Italia

Păduraru Lucian Ioan

clasa a XII-a C
Cuprins

1. Așezarea geografică 11. Agricultura

2. Relieful 12. Industria
3. Clima 13. Transporturile
4. Rețeaua hidrografică 14. Comerțul
5. Vegetația și fauna 15. Turismul
6. Solurile 16. Curiozități
7. Resurse naturale 17. Bibliografie
8. Populația
9. Așezările omenești
10. Economia
Așezarea geografică

Suprafață
Total: 301,230 km²
Din care
Terestră: 294,020 km²
Marină: 7,210 km²
Notă: include Sardinia și Sicilia
Granițe terestre
Total: 1,932.2 km
Vecini: Austria 430 km, Franța 488 km, Vatican 3,2 km, San Marino 39 km, Slovenia 232 km și Elveția 740 km.
Țărm
7,600 km
Relieful

• Relieful Italiei este variat. În nord putem găsi Munții Alpi cu

altitudini de peste 1000 de metri. Sub acesti munți găsim o
câmpie roditoare, Câmpia Padului. Ocupând o mare parte din
suprafața Italiei, Munții Apenini se desfășoară pe sub
Strâmtoarea Messina, până în Insula Sicilia.
• Datorită subducției plăcii africane sub cea Euro-Asiatică, în
regiunea Italiei s-au format numeroși vulcani: Etna, Vezuviu,
Stromboli și Vulcano, fiind doar cateva exemple. Cei mai mulți
dintre ei sunt încă activi.
• Fiind o peninsulă, putem spune că Italia este împrejmuită de fâșii
interminabile de litoral spre Mările Adriatică, Ionică și Tireniană.
Clima

• Predominant mediteraneană; alpină în nord; fierbinte, aridă în sud.

• Mulțumită extinderii longitudinale mare a peninsulei și a conformației internă in cea mai
mare parte muntoasă, climatul Italiei este foarte diversificat.
• În cele mai multe dintre regiunile nordice și centrale interioare, clima variază din
subtropical umed la umed continental și oceanic.În general, clima din regiunea geografică
Valea Padului este în cea mai mare parte continentală, cu ierni aspre și veri calde.
• Zonele de coastă din Liguria, Toscana și cea mai mare parte din regiunea sudică au un
climat mediteranean. Condițiile privind zonele de coastă peninsulara pot fi foarte diferite
de la zonele cu altitudine mare la văi, mai ales în lunile de iarnă, când la altitudini mai
mari tinde sa fie rece, umed și cu condiții de ninsoare. Zonele de coastă au ierni blânde, iar
verile sunt în general calde și uscate. Temperaturile medii iarna variază de la 0°C în Alpi
la 12°C în Sicilia, în timp ce temperaturile medii pe timp de vară varieză de la 20°C până
la 30°C.
Rețeaua hidrografică

• Marile râuri ale Italiei sunt Tibrul care străbate Roma, Pad care formează celebra
lagună Pad-Veneția, Arno (care străbate Toscana) și Adige (care trece prin Verona).
De asemenea cel mai mare lac este Lacul Garda din apropierea Veronei.
• Munții Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se
cu Alpii, care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află și o
lagună aluvionară mare, Laguna Pad-Veneția, străbătută de Râul Pad și de mulți
afluenți ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini și Dolomiți.
• Alte râuri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige și Arno. Cel mai înalt vârf al
Italiei este Mont Blanc (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociată
cu doi faimoși vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) în apropriere de Napoli
și activul Etna în Sicilia.
Vegetația și fauna

• Este predominant mediteraneana (ierburi si arbusti ). In zonele montane

exista paduri de foioase si paduri de conifere. In Abruzzi exista un parc
natural care conserva elementele de flora si fauna mediteraneana.
Solurile

• Solurile predominante pe care le găsim în Italia sunt terra-rossa. În zonele

de câmpie găsim cernoziomuri, cele mai fertile, iar în zonele montane
soluri brune și brun-acide de pădure, iar în cele cu păduri de
foioase argiluvisoluri.
Resurse naturale

• Resurse:
1. de suprafață: terenuri arabile, păduri, ape.
2. subterane: petrol și gaze naturale, sare, marmură.
• Resursele naturale ale Italiei sunt minereuri feroase și neferoase, dar și
mercur, sulf, marmură, bauxită și puțin petrol.
Populația

• Populația actuală a Italiei este de 60.245.455.

