UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

CANTEMIR
FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE
INTERNATIONALE

Potentialul turistic al Italiei

  Alecu Alexandra-Camelia
Grupa :6
An : II

1
 

2
 

PREZENTARE GENERALA

 Nume oficial: Republica Italiana.

1.1. Asezare geografica

 Situarea: în continentul Europa, în Sudul Europei, ce consista în principal

dintr-o a în formă de cizma şi doua insule mari în Marea Meditereana: Sicilia şi
Sardinia. In nord intalneste Alpii, unde are granita cu Franta, Elvetia, Austria si
Slovenia.
Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara:
Campione d’Italia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km);
Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km)
 
 Suprafata: 301230 km2 (locul 71).

 Diviziuni administrative: 20 regiuni:

Valle d’Aosta: Situata in partea de N-V a Italiei in zona montana a masivului

Mont-Blanc la granita cu Franta. Resursa principala este turismul. Capitala: Aosta.
Piemont: vestita regiune plana intre Alpi si Apenini traversata de raul Pad. In
aceasta zona este concentrata 3/5 din productia italiana de orez. De asemenea,
regiunea Asti este celebra prin vinurile si branzeturile produse aici. Capitala:
Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene.
Lombardia: Reprezinta zona cea mai atractiva a Italiei. Ocupa zona de campie
dintre raurile Ticino si Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia
(industria siderurgica, chimica si mecanica), Bergamo (industria textila si
mecanica), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano – reprezinta
centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene.
Veneto: Situata in zona aluvionara de varsare a raului Pad si afluentilor sai.
Regiune predominant agricola. In zona Mestre-Marghera, langa Venetia, sunt

3
 

concentrate rafinarii de petrol si industrie chimica. Capitala: Venezia – important

 port si centru cultural si turistic.
Tretino-Atto Adige: Regiune italiana cu statut special divizata in doua provincii
autonome: Trento si Bolzano, etnic predominant germana.
Friuli-Venezia Giulia: Situata la poalele Alpilor Carmici. Zona cu traditie
agricola. Capitala: Trieste –oras port cu statut de zona libera.
Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaza masivul muntos al Apeninilor.. Zona
agricola renumita pentru sfecla de zahar. Capitala: Bologna – important centru
industrial (siderurgie, industrie alimentara) si comercial (piata cerealiera si
zootehnica).
Liguria: Regiune in zona litorala la Marea Liguriei. Relief in terase, favorabil
cultivarii pomilor fructiferi si maslinilor. Renumita prin marmura de Carrara.
Capitala: Genova – important port comercial, santiere navale.

Toscana: Una dintre cele mai frumoase si renumite regiuni ale Italiei avand in
centru valea raului Arno. Orase importante: Pisa si Siena. Capitala: Florenta – 
centru cultural si turistic de importanta mondiala.
Umbria: Regiune colinara cu vai sinuoase. Patria Sfantului Francisc din Assisi.
Capitala: Perugia.

Marche: Zona muntoasa, riverana la marea Adriatica, strabatuta de vai adanci.

Litoralul este bogat in plaje. Capitala: Ancona.
Lazio: Reprezinta leaganul civilizatiei romane, cuprinsa intre Apenini, la est si
coasta tireniana la vest si strabatuta de raul Tibru. Capitala: Roma - totodata
capitala Italiei si a crestinatatii de rit catolic unde se afla statul Vatican.
Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini.
Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic.

Campagna: Regiune cu campii fertile unde se practica cultura cerealelor,

tutunului, canepii.. Capitala: Napoli – situata in golful cu acelasi nume si dominata
de prezenta vulcanului Vezuviu.
Molise: Regiune cu relief muntos, vai profunde, paduri intinse. Capitala:
Campobasso.

4
 

Puglia: Regiune bogata in resurse agricole. Capitala: Bari - important centru

comercial cu legaturi cu lumea orientala.
Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemanatoare: relief 
montan grandios si sever, zona de coasta pietroasa. Capitala: Potenza, Catanzaro.
Sicilia: Cea mai mare insula mediteraniana dominata de vulcanul Etna. Este o zona
agricola cerealiera. Orase importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala:
Palermo.
Sardinia: Situata in Marea Tireniana se caracterizeaza printr-un relief muntos si
 plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul si turismul estival.
Capitala: Cagliari.

Mediul natural 

 Relieful:  Italia consista predominant dintr-o  peninsula care se extinde în

Marea Medtiterana, unde impreuna cu doua mari insule Sicilia si Sardinia creeaza
diferite parti ale marii, ca si Marea Adriatica la nord-est, Marea Ionica la sud-est,
Marea Tireniana la sud-vest si in final Marea Linguriana la nord-vest. Muntii 
Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi
formeaza un arc, inchizand Italia in nord. Aici se afla si o laguna aluvionara mare,
Laguna Po-Venetia, strabatuta de Raul Po si de multi afluenti ai sai, care curg
dinspre Alpi, Apenini si Dolomiti. Alte rauri cunoscute sunt Tiberul, Adige si
Arno. Cel mai inalt punct al Italiei este Muntele Alb ( Monte Bianco) cu 4,808 m,
dar Italia este mai ales asociata cu doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu in
apropriere de Neapole si activul Etna in Sicilia.
Clima: continentala cu o temperatura medie de 1.5 ºC in ianuarie si in iulie de
24 ºC.

 Hidrografia: reteaua hidrografica este bogata, dar numai doua rauri sunt mai
lungi si navigabile: Padul (PO), are 650km lungime, care curge pe directiaV-E
drenand campia cu acelasi nume din N, si Adigele , care are 404km, ambele
tributare Marii Adriatice. Se remarca si Arno care trece prin Florenta si Tibru care
strabate Roma, ambele debusand in Marea Tireniana.
Flora: variaza cu altitudinea si latitudinea. In Alpi se etajeaza paduri de
castan, de stejar, de conifere si pasuni alpine. In Apenini predomina stejarul si alte
specii mediteraneene, exceptie zonele mai inalte unde apar fagul si coniferele.

5
 

Fauna: cuprinde atat elemente raspandite pe intreg teritoriul ca: vulpea,

 bursucul, jderul, dihorul, veverita, iepurele, cat si animale care se mai intalnesc
numai in parcuri si rezervatii naturale: caprioara, ursul brun; numeroase pasari.

