Scurta prezentare a rii

I.1. Elemente de identificare.

Italia este o ar cu o puternic tradiie n Europa i un trecut care a influenat evoluia
multor state. Italia este centrul de unde a pornit perioada renascentist i cultura romanic1.
Localizare: Italia este o ar situat n Peninsula Italic n centrul bazinului Mrii
Mediterane. Este amplasat la grania cu Elveia, Frana, Austria i Slovenia. Statul cuprinde 20
de regiuni, fiecare cu specificul ei de activitate2.
Mexicul este un stat federal compus din 31 state i districtul federal (Ciudad de Mexico),
cu o populaie de circa 100 mil, densitatea medie fiind de 50 loc./km.
Steagul: Acesta este alctuit din 3 culori aezate vertical. Actuala sa form este original
din 1948, atunci cnd a fost recunoscut oficial. Prima regiune care a utilizat acest steag este
Regiunea Cispadan n 1797 cu ocazia traversrii de ctre mpratul Napoleon i trupelor sale a
rii. n aceast perioad, mai multe state iacobine au adoptat steagul cu trei culori alineate
vertical. n general republicile aveau o predilecie pentru alb i rou, iar verdele, n cazul nostru
este culoarea oraului Milano. De-a lungul timpului s-au oferit numeroase semnificaii privind
originea culorilor. Astfel o alt explicaie este oferit de cea conform creia albul este culoarea
Alpilor, verdele culoarea Campiei i roul sngele vrsat de popor n luptele pentru
independen. O ultim explicaie este oferit de biseric, care era de prere c albul reprezint
credina, roul milostenia i verdele sperana3.

1 http://www.google.ro/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=0CDAQFjAC&url=http%3A%2F
%2Fwww.portaldecomert.ro%2FFiles
%2Fprezentare_italia_20094212513417.doc&ei=ICRVP24K8qXyAT5yIDgAw&usg=AFQjCNGzFooxkLbgEhn19bcg7Obp9bvCDg&sig2=o6d
Wikrf6EUaohlk74MSTA&bvm=bv.80642063,d.d2s accesat 30.12.2014 ;
2 http://www.geografialumii.ro/italia, accesat 30.12.2014 ;
3 http://harta.infoturism.ro/Europa/Italia/steag, accesat 30.12.2014

Sursa
http://harta.infoturism.ro/Europa/Italia/steag

Relief: Relieful este determinat de cele dou lanuri muntoase majore: Apeninii i Alpii.
Alpii, care sunt situai n N, au o form curbat caracteristic i se mpart, dup poziie, n trei
grupe: n vest Alpii Occidentali, care culmineaz cu vf. Mont Blanc (se afl pe grania cu Frana)
(4.807 m); n nord Alpii Centrali; n est Alpii Orientali. Acetia au fost acoperii de gheari n era
glaciar.
ntre Alpi i Apenini se ntinde Cmpia Padului, strbtut n partea central, de la vest la
est, de rul Pad (P), care adun apele din regiunile montane vecine.
Munii Apenini formeaz structura principal a Peninsulei Italice, prelungindu-se peste
strmtoarea Messina, n nordul Insulei Sicilia. n partea central a Apeninilor, denumii Abruzzi,
cele mai mari altitudini se apropie de 3.000 m (Gran Sasso 2.914 m).
Regiunile colinare (dealuri, podiuri, depresiuni) mrginesc munii i las, spre regiunile
de coasta, locul unor mici cmpii litorale.
Vulcanii reprezint un fenomen deosebit al Italiei. Cei mai cunoscuti sunt: Vezuviu (1.277
m, lng Napoli) i Etna (3.323 m, n Sicilia)4.

Clima Italiei este determinat de poziia sa geografic n mijlocul bazinului Mrii

Mediterane, de prezena Munilor Alpi i de desfurarea n latitudine (de la nord la sud).
4 http://www.geografialumii.ro/cadrul-natural-elemete-fizico-geografice/relieful,
accesat 30.12.2014;

Elementele cele mai vizibile sunt predominarea climatului mediteranean i scderea accentuat a
temperaturii medii anuale de la sud la nord.
Pe o suprafa restrns, Italia are mai multe tipuri de clim: climat alpin, caracteristic
Munilor Alpi la altidudini de peste 3.000 m, cu ierni lungi, reci si precipitaii bogate, dintre care
o mare parte sub form de zapad; climat continental, submediteranean, n Cmpia Padului,
regiunile colinare i pe pantele Apeninilor; climat mediteranean, cald si relativ umed (deoarece
marea este aproape); climat semiarid, n interiorul Siciliei (datorit obstacolelor montane)5.
Economie: Imaginea trii srace de unde locuitorii emigreaz masiv a disprut de mult
timp. Italia are resurse putine. Resursele tradiionale (minereuri de fier si minereuri neferoase) au
fost depite de necesitile industriei construciilor de maini. Resursele de crbuni sunt foarte
mici, iar recentele descoperiri de gaze naturale din Cmpia Padului i platforma continental a
Mrii Adriatice sunt nesemnificative. Exploatarea zcmintelor de sulf, marmura si mercur
satisfac economia proprie.
Pentru construirea unei baze energetice sigure, Italia a optat pentru dezvoltarea hidroenergiei i a
importului unei cantiti mari de petrol. Principalele centre de rafinare a petrolului sunt situate n
porturi. Industria siderurgica este dezvoltata mai mult in porturi, datorita importului materiilor
prime pe mare.Dezvoltare industriei italiene este legata de productia de automobile (principalul
centru este in Torino), utilaje agricole, aparate electrotehnice si electronice, nave (La Genova si
La Spezia), produse chimice (ingrasaminte chimice, fibre sintetice, mase plastice), textile,
produse agroalimentare. O pozitie deosebita intre societatile transnationale o au societatile
italiene I.R.I (profil complex) si FIAT (autovehicule).
Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor de modernizare:
regiuni traditionale (cum ar fi Campia Padului) au fost reamenajate, iar cele mai intinse suprafete
din Italia peninsulara s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. Italia este o
importanta producatoare de cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai, struguri, fructe, masline.
Este totodata prima producatoare mondiala de vin.
5 http://www.geografialumii.ro/cadrul-natural-elemete-fizico-geografice/clima,
accesat 30.12.2014;

Cu aproape 40 de milioane de turisti anual, Italia ocupa locul al treilea in lume. Principalele
atractii turistice sunt: orasele cu obiective culturale si arhitectonice, litoralul Marii Mediterane,
Muntii Alpi6.
II.

