Tema 5

Managementul riscului

Angela TIMUȘ. dr., conf. univ.

 CE ESTE RISCUL?
CE ESTE INCERTITUDINEA?
• Motto: Este adevărat că cine nu riscă nu câștigă, însă asumarea riscului
pentru un avantaj economic superior efortului depus, înseamnă o
investiție bine planificată şi gestionată.

Riscul și incertitudinea sunt caracteristici

indispensabile a activității investiționale
 Accepțiuni definitorii
• Riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecințe nedorite să se producă
(W. Shaunessy , La faisabilite de project, les editions de SMG, Paris,1983)
• Riscul este privit ca un fenomen care provine din circumstanțe, pentru care decidentul
este în măsură să identifice evoluții/evenimente posibile şi chiar probabilitatea
producerii lor (C. Munteanu, Note de curs, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale,
Bucureşti 1998.)
• Riscul există atunci când o mulțime de consecințe nefavorabile este asociată unor decizii
posibile şi se poate cunoaște sau determina șansa apariției acestor consecințe( I.
Românu, I. Vasilescu, Managementul investițiilor; Editura Mărgăritar, Bucureşti, 1997);
• Risc se numește abaterea rezultatului obţinut de la cel așteptat sau gradul de
incertitudine asupra rezultatului așteptat; С.А. Дзюба, Анализ и сравнение
инвестиционных проектов с учетом риска, Иркутск 1994.
• Riscul reprezintă variabilitatea rezultatului posibil în funcție de un eveniment nesigur,
incert ( I. Giurgiu. Mecanismul financiar al întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj Napoca,
1995).
• Riscul este incertitudinea cu privire la o pierdere (Green Tieschman. Risk and Insurance, 7th
edition);
• Riscul este un element de incertitudine, care poate afecta activitatea unui agent economic
sau derularea unei operațiuni economice ( I. Stancu. Gestiune financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 1994.)
„Riscul și incertitudinea reprezintă unul dintre cele mai vagi şi mai evazive concepte, care este
greu de definit de către economiști şi cu atât mai greu de către investitori” (Pxino D.O.Politica
valutara si managementul riscurilor in tranzactiile internationale, Editura Economica, 2003)
Distincția dintre risc şi incertitudine este reflectată în lucrarea economistului Frank H. Knight
„Risk, uncertainty and profit” (anul 1921).
Lucrarea prezentată analiza riscului şi incertitudinii din perspectiva profitului şi a spiritului
antreprenorial în condițiile unui sistem concurențial.

INCERTITUDINEA - se referă la lisa de încredere cu privire a eventualele evenimente ce pot

să apară, dar și la probabilitatea producerii lor.
 Măsurarea riscului și măsurători ai riscului
Riscul =1-p = 1-n/m
Unde
n- șansa de a se produce un eveniment nedorit;
m- totalitatea de evenimente ce se vor produce
DISTRIBUŢIA DE PROBABILITATE
 Rentabilitatea proiectului
Media ponderată a rentabilităţilor
Starea estimată a Probabilitatea stării corespunzătoare scenariului
economiei pentru proiecte
A B A B

1 2 3 4 5=2*3 6=2*4
Scenariu 1 0,20 -20% 50% -4,0% 10,0%
Scenariu 2 0,50 15% 15% 7,5% 7,5%
Scenariu 3 0,30 50% 30% 15,0% 9,0%
Rentabilitatea estimată a proiectelor 18,5% 26,5%
Deviația standard
DS - este o probabilitate, media ponderată a deviației de la valoarea
așteptată. Ea arată cu cât este valoarea reală mai mică sau mai mare decât
valoarea estimată (așteptată).

Unde:
ri – variantele aşteptate (posibile) de rentabilitate pentru proiectul i;
– rentabilitatea estimată a proiectului i;
pi – probabilitatea de apariţie a rentabilităţii proictului i.
Deviația rezultatului de la cel estimat
 Coeficientul de variaţie

v  100
Unde: x
ν - coeficientul de variaţie, %;
 - abaterea medie pătratică;
x - valoarea medie aşteptată.
Coeficientul de variaţie poate lua valori de la 0 până la 100. Este stabilită
următoarea evaluare calitativă a coeficientului variaţiei:

între 0 - 10 - variaţie slabă,

între 10 - 30 - variaţie temperată,
între 30 - 100 - variaţie puternică
 Tehnici de măsurare a riscului
• ANALIZA DE SENZITIVITATE;
• TEHNICA SCENARIILOR;
• SIMULAREA MONTE CARLO
• ARBORELE DE DECIZIE;
 ANALIZA DE SENZITIVITATE

ANALIZA DE SENSIBILITATE este o procedură iterativă şi îndelungată, pe parcursul

căreia se evaluează diferite stări posibile ale factorilor exogeni şi a impactul lor asupra
indicatorilor de eficientă economică şi financiară. Prin aceasta se estimează cele mai
probabile rezultate ale proiectelor.