Mediul demografic
 Populatia: 58.057.477 locuitori cu o densitate de 192, 73/  km² (loc 23)
Orase principale: Roma – capitala Italiei (3,8 mil locuitori), Vaticanul -
“capitala bisericii catolice “ ( 44 ha, 2000 loc. ), cel mai mic stat ( format din preoti,
calugari si soldati ).Cuprinde biserica Sf. Petru ( sec.v ) – cea mai mare si frumoasa
din lume ,Piata Sf. Petru cu coloane ,obeliscul lui Caligula.; Napoli (1,3 mil. loc.)
metropola sudului italian , cel mai mare port la Marea Tireniana , asezat la poalele
Vulcanului Vezuviu . Se remarca prin valoroase monumente de arta ,castele si
 palate , biserici , piete de mare frumusete ; Venetia  – (350.000 loc.) asezata in
laguna , pe 118 insule , este un oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa ,
circulatia urbana, maiestria artistica a monumentelor , produsele specifice urbei;
Milano ( 1,5 mil. locuitori), al doilea oras ca marime, recunoscut prin industrie,
comert si finante, dar si prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin maretia
lor : Castelul Sforzza , Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic ,din marmura cu 135
sageti ,4440 de statui (1378 – 1858), care reprezinta cel mai important obiectiv
turistic al orasului , Palatul si Pinacoteca Brera , Academia de Arte Frumoase ,
muzee de arta veche , Observatorul Astronomic. Pe buna dreptate Milano – oras
roman (sec.III-i.Hr.) – exceleaza prin fermecatoarele biserici, basilici si teatre .
 Bolognia , cu multe obiective turistice si culturale : Domul ( 1747, stil baroc),
 palate, piete, si cea mai veche universitate din Europa ( 1119), cu o faimoasa
 biblioteca si o bogata pinacoteca.
 Rata natalitatii: 8,89nasteri/1000 locuitori (2005)
Rata mortalitatii: 10,3 morti/1000 locuitori (2005)
 Spor natural: 0,07%
 Indice de fecunditate (2005): 1,28
 Mortalitate infantila (2005): 5,94 morti/1000 nasteri
 Speranta de viată: 77 ani (barbati) şi 83 ani (femei).
 Moneda: Euro = 100 cenţi (vechea moneda: lira).
 Religia: catolici, musulmani, protestanti, iudaici.
Clasificarea populatiei:
- varsta: - sub 15 ani (1995-2005): 13,9% din totalul populatiei
- intre 16 – 64 ani (1995-2005): 66,7% din totalul populatiei
- 65 ani si peste (1995-2005): 19,4% din totalul populatiei
- educatie: - rata analfabetismului la cei peste 15 ani (2003): 2,7%
- rata de inscriere in institutii de invatamant: primar 98%,

6
 

secundar 90%, superior 25%

-  populatia activa ocupata (2001): 5% în agricultura, 32% în industrie, 63%
în servicii
- someri si inactivi (2004): 8,6% din totalul populatiei active
- nationalitate: italiana

Mediul istoric: La inceputul mileniului II inainte de Hristos, patrunde in

Italia primul val indo-european, urmat in secolul XII-XI de noi valuri italice. In
secolele XII-XI inainte de Hristos isi fac aparitia etruscii, a caror civilizatie atinge
in secolele VII-VI maxima stralucire. Grecii intemeiaza in secolul VII primele
colonii in Sudul peninsulei si in Sicilia, numele de Italia datorandu-li-se. Roma o
cetate obscura din Latium, se emancipeaza in 510/509 i.Hr. de sub suzeranitatea
etrusca, devenind in sec. III i.Hr. stapanul intregii Italii, apoi hegemonul bazinului
Marii Mediterane, punand bazele celui mai vast si durabil imperiu al lumii antice.
Detronarea lui Romulus Augustus de catre capetenia germanica Odoacru
marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus. In 568 longobarzii cuceresc
 Nordul Italiei iar in 756 ia fiinta statul papal cu resedinta la Roma, centrul lumii
crestine occidentale. Cucerit in 773-74, Regatul longobarzilor este inclus in statul
franc. In Sicilia si Italia de sud se stabilesc in sec. IX arabii, eliminati in sec. XI-
XII de catre normanzi. In timpul domniei imparatului Otto I Italia de Nord si
Centrala sunt incluse in imperiul romano-german, care in 1075-1122 se afla in
conflict cu papalitatea. Centre economice infloritoare in sec. XIII-XV Venetia,
Genova, Florenta, Milano, devin patria umanismului si Renasterii. Intre 1494 si
1559 Italia este camp de batalie intre Franta si Spania, pacea de la Cateau-
Cambresis lasand cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la
Utrecht si Rastatt, acordand-o habsburgilor austrieci. Valul miscarilor nationale de
la inceputul sec. XIX inaugureaza epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei
realizandu-se in jurul Regatului Piemontului. In urma razboiului franco-
 piemontezo-austriac, Lombardia se uneste cu Piemontul iar „ camasile rosii” ale lui
Garibaldi elibereaza Sicilia si Italia de Sud, astfel incat Victor Emmanuel al II-lea
din dinastia de Savoia se proclama in 1861 rege al Italiei. Razboiul austro-prusian
din 1866, in care Italia se realiaza Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu regatul
Italian. La sfarsitul secolului XIX Italia duce o politica coloniala ocupand Eritrea si
Solmalia, iar in urma razboiului italo-turc Tripolitania, Cirenaica si insula
Dodecanez. La 23.05.1915 Italia se alatura in primul razboi mondial Antantei. Prin
tratatele de pace de la Saint Germain si Sevres, Italia obtine Trilolul de sud, Triest,
 peninsula Istria, insula Dodecanez, iar in 1924 orasul Fiume. Prin marsul  asupra
Romei Benito Mussolini devine seful guvernului, instaurand regimul fascist. Italia
ocupa in 1935-1936 Etiopia si participa in 1936-1939 alaturi de Franco, la razboiul
civil spaniol.

7
 

Italia a fost membra fondatoare a NATO si a Uniunii Europene, si s-a

alaturat grupului de crestere a unificarii politice si monetare din Europa de Vest,
incluzand introducerea Euro în 1999 .