Tabloul sinaptic al produselor traditionale din Mexic

Istoria mancarurilor italiene este una lung i divers. Bucataria italiana este una dintre cele
mai populare din lume. Exista atat de multe retete italiene incat este pobili sa gasesti mai multe
variante ale aceluiasi fel de mancare. De exemplu, lasagna facuta in nordul Italiei este foarte
diferita de cea facuta in partea de sud. Bucataria italiana este celebra pentru , pizza, fructe de
mare, carne de pasare si legume preparate. Deserturile sunt, de asemenea, faimoase.
Vei gasi mai multe retete pentru prepararea fructelor de mare provenind din zonele de coasta din
Italia, cum ar fi Napoli, Venetia, Genova, etc. Piemont este faimos pentru carnea lui (de multe ori
consumata cruda) si pentru trufe. Toscana este de asemenea celebru pentru carne si pentru vanat,
precum si pentru cacciucco (tocana de fructe de mare) de la Livorno.
In ciuda diferentelor regionale, produsele alimentare italiene, in general, suntcaracterizate ca
fiind flexi si inovatoare, fiind alcatuite ele in sine pe modelul unei teme si variatie. Deci, doua
gnocchi cu sos bolognez nu vor fi la fel in oricare doua bucatarii. Astfel, cea mai buna gue din
bucataria italiana nu este gasita doar in cele mai bune restaurante cu specific italian, dar si in
vasele de acasa.
Bucataria italiana combina beneficiile dietei sanatoase mediteraneene cu o gama larga de
ingrediente de si arome regionale. Se bazeaza pe ingrediente proaspete gatite la locuui si o
combinatie de legume, cee, fructe si fructe de mare gustoase, peste, carne si ulei de masline.
Italienii au fost primii din Europa, care au folosit furculita (venetienii) si primii care iau in
considerare ordinea mancarurilor si relatia dintre felurile de mancare servite (florentini). Si, in
cele din urma, italienii au adus dulciurile, conservele, le din fructe in lumea occidentale7.
6 http://www.geografialumii.ro/economia-italia/turismul, accesat 30.12.2014;
7 http://famme.rol.ro/bucataria-traditionala-italiana-30715.html, accesat
30.11.2014;

Tabel sinaptic al produselor traditionale din Mexic

Tabel nr.1
Produse de patiserie
Tiramisu8
Conserve din fructe (dulceata-gem)
Conserve din legume
Condimente

giardiniera9
oregano10; busuioc11; rosmarin;sofran;salvie12;

Stimulenti (ceai, cafea)

Ceai de anghinare13;
Cappucino;
Expresso;
Expresso Romano nsoit de o felie de lmie14
Grasimi (ulei plante de ulei de msline
origine animala)
Produse
lactate
branzeturi

si Asiago, mascarpone, mozzarella, parmezan, grana padano,pecorino

Romana15

8 http://www.gustos.ro/retete-traditionale/italia accesat 1.12.2014;

9 http://bucatarialuiradu.co.uk/category/categorii-retete/reteteinternationale/italiareteteinternationale/ accesat 1.12.2014;
10 http://bucatarialuiradu.co.uk/category/categorii-retete/reteteinternationale/italiareteteinternationale/, accesat 1.12.2014;
11 http://www.gatesterapid.ro/blog/busuioc-condiment-esential-al-bucatarieiitaliene/, accesat 1.12.2014;
12 http://www.delallo.com/articles/fresh-herbs-spices-primer accesat 1.12.2014;
13 http://www.formula-as.ro/2007/769/medicina-naturista-25/sanatate-dinsupermarket-rucola-anghinarea-si-ghimbirul-7977, accesat 1.12.2014;
14 https://blog.eximtur.ro/8-moduri-de-bea-cafeaua-jurul-lumii.html, accesat
1.12.2014;

Carne si preparate din Salamul de Milano, cotechino, prosciutto, mortadella, panchetta,

carne
Peste si fructe de mare
Bauturi alcoolice

Peroni(bere), grappa, vin alb, amaretto, limoncello, prosecco,

frangelico16

III.

Prezentarea a 5 grupe de alimente de referinta pentru cultura alimentara a Italie

III.1.
Produse de patiserie
Tiramisu este cel mai gustat desert din Italia. n categoria ingredientelor intr: 250
g de piscoturi, 250 g de mascarpone, 3 oua, 5 linguri zahar, 6 lingurite cafea, 2 linguri
esenta rom, 100 g cacao, 50 g frisca, 1 varf sare, 1 lingura lichior de cacao, 1 buc. zahar
vanilat, 75 ml lapte pentru frisca.
Preparare: Primul pas consta in separarea albusului de galbenus din oua. Albusurile se
bat spuma. Separat se bat galbenusurile cu zaharul si esenta de rom pana se formeaza crema.
Al doilea pas consta in imbinarea cremei de galbenusuri cu branza mascarpone si apoi
se

pun

albusurile

batute

spuma.

Se

amesteca cu o paleta pana se obtine o

crema omogenizata.
Al treilea pas consta in prepararea
cafelei in care vor fi insiropate piscoturile.
Se raceste cafeaua si se amesteca cu putin coniac.

15 http://www.foodstory.ro/cum-sa-guides/ghidul-branzeturilor-11-feluri-de-branzape-care-trebuie-sa-le-gusti-o-data-in-viata, accesat 1.12.2014;

16 http://www.ghid-culinar.ro/articole-culinare/5-bauturi-din-italia-pe-care-sa-leincerci-o-data-in-viata.html, accesat 1.12.2014;

Urmatorul pas este insiroparea piscoturilor in cafeaua cu coniac si asezarea acestora,

unele langa altele, intr-o tava. Pe urma , se aplica un strat de crema, inca unul de piscoturi si tot
asa, ultimul strat fiind de crema.
Ultimul pas consta in presararea de pudra de cacao si ciocolata rasa pe ultimul strat de
crema.
Indata ce e gata, se pune la rece pentru cateva ore 17.

3.1.3. Pudin de Pan

Fiecare cultur pare s aib propria ei versiune de budinc de pine, chiar i n Caraibe .
Insule vorbitoare de limb spaniol numesc aceasta pudn de pan. Acest desert dulce este un
mod excelent de a utiliza pinea veche pana a se strica .
Ingrediente :1/4 jumtate de kilogram de pine veche, 2 cani de lapte cald, 2 oua ( btute
), 1/2 can de zahr, 1/2 lingurita de scortisoara, 2 linguri de unt ( topit ), vrf de cu it de sare,
1/2 ceasca de stafide, 4 1/2 lingurite de faina.
Mod de preparare:Preincalziti cuptorul la 350 de grade Fahrenheit.Se unge o tava de
copt si se pune deoparte. Scoatei i aruncai cojile de pine . Tiati pinea rmasa n cuburi.ntrun bol , inmuiati cuburile de pine n lapte fierbinte timp de 5 pn la 10 minute.Se amestec
cuburile inmuiate bine i apoi se strecoara laptele n exces.Treceti stafidele n fin i apoi n
amestecul de pine i lapte. Se adaug restul de ingrediente n bol i se amestec bine .Se toarna
amestecul de pine n tigaia bine uns .Se coace neacoperit timp de 40 minute sau pn cnd un
cuit introdus n apropiere de centrul prajiturii iese curat .Acoperiti cu sosul preferat de topping .
Servire : Aceasta reteta conine aproximativ 8 portii , dar poate fi uor dublat pentru un
numr mai mare.18
17 http://www.retetatiramisu.com/reteta-de-tiramisu-reteta-originala-tiramisu.html,
accesat 1.12.2014;

3.2. Condimente
3.2.1 Achiote
Achiote praf este utilizat ca un colorant natural. Este tipic mexican condiment de
buctrie, care este obinut din seminele plantei achiote, originara din America tropicala.
Exist dou soiuri de annatto, roii i galbene. Galben este cel mai valoros, deoarece
conine 2 % mai multa dect vopsea decat cea roie, iar culoarea este mai vie i strlucitoare .
Annatto,

sauAchiote,

cumeste

de

obicei

numitnrile

din

America

Latin ,

esteunarbustrelativtropical, care poate crete pn laaproximativ 20 de metri . Florile roz-albse

dezvoltanrou aprinsin forma de inima, fructul fiind extrem detepos, necomestibil. La
maturitatese rupcapsulelede fructedeschiseidezvluieoabundendeseminencorporatenpulp
de culoare rou-portocaliu. Arbustul produce cantiti mari de fructe: un singur copac poate
produce pana la 270 kg.

