UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI

Programul de studii :Master

Anul de studiu II

REFERAT LA DISCIPLINA
AMENAJARE PEISAGISTICA SI TURISTICA

Autor

Masterand : TITEL MARIUS -IOAN

Indrumator :

S.l.Dr. ing TUNDUC ADRIAN

ORADEA 2021
 TEMA REFERATULUI

TINUTUL PADURENILOR

OBIECTIVE TURISTICE
 Tinutul Padurenilor Obiective turistice

CAPITOLUL I
 Introducere

Tinutul Pădurenilor este situat in judetul Hunedoara, pe Valea raului Cerna, delimitat la nord de valea
Muresului, la sud de Tara Hategului si la vest de Muntii Poiana Rusca, fiind considerat una intre cele mai
bogate zone etnografice ale Romaniei. Datorita reliefului, in majoritate culmi impadurite, principala
indeletnicire a "padurenilor" este exploatarea si prelucrarea lemnului si pastoritul.

Istoria Tinutului Padurenilor incepe cu mult timp in urma, suprapunandu-se peste o veche vatra
dacica. La începutul secolului II e.n. partea de est a Munţilor Poiana Ruscă se afla în aria principalelor
centre dacice şi romane.

Foarte aproape, în depresiunea Haţegului, se afla capitala provinciei Dacia Ulpia Traiana
Sarmizegetusa. Se spune ca in aceasta zona s-au refugiat o parte din dacii retrasi în munţi.

Relieful predominant sunt dealurile cu păduri de foioase şi conifere. La nord, ţinutul este mărginit de
valea râului Mureş, la sid de Ţara Haţegului, iar la vest de Munţii Poiana Ruscă. Ţinutul Pădurenilor este
un platou înalt, aşezat între Depresiunea Ţării Haţegului, la sud, şi Valea Mureşului, la nord, respectiv la
apus fiind înălţimile nelocuite ale Munţilor Poiana Ruscă.

Caracteristica principala a reliefului comunei Batrana o constituie aspectul deluros, cu vai adanci,
printre dealuri impadurite cu esente de fag, stejar, carpen, si rasinoase. Clima pe teritoriul comunei
Batrana clima este temperat continentala, in general blanda, umeda si moderata.Temperatura medie
lunara este asemanatoare temperaturii medii anuale, valorile cele mai scazute inregistandu-se in luna
ianuarie, iar cele mai ridicate in luna iulie.Precipitatii atmosferice cad in tot cursul anului. Cantitatea
anuala de apa este in medie de 80 - 100 litri pe metru patrat.Vanturile care bat prin comuna vin din
directia vest (Austrul) si est (Crivatul)Elemente de biogeografie (flora si fauna)Flora localitatii este central
- europeana, si infiltratii mediteraneene in locurile adapostite si cu conditii ecologice potrivite.In jurul
localitatii predomina, atat pe versantii sudici cat si pe cei nordici padurile de fag, care in unele locuri,
vegeteaza cu alte specii lemnoase:

 bradul,
 molidul,
 pinul,
 larita,
 paltinul de munte,
 frasinul,
 carpenul,
 mesteacanul ce formeaza palcuri mai intinse in partea inferioara a padurii de fag.
 Afara de animalele domestice si de plantele cultivate, in comuna traiesc si animale salbatice de uscat si
de apa cum ar fi: lupul, vulpea, mistretul, ursul, cerbul , caprioara, iepurele, viezurele, dihorul, nevastuica,
cartita, ariciul, liliacul, veverita, soarecele, pastravul de munte.

O mare bogatie a comunei o formeaza padurile.Ele ocupa o suprafatade 2900 ha, fiind formate din
foioase, adica specii cum ar fii:

 fagul,
 stejarul,
 carpenul,
 mesteacanul

si rasinoase ca:

 pinul,
 molidul,
 bradul.

Si lumea plantelor inferioare au o buna reprezentare astfel: pe scoarta fagilor intalnim licheni de
genurile Parnelia si Lecanora, muschii formeaza adevarate covoare, iar ferigile bordeiaza paraiele de
munte. Ciupercile cum ar fi:

 buretii de fag,
 pitoanca,
 iutari,
 craitele,
 galbiorii,
 ghebele si altele ii determina pe oraseni sa paraseasca orasul in cautarea lor.