Mediul politic:
- Organizarea statala:  Republica, potrivit Constitutiei din 22.12.1947,
 presedintele fiind ales prin vot indirect pe o perioada de 7 ani. Constitutia a stabilit
un parlament bicameral, ( Parlamento), consistand din Camera Depuatatiilor 
(Camera dei Deputati) si Senat ( Senato della Repubblica ), o putere judiciara, şi una
executivă (condusă de un prim ministru).
- seful statului:  Carlo Azeglio Ciampi
- seful guvernului (prim-ministru): Silvio Berlusconi
- Partide politice:  Partidul Democrat Crestin, Partidul Comunist, Partidul
Socialist, PartidulSocialist Democrat, Partidul Socialist Italian al Unitatii Proletare,
Miscarea Sociala Italiana, Partidul Liberal, Partidul Republican, Partidul Democrat
Italian al Unitatii Monarhiste.
 Diviziuni administrative: 20 regiuni
-  Sarbatoarea natională: 2 iunie
-  Limba oficiala: italiana

 Mediul cultural:
Italia este bine cunoscută pentru arta sa, cultura, şi nenumeratele ei
monumente, printre care şi Turnul din Pisa şi Coloseumul roman, dar şi pentru
mâncarea sa ( pizza,  pasta, etc.), vin, lifestyle, eleganţă, design, cinema, teatru,
literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, şi în general
 pentru gust. Renaşterea europeană a părut în Italia între secolul XIV şi secolul
XV. Succesurile literale, ca şi poezia lui Petrarch, Tasso, şi a lui Ariosto şi proza lui
Boccaccio, Machiavelli, şi a lui Castiglione, au exercitat o minunată influenţă
durabilă pentru dezvoltarea cultutii vestice, la fel ca pictura, sculptura, şi
arhitectura, la care au contribuit giganţi ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli,
Fra Angelico, şi Michelangelo. Influenţa muzicală italiană a compozitorilor,
 precum Monteverdi, Palestrina, şi Vivaldi s-a dovedit epocală; în secolul XIX,
opera romantică italiană a excelat sub compozitorii Gioacchino Rossini, Giuseppe
Verdi, şi Giacomo Puccini. Artiştii, scriitorii, regizorii, arhitecţii, compozitorii şi
designerii contemporani italieni contribuie la semnificant la cultura vestică.
Fotbalul este principalul sport naţional. Italia a câştigat Cupa Mondială de Fotbal 
de trei ori: în 1934, 1938 şi 1982. Seria A a dat unii dintre cei mai buni jucători de
fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan şi Inter Milano 

8
 

FC din Milano, A.S. Roma şi S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino, şi
Fiorentina din Florenţa.

1.7. Infrastructura:
- transporturi : : Reteaua de transport a Italiei este diversificata , dezvoltata
si modernizata. Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere.
Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi.
Autostrada Soarelui strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si
 penetratie turistica spre statiunile din Sud.
Caile rutiere – 290.000 km, din care 6.800 km autostrazi. Ele sunt mai
dense in Nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul cailor de comunicatie, s-au
construit numeroase tuneluri si vaiducte.
Caile ferate – 20239 km din care 11613 km electrificati.
Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al
Italiei. Porturi principale: Genova, Augusta, Trieste, Venetia, Taranto, Napoli,
Livorno, Ravenna.
O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile
internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale
celorlalte tari. Aeroporturi principale: Milano(Linate, Malpensa), Roma(Fiumicino,
Ciampino), Napoli (Capodichino), Catania(Fontanarosso), Cagliari(Elmas),
Genova(Sestri).
-telecomunicatii:  Sistemul de telecomunicatii s-a dezvoltat foarte mult in
ultimii ani. Incepand din 1995 telefonia mobila a cunoscut o larga raspandire pe
teritoriul Italiei. Telecom Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobila
care s-a infiintat (aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, in
decembrie 1995 a aparut Omnitel, care s-a dovedit a fi o concurenta de temut. Iar in
1999, apare pe piata o noua companie – Wind.

 Mediul economic: 
Italia este o putere economică mondială.
Membră a grupului G 8, Italia reprezenta a şasea economie în 2004, după Statele
Unite,
Japonia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii şi Franţa.
Italia are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor 
apropiat unor ţări ca Franţa şi Regatul Unit. Economia capitalistă rămâne divizată

9
 

într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private şi un sud

agricultural, cu o rată a şomajului de 20 % .
Majoritatea materiilor prime necesare industriei şi mai mult de 75% din
necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit
o politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice şi
monetare, beneficiind de o rată a inflaţiei scăzută care i-a permis alăturarea la Euro
de la conceperea sa în 1999.
Un rol important în economie îl joacă comerţul şi turismul (anual între 30 şi 60
milioane turişti şi circa 3 miliarde încasări).
Transportul: Reţeaua de transport a Italiei este diversificată, dezvoltată şi
modernizată. Volumul principal de transporturi este asigurat de căile rutiere. Italia
este străbătută de o reţea densă de şosele modernizate şi autostrăzi. Autostrada
Soarelui srăbate întreaga peninsulă, facilitând schimbul de produse şi călătoriile
turistice spre staţiunile din Sud.
Căile rutiere: - 290.000 km, din care 6.800 km autostrăzi. Ele sunt mai dense în
 Nordul ţării. În Alpi şi în Apenini, de-a lungul căilor de comunicaţie, s-au construit
numeroase tuneluri.
Transporturile maritime au rol dominant în schimbul extern de mărfuri al Italiei.
O reţea densă de linii aerine acoperă teritoriul ţării, iar aeroporturile internaţionale
Roma şi Milano leagă Italia de marile aeroporturi internaţionale ale celorlalte ţări.
Telecomunicaţii: Sistemul de telecomunicaţii s-a dezvoltat foarte mult în ultimii
ani. Începând din 1995 telefonia mobilă a cunoscut o largă răspândire pe teritoriul
Italiei. Telecom Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobilă care s-a
înfiinţat (aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, în
decembrie 1995 a apărut Omnitel, care s-a dovedit a fi o concurenţă de temut. Iar în
1999, apare pe piaţă o nouă companie Wind.

10
 

Italia este o ţară cu o economie dezvoltată, în care industriei îi revine un loc

crescând însă este afectată de încetinirea creşterii economiilor europene, care au
influenţat negativ exporturile italiene.
Economia Italiei este a patra din Uniunea Europeana, după Germania, Marea
Britanie şi Franţa. Cele mai dezvoltate ramuri sunt industria grea, serviciile şi
turismul.Turismul concentreaza 8 % din întreaga populaţie activă a Italiei, una din
cele mai ridicate ponderi de pe glob. Italia deţine peste 1,7 milioane locuri de
cazare în hoteluri, moteluri şi pensiuni.

În afară de ramurile tradiţionale, textilă şi alimentară se remarcă industria

constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, electronică şi electrotehnică,
diverse aparate şi utilaje), petrochimia, siderurgia.
  Industria: Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse
interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante
uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt
grupate in Toscana.
Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat,
caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost
intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata
sa importe annual.
Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual.
Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in
centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma.
Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni
din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de
gaze naturale este in scadere.
Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului,
marmurei si oarecum a zincului.
Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila,
electronica si industria automobilelor.

  Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia

de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob.
Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova – 
Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto,
Piombio.

11
 

Industria constructoare de masini  este puternica si diversificata. Ea joaca un rol

foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in
aceasta tara este industria automobilelor.
In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se
fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete,
scutere, biciclete etc.
Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul
Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca
Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.
Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La
Spezia, Napoli, Palermo.
Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in
Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.

Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii,

 produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala.
 
Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul
sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie.
Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli.

  Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea

uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile
din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import.

  Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord,
unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche
este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii
artificiale.
Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa,
fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este
filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele
mai importante centre sunt in nordul tarii.

  Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile

Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de
marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru
calitatea lor ridicata.

12
 

  Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura
industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele
de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin.
 
Agricultura: Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane
un sector important al economiei.
Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare
 producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar 
si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai
important producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual,
 productia fiind reprezentativa si pe plan mondial.
Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la
citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria.
Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt
caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de
cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat.
Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele
mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai
in Nord.
Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si
nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in
ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina
cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse
lactate.
Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in
consumul direct sau in industria alimentara.
Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este
mai slab dezvoltata in Sud.
Un rol important in economie il joaca comertul si turismul (anual intre 30-60
milioane turisti si circa 3 miliarde $ incasari)

  Comertul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export – Germania – 

16%, Franta – 12%, SUA – 7%, Marea Britnie – 7%, Spania – 5%, Elvetia, Belgia,
Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import - Germania – 18%, Franta – 13%, Marea
Britanie – 7%, Olanda – 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%.
In 1998 din mld lire italiene, pentru export au folosit 420.764,0 – masini, utilaje
si echipamente de transport – 46%, produse textile si confectii – 17%, produse
chimice – 9%, otel si minereuri – 5%, produse alimentare – 4%, produse agricole – 
3%; iar pentru import au folosit 374.283,0 – masini, utilaje – 36%, produse chimice

13
 

 – 14%, produse energetice – 11%, textile si confectii – 8%, produse alimentare – 

8%, produse agricole – 6%.
Comertul bilateral Romania-Italia: Volumul schimbarilor comerciale a
fost la finele anului 1999 de 4019,8 mil USD, din care 1980,2 mil USD exportul si
2039,6 mil USD importul situand Italia pe primul loc in comertul exterior al
Romaniei. Structura schimburilor de marfuri, in anul 1999, a fost urmatoarea:
• Export: confectii si tricotaje - 35,4%, incaltaminte – 
25,6%, produse metalurgice – 19,2%, masini si utilaje – 9,6%, impletituri din
fibre lemnoase – 3,2%, mobila si articole din lemn – 2,6%, mase plastice si
articole din cauciuc – 1,7, produse chimice – 1,2%,;
• Import: materii textile si articole din acestea – 34,6%,
masini, aparate si echipamente electrice – 18,2%, piei, blanuri si articole din
acestea – 12,1%, incaltaminte si parti de incaltaminte – 7,1%, metale comune
si articole metalice – 6,1%, produse ale industriei chimice si conexe – 3,8%,
mase plastice si articole din cauciuc – 3,8%, mobila si articole din lemn – 
3,2%, produse minerale – 2,3%, hartie, carton – 2%, ceramica, sticlarie – 
1,5%.

14
 

DESCRIEREA CERERII SI A OFERTEI TURISTICE 

2.1. Cererea turistica:

Circulatie turistica interna

Turisti interni 
2000 2001 2002 2003 2004
Înnoptări 1854000 1891000 1930000 1969000 2000000

Turism receptor 

 Sosiri de turisti 
2000 2001 2002 2003 2004
Sosiri 37963000 38648000 38011000 39156000 40767000

 Sosiri 
2000 2001 2002 2003 2004
Vizitatori 9166000 9510000 8671000 10982000 10851000
Turisti (cu 28797000 29138000 29340000 28174000 29916000
innoptari)

 Innoptari si durata sederii 

2000 2001 2002 2003 2004
Innoptari 105272000 111441000 114116000 115262000 111596000

 Incasarile turistilor din alte tari ( mil EURO)

2000 2001 2002 2003 2004
Incasarile 29920 28779 29877 30508 30042
turistilor 

15
 

Capacitatea de cazare in hoteluri si stabilimente similare

2000 2001 2002 2003 2004
 Nr. de 1523847 1667653 1478295 1473472 1488500
camere
 Nr. de 3110000 4024000 4100000 4158000 4206000
 paturi

Oferta turistica

Obiectivele turistice:

COLOSSEUMUL rămane cea mai vestită şi mai mare arenă construită vreodată de
romani. Iniţiativa construirii sale a avut-o împăratul Nero, ca urmare a influenţei
majore pe care o aveau in acele timpuri luptele de gladiatori. A necesitat printre
nenumarate alte materiale de constructie, zeci de mii de tone de marmura adusă din
apropiere, din Tivoli si aproape 300 tone de fier pentru a lega blocurile unul de
celalalt. Ca un precedent la materialele prefabricate moderne, multe dintre partile
componente ale Coloseumului au fost construite in altă parte si aduse la locul
construirii arenei pentru asamblare. Aceasta metodă a permis un ritm accelerat de
lucru care a dus la construirea edificiului in numai 7 ani.

16
 

FONTANA DI TREVI a fost construită de arhitectul Salvi in 1735 si terminată in

1762. Această fântână este un exemplu perfect de stil rococo, cu efecte dramatice,
creaturi acvatice de marmură, dominate de un impresionant Oceanus. Apa vine din
izvorul Acqua Vergine.

Vaticanul – cel mai mic stat independent din lume, este situat in nord-vestul
Romei (capitala Italiei) si are o suprafata de numai 44 ha. Statul papal, inconjurat
de un zid, creeaza o atmosfera magica, da impresia unei fortarete secrete. Gradinile
lui (rareori vazute de straini) ocupa o treime din suprafata sa. Aici se afla
conducatorul spiritual – Papa. Are propriul guvern, secretarul de stat este cardinalul
Tarcisio Bertone. Intrarea este controlata strict (pentru siguranta papei), nimeni nu
trece de poarta fara un permis special. Aici lucreaza cca. 1700 de angajati (din care
500 locuiesc intre zidurile sale), si doar un sfert au pasaport de Vatican. In interior,
toate camerele sunt pazite, are propriile magazine, o posta, o farmacie si chiar o
 benzinarie.

17
 

O audienţă la Sfântul Părinte e privită de muţi credincioşi ca fiind un privilegiu.

