunea sa
se diferentieze de celelalte din zona. Astfel pe primul loc va fi asigurarea unui mediu cat mai
relaxant pentru turisti, care sa poata beneficia din plin de liniste si odihna pe durata concediului
la pensiunea MAIA.
Daca turistul doreste sa isi prepare singur mancarea poate sa o faca cu ustensilele din
bucatarie cu sau fara supravegherea gazdei.
Pensiunea pune la dispozitia turistilor o gama variata de servicii: diferite activitati in ferma
de animale: calarie, ingrijirea animalelor, agricultura, gradinarit in gradina cu flori, culesul
fructelor, a viei, prepararea traditionala a vinului, a tuicii, dar si relaxarea la piscina, biciclete
pentru drumetii, teren de volei, badminton sau relaxarea la terasa.
Se pune accent pe desfasurarea unor activitati inedite pentru turisti, petrecerea a cat mai
mult timp in natura intr-un mediu curat, nepoluat si familiarizarea lui cu anumite indeletniciri
care nu se gasesc la oras. De exemplu, participarea la activitatea de adunare a fanului uscat, sau
prepararea virslilor, etc. Dar, turistii se pot relaxa jucand sah, table sau biliard puse la dispozitie
de pensiune.
3.2.3. Concurenta
Pana in anul 1990, turismul rural a fost practic ignorat, principalele reglementari au aparut
insa odata cu anul 1994. Desi agroturismul se practica neoficial inca dinainte de 1990, doar de
cativa ani, aceasta forma de turism incepe sa fie apreciata nu numai de turistii straini, ci si de
catre turisti romani care, prefera ca dupa un sfarsit de saptamana obositor si stresant sa se retraga
in case satesti unde sa poata regasi obiceiurile si traditile culinare intr-un mediu rustic, natural si
nepoluat.
In multe sate ale Tarii Hategului exista gospodarii care indeplinesc conditiile de a practica
agroturismul.
Dupa cum se observa, oferta pensiunilor agroturistice este puternic conturata, existand
multe pensiuni de acest tip in zona. Prin urmare, putem vorbi de o concurenta directa pe plan
local dar si de una indirecta, venita din partea hotelurilor, a pensiunilor turistice, vilelor si
cabanelor.
In zona Maramuresului, tariful de cazare practicat este in jur de 6,5 Euro/persoana pentru
cazare, si intre 2 si 8 Euro pentru masa (in functie de tipul de masa: mic dejun, pranz sau cina).
Zona este recunoscuta ca vatra de cultura si civilizatie care si-a daltuit in lemn istoria, este locul
unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in Romania.
Maramuresul este o regiune care a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de
munca, de viata si de sarbatoare. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sarbatori ca in alte
zone.
Activitatile practicabile:
- activitati la ferma
In zona Bucovinei, tariful de cazare practicat este in jur de 7-9 Euro/persoana si intre 2-5
Euro pentru masa. Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda,
este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare -
patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub
aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna. Arhitectura
populara este absolut unica si originala. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea de oua cu
splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si
blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. Activitatile practicate in
cadrul pensiunilor:
In zona Branului tarifele de cazare depasesc mult 10 Euro/persoana, iar servicii de masa
sunt asigurate doar in cateva pensiuni. Desi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al
Castelului Bran, zona este extrem de bogata in atractii turistice: Cheile Moieciului, Muntii
Bucegi si Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Cetatea Rasnovului, dar si Brasovul, impreuna
cu cetatile sasesti de la Prejmer si Harman.
In zona Lunca Ilvei tarifele de cazare sunt in medie de 10 Euro/persoana, iar cele de
alimentatie intre 2-5 Euro.
- aceasta zona este cunoscuta datorita majoritatii pensiunilor care ofera turistilor
posibilitatea de a practica calaria, pentru orice categorie de varsta
In zona Sibiului tarifele de cazare sunt in medie de 5 Euro/persoana, iar de cele de masa
intre 2-4 Euro. Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai interesante destinatii turistice din
Romania. Relieful carstic, flora si fauna specifica, obiectele din lemn lucrate de locuitorii zonei
de generatii, reprezinta motive pentru care zona constituie o adevarata atractie turistica.