Figura.4. Arbust Achiote

Figura.5. Seminte Achiote

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/5851303
Colorant annatto este de asemenea utilizat pentru a Culoare par uleiuri , lustruire pantofi ,
lustruit podea , unghii - luciu , mobilier , alama - lac , spun , produse cosmetice i unguente
farmaceutice, precum i textile , ln , piele i stamb .
18http://latinfood.about.com/od/desserts/r/bread_pudding.htm, accesat la data de
16 decembrie 2013

Pentru a obine un colorant alimentar galben-portocaliu, pur i simplu se nclzeasc nite

ulei de gtit i se amestec n unele semine de annatto . Scoateisemineledeuleinainte de a
adugaalte alimentepentruamestecprjire. n timp ceseminelenuar stricagustul, prinele nselenu
le-aradugamai multaaroma.
3.2.2. Azafranul
Azafranul este un condiment cunoscut ca sofranul mexican. Se adauga de obicei in
cantitati mici si este folosit mai degraba pentru culoarea sa decat pentru aroma.
Azafranul are un gust usor amar si este utilizat in principal la prepararea fructelor de mare, pui
sau orez.
Spania export ofran din sec XIV, azi deine 70% din pia a mondial. Era un articol
valoros cu secole nainte i n Persia. Fenicienii dedicau prjituri cu ofran zeitei Astarte.
Fragmente mici de ofran s-au gsit i n mumiile egiptene. Cleopatra l folosea n
preparatele sale cosmetice.
ofranul este menionat de Homer, Plinius cel Btrn, Hippocrates, Chaucer sau
Shakespeare. n evul mediu, Eduard al III-lea impune fermierilor englezi cultivarea plantei,
numit aici "crockers".n 1838 n America agenda medical arta c "n doze mici, nvioreaz
spiritul..."

Figura.6. Azafran

Sursa:

http://retete.acasa.ro/sfaturi-culinare-41/ierburi-si-condimente-mexicane-ce-dau-

culoare-si-arome-deosebite-mancarurilor-tale-184870.html
ofranul a fost ntotdeauna cel mai scump condiment din lume. Originile nu sunt
certificate ins par a se situa n Orientul mijlociu. A fost introdus in Europa de mauri prin Spania,
la ora actual fiind cultivat n Spania (La Mancha) i Grecia, Frana (cea mai bun calitate),
Italia, iar in restul lumii in Maroc, Camir, Iran (cel mai mare productor) sau China.
ofranul se utilizeaz la condimentarea supelor de pete i a felurilor pe baz de orez cum ar fi paella -, conferindu-le n acelai timp o culoare foarte plcut. Sosurile i pinea au un
gust mai plcut datorit lui, dar trebuie folosit totui cu moderaie, din cauza gustului amrui.19

3.2.3. Epazote
O planta mexicana , care are un gust foarte puternic, uneori avand un miros urat sau asemanator
cu benzina. Epazote are un gust uor picant, amintind de oregano. Aceasta a fost folosita n
buctria mexican de mii de ani, datand de la azteci, care au folosit-o pentru gtit, precum i
pentru scopuri medicinale.
Dei epazote este otravitoare in cantitati mari, acesta a fost folosita cu moderatie pentru a
ajuta la ameliorarea disconfortului abdominal ( balonare ), care poate veni de la consumul de
fasole.
Ea a devenit o aroma distincta n buctria mexican i este acum utilizata pentru o
varietate de feluri de mncare, inclusiv fasole, supe, salate i quesadillas. Frunzele mai mari au
un gust mai puternic i ar trebui s fie utilizate cu moderaie. Frunzele tinere au un gust mai
bland,

dar

mai

bogat

Epazote creste bine in climate tropicale i sub-tropicale i ajunge la o nlime de peste 2

19http://retete.acasa.ro/sfaturi-culinare-41/ierburi-si-condimente-mexicane-ce-dauculoare-si-arome-deosebite-mancarurilor-tale-184870.html, accesat la data de 10
decembrie 2013

metri. Aceasta crete n slbticie, n Mexic i n America i ar putea cretere n curtea casei. Este
consistent iar uneori, este menionat ca o buruian .

Fig.7. Epazote uscata

Fig.8. Epazote verde

Sursa: http://www.aerogardenblog.com/2012/01/epazote-what-is-it/

Epazote are un gust distinct ce nu poate fi nlocuit cu alte plante medicinale. Pute i gsi
aceast plant n majoritatea pieelor latine sau magazine alimentare hispanice. Exist multe
locuri online, care vand epazote uscata, care este o alternativ satisfctoare daca in stare
proaspt

nu

este

disponibil

De asemenea, este cunoscuta sub numele de wormseed din cauza efectelor pentru prevenirea
viermilor la animale. Din acest motiv, aceasta este adesea adugata la hrana pentru animale.20

3.3. Buturi alcoolice

3.3.1. Tequila

20http://mexicanfood.about.com/od/spanishterms/g/Epazote.htm, accesat la data

de 11 decembrie 2013

Nimeni nupoate nega faptul cTequilaesteunicainici oaltbuturdin lume nu poatefi

comparatcuea. Esteun produs uimitorieste rezultatulfuziunii dintredouculturi diferite.
Dacvorbimdespreoameniipre-hispanici,

care

au

tritnMexic,

au

inceput

prin

abeasucfermentatdeagave, se presupune cn scopuri curative.

Procesul de extragere asuculuilaacel moment a fostrudimentar, pn cnd spanioliiau
venitn Mexicia nvatpoporulnativprocesul de distilare, dndnaterelafaimosulTequila.
Exist mai multe tipuride planteAgavedinMexic, darTequilase face doarde laBlueAgave.
TequilaBlanco,

TequilaReposadoiTequilaReservasuntstilurilede

baz

aleacestei

buturi.

Merits menionmc aceast plantnecesitoperioaddela 8 la 12ani pentru aajunge la

maturitatedeplin. Deci, pentru aficapabils ne bucuram deosticldetequilaReservaconsidermc
este nevoie de16 anipentru a produceacest stildeTequila.
Procesuldeluare

aTequilaeste destul

de simplu.

n primul rnd,

eirecolteaza

planteleAgave, taiefrunzeleascuiteipunemiezulsauPinaincuptoarepentrugtit. Dup celegtesc,

eiextrag sucul, il fermenteaza si il punprintr-un procesde distilare, pentru afin cele din
urmmbuteliatistocate pentru invechire.
Nu exist regulicu privire lamodul n carear trebui s se beaTequila, darcea mai
popularamodalitate

de

abeaun

shotTequila,

este

dup

cum

urmeaz:

primul

rndvumeziizonadintredegetul arttoridegetul marepstrnd n acelai timppalmacu faa n

josidegetul marelipitspre exterior. Mexicaniiumezesc zona prin lins. Acum,se toarnsarepeacest
spatiu,n timp cen acelai timp,s pstraiofeliede lamaienaceeai mngata de afi stoarsa . Se
lingesareade pemn i sebeatequila, urmatdestoarcereasucului delamaiengur.
Deobicei,

oamenii

dinMexicbeauTequilalatemperatura

camereiio utilizeazapentru

aamestecaomare varietatedebuturi.21

21http://mexicofoodandmore.com/drinks/tequilafrom-mexico-to-the-world-2.html, accesat la data de 11

decembrie 2013

Figura.9. Pahar cu tequila

Figura.10Sticle de tequila

Sursa: http://mexicofoodandmore.com/drinks/tequilafrom-mexico-to-the-world-2.html