Fiecare vizitator primeşte în dar un mic obiect religios (binecuvântat de Papa).
Acesta primeşte foarte puţini oameni, dar el vorbeşte mai multor mii, prin postul de
radio si televiziune de la Vatican. Papa Pius al XI-lea (pasionat de ştiinţă) a
considerat că undele radio sunt o modalitate de a ajunge la restul lumii şi în 12
februarie 1931 l-a chemat pe omul care a inventat radioul, Guglielmo Marconi,
rugându-l să organizeze postul de radio Vatican. Primul mesaj al Papei a fost emis
in latină şi transmis în toată lumea. Fiind centrul spiritual al lumii, statul papal
atrage numeroşi pelerini de pretutindeni. Catedrala Sf.Petru, din Piaţa cu acelaşi

18
 

nume, reprezintă motivul principal pentru toţi creştinii de a veni aici în pelerinaj – 
ei au credinţa ca marele martir Sf.Petru este îngropat aici (acesta a fost crucificat în
apropiere de aceste locuri, de împaratul roman Nero). Catedrala este o lucrare de
arta unică, faimosul dom este decorat cu mozaicuri realizate de marele artist
Michelangelo, şi alţi pictori şi sculptori renascenti.Vaticanul produce mozaicuri
încă din sec al IV-lea (mici bucăţi de sticlă, unele făcute cu aur pur). Aici sunt atat
de multe lucrări de arta, încât nu se cunoaşte numarul exact (noi picturi şi sculpturi,
diferite obiecte de artă, fiind mereu comandate). Lucrarea lui Michelangelo
,,Pieta”, cea mai faimoasă din Catedrala Sf.Petru, e lucrată (in jurul anului 1498)
dintr-un singur bloc de marmură de Carrara (cea mai buna marmură din lume, înca
de pe vremea romanilor). Un numar de 140 de statui de sfinţi sunt plasate în varful
colonadelor din jurul Pieţei Sf.Petru (proiectată de artistul baroc Bernini). Toate
arhivele (cu diferite documente ce redau domnia papilor) sunt pastrate într-un
mediu controlat şi prezintă trecutul Vaticanului. Multe nu au fost catalogate încă,
iar multe datează chiar din sec. IX-lea. Unele documente, redactate de papi către
,,nunzio” (ambasador papal), trebuie sa ramană secrete (constituie poşta
diplomatică a Vaticanului). De mare valoare sunt documentele originale din
 procesul din 1633, al lui Galileo Galilei (el a inventat telescopul si a dovedit că
Pământul se mişcă în jurul Soarelui). Galileo spunea: ,,Scriptura a fost scrisă pentru
a ne învaţa cum să urcăm la Ceruri, nu cum merg Cerurile.” Vaticanul are un alt
telescop modern în Arizona (pentru a cerceta implozia stelelor). Observatorul
Vaticanului este la Castelul Gandolfo (palatul de vara al Papei). Unele clădiri
datează din vremea romanilor – întreţinerea şi restaurarea lor se face constant,
 printre care renumita Capela Sixtina. Întreţinerea clădirilor, statuilor, frescelor, şi a
fabuloaselor colecţii de artă din muzee necesită o mare cheltuială. Muzeele
Vaticanului sunt alcătuite din 10 colecţii la care se adaugă Capela Sixtina si
apartamentele papale (Rafael a decorat apartamentele Papei Iulius II intre 1508-
1524, Pinturicchio a pictat frescele din apartamentele Familiei Borgia, intre 1492-
1495 la dorinţa Papei Alexandru VI). Printre exponate se remarcă: ,,Schimbarea la
faţă” (opera lui Rafael), ,,Capela lui Nicolae V” (cu fresce multicolore, executată
de Fra Angelico intre 1447-1450), ,,Coborarea de pe cruce” (opera lui Caravaggio),
sculptura ,,Laocoon”, pictura ,,Sf.Ieronim” (creaţia lui Leonardo da Vinci),
 plafonul pictat de Michelangelo din ,,Capela Sixtina” etc.

19
 

Primele maşini construite manual (folosite de papi) sunt păstrate într-o stare intactă
 – este renumit primul papamobile.
Garda Elveţiană, corpul de pază personal al Papei, are o importanţă foarte mare.
Pentru a face parte din gardă, este nevoie de un devotament total, gardienii sunt
recrutaţi din Elveţia (pentru minim doi ani).
Toate gesturile si hainele papei au un inţeles simbolic (culoarea hainelor, cand
 poartă mitra, ,,zuchetto”, totul este planificat exact). Sunt multe accesorii frumoase,
 printre care: un toiag (realizat special pentru papa) foarte uşor, cu un băţ din
aluminiu (gol pe dinăuntru) şi capătul din argint în formă de cruce. Acesta are o
semnificaţie aparte – cand papa vorbeşte ţinând în mână toiagul, el vorbeşte in
calitate de ,,păstor”. Culoarea hainelor e dictată de calendarul religios, sunt haine
specifice folosite în timpul festivităţilor. Faţa publică a bisericii, plină de lux
(specifică Vaticanului) face lumea să privescă în inima catolicismului.
Vaticanul reprezintă o organizaţie uriaşă (care a supravieţuit timp de 2000 de ani,
mai mult decat orice altă instituţie umană) care trimite un mesaj spiritual către toate
colţurile lumii.
 

20
 

Arhitectura Italiei
  Vittoriano, un superb monument de arhitectură în onoarea primului rege al Italiei unificate:
Victor Emanuel II 
Maestrosul monument al reunificării se găseşte la capătul unuia dintre cele mai importante
 bulevarde, Via del Corso, aproape de Forul Roman, Coloseum, Colina Capitoliului şi
Palatin, cea mai importantă dintre colinele Romei. Mii de ani de istorie ne înconjoară aici,
iar această capodoperă impresionantă se ridică la înălţimea simbolizării unei culmi a
destinului italian. Arhitectul monumentului denumit Vittoriano e Giuseppe Sacconi, a cărui
muncă a fost continuată de Gaetano Koch, Manfredo Manfredi şi Pio Piacentini.

21
 

Şirul arcuit de coloane corintice semănând cu un templu grec atrage atenţia că punctul central,
acolo unde statuia ecvestră neagră a lui Victor Emanuel contrastează cu fundalul alb al
marmurei. E realizată de Enrico Chiaradia şi Emilio Gallori. Numeroase alte statui, făcute de
sculptori importanţi, contribuie la frumuseţea acestui monument complex. Fântâni magnifice de o
parte şi de alta a statuii principale reprezintă Adriatica şi Tireniana, mările între care se întinde
peninsula Italică.

