Aspecte economice cu privire la Munti Carpati

Conditiile naturale ale muntelui, cele mai aspre n comparatie cu acelea ale regiunilor circumcarpatice, au impus activitati economice dintre cele mai austere, ca mineritul, pastoritul si muncile forestiere. Asa au aparut diferentele deosebit de pronuntate ntre formele de existenta si activitati social-economice ale ariei de munte, fata de aria circumcarpatica si intracarpatica. Din punct de vedere social-economic, muntele a exercitat o puternica influenta asupra fortei de munca si economiei din Subcarpati, Dealurile Banato-Crisene, Depresiunea Transilvanei. n acelasi timp, dealurile, podisurile si cmpiile au conferit Carpatilor caracterul unei zone de complexe conexiuni geografice. Potentialul economic natural se caracterizeaza printr-o varietate de resurse a caror valorificare a aparut si s-a dezvoltat n acelasi timp cu umanizarea muntelui si cu evolutia social-economica a populatiei, component dinamic al mediului geografic, n conditiile unei societati umane superior organizate. Agricultura si cresterea animalelor au ndelungate traditii n regiunea de munte. Raspndirea agroteraselor atesta afirmatiile din scrierile anticilor, ele constituind o nota distincta a peisajului carpatic umanizat. Agroterasele s-au format nca n perioada etnogenezei poporului romn, ca rezultat al practicii agricole desfasurate pe terenurile defrisate de la contactul versantilor muntilor cu vaile si depresiunile. Ele constituie o dovada a continuitatii si priceperii populatiei romnesti n practica agricola, prin araturi si lucrari agroculturale pe curbele de nivel. Cresterea ovinelor si bovinelor a fost favorizata de existenta pasunilor si fnetelor. n domeniul cresterii ovinelor, Carpatii Romnesti au constituit, din timpuri stravechi, locurile de varat ale unor mari turme care, iarna, erau deplasate n regiunile de cmpie, adesea la foarte mari distante. ntotdeauna, animalele care au participat la transhumanta erau din rase montane, pentru care deplasarea de iarna spre balta si lunca nu prezenta pericole. n regiunea de munte, romnii au practicat, de-a lungul existentei lor milenare, si cresterea pomilor fructiferi si albinaritul. Un rol la fel de nsemnat, n nchegarea culturii materiale si spirituale a romnilor, l-a avut si padurea, care acoperea 60-70% din ntregul teritoriu, cele mai mari suprafete fiind n regiunea muntoasa. Mestesugul olaritului-cu o vechime milenara n tot spatiul romnilor-este prezent si n regiunea de munte. Dovezile vechimii mari a acestei ndeletniciri traditionale sunt furnizate de tehnicile de modelare, cuptoarele de ars si tehnica de decorare. Teritoriul carpatic romnesc, cu reteaua sa hidrografica extrem de bogata si cu ape permanente si repezi, se caracterizeaza prin prezenta, nca, a unui nsemnat numar de instalatii industriale taranesti actionate de apa, pentru macinat graunte, pentru produse textile si pentru fasonat lemnul. Activitatile economice traditionale-mineritul, exploatarea forestiera si prelucrarea lemnului, cresterea animalelor si, n depresiuni, cultura unor plante-au fost modernizate, n cea mai mare parte, si li s-au adaugat industria prelucratoare si economia turismului. n privinta industriei metalurgice, muntele asigura cea mai mare parte din minereurile feroase, neferoase si carbuni cocsificabili, acestea genernd chiar importante grupari industriale (Brasov, Hunedoara, Otelul Rosu, Resita etc.). Industria constructiilor de masini se polarizeaza n gruparile industriale de la Brasov si Resita. Industria chimica are o pondere mai mica, nefiind specifica ariei carpatice, cu exceptia industriei celulozei si hrtiei. n schimb, industria materialelor de constructii detine un loc important, mai cu seama n extractia rocilor, dar si n productia liantilor. Economia forestiera si industria de prelucrare a lemnului reprezinta o ramura industriala specifica muntelui, desi n prezent ponderea cea mai mare a acesteia se afla n spatiul circumcarpatic. Industria textila, a confectiilor si alimentara sunt, de asemenea, specifice depresiunilor

intramontane. Principalele grupari industriale carpatice, n ordinea ponderii, sunt Brasov, Hunedoara, Resita, Petrosani, Comanesti. Potentialul turistic situeaza Carpatii pe unul din primele locuri n cadrul economiei turismului din Romnia. Analiza fondului turistic, natural si antropic, dotarilor tehnico-edilitare, infrastructurii si fluxului turistic arata ca pe acest teritoriu exista arii de interes national-ca de exemplu Valea Prahovei-Muntii Bucegi-Culoarul RucarBran, Muntii Fagaras, Retezat, Ceahlau, Rarau, Defileul Dunarii, Muntii Bihor (cu centrul la Stna de Vale), Depresiunea Dornelor etc.-si arii de interes international, Obcinele Bucovinei, care se impun prin marea valoare a fondului cultural cu elemente de arta unice n lume, si Valea Cernei, a carei valoare este cunoscuta nca din antichitate, datorita izvoarelor minerale termele (Baile Herculane).

Aspecte culturale influentate de Munti Carpati

Ramura de est a Carpatilor, Carpatii Orientali se remarca prin multimea de trecatori naturale precum Brotocea, Prislop, Bicaz, Gutai, Oituz care fac ca circulatia sa se desfasoare in conditii normale pe de o parte si de alta a lantului carpatic. Lacul Rosu si Cheile Bicazului sunt fenomene de o unica frumusete in zona. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului Hasmas care are ca arii protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Hasmasul Mare. O alta ramura a Carpatilor situata la limita dintre Defileul Dunarii si Valea Somesului, Carpatii Occidentali se caracterizeaza prin diversitatea fenomenelor carstice unde pesteri precum Ursilor, Scarisoara si Vantului reprezinta adevarate monumente ale naturii. In partea de nord a muntilor Bihor se afla Cetatile Ponorului, cea mai spendida si impunatoare formatiune carstica din Romania fiind declarata rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii. Zona cea mai spectaculoasa a Carpatilor o constituie Carpatii Meridionali. Supranumiti si Alpii Romanesti ating cele mai mari altitudini in Muntii Fagaras ( Vf. Moldoveanul 2544 m) ce ofera privelisti superbe si drumetii intr-un peisaj mirifc. Soseaua Transfagarasan, cel mai spectaculos drum al Romaniei, trece muntii, legand Transilvania de Muntenia. Cele mai importante puncte de atractie turistica in zona sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construita pe vremea lui Vlad Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea. Tot in Carpatii Meridionali in Muntii Retezat se afla Parcul National Retezat care are statut de arie naturala protejata de interes national si international iar din 1979 este cunoscut ca Rezervatie a Biosferei. Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis. Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni naturale ale lumii. Muntii Bucegi ofera cateva dintre cele mai frumoase excursii din Romania. Creasta cea mai inalta propune vederi panoramice, pajisti cu flori salbatice si numeroase carari si atractii turistice. In apropiere, Valea Prahovei este un minunat obiectiv turistic, cu statiuni cunoscute precum Sinaia, Busteni, Predeal si Poiana Brasov. Castelul Peles din Sinaia ramane unul din castelele europene cel mai bine pastrate, fiind resedinta de vara a primului rege al Romaniei, Carol I de Hohenzollern.