Figura.11. Cuptoarele in care se produce tequila

Figura.12. Cum se bea tequila

Sursa: http://mexicofoodandmore.com/drinks/tequilafrom-mexico-to-the-world-2.html
3.3.2. Michelada
Cand vine vorba despre Mexic si despre bauturile specifice acestei tari, primele lucruri care iti
vin in minte sunt tequila si Margarita. Exista insa o licoare fermecata care nu doar ca are alcool
in componenta, dar vindeca si mahmureala.
Michelada este un cocktail mexican obtinut din bere amestecata cu suc de rosii, lamaie,
sosuri variate si condimente. El se serveste intr-un pahar racit in prealabil, cu sare presarata pe
margini si poate fi regasit sub o multime de variatiuni in intreaga America Latina, cu mici
modificari la nivel de preparare in functie de tara in care te afli.
In Mexic, michelada este considerat unul dintre cele mai eficiente leacuri pentru
mahmureala si se serveste cu lamaie, sare si sos de chili extrem de condimentat. Cei mai curajosi
pot sa adauge in bere si sos Worcestershire, pudra Chamoy si bucatele de portocale pentru a simti
adevarata experienta mexicana in materie de dres durerile de cap si varsaturile.
Atat mexicanii, cat si cubanezii si chilienii apreciaza amestecul pentru senzatia
racoritoare pe care o ofera de-a lungul verii si prefera sa o consume in zilele toride in care

caldura soarelui devine insuportabila. In ceea ce priveste originile acestei bauturi, ei bine ele sunt
strans legate de Michel Esper de la Clubul Sportiv Potosino. Acesta obisnuia sa-si serveasca
berea cu lime, sare, gheata si sa ceara un pai. Toate ingredientele erau puse intr-un pahar special
numit chabela, care arata ca o carafa de limonda.
Urmandu-i exemplul, incetul cu incetul toti membrii clubului au inceput sa-si serevasca
berea astfel, folosind expresia: Vrem berea lui Michel!. Mexicanii folosesc termenul chelada
atunci cand se refera la aceasta bautura alcoolica, iar prin combinarea numelui jucatorului si al
lichidului a aparut denumirea Michelada. Pe langa aceasta explicatie a denumirii mai exista una
care sustine ca michelada ar veni de la Mi chela helada, care inseamna berea mea inghetata.
Modul de preparare al bauturii mexicane este unul extrem de simplu si il poti exersa chiar
la tine acasa. Tot ce trebuie sa faci este sa presari sare pe marginile paharului, sa adaugi sucul de
lamaie,

gheata,

sosul

Figura.13. Michelada

pe

care

vrei

sa-l

savurezi

si

mai

apoi

berea.22

Figura.14.Michelada

(Sursa:http://www.foodstory.ro/bauturi-alcoolice/michelada-bautura-mexicana-care-vindecamahmureala)
3.3.3.Pulque
22http://www.foodstory.ro/bauturi-alcoolice/michelada-bautura-mexicana-care-vindeca-mahmureala,
accesat la data de 11 decembrie 2013

Esteo

butur

alcoolicfcutdinsevafermentata

Estetradiionaladincentrul

Mexicului,

unde

fost

produsa

planteiMaguey(agave).
timp

de

milenii.

Ea

areculoarealaptelui, consistenoarecumvscosa iungustacru-drojdie. Istoriabuturiise extindecu

multnapoi nperioadamesoamericane, cnd a fostconsiderata sacra, iarutilizarea saa fost
limitatlaanumite categorii depersoane.
Pulqueestede culoarea laptelui, lichid puinvscoscare produceospum usoara. Aceasta se
faceprin fermentareaseveianumitor tipuri de planteMaguey(agave). Aproximativasesoiuri
deMagueysuntcel mai bineutilizate pentru produciadepulque.
Procesul de producie este lung i delicat. Planta Maguey are nevoie de 12 ani de
maturare, nainte de seva, sau aguamiel, care pot fi extrase , o planta bun poate produce de pn
la un an . Lichidul este colectat de dou ori pe zi din planta, rezultnd aproximativ cinci sau ase
litri pe zi. Astzi , acest lichid este colectat cu o lingura de oel, dar n trecut, a fost folosit un tub
pentru

suge

sucul.

Sucul colectat este plasat n butoaie de 50 de litri i transportate la domeniul n cuve de

fermentare . Aceste cuve, numite Tinas, sunt situate ntr-o cldire special numit un tinacal.
Dup introducerea sucului n cuve de fermentare, seminele mature se adaug si incepe
procesul . Cei care se ocup de procesul de fermentaie paza secretele lor comerciale, trecndu-le
din tat n fiu. Fermentarea dureaza de la apte la 14 zile, iar procesul pare s fie mai mult arta
decat

stiinta
Chiar nainte de momentul de varf al fermentatei ,pulque este livrat rapid la pia n

butoaie . Procesul de fermentare este continuu, astfel nct pulque trebuie s fie consumata ntr- o
anumit perioad de timp nainte de a se strica .
Cele mai multe sticle de pulque se consuma n baruri numite pulqueras . La nceputul
secolului 20, mai mult de 1.000 au fost amplasate n Mexic . Pn n secolul al 20-lea, pulqueras
a devenit acceptat de societate, iar unele au fost locuri de mare elegan
Analizamodernalichiduluia

constatatcaceasta

complexul B, D, E, aminoacizisi minerale, cum ar fi fier ifosfor.

coninecarbohidrai,vitaminaC,

Figura.15. Berea Pulque

Figura.16. Planta Maguey(agave)

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Pulque
3.4.

Produse lactate si branzeturi

3.4.1. Queso blanco
Queso blanco mpreun cu alte brnzeturi similare, inclusiv Queso fresca, este o branza

cremoasa, moale i alb fr mbtrnire uoara, utilizate n mod obinuit n Peninsula Iberic i
n mai multe ri din America Latin, inclusiv Mexic. Numele Queso Blanco este spaniol pentru
" brnza alb ", dar brnzeturi similare sunt folosite i cunoscute n ntreaga lume de ctre nume
diferite

.
Acesta se obtine uneori prin apsarea zerului de brnz de vaci, dar de cele mai multe ori

se face prin nclzirea laptelui integral proaspt aproape de fierbere, adugarea unui agent de
acidulare, cum ar fi oet, amestecand pana la forma de unt, apoi se face drenaj casului n tifon
pentru trei la cinci ore. Dac este apsat, i mai mult ap este ndeprtata, acesta este cunoscut
ca Queso seco. Este considerata una dintre cele mai uoare retete de branza, deoarece nu necesit
o

manipulare

atent

nu

necesit

cheag

sau

cultur

bacterian

Queso blanco este n mod tradiional din lapte de vac, n timp ce Queso fresc poat fi
fcuta dintr-o combinaie de vac i lapte de capr. Ele pot fi consumate att direct sau
amestecate cu diferite feluri de mncare. Unele variante ale acestor brnzeturi, cum ar fi Queso
Oaxaca, se topesc i atunci cnd este nclzit, dar cele mai multe doar se nmoaie. Acestea sunt
cunoscute ca " brnzeturi sac ", aa cum sunt n mod normal nchise ntr-o pung de tifon pentru
a

se

scurge

Blanco Queso i Queso fresc face un plus cremos de reetei sunt adesea folosite ca un
topping pentru preparate mexicane picante, cum ar fi enchiladas i empanadas sau maruntita
peste supe sau salate .Versiunile topit sunt folosite pentru a face quesadillas. Multe buctari de

origine mexicana fac aceasta branza in loc sa o cumpere. Atunci cnd este pentru masa de sear,
ea este adesea pregtit n dup-amiaza devreme i lasata s se scurg pn seara. Fiind perisabile,
acesta trebuie s fie refrigerate sau utilizate imediat ce zerul a scurs.
n buctria peruviana , mai multe reete se amestec fresca Queso i condimente pentru a
face un sos picant rece, mncat peste cartofi fierti decojiti, cum ar fi Papa de la Huancana sau
ocopa

.
Blanco Queso i Queso fresc exist i n Portugalia i sunt numite Queijo fresc .