22
 

Un mare basorelief la picioarele armăsarului descrie simbolic regiunile reunite prin Risorgimento
în 1861, sub domnia regelui Victor Emanuel, prin vitejia lui Giuseppe Garibaldi, viziunea lui
Giuseppe Mazzini şi eficienţa abilului prim-ministru, contele Cavour.
Deasupra celor două extremităţi ale faţadei stă câte o statuie a zeiţei Victoria, conducând o
cvadriga.

23
 

La interior poate fi vizitat un muzeu al Armatei celebrând unirea şi un muzeu de artă. Terasa oferă
o privelişte nemaipomenită asupra unor vestigii importante precum Coloseumul sau columna lui
Traian. Pe terasă se află câteva cafenele, iar accesul se poate face şi cu ajutorul unor lifturi
 panoramice.

Părintele Patriei, regele Victor Emanuel II a preluat tronul Piemontului după înfrângerea tatălui său
de către austrieci, împotriva dominaţiei cărora va lupta şi el în deceniile ce aveau să vină. A fost un
rege liberal, care a adoptat şi respectat o constituţie modernă. A participat la Războiul Crimeei
împotriva Ţarului şi a înfruntat chiar şi armatele papale, fapt ce i-a atras excomunicarea.

24
 

Baza tehnico-materiala a turismului 

Cuprinde – unităţi de cazare : peste 40.000 hoteluri

- unităţi de alimentaţie
Distribuţia lor în teritoriu:
• Roma: - Hotel VILLAFRANCA, 3 stele
- Hotel GAMBRINUS, 4 stele
- Hotel EMPIRE PALACE, 4 stele
- Hotel VICTORIA, 4 stele
- Hotel VENETO, 3 stele
- Hotel AMBASCIATORI PALACE, 5 stele
- Hotel HILTON, 4 stele
• Sicilia: - Hotel CLUB COSTAVERDE , 4 stele, Cefalu(Pa)
  - Hotel CASAJANCA, 3 stele, Canneto(Me)
- Hotel VILLA DEL BOSCO, 4 stele, Catania
- Hotel LA PERLA, 3 stele, Lampedusa(Ag)
• Venetia: - Hotel BAGLIONI, 5 stele
- Hotel AI MORI D’ORIENTE, 4 stele
- Hoetel GIORGIONE, 3 stele
- Hotel KETTE, 4 stele
• Sardinia: - Hotel CAESAR’S, 4 stele, Cagliari
- Hoetel JOLLY, 3 stele, Cagliari
- Hotel SHER-DAN, 3 stele, Sassari
- Hotel CARLOS V, 5 stele, Sassari
- Hotel DEI PINI, 5 stele, Sassari
• Milano: - Hotel MARRIOT, 5 stele
- Hotel ADAM, 4 stele
- Hotel GALLES, 4 stele
- Hotel ASCOT, 4 stele

Clasificarea unitatilor de cazare pe tipuri:

- hotel
- motel
- camine de tineret
- cabane
- pensiuni turistice (turism rural)
- camine (manastiri) pentru pelerini
- campinguri

25
 

SPECIALIZARI IN TURISM 

Turismul balnear 
Pozitia geografica precum si cei 8500 km de litoral fac din Italia o tara
 balneara. Coastele Liguriei mediteraneene si Mediterana centrala ofera plaje cu
galeti adesea situate in mici golfuri. Pe coasta Adriaticei, turismul balnear este
indeosebi dezvoltat in nord:Rimini, Riccione, Ravenna, unde plajele fine atrag
turistii germani, elvetieni si austrieci.
 Parcurile acvatice
Sunt instalate pe coasta Marii Adriatice, unde completeaza gama de activitati
oferte de turismul balnear.Principalele parcuri acvatice sunt: l’Aquabell de Bellaria,
l’Igea Marina, l’Aquafan de Riccione si Atlantica de Forli.
Turismul cultural si religios
Calatoria la Roma, Florenta, Venetia face parte din patrimoniul cultural al
unui european. In Italia se gasesc 2364 de muzee, ceea ce confirma importanta
voiajelor culturale. Din 20 de regiuni italiene, 7 atrag peste 3 milioane de intrari in
muzeele lor. Celelalte 13 regiuni primesc mai putin de 1 milion de vizitatori in
muzeele lor.
In afara de Vatican, Asissi, Padova, Loretto, Oropa, Lambro, Vicenza, Italia
numara 1756 locuri sfinte care primesc in fiecare an 15 milioane pelerini catolici.

Turismul sportiv
Datorita muntilor, Italia poseda unul din domeniile skiabile cele mai mari din
lume. Statiunile de ski sunt numeroase in Piemonte, Dolomiti.
Italia are peste 67 de terenuri de golf amenajate pentru 21000 jucatori.
  Turismul de sanatate
In Italia se gasesc aproape 150 de statiuni termale. Cele trei mari orase in
care se practica acest gen de turism sunt: Montecatini, Ischia si Abano Terme.
Turismul de afaceri 
Italia se plaseaza printre primele locuri la capitolul turism de afaceri.
Capitala economica a tarii este Milano, prima destinatie italiana a turismului de
afaceri.

26
 

CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI 

 AI CIRCULATIEI TURISTICE 

1. Indicatorii cererii turistice

► sejurul mediu total = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti sositi

In 2000: Smediu = 105272000/ 37963000 = 2,77de zile

In 2001: Smediu = 111441000/ 38648000 = 2,88 de zile

In 2002: Smediu = 114116000/ 38011000 = 3 zile

In 2003: Smediu = 115262000/ 39156000 = 2,94 de zile

In 2004: Smediu = 111596000/ 40767000 = 2,73 de zile

► sejurul mediu în unitati de cazare omologate

= nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti cazati

In 2000: Smediu = 105272000/ 28797000 = 3,65 de zile

In 2001: Smediu = 111441000/ 29138000 = 3,82 de zile

In 2002: Smediu = 114116000/ 29340000 = 3,88 de zile

In 2003: Smediu = 115262000/ 28174000 = 4,09 de zile

In 2004: Smediu = 111596000/ 29916000 = 3,73 de zile

27
 

2. Indicatorii ofertei turistice

► indici de variatie = nr. turisti sositi în 2004 / nr. turisti sositi în 2003
 
= 40767000/ 39156000 = 1,04 %

3. Indicatorii densitatii turistice

► densitatea turistica in raport cu populatia = nr. turisti sositi / nr. locuitori

In 2004: Imediu = 40767000/ 58.057.477 = 0,70 turisti/locuitor 

► densitatea turistica in raport cu suprafata = nr. turisti sositi / suprafata

 
In 2000: I2000 = 37963000/ 301230= 126,02 turisti/km 2

In 2001: I2001 = 38648000/ 301230= 128,3 turisti/km 2

In 2002: I2002 = 38011000/ 301230= 126,18 turisti/km 2

In 2003: I2003 = 39156000/ 301230= 129,98 turisti/km 2

In 2004: I2004 = 40767000/ 301230= 135,33 turisti/km 2

Efecte pozitive: cresc incasarile, se dezvolta economia locala, cresc investitiile.