• Populația Italiei este echivalentă cu 0,78% din populația totală a lumii.
• Italia ocupă locul 23 în lista țărilor după populație.
• Densitatea populației în Italia este de 206 persoane pe .
• Suprafața totală a terenului este de 294.140 .
• 69,5 % din populație este urbană (42.006.701 persoane).
• Italia ocupă locul 71 în lume din punct de vedere teritorial, iar economic
se află în primele zece puteri mondiale.
 Așezările omenești
• Italia este împărțită în 20 de regiuni (regioni, singular regione), dintre care cinci au statute speciale de autonomie, care le permit să
adopte la nivel regional legi în anumite domenii. Regiunile sunt împărțite mai departe în 110 provincii (province) sau orașe
metropolitane (città metropolitane), și 8.100 de comune (comuni).
• De la începutul anilor 1980, până atunci o societate omogenă din punct de vedere lingvistic și cultural, Italia a început să atragă fluxuri
substanțiale de imigranți străini. Cifra actuală de circa 4,9 milioane de străini rezidenți, alcătuind circa 8,1% din totalul populației,
include peste jumătate de milion de copii născuți în Italia din părinți străini—imigranți de a doua generație, dar exclude străinii care au
dobândit naționalitatea italiană; aceștia erau în 2008 în număr de 53.696.
• Cifrele oficiale exclud și imigranții ilegali, al căror număr este foarte dificil de determinat; în 2008, acesta era estimat la cel puțin
670.000 De la căderea zidului Berlinului și, mai recent, după extinderile Uniunii Europene din 2004 și 2007, principalele valuri de
migrație au provenit din țările foste comuniste din Europa Centrală și de Est (în special România, Albania, Ucraina și Polonia). A doua
cea mai importantă sursă de imigrație în Italia a fost dintotdeauna Africa de Nord aflată în vecinătate (mai ales Maroc, Egipt și Tunisia
), valuri de imigranți crescând ca urmare a Primăverii Arabe. În anii mai recenți, s-au înregistrat și fluxuri de migrație din Orientul
Îndepărtat (în special China și Filipine) și din America Latină (în special din America de Sud).
• Circa un milion de cetățeni români (circa o zecime din ei etnici romi) sunt înregistrați oficial ca locuitori ai Italiei, ei reprezentând
astfel cel mai important grup individual de imigranți după țara de origine, urmați fiind de albanezi și marocani cu câte circa 500.000
de oameni. Numărul românilor neînregistrați este dificil de estimat, dar Balkan Investigative Reporting Network sugera în 2007 că la
acea vreme ar fi fost circa o jumătate de milion. Albanezii au început să sosească mai ales după căderea regimului Hoxha în 1990,
Italia fiind principala țintă a emigranților albanezi; ei traversau Marea Adriatică în ambarcațiuni improvizate, iar Italia s-a văzut
nevoită să patruleze Adriatica pentru a frâna fenomenul.
Economia

• Italia are o economie mixtă capitalistă, a treia cea mai mare din zona Euro și a opta din
lume. Țara este membră fondatoare a G7, a zonei Euro și a OCDE.
• Italia este considerată a fi una dintre cele mai industrializate țări din lume și un lider în
domeniul comerțului mondial și exporturilor. Este o țară foarte dezvoltată, pe locul 8 în
lume după calitatea vieții și pe locul 25 după Indicele Dezvoltării Umane. PIB-ul nominal
al Italiei este al patrulea din zona Euro, cu 1,642.4 miliarde de euro. Rata șomajului,
11,9% în noiembrie 2016, este a patra din zona Euro. Țara este cunoscută pentru
mediul de afaceri creativ și inovator, și pentru un sector agricol mare și competitiv. În
2010 Italia a fost cel mai mare producător mondial de vinuri. Este cunoscută și pentru
influența și calitatea ridicată a industriilor de automobile, construcții de mașini,
alimentară și de design vestimentar.
Agricultura

• În ceea ce privește agricultura, Italia ocupă locul 2 la tomate, locul 3

la măsline și ulei de măsline și primul loc la struguri. De altfel, ei mai
cultivă și cereale și lămâi.
Industria