Figura.17.
Queso blanco

Figura.18. Queso blanco

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Queso_blanco
3.4.2. Oaxaca
Queso Oaxaca este o brnz alb , semi-tare din Mexic, similar cu Monterey Jack , dar cu
o textura ca brnz mozzarella . Este numit dup statut Oaxaca din sudul Mexicului, unde a fost
fcut n prima data . Procesul de brnz, originar din Italia, care este folosit pentru a produce
mozarella, a fost adus n Mexic de ctre clugrii dominicani, care s-au stabilit n Oaxaca.
Datorita faptului ca lapte de bivoli a fost indisponibil , au nceput utilizarea laptelui de vac.
Acesta este disponibila n mai multe form . De asemenea, este cunoscut sub numele de quesillo
Oaxaca sau brnz fir avand form de minge. n form n crmizi pentru felier , este numita
asadero ( care nseamn " cuptor " sau " pui de carne " ) sau Queso quesadilla.
Procesul de producie este complicat i presupune a ntinde brnza n panglici lungi i
rotind-o ca pe o minge de fire . Mozzarella italian este o alt brnz care este procesata prin
ntindere ( procesul de pasta filata). Pentru un kg de branza se folosesc

8 litri de lapte.

Queso Oaxaca este folosita n buctria mexican, mai ales n quesadillas i empanadas,

undeOaxaca queso este topita i se folosesc de asemenea si alte umpluturi cum ar fi suc de fructe
i flori.

Figura.19. Oaxaca

Figura.20. Oaxaca

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Oaxaca_cheese
3.4.3. Chihuahua
Obrnzmexicancare i are originean regiuneaChihuahuadinnordul Mexicului.
Fabricata

din

laptede

vac

pasteurizatsaucrud,

branza

Chihuahuaoferungustsrat,

uoriputinacru.
Cand imbatranestedevinepicantaimai clarangust,similara cuobrnz Cheddar.
Esteobrnz bunde gtitcare se topeste. Chihuahuapoate fi folosita pentrutopire, feluri
prjite de mncare cubrnz(Queso Frito), preparate din ousipentrugustri.
Are

texturasemi-ferma

si

altebrnzeturimexicanealbe.Chihuahuafiind

culoaregalbenpal,
denumita

spre
mod

deosebire

de

multe

obinuitQuesoMenonita,

fiinduntipdebrnz produsncomunitilemenoniten apropiere de oraulmexicanChihuahua.

In primii ani, Chihuahuaa fost fcutdoardemenonii, daracum estefcutnmai
multezonedin Mexic, precum i n afaraMexicului. Aceast brnzpoate fi gsit nmai
multemagazine alimentaren carepoate figasita sub diferite forme: blocuri, roirotunde,
impletituride brnz, saubile debranza.23

23http://www.recipetips.com/glossary-term/t--38687/chihuahua-cheese.asp, accesat
la data de 14 decembrie 2013

Figura.21. Chihuahua

Figura.22. Chihuahua

http://www.vvsupremo.com/products/details.aspx?id=5
3.5.

Preparate mixte
3.5.1. Margarita
O Margarita timpurie a fost fcut cu Cointreau , tequila i suc de lmie . Acesta a fost

inventata de ctre Margarita Samas n 1948 , la o petrecere la piscin, la casa ei de vacanta

Acapulco . Stnd lng piscina ei n Acapulco , Margarita a nceput amestecarea ai dou spirite
preferate, Cointreau si tequila. Rezultatul a fost pur i simplu numit " butur ", pn cnd so ul
ei a prezentat cu articole din sticl gravat cu numele ei pe ea - i" Margareta " a fost nscuta .
Apoi, exist contul de Francisco " Pancho " Morales de Ciudad Juarez, din Mexic (peste
granita de la El Paso , Texas), primul combinat la 04 iulie 1942 . Morales (1919-1997) , omul
din Mexic care a inventat un cocktail pe baza de tequila renumit pentru lovitura sa puternica,
numit Margarita .
i totui, o alt surs ne spune c Red Hinton, un barman din Virginia City a numit
bautura dup ce prietena lui ( Margarita Mendez ), care a lovit pe cineva n cap cu o sticl de
whisky a murit n schimbul de focuri care a urmat . Indiferent de care este originea , suntem
bucuroi ca aceasta bautura exista.
Ingrediente: 11/2 ozTequila, 1/2 oztriplusec, 1strop delmiesausuc de lmie verde, 3
ozMixSour, 1Lime, Saresauzahrpentrujantde sticl, opional.
Preparare: Se toarntoate ingredienteleintr-unshackercocktailinclusiv gheaprea. Se
agit timp deaproximativ 2 minute. ntr-un paharmargaritapunetisare pe marginea paharului,

apoise toarnabauturadinshakernpahar, se adauga

gheata si o felie de lamaie pe marginea

paharului

Figura.23. Margaritas

Fig.24. Margaritas

Sursa:http://mexicofoodandmore.com/drinks/margaritas/margarita-drink.html.
3.5.2. Pan de cazn
Este o reet originar din statul Campeche cunoscut de puini oameni. Aceast re et
const ntr-o tortilla cu fasole i file de rechin mrunit, care este condimentat cu un sos de salsa
rou. Dup aceea acelei tortilla i se mai face nc un strat, iar la final se acoper cu o alt tortilla
i se condimenteaz cu sos salsa.
Ingrediente: kg de file de rechin, o can de fasole fiart, 18 tortillas, 6 ro ii, un ardei
iute de tip Chile Habanero, 1 ceap, 2 cpni de usturoi, 5 fire de epazote, 3 linguri de ulei de
msline, sare i piper dup gust.
Mod de pregtire fasole:
Se toac mrunt jumtate de ceap i un cel de usturoi, se ncinge ntr-o crati o lingur
de ulei, se pune ceapa i usturoiul la clit n crati, dup care se adaug fasolea i se las la fiert
mpreun aproximativ 4 minute. 24
24http://www.mexican-authentic-recipes.com/pescado-pan_cazon.html, accesat la
data de 16 decembrie 2013

Pentru a face umplutura de pete: se incinge uleiul de porumb, se adaug ceapa i caliti-o
pana devine transparenta. Adugai pete, epazote i roiile i se fierbe pn cnd sucul de tomate
se va evapora.
Pentru a face sosul: se incinge uleiul, se adauga ceapa, se tine pe foc pn la nmuiere, apoi se
adaug epazote-ul, piureul de rosii si sare dupa gust. Gatiti pn cnd sosul se ngroa uor.
Pentru a asambla fiecare pan de cazon: Se nclzete tortilla pe ambele pri ntr-un pic de
ulei pn devine moale, dar nu crocant. mprastiai pe 3 din tortilla cte 2 linguri fiecare de
fasole. Adugai pe fiecare 2 linguri de umplutur de pete. Aez i una peste cealalt, iar partea
de sus cu o a 4-a tortilla i o parte din sosul de rosii.