Efecte negative: degradarea mediului, zgomot, poluare.

► functia turistica = L x 100 / P

In 2004: Ft2004 = 4206000x 100/ 58057477 = 7,24

L- nr. locuri de cazare

P- populatia tarii

28
 

4. Indicatorii efectelor economice

► Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/ nr. turişti plecaţi

 
In 2000: Cmedie = 17026000000/ 23322000 = 730 E/turist

In 2001: Cmedie = 15681000000/ 20232000 = 775 E/turist

► Incasarea medie pe turist = incasari totale/ nr. turisti sositi

 
In 2000: Imedie = 29920000000/ 37963000 = 788 E/turist

In 2001: Imedie = 28779000000/ 38648000 = 745 E/turist

► Indicele raportului de schimb = incasare unitara/ cheltuiala unitara

 
In 2000: Irs = 788 / 730 = 1,07E/turist

In 2001: Irs = 745/ 775 = 0,96E/turist

► Incasarea turistica pe locuitor = incasari totale/ total locuitori

In 2001: It = 28779000000/ 56268576 = 511,45E/locuitor 

29
 

Analiza indicatorilor industriei turismului şi călătoriilor - Italia

  În acest subcapitol vom analiza principalii indicatori ai industiei turismului si călătoriilor pentru
Italia în perioada 2004-2007.

Contribuţia turismului şi călătoriilor la crearea Produsului Intern Brut

în perioada 2004-2007
Anii Contribuţia turismului Indicatori relativi
la crearea P.IB.
Ii/1 Ii/i-1 R i/1 R i/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2004 58.8683 - - - - 0,58 -
2005 59.9522 1,0184 1,0184 1,84 1,84 0,58
2006 61.2179 1,0399 1,0211 3,99 2,11 0,59
2007 62.6288 1,0638 1,023 6,38 2,3 0,61
Sursa: WTTC TSA (Tourism Satellite Accounting)
Analizând contribuţia turismului şi călătoriilor la crearea Produsului Intern Brut (P.I.B.) cu
indicatori relativi cu bază în lanţ, se constată faptul că în anul 2005 indicele de dinamică a crescut
faţă de anul 2004 de 1,0184 ori, având un ritm de creştere de 1,84 % şi cu o valoare absolută a unui
 procent din ritm de 0,58. În anul 2006 faţă de anul 2005 indicele de dinamică a crescut de 1,0211
ori, având un ritm de creştere de 2,11 %. În anul 2007 contribuţia turismului şi călătoriilor la
crearea P.I.B. a înregistrat o creştere faţă de anul 2006, cu 2,3 %.

63
62
61
60
Contributia tur ismului la
59 cre area P.I.B.
58
57
56
2004 2005 2006 2007

Graficul contribuţiei turismului şi călătoriilor la crearea P.I.B

Turismul de afaceri în Italia

30
 

Anii Turismul de afaceri Indicatori relativi

Ii/1 Ii/i-1 R i/1 R i/i-1 Ai/1 Ai/i-1

2004 21.9242 - - - - 0,21 -
2005 24.3676 1,1114 1,1114 11,14 11,14 0,21
2006 25.6442 1,1696 1,0523 16,96 5,23 0,24
2007 26.7735 1,2211 1,0440 22,11 4 0,25
Sursa: World Travel and Tourism Council: www.wttc.org

În anul 2005 faţă de anul 2004 cheltuielile privind turismul de afaceri a crescut de 1,1114 ori,
ceea ce reprezintă o creştere cu 11,14 %. În anul 2006 indicele de dinamică cu bază în lanţ a
înregistrat o creştere cu 5,23 % faţă de anul 2005. În anul 2007 s-a înregistrat o creştere a indicelui
dinamicii de 1,0440 ori faţă de anul 2006, având un ritm de creştere de 4 % şi cu o valoare absolută
a unui procent din ritm de 0,25.

30

20
Turismul de afaceri
10

0
Anul Anul Anul Anul
2004 2005 2006 2007
 
Graficul cheltuielilor pentru bunuri şi servicii ocazionate de călătoriile de afaceri

Cheltuielile guvernamentale în Italia în perioada 2004-2007

miliarde

31
 

Anii Cheltuieli Indicatori relativi

guvernamentale
Ii/1 Ii/i-1 R i/1 R i/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2004 4.32652 - - - - -
2005 4.44879 1,0284 1,0284 2,84 2,84 0,043
2006 4.49863 1,0397 1,0112 3,97 1,12 0,044
2007 4.54881 1,0513 1,0111 5,13 1,11 0,0449
Sursa: Tourism Satelitte Accounting ( TSA )

Se constată că în anul 2005 faţă de anul 2004 cheltuielile guvernamentale (comunitare) au

crescut de 1,0282 ori, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,84 % şi cu o valoare absolută a unui
 procent din ritmul de creştere de 0,043. În anul 2006 faţă de anul 2005 cheltuielile guvernamentale
au avut un ritm de creştere de 1,12 %. În anul 2007 faţă de anul 2006 cheltuielile guvernamentale
(comunitare) au crescut de 1,0111 ori, ceea ce reprezintă o creştere de 1,11 %.

4.55
4.5

4.45
4.4
Cheltuielile
4.35 guvernamentale
4.3
4.25

4.2
2004 2005 2006 2007

 
Graficul cheltuielilor guvernamentale în Italia în perioada 2004-2007

Capitalul investit
miliarde

Anii Capitalul investit Indicatori relativi

32
 

Ii/1 Ii/i-1 R i/1 R i/i-1 Ai/1 Ai/i-1

2004 22.9821 - - - - -
2005 22.6813 0,9869 0,9869 -1,31 -1,31 0,2298
2006 24.0369 1,0458 1,0597 4,58 5,97 0,2268
2007 26.1054 1,1359 1,0860 5,97 8,6 0,2403
Sursa: Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC)
 
În urma analizei pe baza indicatorilor relativi cu bază în lanţ se constată faptul că singura
scădere a investiţiei de capital în sectorul de turism din Italia s-a înregistrat în anul 2005 faţă de
anul 2004 de 0,9869, cea ce reprzintă o scădere cu 1,31 %.
În perioadele următoare s-au înregistrat creşteri ale indicelui dinamicii.