- excursii la artizanii din zona si la minele romane de la Abrud, vizite in zona: Cheile
Ordancusei, Pestera lui Ionele, Ghetarul de la Scarisoara, Casa de Piatra, platoul carstic
Padis etc
- Ordinul nr. 56/1995 si Ord. MT nr. 24/2001 pentru aprobarea normelor metodologice si
a criteriilor privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire si cazare;
- OMT nr. 20/1995 pentru aprobarea normelor si criteriilor privind clasificarea pe stele a
pensiunilor turistice si agroturistice;
- Ordonanta 63/1997, privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural,
Guvernul Romaniei a prevazut functionarea pensiunilor turistice si agroturistice;
- Legea 453/2001 - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea
locuintelor;
-122/2004 – Ordonanta de urgenta pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
Autorizatie sanitar-veterinara;
Avizul P.S.I.;
Achitat o taxa in lei in contul 645132322 BCR SMB, pentru pensiunile care au pana in 5
camere;
Adeverinta de sanatate din partea medicului de familie la care este arondata pensiunea, in
care se specifica, ca proprietarul pensiunii este sanatos.
3.5. Publicitatea
Prin publicitate firma urmareste difuzarea de date si informatii despre activitatea produselor
si serviciilor sale (cazare, masa,agrement), dar si receptionarea modului in care acestea sunt
primite si apreciate de destinatar.
3.6.Managementul firmei
Fiecare subordonat raspunde in fata unui singur sef. Autoritatea si responsabilitatile sunt
clar definite, fiecare stie ce are de facut si in fata cui raspunde. Comunicarea este operativa,
deoarece nu exista intermediari, activitatile de coordonare si control realizandu-se usor. Intre
subordonati exista o permanenta comunicare. Desi un astfel de tip de organigrama presupune
repartizarea clara a sarcinilor fiecarui angajat, pentru ca ne aflam totusi intr-o unitate de
capacitate mica multiplicarea atributiilor care revin fiecarui angajat este uneori o necesitate
pentru asigurarea bunei desfasurari a activitatii si asigurarea unui nivel calitativ al serviciilor
superior. Prin urmare repartizarea sarcinilor se va face astfel:
Contabilul este domnul Brebu si este cel care va tine evidenta contabila a firmei, va
intocmi zilnic registrul de casa, raportul de productie si gestiune care centralizeaza vanzarile si
incasarile dintr-o zi, va intocmi lunar balanta si bilantul la sfarsit de an. Trebuie sa asigure
conditii necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale,
organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitati; organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de intocmire a
situatilor financiare, publicarea si depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea
documentelor justificative, a registrelor si situatilor financiare si organizarea contabilitatii de
gestiune adaptate la specificul intreprinderii.
Camerista este cea care va schimba lenjeria de pat, va face curatenie in camere, va schimba
prosoapele, va improspata permanent florile din camera, va calca hainele si le va spala.
Cei doi ingrijitori se vor ocupa de ingrijirea animalelor de la ferma, dar si de agricultura,
aprovizionand cu produse proaspete bucataria.
c) In functie de tariful celei mai bune pensiuni, scazand putin apoi din tarif.
a) Metoda Hubbort sau „de jos in sus” care ia in considerare toate informatiile
importante, valoarea investitiei, grad de ocupare, cheltuieli aferente fiecarui departament, marja
neta pentru fiecare departament.
b) Regula 1/1000. Aceasta regula de aur poate fi aplicata in cazul unei pensiuni noi.
Ca sa se asigure o rentabilitate normala, tariful de inchiriere mediu pe zi al unei camere trebuie
sa fie egal cu 1 0/00 din valoarea ce revine fiecarei camere din suma investita pentru construirea
sau amenajarea pensiunii si cu conditia ca unitatea comerciala sa prezinte o ocupare medie de
73%.
Camere:
Baie:
6 halate
Sala de mese:
Bucataria si vestiarul:
Bar si terasa:
3 mese 3.000.000.lei
4 fotolii 28.000.000.lei
Receptia:
Ferma:
4 cai 16.000.000.lei
3 porci 15.000.000.lei
3 oi 15.000.000. lei
TOTAL: 1.943.000.000
212 Constructii
% = 401 Furnizori
de terti
4426 TVA deductibila
% = 401 Furnizori
13. achizitia de mobilier pentru bar (1 x bar, 4 x scaune bar, 2 x masa, 4 x fotoliu, 1 x
masa biliard)
15. achizitia de mobilier pentru camere (3 x paturi duble, 4 x paturi simple, 1 x canapea
simpla, 5 x fotoliu, 4 x fotoliu mic, 6 x televizor, 6 x masa TV, 5 x masa, 10 x
noptiera, 3 x birouri, 5 x dulap, 5 x scaun)
16. achizitia de obiecte pentru amenajare si de prosoape pentru oaspeti (11 x veioza,
perdele, 30 x prosoape mari, 30 x prosoape mici, 6 x halat baie, 12 x lenjerie pat
dublu, 12 x lenjerie pat simplu)
% = 401 Furnizori
212 Constructii
% = 401 Furnizori
organizat;
neorganizat;
semiorganizat.