În analiza de sensibilitate a proiectelor se vor considera următoarele alternative:

• Variația costurilor de exploatare pe elemente şi pe total, cu menținerea la nivel
constant a veniturilor anuale previzionate;
• Variația veniturilor anuale, cu menținerea la nivel constant a costurilor previzionate;
• Modificarea simultană şi a costurilor, şi a veniturilor previzionate;
• Variaţia duratei funcționare eficientă.
• Pentru fiecare caz posibil se calculează valoarea VAN (şi a altor indicatori), care este
în final reprezentată sub formă grafică, în dependență de variabila care a fost
modificată.
 Analiza de senzitivitate

600
pret
500
400 CVM
300
cerere totala;
200 cota de piata
VAN

100
cost fix
0
-25% -20% -15% -10% -5% 0% 5% 10% 15% 20% 25%
-100
-200
-300
m odificarea proce ntuala a variabilelor fata de scenariul norm al

-400
TEHNICA SCENARIILOR
Analiza scenariilor este o tehnică de analiză a riscului care ia în considerare atât
sensibilitatea VAN la variaţia variabilelor cheie, cât şi gama probabilă a valorilor
acestor variabile.
Această tehnică de analiză presupune:
1. Stabilirea a două – trei tipuri de scenarii: de bază, pesimist şi optimist
2. Estimarea probabilității pentru fiecare scenariu;
3. Calcularea VAN și VAN mediu;
4. Calcularea daviației standard
5. Calcularea coeficientului de variație
 Volumul
Preţ de vânzare VAN
Scenariul Probabilitatea vânzărilor
(u.m.) (mii u.m.)
(unități)
Scenariu I 0,25 15 000 1 500 -5 761
Scenariu II 0,50 20 000 2 000 6 996
Scenariu III 0,25 25 000 2 500 23 397

Scenariile de realizare a unui proiect investiţional

Calcule: Pentru determinarea ricsului proiectului facem următoarele calcule:
VANest=ΣVANixpi=(-5761)x0,25+6996x0,5+23397x0,25=-1440,25+3498+5849,25
=7907 u.m.
În baza formulei calculăm deviația standard σVAN
σ=(-5761-7907)2*0,25+(6996-7907)2*0,5+(23397-7907)2*0,25 = 10349
σ= 10 349
v= σVAN/VANest. = 10 349/7 907= 1,3
SIMULAREA MONTE CARLO
Simularea Monte Carlo combină
ANALIZA DE SENZITIVITATE și din DISTRIBUTIA DE PROBABILITATE.

Aceasta tehnica a aparut in urma proiectului de realizare a primei

bombe atomice si poarte acest nume deoarece utilizeaza elemente
matematice ale jocurilor de cazino.
Simularea constituie o programare realizată la calculator prin soft sau
de investitor (excel) în care calculatorul alege aleatoriu variabilele
programate și calculează valoarea VAN, VAN mediu și deviația standard
în dependență de distribuțiile estimate
Șansele si distribuția acestora este dată de evaluator (experți)
Etape:

 Se alege o valoare aleatoare pentru fiecare variabila, în functie de care

se calculeaza VAN (pentru fiecare variabila se poate specifica distributia
de probabilitate)
Acest proces este repetat de 1000 de ori, generandu-se 1000 de valori
ale VAN
Se calculeaza media care reprezinta valoarea anticipata a VAN si deviatia
standard care reprezinta masura a riscului proiectului de investitii
Simularea Monte Carlo
0 , 0 8

0 , 0 7

0 , 0 6

0 , 0 5

0 , 0 4

0 , 0 3

0 , 0 2

0 , 0 1

0
-1 8 8

166

344

609
255

432

521

698
-1 1
-9 9

78
 0,214274175 cerere cota de0,120020437
1,110827259 piata pret
4489,217138 CVM
3535,714873 CF
31,3636325 CFD
75,56937839 VAN
314,3411166

maxim 1,21 0,12 4545,34 3636,32 36,36 142,78 727,30

minim 1,00 0,10 3750,44 3000,68 30,01 -6,14 -187,73
mediana 1,10 0,11 4148,29 3320,47 33,02 54,74 186,35
medie 1,10 0,11 4150,13 3326,91 33,10 54,56 185,23
deviatie standard 0,06 0,01 232,60 182,12 1,88 28,38 174,41
coeficientul de variatie 0,94
probabilitatea ca VAN>0 85,59%
ARBORELE DE DECIZIE

Arborele de decizie constituie o metodă de

management care ține cont atât de impactul factorilor
de risc asupra proiectului de investiţii, cât şi de
reacțiile de răspuns la acestea ce pot fi avute în vedere
de managerii firmei.
În principiu, pentru fiecare dintre evenimentele
viitoare se pot asocia diferite probabilităţi de apariţie.
Arborele de decizie

Din punct de vedere formal, în prezentarea arborelui de

decizie se pot utiliza notaţii precum:
- nodul de decizie (decidentul este cel care selectează
dintre variantele de decizie (V1, V2, … Vm); acestea sunt
fazele în care managerul poate acţiona în sensul modificării
variabilelor care acţionează asupra proiectului de investiţii ;
Arborele de decizie
• = nodul de tip eveniment (mediul economic sau
“natura”); acesta trasează evoluţia procesului de investiţie
prin apariţia uneia dintre stările naturii (s1, s2, … sn)
considerate explicit anterior; fiecărei stări fiindu-i asociată o
probabilitate de apariţie, astfel încât: .