27
26
25
24
Capitalul inve stit in
23 industria turismului
22
21
20
2004 2005 2006 2007

Graficul Capitalului investit în Industria Turismului şi Călătoriilor în ultimii patru ani.

Forţa de muncă angajată în industria turismului şi călătoriilor

Anii Forţa de muncă angajată Indicatori relativi

Ii/1 Ii/i-1 R i/1 R i/i-1 Ai/1 Ai/i-1

2004 1011.78 - - - - 10,11 -
2005 1004.32 0,9926 0,9926 -0,74 -0,74 10,11

33
 

2006 1030.93 1,0189 1,0264 1,89 2,64 10,04

2007 1014.63 1,0028 0,9841 0,28 -1,59 10,30
Sursa: WTTC

Analizând forţa de muncă angajată în industria turismului şi călătoriilor din Italia în perioada
2004-2007, se observă că singura creştere a indicelui dinamicii cu bază în lanţ s-a înregistrat în
anul 2006 faţă de anul 2005 de 1,0264 ori, având un ritm de creştere de 2,64 % şi cu o valoare
absolută a unui procent din ritm de 10,04. În anul anul 2007 faţă de anul 2006 s-a înregistrat o
scădere a indicelui dinamicii cu 1,59 %.

1035
1030
1025
1020
1015
Forta de munca angajata
1010
in turism
1005
1000
995
990
62004 2005 2006 2007

  Evoluţia numărului de locuri de muncă în Italia

Cererea pentru turism şi călătorii

Cererea pentru turism şi

Anii Indicatori relativi
călătorii
Ii/1 Ii/i-1 R i/1 R i/i-1 Ai/1 Ai/i-1

34
 

2004 180.301 - - - - 1,8 -

2005 183.466 1,0175 1,0175 1,75 1,75 1,8
2006 193.221 1,0716 1,0531 7,16 5,31 1,83
2007 200.413 1,1115 1,0372 11,5 3,72 1,93
Sursa: Tourism Satelitte Accounting WTTC
 
În ceea ce priveşte cererea pentru turism şi călătorii se poate observa că indicele dinamicii a
înregistrat creşteri în perioada 2004-2007.
În anul 2005 faţă de anul 2004 cererea turistică a crescut de 1,0175 ori, ceea ce reprezintă o
creştere cu 1,75 %. În anul 2006 faţă de anul 2005 s-a înregistrat o creştere a indicelui dinamicii cu
5,31 % şi cu o valoare absolută a unui procent din ritm de 1,83. În anul 2007 se constată că s-a
înregistrat o creştere a indicelui de 1,0372 ori faţă de anul 2006, ceea ce reprezintă o creştere cu
3,72 %.

205
200
195
190
Cerere a pentru turism si
185 calatorii
180
175
170
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

  Evoluţia cererii pentru turism şi călătorii în Italia, în perioada 2004-2007

Sosirile de turişti străini în Italia în perioada 2004-2007

milioane

Anii Sosiri de turişti Indicatori relativi

Ii/1 Ii/i-1 R i/1 R i/i-1 Ai/1 Ai/i-1

2004 37,1 - - - - 0,37

35
 

2005 36,54 0,9849 0,9849 -1,5 -1,5 0,37

2006 41,1 1,1078 1,1247 10,78 12,47 0,36
2007 40 1,0781 0,9732 7,8 -2,67 0,41
Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.)
 
Analizând evoluţia sosirilor de turişti străini în Italia în perioada 2004-2007, se constată faptul
că singura creştere a indicelui dinamicii s-a înregistrat în anul 2006 faţă de anul 2005 de 1,1247 ori,
ceea ce reprezintă o creştere cu 12,47 %.
În anul 2005 faţă de anul 2004 numărul turiştilor care au vizitat Italia a scăzut cu 1,5 %, iar în
anul 2007 faţă de anul 2006 a scăzut cu 2,67 %.

42
41
40
39
38 Sosirile de turisti straini in
37 Italia in peria da 2004-2007
36
35
34
2004 2005 2006 2007

 
Evoluţia numărului de turişti străini care au călătorit în Italia în perioada 2004-2007

Exportul turistic

Anii Exportul turistic Indicatori relativi

Ii/1 Ii/i-1 R i/1 R i/i-1 Ai/1 Ai/i-1

2004 30.4544 - - - - 0,30 -
2005 30.8288 1,0122 1,0122 1,22 1,22 0,30
2006 33.1591 1,0888 1,0756 8,88 7,56 0,308
2007 34.077 1,1189 1,0276 11,89 2,76 0,33

36
 

Sursa: WTTC TSA

Cheltuielile efectuate de turiştii străini în Italia au înregistrat creşteri în perioada 2004-2007.
Cheltuielile efectuate de turişti în anul 2005 au crescut faţă de anul 2004 cu 1,22 %. În anul
2006 faţă de anul 2005 se constată faptul că indicele de dinamică a crescut de 1,0756 ori, având un
ritm de creştere de 7,56 %, şi cu o valoare absolută a unui procent din ritm de 0,308. În anul 2007
ritmul de creştere a fost de 2,76 %.

35
34
33
32
31 Exportul turistic

30
29
28
2004 2005 2006 2007

 
Evoluţia exportului turistic în Italia în ultimii patru ani (2004-2007)

 BIBLIOGRAFIE 

Cocean, P. - Geografia generală a turismului , Editura Meteor 

Press,

37
 

Vlăsceanu, Gh. Bucureşti, 2003

 Negoescu, B.

Cristureanu, C. - Turism internaţional (studii de caz),

 Neacşu, N. Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002
Băltăreţu, A.

Marin, I. - Europa, Editura Corint, Bucureşti, 2002

Ielenicz, M.
Marin, M.
Tişcovschi, A

Matei, H.. - Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia,

 Neguţ, S Bucureşti, 2001
 Nicolae, I.
Radu, C.

 Neacşu, N. - Economia turismului (Studii de caz),

Cernescu, A. Editura Uranus, Bucureşti, 2002

 Neguţ, S. - Geografia turismului , Editura Meteor Press,

Bucureşti, 2003

 Neguţ, S. - Europa – ghid de călătorie, Editura Ziua,

Suditu, B. Bucureşti, 2003

Snak, O. - Economia Turismului , Editura Expert, Bucureşti,

Baron, P. 2001
 Neacşu, N.

Larousse - Mică enciclopedie de geografie, Editura Lider,

Bucureşti

38
 

www.eurostat.eu
www.istat.com

39