Angajarea prestatilor determina modul de decontare a serviciilor. Daca privim situatia din
punctul de vedere al producatorului (in cazul nostru pensiunea agroturistica), atunci in turismul
organizat decontarea se face intre unitatile contractante (agentiile de turism), in timp ce in cel
neorganizat are loc incasarea serviciilor de la turisti in momentul eliberarii de catre acestia a
camerei.
Daca aceste servicii se cuprind in cadrul unui program delimitat in timp si spatiu pe un
anumit profil turistic, ele formeaza actiunea turistica (program de vacanta, excursia, etc.)
Prestatiile turistice se pot clasifica la randul lor dupa modaliatea de realizare, in tipuri de
prestatii: desfacerea marfurilor prin unitatile de alimantatie publica, pensiuni, etc.
Intrucat valoarea efectiva a prestatiilor difera de cea incasata anticipat, sau din diverse motive
actiunea turistica se poate anula, reflectarea incasarilor ca venituri se face dupa incheierea
actiunii turistice. In acest context incasarea coincide cu evidentierea veniturilor in contul 472 „
Venituri in avans”.
Participarea mai multor unitati de turism la realizarea unei actiuni turistice face ca una
dintre ele sa indeplineasca rolul de unitate organizatoare iar celelalte de unitati prestatoare. Acest
lucru determina evidentierea veniturilor si cheltuielilor activitatii de turism numai in
contabilitatea unitatii organizatoare si recuperarea pretului serviciilor turistice de catre unitatile
prestatoare de la unitatea organizatoare (de regula agentiile de turism). Unitatile prestatoare
primesc pentru unele prestatii un comision din care isi acopera cheltuielile proprii si isi asigura
profitul.
Principalele documente utilizate in turismul intern sunt: biletele de tratament si odihna,
borderoul de incasari-restituiri, situatia trimiterilor la tratament si odihna, programul excursiilor,
analiza de pret, dosarul actiunii turistice, factura, dispozitia de plata sau incasare.
vanzarea si incasarea marfurilor (incasarea se face pe loc numai pentru clientii din
afara, care nu sunt cazati in pensiune)
Evidenta acestor activitati presupune utilizarea unor documente justificative specifice, cum
sunt:
% = 401 Furnizori
% = 401 Furnizori
- cumpararea de marfuri
% = 401 Furnizori
371 Marfuri
371 Marfuri = %
stocata
371 Marfuri = %
% = 371 Marfuri
Aceste operatiuni se desfasoara pe baza acelorasi documente enumerate mai sus si sunt
inregistrate in raportul de productie.
% = 401 Furnizori
% = 401 Furnizori
3026 Furaje
- darea in consum a materiilor prime. De aici incolo inregistrarea se face in mod normal
pentru materii prime: obtinerea de preparate, transferul acestora la marfuri, inregistrarea
incasarilor si descarcarea gestiunii.
unitati principale: hoteluri, hanuri turistice, moteluri, cabane turistice, pensiuni, etc.
Acest din urma criteriu de clasificare determina sistemul de tarife pentru cazare.
Concomitent cu cazarea, intreprinderea mai poate pune la dispozitia turistilor sau altor
persoane:
servicii de tratament
servicii de agrement
schimb valutar
Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza comenzilor verbale ale pasagerilor sau a
comenzii de rezervare intocmita de agentiile de turism. Acestea cuprind denumirea si adresa
unitatii solicitante, numarul pasagerilor si numele lor sau a delegatului turistilor, numarul
locurilor si durata cazarii. Comenzile se inscriu in registrul de evidenta a comenzilor.
Pentru toate celelalte servicii oferite pasagerilor, sectiile prestatoare transmit receptiei
bonuri de servicii ale caror date se inscriu in situatia prestatiilor si decontarilor.
Pe baza situatiei intocmite, receptia emite nota de plata, care serveste decontarii in
numerar sau pe baza filelor din carnete CEC cu limite de sume. Pentru decontarea prin virament
este necesar intocmirea facturii, un exemplar al acesteia fiind remis conducatorului de grup.
1. din rapoartele de gestiune ale unei pensiuni rezulta sumele datorate de turisti pentru cazare
de 40.000.000, TVA 19% si pentru alte activitati 15.000.000, TVA 19%.
