SECTIUNEA 4-TURISMUL

RURAL,VITIVINICOL SI DE
AVENTURA USOARA

Elaborat:Speianu Dumitrita
grupa SHTA1902
Evaluat:Bradu Margareta
Asist.univ
 1.TURISMUL RURAL

Legea nr. 325/2006 definește turismul rural în calitate de “formă de

turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea resurselor
turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediului rural,
activităţilor specifice acestuia, obiceiurilor şi tradiţiilor locale,
gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc.”

Turismul rural incorporează serviciile prestate atât de către unități de cazare și

agropensiuni, cât și de către întreprinderi micro și mici din mediul rural – meșteri populari,
creatori de obiecte artizanale, mici producători de produse alimentare tradiționale, unități
de alimentație publică specializate în bucătăria națională, furnizori de servicii
excursioniste, ghizi locali, etc
Hotărârea Guvernului nr. 643/2003, cu privire la aprobarea Normelor
metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu
funcţiuni de cazare şi de servire a mesei, prevede noțiunea de pensiune
agroturistică – “structură de primire turistică, situată într ‐ o localitate rurală,
destinată cazării turiştilor, cu o capacitate între 3 şi 20 de camere,
funcţionînd în locuinţe private sau în clădiri independente, care asigură o
parte din alimentaţia turiştilor cu produse din gospodăria proprie.”

pensiune turistică – „structură de primire turistică, situată într‐o localitate urbană sau rurală,
destinată cazării turiştilor, cu o capacitate între 3 şi 20 de camere, funcţionînd în locuinţe
private sau în clădiri independente, care asigură şi pregătirea, şi servirea mesei”.
Strategia națională de dezvoltare regională pentru anii 2016 ‐2020, aprobată
prin Legea nr. 239 din 13.10.2016, prevede obiectivul asigurării creșterii
economice sustenabile în regiuni prin instituirea unui sistem care să acorde
oricărei regiuni de dezvoltare posibilitatea să dispună de o specializare
economică proprie de producere și/sau de servicii, ținând cont de resursele
proprii și de cele atrase din investiții și asistență tehnică. De asemenea,
Strategia menționată prevede, în calitate de măsură, elaborarea programelor
regionale sectoriale de dezvoltare a turismului în regiunile de dezvoltare.
Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017, cu privire la modul de
repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și
Mediului Rural, prevede criteriile de acordare a subvențiilor pentru
construcția/modernizarea pensiunilor agroturistice și crearea/extinderea
unităților meșteșugărești. Mărimea sprijinului acordat se calculează în
proporție de 50% din costul investiției realizate eligibile pentru
subvenționare, dar nu mai mult de 1,0 mil. lei per beneficiar pentru
construirea și modernizarea de pensiuni agroturistice.
În cadrul ședinței de consultare cu reprezentanți ai sectorului privat, participanții au
expus următoarele constrângeri și soluții legate de inițierea și desfășurarea afacerii în
domeniul turismului rural:

1. S ‐ a menționat că antreprenorii din mediul rural întâmpină dificultăți în

obținerea inf ormației cu privire la toate etapele administrative pe care
urmează să le parcurgă pentru inițierea și desfășurarea activității economice
în domeniul turismului. Astfel, s ‐ a propus elaborarea unor ghiduri informative
și instituirea unor centre de consultare și informare a micilor antreprenori ;
2. Sistemul curent de impunere fiscală nu încurajează micii antreprenori din
mediul rural și nu prevede stimulente sau f acilități pentr u inițierea și
desfășurarea activității în sectorul turismului. Astfel, s ‐ au înaintat propuneri
privind: (i) reducerea cotei de TVA sau scutirea de TVA pentru servicii
turistice, (ii) aplicarea unor scutiri de impozit pe venit sau cote reduse de
impozit pe venit pentru antreprenorii din mediul rural din sectorul turismului,
care au un venit de până la 600000 lei anual; (iii) includerea tuturor
impozitelor și taxelor într ‐ o taxă unică similar mecanismului patentei, pentru
antreprenorii din mediul rural din sectorul turismului, care au un venit de
până în 600000 lei anual; (iv) administrarea taxei locale de cazare în
consultare cu asociațiile profesionale și antreprenori ;
3. S ‐ a atenționat faptul că toate anexele construcțiilor, în care se intenționează
prestarea serviciilor de primire turistică, urmează a fi înregistrate la oficiile
cadastrale competente, fapt ce generează dificultăți practice considerabile, în
contextul în care multiple localități nu dispun de un plan cadastral. Pentru
aceste cazuri, s ‐ a propus analiza posibilității de a exclude obligația înregistrării
cadastral;