Figura 25. Pan de cazon

Sursa
http://www.elcielo.com.au/mexican-recipe-ideas/campeche-pan-de-cazonshredded-fish-black-beans-tortilla-recipe-campeche-style/
3.5.3 Quesadillas de pui
Quesadillassuntunfel de mncaremexicancarencea mai mare partea riise facedintortilla
de porumb. Pot fi umplute cu variate incrediente precum:crnai , ciuperci, pui etc.
Ingredientulsu principalfiind brnza, de unde provine i numele (Queso).

n nord-vest, quesadillas ( de preferin cu tortilla de fin ) sunt preparate la gratar sau

fripte, iar brnza topit este de cele mai multe ori combinat cu diferite ingrediente . n centrul i
sudul rii se gsete aproape exclusiv tortilla de porumb.25
Compoziie Quesadilla de pui: 1 piept de pui, sos Tabasco, sos Worcester, chimen, ulei
de msline, sare, piper, 150 g brnz Cheddar, 1-2 lipii, 1 lingur smntn sau iaurt de bivoli.
Preparare Quesadilla:
Se taie pieptul de pui lamele ct degetul i se marineaz n urmtorul sos: ulei de msline
amestecat cu sos Tabasco, sos Worcester, chimen, sare i piper. Se pune pieptul marinat n tigaiagrtar i se coace bine. Se poate aduga puin ulei de msline n tigaie. Toate ingredientele pentru
sosul Salsa rece, curate i splate (legumele), se pun n mixer, alturi de sosuri i de uleiul de
msline. Se mixeaz pn la omogenizare i se pstreaz sosul la rece ntr-o sosiera. La fel se
procedeaz i cu sosul Guacamole. Miezul fructului de avocado, mpreun cu ceapa, roia
decojit i cu ardeiul rou le prelucreaz la mixer. Se condimenteaz totul cu sare i cu piper. Se
pun lipiile n tigaia grtar i se nclzesc uor. Se adaug pieptul pe jumtate din suprafa a lipiei
i se tine pe grtar, aducnd cealalt parte a lipiei peste carne i sepreseaz uor cu o furculi . Se
adaug spre final (cnd lipia i carnea sunt foarte calde spre fierbin i), brnza Cheddar i se ine
pn se topete brnza. Pe un platou se aeaz lipia, deasupra se pune o lingur cu smntn sau
cu iaurt de bivoli i apoi se pun cele 2 sosuri de o parte i de alta a preparatului.26

25http://es.wikipedia.org/wiki/Quesadilla_mexicana, accesat la data de 16

decembrie 2013
26http://bucataria.eu/Reteta_Quesadilla_de_pui-1413.htm, accesat la data de 16
decembrie 2013

Figura 26. Quesadilla de pui

Sursa: http://bucataria.eu/Reteta_Quesadilla_de_pui-1413.htm

4. Elemente distinctive ale culturii alimentare a Italiei

tim cu toii c pastele i pizza nu ar exista fr Italia, ns consumul lor pe meleagurile
natale atinge cifre interesante. n medie, un italian consum 25 de kilograme de paste pe
an27. Se pare c italieni nu sunt consumatori de produse tip fast-food. Ei prefer s i
foloseasc pauza de mas pentru a merge n restaurante sau baruri, unde consum mncare
gtit. Un sondaj de opinie realizat n anul 2009 pe un eantion de 4500 de persoane de
ctre asociaia Progetto Food a reieit faptul c 43% dintre persoanele intervievate consum
paste la prnz28.
Aducem n prim plan o alt curiozitate legat de modul cum italieni consum pastele.
Modul de aranjare i cel de preparare ofer un gust specific mncrii. Pastele nu se taie
niciodat cu cuitul, chiar dac sunt lungi. Ei se folosesc de peretele bolului pentru a colecta
pastele n furculi. Adesea, n unele restaurante se ofer la o porie de paste i pine.

27 http://www.christiantour.ro/blog/articole/curiozitati-despre-italia/ accesat
4.12.2014;
28 http://adevarul.ro/sanatate/medicina/italienii-mananca-sanatos-traiesc-bine1_50adb4d17c42d5a663995137/index.html, accesat 4.12.2014;

Aceasta este pentru a cura sosul rmas la final, aciune denumit fare la scarpetta nu
pentru a fi consumat o dat cu pastele29.
Italieni au foarte multe feluri de mncare n cadrul unei mese. Acest lucru se datoreaz i
plcerii de a mnca pe cae o transmit mai departe din generaie n generaie. n general, un
italien consum cel puin dou mese pe zi n familie. Membrii se ntlnesc la prnz i cin,
iar prinii care au copii la coal vin acas s mnnce, unde pauza de mas este de o or30.
4.1 Ciudenii alimentare- Lumaca
n Italia cele mai ciudate produse consumate sunt melcii i picioarele
de broasc. Ceea ce pentru noi ar prea ciudat, n Italia sunt adevrate
specialiti culinare. Conform unui interviu cu un buctar din Romnia, se
pare c melcii au devenit populari i n ara noastr, mai ales c
persoanele bogate i consum mai mult din curiozitate. Acesta susine c
melcii sunt greu de preparat i sunt necesare metode speciale de gtire,
mai ales ndemnare i rbdare. Anual, n Italia se consum aproximativ
31200 tone de carne de melc31.
El ne sftuiete ca pentru o curare eficient s i inem 15 zile la un
loc rcoros n ap cu sare i oet ca s le ias toate toxinele. Pentru
preparare este necesar s se elimine cochiliile, dei sunt multe
restaurante care le prepar cu tot cu acestea pentru estetic.
Cu toate acestea este dificil s fie extras carnea din cochilii pentru
care se folosete un cletior special. Pentru c melcii au un gust ciudat i
29 http://www.foodstory.ro/cum-sa-guides/cum-sa-mananci-paste-ca-un-italian,
accesat 4.12.2014;
30 http://www.culinar.ro/articole/culinar-prin-lume/pastele-cel-mai-popular-fel-demancare/202/336/, accesat 4.12.2014;
31 http://www.melcilor.ro/2010/01/noi-de-ce-nu-consumam-melci.html, accesat
6.12.2014;

sunt alunecoi, la prepararea lor se folosete mul usturoi, iar ca butur

este recomandat un vin sec alb pentru estomparea strii de grea32.
Un mod simplu de preparare al melcilor este un sos alctuit din cimbru,
usturoi, ptrunjel, sare, unt i lmie n care se pot pune timp de 10
minute melcii achiziionai din supermarket din conserve.
Melcii sunt recunoscui i datorit coninutului ridicat de proteine i
sczut de grsimi. Se estimeaz c un melc conine 15% proteine, 2,4 %
grsimi i 80% ap. Aceasta face ca melcul s fie o mncare
alternativ pentru cei care necesit o diet bogat n proteine i srac
n grsimi. Pe de alt parte melcul conine acizi grai eseniali ca acidul
linoleic i acidul linolenic. Un studiu din Brazilia a relevat faptul c 75%
din grsimile din carnea de melc este dat de acizii grai nesaturai, adic
57% acizi grai polinesaturai i 15,5% de acizi grai mononesaturai i
doar 23,25% acizi grai saturai (cei rspunztori de creterea nivelului de
colesterol din organism).

Figura nr Escargot (melci) la conserva

Sursa:
http://www.ft-shop.ro/melci-de-burgundia-escargots-de-bourgogne-4-duziniextra-mari-cu-platou-ceramic-pentru-melci-400-g-sabarot-franta.html accesat 6.12.2014;

32 http://jurnalul.ro/timp-liber/culinar/mancarea-de-melci-fara-inhibitii-64972.html,
accesat 6.12.2014;

O alt reet la fel de ciudat pentru ara noastr este cea care
cuprinde picioruele de broasc. n ultimii ani se pare c a devenit popular
i printre locuitorii trii noastre, deoarece tot mai muli investitori italieni s-au
stabilit la noi n ar i au nceput s prezinte locuitorilor reete cu piciorue
de broasc. Un astfel de exemplu este cel al satului Brezoi din judeul Vlcea,
dar acest aspect este cu siguran ntlnit n toate zonele din r datorat
numrului foarte mare de romni plecat i stabilit n Italia.
Perioada de consum pentru aceste produse este primvara. Acestea
sunt tiate cu mult grij, condimentate i trecute prin pesmet, apoi prjite
n ulei33.