4111 Clienti = %
65.450.000
2. sumele incasate ulterior in numerar, conform monetarelor sunt de 30.000.000 care includ
si sumele datorate din alte activitati iar cele prin virament 35.450.000 lei.
Atentia pentru detaliu ne-a facut sa acordam o mare atentie fiecarui centimetru al pensiunii
atat in interior cat si in exterior. Pentru inceput dorim sa va prezentam pensiunea in linii mari
,adica vom enumera principalele incaperi,mentionand faptul ca pensiunea prezinta doua niveluri
:parter si etajul unu.
1. Corpul de cazare – parterul are o suprafata de 350 mp, iar etajul 1 are o suprafata de 460
mp; este compus din urmatoarele componente:
Parter:
- Receptie
- Salon receptie
- Manager office
- Hol intrare
- Sala de mese
- Bucatarie
- Hol anex
Etajul 1 :
- Hol
- 5 bai
- 2 dormitoare
- 1 baie
- 1 bucatarie
- 1 hol
- 1 sufragerie
Cladirea:
- 1 granar
- 1 sura
- 1 cotet porci
- 1 cotet pasari
- 2 cotete caini
Animalele:
- 4 cai
- 4 vaci
- 3 porci
- 30 gaini si 2 cocosi
- 4 curcani
- 2 caini
- 2 pisici
Utilaje agrare:
4. Parcarea este construita in apropierea pensiuni pentru a putea supraveghea masinile mai
bine; are o capacitate de parcare de 10 autovehicole, si are o suprafata de 120mp;
5. Piscina si locul pentru foc de tabara si gratar se afla in partea de sud-vest a cladirii;piscina
are o suprafata de 150mp ( L=15 m, l=10m),iar adancimea ei variaza de la 1 m la 2m .
Televiziunea prin cablu este asigurata de firma competenta ce se afla in acea zona.
In urma noii constructii intreaga fatada a locuintei proprietarilor a fost refacuta la fel ca si
cea a anexei.
Piscina este construira in partea de sud-vest a cladirii. Are o adancime cuprinsa intre 1 m si 2
m,cu o suprafata de 150 mp. Imprejurul piscinii se gasesc 12 umbrele de soare si 12 scaune de
plaja. Curatarea apei se face tot timpul cu ajutorul instalatiilor speciale ce recircula mereu apa
astfel tratand-o . Aproape de piscina se afla locurile special amenajate pentru foc de tabara si
pentru gratar.
Pentru petrecerea timpului liber am amenajat si un teren de sport cu dubla utilitate; poate fi
folosit ca teren de badminton sau ca teren de volei in are liber.
Ferma se afla la o distanta de 100 m de locuinta, si cuprinde :un grajd ce gazduieste vitele,
oile si caii ,un cotet de porci ,un cotet de pasari ,cotetul cainilor ,o sura un granar ,un sopron de
lemne. Este construit din lemn, caramida si ciment. Langa ferma se afla si gradina de zarzavaturi
loc unde se cultiva tot ce e necesar pentru bucatarie.
Terenul de fanete si cel arabil se afla la distanta apropiata de pensiune. Are o suprafata de 10
hectare din care 6 hectare arabil si restul fanete.
Daca turistul doreste el poate ajuta la treburile fermei sau se poate implica la gatitul
bucatelor.
Natura trebuie valorificata la maxim ,dar asta nu inseamna distrugerea ei . Raul, padurea,
apa sunt in armonie si noi am incercat sa nu o stricam .
Ideea ce ne-a calauzit in construirea pensiunii a fost cea a spatiului. De aceea toate
incaperile sunt mari,asigurand astfel un confort ridicat turistilor,si o mai mare libertate de
miscare .
Podelele pensiunii sunt facute din parchet laminat ,exceptie facand, receptia , bucataria si
baile camerelor,unde s-a folosit gresie.
Incalzirea pensiunii se face cu ajutorul sistemului prin calorifere si cel prin podele;sistemul
de incalzire prin podea se afla doar in camerele de dormit si in baile camerelor.
Nu s-au folosit jaluzele de nici un fel, nici exterioare nici interioare; doar in camere la
ferestre se gasesc draperii asortate cu culoarea camerei.
Parterul pensiunii cuprinde sala receptiei cu receptia si scarile ce duc la etaj ,hol ce duce la
sala de mese ,bucataria cu camara si vestiarul angajatilor si barul cu terasa.