• = ramura aferenta arborelui de decizie, reprezentand o

situatie posibila, careia ii este asociata o anumita
probabilitate de aparitie
 Arborele de decizie - exemplu
0 1 2 3 4 5 scenariul
0,3 20000 20000 20000 (1.1.1)
0,6 -7000 3 0,4 12000 12000 12000 (1.1.2)
0,7 -2000 2 0,3 -2000 4 stop (1.1.3)
-1500 1 0,4 stop (1.2.)
0,3 stop (2)

nod de decizie – reprezinta momentele in care managerul poate lua o decizie in functie de noile informatii; primul astfel de nod
este la momentul 1, dupa realizarea studiului de piata; al doilea nod de decizie este dupa realizarea prototipului; al treilea nod de
decizie reprizinta al patrulea nod, apare dupa realizarea tehnologiei de productie, reprezentand decizia de a stopa proiectul in cazul
obtinerii de pierderi
nod de tip eveniment – al treilea nod, in care sunt estimate diferite situatii posibile ale CFD obtinut prin exploatarea tehnologiei
de productie
 Riscul sistemic
Factorii de risc sistemic - război, crize financiare, crize bursiere, inflaţii,
variaţii ale ratei dobânzii ş.a.
Deoarece toţi sunt afectaţi în acelaşi mod, acest risc nu poate fi
diversificat.
 ip
 i
 2p

Unde:
βi – coeficientul beta la titlul i (individual);
- covariaţia profitabilităţii valorii mobiliare i cu cea a pieţei;
- dispersia portofoliului de piaţă.
= pi*Σ(ri- )(rp- )
Trimestrul ri rp ri*rp ri2 rp2  
   
I 3 5 15 9 25 Σ ri * Σkp
II 4 6 24 16 36 =10*20=200
III 3 6 18 9 36  
IV 0 3 0 0 9 (Σkp)2= 202 =400
  Σri=10 Σrp=20 Σ ri*rp=57 Σ ri =34
2
Σ rp =106
2
 Cauzele riscului
Motive de ordin financiar
• lipsa controlului asupra modului în care sunt utilizate sursele de finanţare;
• finanţarea unor investiţii din pasivele curente şi lipsa profiturilor imediate, care să
suplinească deficitul fondului de rulment;
• monitorizarea proastă a creditului pe parcursul derulării lui sau lipsa totală a
monitorizării;
• deteriorarea continuă a indicatorului de stabilitate financiară (datorii
totale/capitaluri proprii);
• diminuarea continuă a fluxurilor de disponibilităţi, din cauza incapacităţii de a
recuperare a lichidităţilor de la debitori sau datorită retragerii unor împrumuturi,
sau chiar a unor pierderi datorate speculaţiilor financiare;
• menţinerea unui fond de rulment negativ pe o perioadă îndelungată de timp;
• scăderea continuă a eficienţei activităţii şi obţinerea de pierderi din ce în ce mai
însemnate;
• acoperirea pierderilor din anii precedenţi din rezervele legale de capital, ş.a.
Cauzele riscului
Motive de ordin strategic
• Dintre motivele de ordin financiar, menţionăm care sunt cele mai grave:
• lipsa controlului asupra modului în care sunt utilizate sursele de finanţare;
• finanţarea unor investiţii din pasivele curente şi lipsa profiturilor imediate, care să
suplinească deficitul fondului de rulment;
• monitorizarea proastă a creditului pe parcursul derulării lui sau lipsa totală a monitorizării;
• deteriorarea continuă a indicatorului de stabilitate financiară (datorii totale/capitaluri
proprii);
• diminuarea continuă a fluxurilor de disponibilităţi, din cauza incapacităţii de a recuperare
a lichidităţilor de la debitori sau datorită retragerii unor împrumuturi, sau chiar a unor
pierderi datorate speculaţiilor financiare;
• menţinerea unui fond de rulment negativ pe o perioadă îndelungată de timp;
• scăderea continuă a eficienţei activităţii şi obţinerea de pierderi din ce în ce mai
însemnate;
• acoperirea pierderilor din anii precedenţi din rezervele legale de capital, ş.a.
 Acțiuni de contracarare a riscului

• obținerea mai multor informații;

• evitarea riscului;
• asigurarea împotriva riscului;
• adaptarea ulterioară a proiectului de investiţie;
• diversificarea portofoliului de investiţii.
• dezinvestirea
 Gestiunea riscului

Stabilirea valorii de
Identificarea Determinarea incidență
problemei acțiunilor posibile (măsurarea
probabilității)

Decizii cu privire la
Estimarea valorii eliminarea,
riscului reducerea și
adaptarea riscului