Figura nr Piciorue de Broasc

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/mancam-numai-picioare-de-broasca239132.html,accesat 6.12.2014;

4.2. Alimente simbol ale Italiei

Ricotta Galbani este o specialitate de branza produsa in Italia, obtinuta prin coagularea
zerului de lapte de vaca. Este un produs proaspat ideal pentru persoanele interesate de o
33 http://www.libertatea.ro/detalii/articol/mancam-numai-picioare-de-broasca239132.html, accesat 6.12.2014;

alimentatie echilibrata si sanatoasa datorita continutului scazut de grasimi si continutului ridicat

de calciu 100g de ricotta asigura peste 50% din necesarul zilnic de calciu.
Datorita aromei inconfundabile, poate fi servita ca atare, impreuna cu grisine, paine prajita,
migdale, nuci, legume fierte sau la cuptor, in special cu rosii, ardei, morcovi, brocoli, dovlecei,
vinete si spanac.
Avand o consistenta usoara si cremoasa, ricotta Galbani este un ingredient perfect pentru
preparatele cu specific italian, precum paste, cannoli, ravioli,lasagna si pizza. Poate fi folosita la
prepararea sosurilor, combinata cu ierburi si condimente, dar mai ales la prepararea diferitelor
deserturi precum placinte, tarte, briose, creme savuroase pentru prajituri si torturi34.

Figura nr Ricotta
Sursa: http://www.cosmopolitan.ro/sanatate/sanatate/p-ricotta-galbani-pentru-gustul-traditional-italian-alpreparatelor-2122217, accesat 6.12.2014;

5.

Meniuri tipice si preocupari pentru alimentatia sanatoasa

5.1. Exemplificarea unor meniuri traditionale italiene

Italia este statul de unde a pornit mi carea Slow Food. Ace tia sunt preocupa i de
plcerea de a mnca i pun mare pre pe hrana preparat n cas i pe func ia de convivialitatea
a meselor. Pentru ei, mesele sunt adevrate ritualuri - toat lumea se a eaz la mas, mnnc
34 http://www.cosmopolitan.ro/sanatate/sanatate/p-ricotta-galbani-pentru-gustultraditional-italian-al-preparatelor-2122217, accesat 6.12.2014;

ncet i savureaz un pahar de vin ro u, extrem de benefic pentru sntate. Dieta lor include
multe legume, pete, ulei de msline, ingrediente esen iale pentru o sntate de fier 35.
5.2. Exemplificarea unor meniuri pentru diverse sarbatori
Fastuoasa si imbelugata mas de Crciun n Italia difera in functie de regiuni si abunda in
preparate din porc, peste si fructe de mare, pregatite in nenumarate feluri, cu garnituri de
legume, paste si risotto. Printre cele mai populare preparate de Craciun din Italia sunt carnatii
Cotechino, piciorul de porc Zampone si dulciurile traditionale: Panettone cel mai popular
desert de sarbatori, asemanator cozonacului, cu fructe confi ate, coaja de lamaie si portocale,
Pandoro painea dulce de aur cu sau fara crema si Panforte o prajitura cu fructe confiate si
nuci.
Ca peste tot in lume, Craciunul este sarbatorit acasa, in familie, cu rude si prieteni,
intr- casa incapatoare si cu o bucatareasa foarte buna, explica Antonio Passarelli modul in
care conationalii sai isi petrec arbatorile de iarna. Obiceiurile culinare italiene sunt variate
deoarece exista diferente pe regiuni. De exemplu, in sudul Italiei, la masa festiva, predomina
pestele si fructele de mare, in centrul tarii, se pregateste curcan, porc, dar si peste, iar in nord,
porc si legume.
Peste tot, italienii au pe masa de Craciun nelipsitele Panettone si Pandoro.
Zampone este un preparat clasic de Craciun picior de porc umplut cu carne si organe de porc
tocate, slanina, limba afumata tocata si condimente, iar carnatii Cotechino contin carne tocata
de porc sau vita, sorici tocat si condimente nucsoara, boabe de coriandru, boabe de enibahar,
usturoi, sare, piper si vin alb. Ambele preparate se asociaza cu mancarea de fasole, linte ori
piure de cartofi .
In Sicilia, sunt populare Paste con le sarde (paste cu sardine), iar in Emilia Romagna,
Cotechino con le lenticchie carnati cotechino cu linte. Despre linte, traditia italiana spune ca
este aducatoare de bani in anul care va veni, de aceea, este musai sa fi e pe masa de Anul Nou,
adauga Antonio Passarelli.
35 http://www.foodstory.ro/ce-ne-place/10-obiceiuri-alimentare-sanatoase-din-jurullumii, accesat 6.12.2014;

Si Masa de Ajun are ritualul ei la italieni. Cunoscuta si sub numele de Festinul celor sapte
pesti, aceasta cina este bogata in preparate din peste si fructe de mare, servite langa legume si
paste.
La noi, se spune ca in, noaptea dintre 24 si 25 , vine Gesu Bambino si gusta din
preparate. Atunci, mamele se straduiesc sa pregateasca minimum 12-14 preparate. In sud, se
spune ca sunt familii care au pe masa 30 de feluri de mancare, dar aceasta poate fi si o
exagerare. Totul are o semnifi catie istorica, ce tine de locul respectiv in sud, dupa unifi carea
Italiei, oamenii erau foarte saraci si se spune ca piemontesii au furat tot ce se putea fura, astfel
ca Pastele si Craciunul erau ocazii de a manca, de toate si mai mult!
POPULAR: PANETTONE
Preparat din faina, drojdie, lapte, unt, oua, zahar, fructe confi ate, coaja de portocala si
de lamaie, cozonacul italienesc Panettone, sub forma de cupola, este nelipsit de pe mesele
italienilor de Paste si de Craciun. Reteta clasica s-a imbogatit pe parcursul timpului, acum
preparandu-se cu diferite creme, dulceata sau ciocolata.
Istoria prepararii clasicului panettone se pierde in timp, datand se pare inca de pe
vremea romanilor, care indulceau painea cu miere, iar legendele care circula despre el sunt
numeroase. Cea mai cunoscuta dintre acestea spune ca prajitura a fost preparata pentru prima
data in secolul XV, de un tanar din Milano Toni , la un bal organizat in preajma
Craciunului, pentru a cuceri inima alesei sale. La casatoria celor doi, ducele de Milano i-a
incurajat pe meseni sa guste din prajitura lui Toni Pan de Toni de unde si denumirea acestui
preparat traditional. Alte explicatii etimologice sunt termenii pan del ton paine de lux
(deoarece timp indelungat ar fi fost foarte scump) sau panetto felie de paine 36.
5.3. Evidentierea preocuparilor pentru alimentatia sanatoasa
In cadrul acestui subcapitol, ne-am propus sa scoatem in evidenta elementele care tin de grija
efectiva a cetateni

italieni asupra sanatatii lor prin intermediul informatiilor nutritionale

36 http://www.foodandbar.ro/sarbatori-culinare-in-jurul-lumii/, accesat 6.12.2014;