La intrarea in pensiune turistul este intampinat de gazda in sala receptiei. Aceasta este
mobilata discret, nu foarte incarcat:o canapea neagra ,doua fotolii,o masuta si elemente de
decoratiune interioara. Receptia este formata dintr-un mobilier special fabricat din lemn de
culoare deschisa si unde se afla documentele speciale ce sunt completate la cazarea unui
turist,dar si cheile camerelor.
Sala de mese se afla in partea de est a cladirii. Este locul unde turistii vor servii masa
preparata din bucate proaspete si facute de gazda sau chiar de mana lor sub supravegherea
gazdei. Sala este foarte spatioasa si luminoasa datorita ferestrelor foarte mari amplasate pe trei
parti ale incaperii,dintre care o fereastra este sub forma de semicerc, cuprinzand unul dintre
colturi ;astfel este oferita o frumoasa priveliste afara . Incaperea este zugravita intr-o combinatie
de bordo ,crem si maro. Mobilierul este fabricat din lemn iar mesele sunt acoperite cu fete de
culoare deschisa. Capacitatea salii este de 16 persoane .
In partea de vest se afla barul cu terasa. Este o combinatie intr-un bar clasic unde se
servesc bauturi alcoolice si nonalcoolice fabricate de gazde sau cumparate de pe piata si o
camera de recreere. De ce? Pentru ca am combinat atmosfera calda a unui bar, cu competitia
jocurilor de table , sah si biliard .
Caldura este inspirata de culorile folosite si anume: verdele crud inchis, maro cu care au fost
zugraviti peretii, culorile inchise ale fotoliilor mari din catifea ale scaunelor si meselor, dar si de
lumina difuza seara oferita de apusul soarelui, iar noaptea de instalatiile de iluminat.
Daca turistul doreste sa savureze natura, poate sa petreaca timpul pe terasa sau langa piscina
la soare. Aceste locuri sunt foarte bune de a sta si in serile senine de vara si de a te uita la cerul
instelat.
Din sala receptiei se poate ajunge la etaj pe scarile circulare . Acestea sunt acoperite cu
parchet laminat si sunt inchise de geamuri de jur imprejur.
Etajul aste format dintr-un hol ,doua camere de doua persoane cu pat dublu, doua camere
de doua persoane cu doua paturi simple si un apartament de patru persoane cu un pat dublu si o
canapea de doua persoane ce se poate face pat . Fiecare camera are baie proprie cu diferite dotari
.
Asternuturile si prosoapele din bai se schimba la plecarea turistului daca acesta sta mai putin
de cinci zile, sau o data la cinci zile. De obicei in fiecare baie se gasesc patru prosoape din care
doua mari si doua mici. Si acestea se schimba o data la cinci zile.
Iluminatul camerelor este asigurat pe timpul zilei de lumina naturala, fiecare camera avand
foarte multe ferestre,iar pe timpul serii aste asigurat de veiozele pozitionate in diferite parti ale
camerelor si de instalatia de becuri aflate pe tavan.
Avand televiziune prin cablu in fiecare camera se afla un televizor, exceptie facand
apartamentul, in care se gasesc doua televizoare :unul in dormitor si unul in salon.
Deoarece incalzirea se face si prin pardosea, nu s-au pus covoare pe jos pentru a nu
impiedica caldura sa iasa. Si baile au incalzire prin pardosea si o foarte buna iluminare atat ziua
cat si noaptea.
Fiecare camera este speciala in felul ei. Dimensiunea fiecareia difera , dar mentionam ca
fiecare are denumirea ei data de culoarea predominanta din interior. Asa avem camera verde,
camera alba, camera albastra, camera rosie si camera galbena.
Camera albastra este denumirea apartamentului. Se afla asezata in partea de sud a cladirii
chiar deasupra locuintei gazdei. Dupa cum spune si denumirea camerei, aceasta este vopsita in
nuante de albastru pornind de la albastru inchis. Mobilierul camerei, constand in pat de doua
persoane, noptiere, masuta, fotolii, dulap, canapea, birou, masa de televizor este confectionat din
lemn de culoare foarte deschisa; draperiile ferestrelor sunt albastru foarte inchis pentru a nu lasa
lumina sa intre in camera.
Intre camera de dormit si salon se afla o usa despartitoare ce asigura astfel intimitatea.
3) Eugen Falnita, Carmen Babaita – Amenajari turistice, Editura Mirton Timisoara, 2003
Site-uri:
www. pensiunituristice.com
www.antrec.ro
www. mt. ro