• Nordul Italiei -inima economică a țării

• Deși se importă multă materie primă, Italia are o industrie
puternică.
• A dezvoltat în timp mai multe ramuri:
industira constructoare de mașini (faimoasele Lamborghini,
Ferrari, Fiat, Alfa Romeo);
industria siderurgică;
industria chimică și petrochimică;
industria alimentară;
Transporturile

Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi, una dintre cele mai extinse
din Europa, unind aproximativ 6400km de autostrazi expres si 288000km de sosele
secundare.
Faimoasele super autostrazi ale tarii (numite "autostrade") merg de-a lungul si
de-a latul peninsulei. Aceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de
drumuri secundare, clasificate in diverse categorii, anume drumuri nationale (‘strade
statali’), drumuri provinciale (‘tsrade provinciali’) si drumuri municipale (‘strade
communali’). Datorita succesului unor mari companii precum Fiat, italienii au un nivel
ridicat al gradului de dotare cu masini. Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in
zonele nordice si in orase. Dar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate.
Rețeaua de autostrăzi italiene acopera in mod satisfacator Italia exceptie facand
perioadele premegatoare si imediat urmatoare sarbatorilor, cand cozile la intrarile in
marele orase masoara o medie de 20 km.
Km de șosea: 301,307.
Comerțul

• În 2020, cele mai importante sectoare ale economiei Italiei erau: comerțul
cu ridicata și cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și
alimentație publică (20,1 %); industria (19,5 %) și administrația publică,
apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (17,5 %).
• 51 % din exporturile Italiei se efectuează în UE (Germania 13 %, Franța
10 %). În afara UE, 10 % din exporturi se realizează către Statele Unite și
6 % către Elveția.
• Importurile Italiei provin în proporție de 58 % din celelalte state membre ale
UE (Germania 16 %, Franța 8 % și Țările de Jos 6 %). Printre importurile
din afara UE, se remarcă cele din China (9 %) și din Statele Unite (4 %).
Turismul

Tipuri de turism, regiuni și obiective turistice:

1. Turism montan (de iarnă): Munții Alpi, Munții Apenini.
2. Turism balnear-maritim (de vară): litoralul Mării Mediterane (Riviera
Italiană, situată pe malul Mării Ligurice, compusă din Riviera di
Ponente și Riviera di Levante).
3. Turism cultural-istoric: Orașul Roma este cel mai mare muzeu în aer
liber, deținând cele mai multe monumente istorice și obiecte de artă
din lume(Colosseum, Panteonul, Fontana di Trevi), Veneția, Napoli,
Palermo.
4. Turism de cură balneară: statiuni turistice recunoscute pentru băile
termale sunt: Abano (Provincia Padova), Salsomaggiore (Provincia
Parma).
 Colosseum Columna lui Traian

Fontana di Trevi Panteonul

Curiozități

• În cadrul Italiei se întâlnesc două state enclavă. Vatican, situat în centrul Romei, având o
suprafață de 0,44km2, fiind locul de rezidență al Papei. San Marino, cu o populație de 34 000 de
locuitori și o suprafață de 61 km2.
• Există un decalaj în ceea ce privește dezvoltarea economică a părții de nord și a celei de sud a
Italiei. În nord, în Câmpia Padului, este concentrată cea mai mare parte a industriei țării, în
orașele Torino, Milano și Genova. În Câmpia Padului densitatea populației depășește 250
loc/km2. Sudul țării, denumit și Mezogiorno, are un caracter mai mult agrar.
• Italia este țara cu cele mai multe locuri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.
• Principalul sport național este fotbalul, Italia câștigând Cupa Mondială de nu mai puțin de 4 ori,
iar campionatul intern este unul dintre cele mai puternice din lume.
• Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Roma este Fontana di Trevi, una dintre
cele mai faimoase fântâni din lume. În jur de 3000 euro în monede sunt aruncate zilnic în fântănă
de către turiști, iar banii sunt donați către organizații caritabile.
• Celebrul oraș plutitor Veneția are peste 400 de poduri.
• Denumirea de „Italia”, provine din greacă și înseamnă „țara vițeilor”, așa era descris sudul țării
în antichitate.
Bibliografie

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Italia#Mediul
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Italiei
• https://www.scritub.com/geografie/Italia1434879.php
• https://viziteazaitalia.com/info-italia/italia-informartii-generale/
• https://geogra.ro/ro/resurse-educationale/statele-europei-sintez
e/italia
• https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/co
untry-profiles/italy_ro