Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina

Veterinara




Transformarea unei Gospodarii in
Pensiune Agroturistica


Sociologie




Grupa: 8214 Student: Husein Radu
Badea Alexandru


Transformarea unei Gospodarii in Pensiune
Agroturistica


Initierea unei afaceri in turism rural si agroturism este o problema complexa care nu
poate oferi retete general valabile pentru toate situatiile existente in spatiul rural. Sunt
elemente diferite de luat in calcul daca este vorba de a dezvolta o activitate agroturistica
existenta care functioneaza de o anumita perioada, la anumiti parametri economici, sau
daca se porneste o afacere noua.
Afacerea de tip familial se bazeaza pe tendinta ultimilor ani de a se dezvolta din ce in ce
mai mult spatiul rural, implicit si agroturismul, concept de la care s-a pornit.
Ceea ce se doreste sunt servicii de cazare si masa in regim de pensiune completa de
buna calitate conform standardelor europene imbinate cu atractii specifice mediului
rural: bucatarie traditionala bazata pe produse ecologice din productie proprie sau din
zona, bauturi autohtone multiple si variate posibilitati de recreere prin implicarea in
activitatile gospodaresti specifice mediului rural si tipului de gospodarie agropastorala,
se asigura de asemenea ghidajul si eventual transportul catre punctele pitoresti de
interes turistic din zona, calare sau cu mijloace de transport cu tractiune animala,
practicarea pescuitului sportiv si a vanatorii si sporturilor de iarna, a speologiei si al
alpinismului montan.
Clienti potentiali: In categoria clientilor potentiali intra persoanele cu venituri medii si
peste medie, de toate varstele si indiferent de sex, provenind din toate categoriile socio-
profesionale, cetateni romani sau straini exclusiv din mediul urban. Prin serviciile oferite
sunt vizati iubitorii de natura si traditii, fiind binevenite toate persoanele care cauta sa se
recreeze.

Piata si politica de pret: Piata serviciilor agroturistice este una in dezvoltare in tara
noastra, mediul rural castigand teren in fata turismului clasic, venind cu posibilitati de
agrement variate si nonconformiste. Pe masura ce viata in mediul urban devine tot mai
stresanta si agitata, locuitorii marilor orase simt nevoia sa evadeze in zone linistite,
unde se pot recrea si totodata distra. Aceasta piata a turismului rural este tinta tot mai
multor intreprinzatori autohtoni care vor sa isi dezvolte o afacere familiala cu costuri
reduse, in ajutorul carora vin programele de finantare nerambursabile precum SAPARD
si PHARE.
Trebuie sa intelegem totusi ca tara noastra este slab pregatita pentru a primi un astfel
de turism la scara mare. Tinta transformarii unei gospodarii in pensiune agroturistica
este, pana la urma, de a face profit. Acest lucru se realizeaza cu greu in zone mai putin
cunoscute, nu din lipsa de interes strain, ci din lipsa de metode ortodoxe de a ajunge la
destinatie. Din pacate infrastructura de azi permite doar celor aventurosi sa foloseasca
aceasta forma de turism lasand oferta fara cerere. In principal drumurile sau lipsa lor si
mijloacele de stabatere a acestora sunt problema. Insa sunt sanse de reusita chiar si in
aceste conditii nefavorabile turismului rural. Oameni din strainatate vin la noi in mediu
rural sa stea cu strabunica, sa se uite cum face cozonaci, cum coce paine, hraneste
animale sau cum face manca in gradina. Acesti oameni sunt flamanzi dupa simplitate si
doresc sa-si petreaca vacanta intorcandu-se la lucrurile de baza, satui de cotidian, de
tehnologie si aglomeratie. Ei vor sa ne ofere banii lor in schimbul unei experiente de
rural authentic. Acesti straini se intorc la casele lor dup ace isi petrec vacanta la noi si
spun prietenilor lor ce experienta minunata au avut. Acest lucru poate fi o sursa
proaspata de venit atat pentru oamenii ce furnizeaza aceste servicii cat si pentru stat ce
are intotdeauna de castigat in urma turismului de orice fel, in special cel rural.
Clasificarea unei gospodrii rurale n circuitul agroturistic presupune acordarea unui
certificat de clasificare agroturistic, conform cruia o gospodrie rural poate funciona
n regim de pensiune agroturistic. Certificatul de clasificare se acorda n urma unei
actiuni de inspecie i control a unitii agroturistice care, n cazul n care aceasta
corespunde, se materializeaz n cele din urm prin acordarea unui numr de flori
(margarete) de la 1 la 5, n funcie de condiiile de cazare i mas asigurate.


Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, cu o capacitate de cazare de
pn la 10 camere (maximum 30 de locuri Ord. 510/28.06.2002), funcionnd n
gospodrii individuale rurale, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor
i condiiile de pregtire i/sau servire a mesei.
In vederea obinerii certificatului de clasificare agenii economici proprietari i/sau
administratori de structuri de primire agroturistice vor ntocmi o documentaie cu
urmtorul coninut:
- cerere de eliberare a certificatului de clasificare;
- certificat constatator de la registrul comerului, din care s rezulte obiectivul de
activitate i structura acionariatului;
- certificat de nregistrare la Oficiul registrului comerului, nsoit de anexele privind
avizele/acordurile i/sau autorizaiile legale (P.S.I., sanitar, sanitar-veterinar, de
mediu, i de protecia muncii, dupa caz, pentru fiecare structur agroturistic ce face
obiectul clasificrii);
- schia privind amplasarea i adresa unitii (anexa nr. 4 la normele metodologice
aprobate prin ordin al ministrului turismului nr. 510/28.06.2002);
- schia privind structura, amplasarea i nominalizarea camerelor, respectiv a spaiilor
de alimentaie (anexa nr. 5 la normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului
turismului nr. 510/28.06.2002);
- fia privind ncadrarea nominal a camerelor i a spaiilor de alimentaie pe categorii
de clasificare (anexele 6.1 i 6.2 la normele metodologice aprobate prin ordin al
ministrului turismului nr. 510/28.06.2002);
- copii de pe actele de calificare a personalului de la recepie i de la unitile de
alimentaie.
Documentaia de clasificare se transmite Ministerului Turismului Directia Generala de
Autorizare i Control (D.G.A.C.), care verific ndeplinirea criteriilor de clasificare i
ntocmete certificatul de clasificare.
Certificatul de clasificare va fi nsoit de fia privind ncadrarea nominal a camerelor i,
respectiv, fia privind structura spaiilor de alimentaie destinate servirii turitilor, prin
care se stabilesc capacitatea i structura unitii.
Agentul economic va solicita clasificarea structurii de primire agroturistice i/sau a
structurilor de alimentaie destinate servirii turitilor cu minim 60 zile nainte de darea lor
n folosin.
Ulterior depunerii documentaiei de clasificare i dac aceasta a fost ntocmit conform
cerinelor n vigoare, are loc cea de-a doua etapa, intitulat audit la faa locului. Aceasta
const ntr-o verificare privind ndeplinirea criteriilor conform categoriei de clasificare
cerut, realizat de specialiti din cadrul Ministerului Turismului D.G.A.C., cu sprijinul
i colaborarea unor specialiti desemnai de consiliile judeene, consiliile locale i de
reprezentani ai asociaiilor profesioanale din turism, n prezena reprezentantului
pensiunii agroturistice n cauz. In funcie de condiiile concrete constatate n unitatea
verificat se poate acorda certificatul de clasificare pentru categoria cerut, sau se pot
propune n mod excepional unele compensri pentru dotri i servicii n vederea
acordrii categoriei n cauz.
Dac sunt ndeplinite toate condiiile, eliberarea certificatului de clasificare se face n
termen de cel mult 60 zile de la data primirii documentaiei de clasificare complete.
La expirarea acestui termen pensiunea agroturistic poate pune n funciune pe propria
rspunedere activitatea agroturistic la numrul de flori solicitat (margarete), urmnd ca
la primirea efectiv a certificatului de clasificare s i continue activitatea la categoria
nscris n certificatul obinut.
Structurile de primire turistice care la data verificrii nu ndeplinesc cel putin criteriile
pentru categoria minim de pensiune agroturistica nu se clasific i, n consecin, nu
pot desfura activitate de turism. Motivaia neclasificrii se consemneaz n nota de
verificare ntocmit n dou exemplare, dintre care un exemplar se pred agentului
economic proprietar i/sau administrator al unitii respective.
Certificatele de clasificare eliberate vor fi avizate de D.G.A.C. din 3 n 3 ani. Unitatea
agroturistic va solicita vizarea certificatului cu cel puin 60 zile nainte de expirarea
termenului de 3 ani de la emiterea acestuia.
In termen de 60 zile de la data nregistrrii solicitrii, D.G.A.C. va proceda la
reverificarea pensiunii agroturistice n cauz i va acorda un nou certificat de clasificare,
n msura n care sunt ndeplinite condiiile i criteriile minime de clasificare pentru
categoria respectiv. In caz contrar pensiunea agroturistic va fi clasificat la o
categorie inferioar, iar dac nu sunt ndeplinite cel puin condiiile i criteriile pentru
categoria minim de clasificare, se procedeaz la retregerea certificatului de clasificare.
Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire
turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, dac n urma unor
lucrri de modernizare i de mbuntire a dotrilor i serviciilor estimeaz c aceasta
corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi nsoit de
documentaia de clasificare complet.
Categoria de clasificare a pensiunilor agroturistice este determinat de ndeplinirea n
totalitate a criteriilor obligatorii prevazute n normele metodologice de clasificare a
unitilor turistice aprobate prin Ordinul Ministrului Turismului 510/28 06.2002, modificat
i completat prin Ordinul 188/28.02.2003 cu realizarea urmtorului punctaj minim
rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare, astfel:

Distinctia

Pensiune agroturistica de 5 margarete - 150 puncte
Pensiune agroturistica de 4 margaarete 120
Pensiune agroturistica de 3 margarete - 80
Pensiune agroturistica de 2 margarete - 40
Pensiune agroturistica de 1 margareta - 0

Promovarea n turism consta ntr-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizeaza
transmiterea permanenta, pe diverse cai, a unor mesaje destinate informarii atat a
clientilor poentiali cat si a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor si
serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu scopul de a consolida o imagine
pozitiva si de a cultiva o atitudine favorabila fata de acestea si firma, respective de a
determina, n mentalitatea si obiceiurile de cumparare si consum a turistilor, modificari
convenabile ntreprinderii ofertante.
Promovarea turistica parcurge un proces de perfectionare si adaptare, fiind nevoita sa
actioneze adecvandu-si strategiile n virtuea pozitionari ntre un produs cu caracteristici
complexe si n necontenita evolutie.
Si un consumator cu o motivatie diversa si o elasticitate accentuata a cererii, in
conditiile unei piete aflate ntr un process de continua transformare .
Asadar, de la produs la consumator, prin intermediul pietei de profil, acesti factori
esentiali de pe''traseul'' promovarii turistice isi evidentiaza pregnant specificul,
complexitatea si tendinta de schimbare.
De aceea elaborarea strategiei de comunicare promotionala la nivelul unitatii turistice,
integrarea acesteia n strategia globala, conceperea unui mix promotional de natura sa
valorifice eficient instrumentele promovarii constituie premise si rigori pentru actiuni
coordonate, coerente si interdependente.
Activitatile promotionale n turismul rural necesita investitii importante din cauza
ntinderii geografice mari a pietelor turisice, manifestarii unei concurente acerbe si
caracterului intangibil al produsului turistic.Din aceasta ultima perspective se poate
afirma ca natura intangibila a servicilor turistice conduce la cresterea importantei
strategiei de promovare.
Una dintre cauzele declinului cererii turistice o reprezinta strategiile de produs a
agentilor din turism care nu au tinut seama de evolutia pietei interne si externe, de
cerintele tot mai crescute ale consumatorilor din ce n ce mai avizati.
Romnia are un avantaj esential fata de alte tari, prin faptul ca, datorita unui potential
turistic bogat si variat, poate oferi, n mod practic, toate formele de turism solicitate:
sejur pe litoral, n statiuni de munte, n statiunile balneoclimaterice, sporturi de iarna,
vnatoare, pescuit, circuite turistice culturale. Potentialul turistic romnesc de care se
face atta caz - munti, plaja, soare, clima, folclor, istorie etc. - este nsa insuficient
pentru a reprezenta doar prin el nsusi o reala si puternica atractie turistica.
Din pacate, asa cum releva unele studii realizate de firme straine de consultanta,
Romnia se prezinta n fata turistilor straini cu "un produs turistic depasit, o oferta
inadecvata pentru recreere si petrecerea timpului liber, cu o stare fizica a dotarilor ce
reflecta lipsa ntretinerii si a investitiei".
Baza materiala este, n linii mari, nvechita, infrastructura s-a degradat si adesea este
depasita, echipamentele sunt n cea mai mare parte uzate iar calitatea serviciilor este
necorespunzatoare. Astfel, calitatea prestatiilor turistice este mult sub standardele cu
care sunt obisnuiti vizitatorii din tarile occidentale. Relevant este faptul ca Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului nu recomanda dect aproximativ 15% din
hoteluri ca fiind conform standardelor.
Criteriile de clasificare a structurilor de primire au fost adaptate situatiei actuale:
chiar daca tariful este ca pentru un hotel de trei stele, confortul nu-1 depaseste pe cel
al unei unitati de o stea din strainatate. Astfel Romnia a ajuns o destinatie turistica
scumpa n conditiile n care serviciile sunt necorespunzatoare, iar baza materiala
mbatrnita.
Imaginea dezolanta a produselor turistice romnesti este ntregita de standardul
scazut al serviciilor de alimentatie publica n ceea ce priveste aspectul general,
atmosfera, calitatea si varietatea preparatelor, comportamentul personalului, notele de
plata ncarcate, muzica necorespunzatoare.
Serviciile de agrement din Romnia se caracterizeaza printr-o oferta turistica cu
posibilitati reduse de divertisment. Acestea se limiteaza n cele mai bune cazuri la o
discoteca, un bar, un joc mecanic sau o masa de biliard. Este adevarat ca peisajul din
Romnia este mai frumos dect cel din alte tari turistice, dar aceasta nu este de ajuns.
Ce-i oferi turistului n afara de peisaje pitoresti ? O zi le admira, o zi viziteaza
monumentele istorice, apoi se plictiseste. n tarile turistice, profesionistii din domeniu
dau dovada de o mare abilitate n a determina turistul sa cheltuiasca si n acelasi timp
sa se simta bine. Vizitatorilor diferitelor destinatii turistice li se ofera forme diverse de
agrement precum: zboruri cu parapanta, coborri cu barca pneumatica pe rurile de
munte, nchirieri de scutere, biciclete, cursuri de calarie, programe de vnatoare si
pescuit, sali de gimnastica de ntretinere (fitness), excursii diverse si multe altele.
Turistii straini care ne viziteaza tara nu prea fac cumparaturi, din cauza ofertei
insuficiente, fiind cunoscuta lipsa suvenirurilor, hartilor, pliantelor, ghidurilor turistice.
Si cu toate acestea tot mai exista un entuziasm cand vine vorba de turism rural. Printre
putinele metode de promovare se pot apela web-designeri conectati la realitatea rurala
ce pot crea materiale de promovare suficient de attractive, pachete promotionale,
pliante, brosuri si reclame online.
O alta posibilitate de promovare a turismului rural este aceea de a realiza clipuri scurte
care sa capteze atentia privitorului cu privire la tainele lucrurilor romanesti. Aceste
clipuri sa fie apoi postate pe Youtube pe un canal respectabil, astfel facandu-ne
cunoscuti intregii lumi. Desigur clipurile vor fi insotite de o descriere cu trimitere la un
site official unde cei care doresc pot afla detalii despre pachetele de servicii posibile
oferite.
Pentru a putea percepe interesul public, un feedback este necesar, in acest sens, un
chestionar de opinie a fost formulat:







Chestionar



1. Cate calatorii turistice ati efectuat in ultimii trei ani?
Niciuna una Doua trei mai mult de trei
2011

2010

2009



2. In ce perioade din an va efectuati de obicei calatoriile
turistice? (mai multe rspunsuri posibile)
Ianuarie - Februarie
Martie - Aprilie
Mai - Iunie
Iulie - August
Septembrie - Octombrie
Noiembrie - Decembrie
Nu stiu / Nu pot raspunde


3. Preferati destinatiile turistice interne, din tara, sau
externe, din strainatate?
Interne
Externe
Indiferent



4. In general, ce tipuri de destinatii turistice preferati? (mai
multe rspunsuri posibile)
Statiune de litoral
Statiune balneara sau similara
Statiune montana
Destinatie de tip rural (natura, traditii etc.)
Destinatie urbana (orase, municipii, capitale, metropole etc.)
Alt tip:


4. In general, ce tipuri de destinatii turistice preferati? (mai
multe rspunsuri posibile)
Statiune de litoral
Statiune balneara sau similara
Statiune montana
Destinatie de tip rural (natura, traditii etc.)
Destinatie urbana (orase, municipii, capitale, metropole etc.)
Alt tip:


7. Care este de obicei dimensiunea grupului de persoane cu
care va efectuati calatoriile turistice (incluzandu-va si pe
dvs)?
1-2 persoane
3-5 persoane
6-10 persoane
11-15 persoane
Peste 15 persoane
Nu stiu / Nu pot raspunde



8. Care este de obicei mijlocul de transport pe care il folositi
pentru a ajunge la destinatiile turistice?
Automobil
Microbuz sau autocar
Avion
Tren
Nu stiu / Nu pot raspunde
Altul:


9. Ce mese aveti de regula incluse in serviciile pe care le
achizitionati de la unitatile de cazare?
Doar cazare, fara nicio masa inclusa
Mic dejun inclus
Mic dejun si cina incluse
Mic dejun, pranz si cina incluse
Toate mesele si servicii suplimentare (piscina, sala etc.) incluse
Nu stiu / Nu pot raspunde


Care ar fi nivelul tarifului de cazare in LEI pentru o camera
de doua persone pentru o zi sub limita caruia v-ati indoi de
posibilitatea ca serviciile de cazare pe care le-ati primi sa fie
acceptabile?



Furnizati-ne o adresa de email valida in cazul in care doriti
sa va trimitem raportul studiului in momentul finalizarii
(estimativ in luna august a acestui an):