Munti Alpi

Cel mai mare sistem muntos al Europei, care se ntinde ntre Marea Ligurica si pasul Altare (care-i separa de Muntii Apenini), Bazinul Viena, depresiunea Panonica si pasul Vrata (care-i separa de Muntii Dinarici). Ei strabat nordul Italiei, sudestul Frantei, Elvetia, sudul Germaniei, Austria, nordvestul Sloveniei. Suprafata Alpilor este de circa 220 000 km2; ca lungime se ntind pe 1 200 km iar latimea lor variaza ntre 135 si 260 km. Au o forma asemanatoare unui mare semn de ntrebare, orientat de la vest la est. Alpii au cele mai mari altitudini n partea centrala, unde se ntlnesc : Mont Blanc - 4 810 m (cel mai nalt din Europa), Monte Rosa (4 638 m), Matterhorn (4 565 m), Weisshorn (4 512 m), Jungfrau (4 166 m) si Bernina (4 052 m). Ghetarii actuali acopera o suprafata de 4 140 km2, majoritatea gasindu-se n Alpii Occidentali. Cei mai lungi snt : Pasterze (32 km) din masivul Glockner, Aletsch (18 km) din masivul Jungfrau si Mer de Glace (15 km) din masivul Mont Blanc. Numele lor provine de la cuvntul celtic alp, care are sentul de "nalt". Alpii sunt un lant muntos din Europa, care se ntinde din Austria si Slovenia pna n sud-estul Frantei, trecnd prin nordul Italiei, sudul Elvetiei, Liechtenstein si sudul Germaniei. Numele lor (Italian: Alpi; English: Alps; Franaise: Alpes; Occitan: Aups/Alps; German: Alpen; Romansh: Alps; Slovene: Alpe) provine din cuvntul latin albus (alb). Alpii formeaza un arc de cerc n sudul Europei centrale, n

lungime de aproximativ 1200 km si acopera o suprafata de cca 200.000 km. Cel mai nalt munte din Alpi este Mont Blanc, situat la frontiera francoitaliana, cu piscul aflat la o altitudine de 4810 m. n Alpi exista n total 128 de piscuri cu naltimi care depasesc 4000 m, care pot fi gasite n lista piscurilor alpine dupa naltime. Alpii fac parte dintre lanturile muntoase cu caracteristici alpine pronuntate, deoarece se ridica la nalsimi care depasesc cu mult limitele superioare ale padurilor. n epoca glaciara au cunoscut perioade succesive de nghet. Glaciatiile sunt responsabile pentru forma de astazi a Alpilor, cu piscuri abrupte, cu depresiuni adnci, cu vai prelungi si cu lacuri. Catena principala a Alpilor este alcatuita din numeroase alte siruri muntoase, cu piscuri mai putin ascutite catre est, caracterizndu-se prin vai largi si prelungi. Muntii Alpi se mpart n Alpii Occidentali si Alpii Orientali. mpartirea se face pe linia dintre Lacul Constanta si Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se afla n Italia, Franta si Elvesia, iar cei Orientali n Austria, Germania, Italia, Liechtenstein, Slovenia si Elvetia. Cel mai nalt vrf din Alpii Occidentali este Mont Blanc (4810 m). n Alpii Orientali, cel mai nalt vrf este Muntele Bernina, alias Piz Bernina (4052 m). Alpii Orientali sunt mpartiti n: Alpii Calcarosi de Nord, Alpii Orientali Centrali si Alpii Calcarosi de Sud.