4. S ‐ a notat necesitatea de excludere a cerinței legislative privind formarea

profesională obligatorie inițială și continuă, cu o periodicitate de 3 ani, a
persoanelor angajate de antreprenorii în domeniul turismului, inclusiv unitățile
de cazare din mediul rural ;
Practica internațională:

La nivel UE, își desfășoară activitatea Federația Europeană a Turismului

Rural ,care incorporează 35 de asociații profesionale din 27 state, ce oferă
alegerea între mai mult de 100000 structuri de primire turistică în mediul
rural – cazare și mic dejun, acomodare în spații/camere din casele
localnicilor și ferme, mici hotele și pensiuni turistice în mediul rural
(“afaceri de familie”), toate fiind angajate în crearea unui mediu autentic,
oferirea experiențelor de viață în sat și turism activ. Pentru a menține
standarde înalte de calitate a serviciilor prestate, în anul 2005, asociatia a
elaborat un set de criterii comune de calitate în turism rural ,care descriu
cerințele minime și necesare pentru serviciile de cazare prestate, inclusiv
prin furnizarea unor exemple ilustrative, fapt ce permite antreprenorilor să
înțeleagă nivelul calității propriilor servicii și să inițieze
îmbunătățiri/adaptări.
 RECOMANDĂRI PENTRU
DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL:
 Reglementarea unor stimulente sau facilități fiscale pentru inițierea și
desfășurarea activității în sectorul turismului în regiunile rurale ;
 Necesitatea subvenționării din partea statului a activităților de turism
rural;
 Asigurarea unui acces mai eficient al antreprenorilor din sectorul
turismului rural la fondurile gestionate de AIPA;
 Înlăturarea barierelor nejustificate pentru desfășurarea activității
economice în domeniul turismului în mediul rural ;
 Clarificarea tipologiei unităților de cazare din mediul rural pentru
stimularea micilor afaceri și inițiative locale ;
 Administrarea destinațiilor turistice din mediul rural în parteneriat
public ‐ privat durabil între autoritățile administrației publice locale
(APL) și mediu privat, conform unor strategii comune și planuri de
activitate anuale ;
 Susținerea financiară și dezvoltarea capacităților administrative ale
asociațiilor profesionale în domeniul turismului rural ;
 2.TURISMUL VITIVINICOL
Turismul vitivinicol este definit, ca fiind o formă de turism orientată spre
vizitarea agenţilor economici care activează în domeniul vinicol şi a
regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor
vitivinicole cu cunoaşterea mediului rural, stilului de viaţă şi activităţilor
culturale locale .

Excursiile organizate de vinării care prezintă descrierea procesului tehnologic de

producere a vinului înșoțită de degustări, precum și evenimente care oferă turiștilor
experiența de a se implica în procesul de culegere a strugurilor și/sau în procesul de
producere a vinului, reprezintă produse turistice importante în context național.
Concluziile derivate din experiența internațională sunt următoarele:

1. Nișa turismului vitivinicol este un segment relativ nou, care crește în

popularitate în plan internațional;
2. Numărul turiștilor pe acest segment este în creștere continuă;
3. Calitatea vinurilor din Republica Moldova urmează a fi pusă în
valoare și subliniată în raport cu standardele internaționale;
4. Producătorii de vin necesită a fi susținuți de către autoritățile publice
de nivel național și local;
5. Sectorul urmează să implementeze principiile de dezvoltare
sustenabilă;
6. Un factor ‐ cheie pentru stimularea turismului vitivinicol este
utilizarea eficientă a tehnologiilor informaționale;
7. Turismul vitivinicol urmează a fi promovat în paralel cu dezvoltarea
industriei vinicole propriu ‐ zise.
 3.CU PRIVIRE LA MICI PRESTATORI DE
SERVICII, MEȘTERI POPULARI, ETC.

Păstrarea, dezvoltarea, prezentarea corespunzătoare și promovarea

patrimoniului cultural imaterial și a rezultatelor activității artizanale sunt
esențiale pentru dezvoltarea produsului turistic național și creșterea
atractivității Republicii Moldova prin oferirea unor experiențe autentice.

Cadrul normativ în acest domeniu este reprezentat de Legea culturii, nr. 413 din 27.05.1999,
Legea nr. 58 din 29.03.2012 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, Legea nr. 280
din 27.12.2011 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, Legea nr. 135 din
20.03.2003 privind meșteșugurile artistice populare
meşterul popular (persoană calificată într ‐ un meşteşug artistic, care creează
obiecte de artizanat) este în drept să ‐ şi desfăşoare activitatea atât în baza
contractelor cu persoane juridice, cât şi în calitate de întreprinzător
individual, fără a se înregistra ca persoană juridică, sau în orice altă formă
de organizare juridică prevăzută de lege.
Va multumesc pentru atentie