existente pe produsele comercializate in Italia, dar si prin intermediul ratei de obezitate regasit
mai ales la persoanele de sex feminin din aceasta regiune.
Indicatorul de informatii nutritionale ( DZR- doza zilnica recomandata)
Cu siguranta, in spatele comportamentelor de adolescenti tomnateci cu varste peste 90 de ani
(cei pana in 80 sunt la "varsta a doua") pe care am avut ocazia sa-i observ in Italia se ascund: o viata
fara grija zilei de maine, un stres pe care romanii il au intiparit in ADN, un soi de ipohondrism national
care ii trimite pe italieni nu doar la un medic, ci la mai multi, o alimentatie bazata de legume, peste, ulei
de masline, fructe si vin (cu moderatie) dublata de o disciplina de fier in ceea ce priveste combinarea
alimentelor. De fapt aceasta este cheia sanatatii la ei si a modului de a-si mentine silueta (inca nu a
devenit un mit faptul ca italienii si italiencele sunt supli). Bineinteles, nu pot sa nu mentionez fetitele
cu celulita pe care le-am observat la plaja sau femeile obeze care se deplaseaza pe scutere prin Napoli.
Ori ca un iaurt natural se gaseste cu greu, italienii fiind mari consumatori de iaurt cu fructe sau iaurt
dulce (cu zahar sau indulcitori) sau ca la raionul cu mancare pentru copii se gasesc preparate din carne
de cal destinate bebelusilor de peste 4 luni37.
Rata obezitatii regasita pe teritoriul mexican

Unul dintre cele mai importante subiecte legate de sanatatea populatiei de la nivel mondial o
reprezinta rata obezitatii, care a crescut fabulos in ultimele decenii. Se apreciaz c ea va cre te
anual cu cteva procente. Cu toate acestea, Italia nu st foarte ru la acest capitol. Dei ea se
ncadreaz la un nivel de doar 10% n 2012, statul a atras un semnal de alarm. Se pare c cea
mai important cauz a acestei creteri este criza economic. Dar problema este tratat cu foarte
mare atenie, mai ales c aceste probleme sunt ntlnite la persoanele cardiace i la cele
diabetice38.
La nivel urban

37 http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/despre-tineretea-si-vigoareaitalienilor-4877516/, accesat 6.12.2014;

38 http://www.antena3.ro/life/sanatate/saraci-dar-grasi-obezitatea-a-explodat-dincauza-crizei-financiare-254924.html, accesat 6.12.2014;

Se considera ca o cauza extrem de importanta in cresterea ratei de obezitate o reprezinta

globalizarea produselor alimentare, mai ales importul de alimente fast-food din America, preluat
inca din anul 1999.
La nivel rural
Din cauza numeroaselor feluri de mancare bogate in proteine, cu un continut nutritional
ridicat, majoritatea persoanelor, mai ales a femeilor, din mediul rural sufera de obezitate.
Problema identificata prin intermediul acestei cercetari ne arata ca populatia mexicana
din mediul rural promoveaza acest stil de viata nesanatos, obezitatea nereprezentand o problema
majora pentru locuitori.
Daca esti slab sau ai o greutate normala, oamenii din acea zona te vor considera bolnav si
in nici un caz nu vor lua in calcul ca iti este bine.
Multe femei din zona rurala a Mexicului, care sunt deja maritate afirma ca ele trebuie sa
se ocupe de pregatirea meselor pentru toata familia si ca acest lucru afecteaza modul lor de a
manca.
Pe de alta parte, exista persoane de sex feminin care sunt constiente de problemele pe
care le pot provoca kilogramele in plus, precum: diabetul sau chiar atacul de cord, insa acestea se
regasesc int-o pondere mai scazuta.
In concluzie, putem afirma ca populatia mexicana se afla sub cumpana obezitatii, insa
aceasta nu va putea fi diminuata printr-o modalitate radicala sau brutala, ci prin campanii de
informare a consumatorilor cu privire la riscurile la care se expun atunci cand consuma sau
prepara anumite feluri de mancare.39

39http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1353829213001378, accesat la
data de 14 decembrie 2014

VI Preocupri ale Italiei pentru promovarea culturii alimentare la nivel naional i

internaional
Ziua Gustului Italian se srbtorete n fiecare an pe 17 ianuarie.
n septembrie, gurmanzii se simt deosebit de bine n Italia. La Napoli, ntre 6 i 16
septembrie are loc Pizzafest. Cu circa 30 ani n urm festivalul a fost nscocit de cei de la
asociaia Pizzei napolitane veridice. La Pizzafest particip restaurantele locului, dar vin i
buctari strini s se laude cu miestria lor. Vizitatorii vin pentru cea mai bun pizza. Acum
Pizzafest este srbtorit nu doar la Napoli, dar i la Bruxel, Madrid, Hamburg, Montreal,
Cavasaki (Japonia) i Monterey(Mexic).
Srbtoarea vinului n oraul Asti (regiunea Piemont) se va desfoara ntre 7 i 16
septembrie. Este i concursul vinificatorilor Italiei, care vor prezenta cele mai bune buturi din
beciurile lor la salonul de vinuri Douja d'Or. Concursul n cauz se a ajuns la a 46-a editie, n si a
avut loc in acest an - n Palazzo del Enofila. Turitii au avea ocazia s guste vinuri din diferite
regiuni ale Italiei.

La 9 septembrie pe piaa Campo del Palio va avea loc Srbtoarea burii - Festival delle
Sagre. Oaspeii gusta din bucatele tradiionale i beau vin, urmrind spectacolul paradei
costumelor istorice, tractoarelor i altor maini agricole.

Srbtoarea uncii de Parma n oraul Langirano din apropierea Parmei (regiunea Emilia
Romania) are loc ntre 7 i 16 septembrie. Timp de o sptmn n restaurantele din orel nu
contenesc petrecerile, degustrile de unc i cinele de srbtoare. La sfrit, n aa numita Zi a
ferestrelor deschise, pot fi vizitai productorii renumitului produs alimentar, pentru a vedea
cum este produs unca de Parma. Turitii sunt transportai cu autobuse speciale (navette).40

Taste

Florence este un trg dedicat excelenei gustului i a stilului alimentar sntos. Acest trg italian
promoveaza mncrurilor bune i stilul de via sntos i reprezint un eveniment dedicat
calitii mncrurilor dar i calitii vinurilor. La acest trg poi descoperi vinul italian i
comorile gastronomice prin: ntlniri, evenimente, dezbateri, sesiuni de degustri toate menite n
40 http://www.viza.md/content/italia-cele-mai-bune-festivaluri-gastronomice-dinseptembrie, accesat la data de 15 decembrie 2014

scopul de a nva ce nseamn cultur alimentar. n cadrul acestui trg vizitatorii pot s ncerce
tot ceea ce are Italia mai bun de oferit n materie de mancaruri, de la faimoasa ciocolat alb
pn la limba de vac gourmet, de la chipsurile de roii uscate la soare pn la coniacul de afine,
vin sau ulei de msline. Toate acestea pot fi degustate a acest trg.

Food and Wine Roma

Dup ce primele dou ediii ale festivalului Food and Wine au avut loc la Milano, n 2014
festivalul s a mutat la Roma.Trei zile delicioase sunt dedicate calitii vinului i a mncrurilor.
Particip 60 dintre cei mai buni productori de vin, sosii din toate colurile Italiei, nsoii de 20
de chefi. ntre 29 noiembrie i 1 decembrie chefii i pregtesc farfuriile. ntre timp productorii
de vinuri au oferit spre degustare publicului, monstre din cele mai bune producii de vin i astfel,
au creat o cltorie de la Alto Adige ctre Sicilia. Scopul festivalului este de a oferi iubitorilor de
vin i de mncare posibilitatea de a se bucura de cele dou lumi: haute cuisine i zeci de vinuri
italiene.41

41 http://www.foodreference.com/html/italy-food-shows.html, accesat la data de 15

decembrie 2014