CAPITOLUL II

Descriere

Langa orasul Hunedoara se gaseste o zona turistica foarte frumoasa, putin cunoscuta, mediatizata si

valorificata turistic, zona care poarta numele de Tinutul Padurenilor.

…Hunedoara (vedere de la Castelul Corvinilor)

Aceasta zona se gaseste in partea estica a Muntilor Poiana Rusca, de-alungul culmilor care

coboara din varful Rusca. Asa cum sugereaza si numele tinutului, acesta vine de la suprafetele intinse de

paduri care cuprind acesti munti.

Inca din secolul I d. Hr. partea de est a Muntilor Poiana Rusca se afla in aria de influenta a cetatilor

dacice si romane. La poalele muntilor Poiana Rusca se gasesc ruinele cetatii Ulpia Traiana

Sarmisegetusa, capitala provinciei romane Dacia.

…ruinele Cetatii Ulpia Traiana Sarmisegetusa

O parte din daci nu au acceptat stapanirea romana si s-au retras in muntii invecinati, formand

astfel Tinutul Padurenilor. Aceasta izolare a dus la pastrarea nealterata a traditiei  populare romanesti

care se pierde in negura timpului (obiceiuri precum nedeia, nunta padureana, masuratul oilor, etc)

Ocupatiile „Padurenilor” sunt : sculptatul in lemn, tesatorie, broderie, prelucrarea pietrei si

extragerea acesteia (marmura, calcar si dolomit), extragerea si prelucrarea minereului de fier, precum si

exploatarea forestiera.
Port popular: Tinutul padurenilo.

Satele „Padurenilor” spuneam ca se gasesc in zona de platou a Muntilor Poiana Rusca. Prima

atestare documentara apare in anul 1297 cand se emite un document prin care satele Zlatesti si Ruda sunt

arondate parcalabului de Hunedoara.

ACCES :

Municipiul Hunedoara : Din drumul judetean DJ687 care strabate orasul la iesirea din acesta

se poate merge pe urmatoarele trasee :

 DJ687E – Teliucu Mic, Teliucu Inferior, Teliucul Superior, Ghelari, Ruda, Poienita Voinii,
Bunila, Vadu Dobrii cu continuare spre Rusca Montana, Lunca Cernii
 DJ687D – Teliucu Inferior, Lacul Cincis, Dabaca, Hasdau, Lunca Cernii de Sus cu continuare in
judetul Caras Severin
 DJ687F – Teliucu Inferior, Teliucu Superior, Govajdia, Nadrag, Lelese

Tinutul Padurenilor se intinde pe teritoriul a 6 comune : Ghelari, Batrana, Bunila, Cerbal, Lelese si

Toplita impreuna cu satele aferente.

..harta asezarii padurenilor,

Muntii Poiana Rusca, Ghid Turistic, de H.G. Krautner, Colectia Muntii Nostri, Ed Sport-

Turism, Bucuresti, 1984

OBIECTIVE TURISTICE 

Tinutul Padurenilor este o zona frumoasa cu multe obiective interesante pe care nu ar trebui sa le

ocoliti daca sunteti in zona. De exemplu Furnalul de la Govajdia – astazi nefunctional a fost construit

in anul 1806 si a fost cel mai modern furnal din Europa la acea vreme. Accesul se face pe drumul

rutier DJ687F – Teliucu Inferior, Teliucu Superior, Govajdia, situat la 18 km de orasul

Hunedoara. Astazi, furnalul este monument istoric si poate fi vizitat.

Extragerea minereului de fier se facea inca din timpul stapanirii Imperiului Roman. In zona au fost

numeroase mine cu traditie cum ar fi : Ghelari, Teliuc, Ruschita, Muncelu Mic. De aici s-au extras

minereuri de fier care au dezvoltat industria siderurgica de la Hunedoara si Calan (azi in paragina). Alte

resurse naturale din Muntii Poiana Rusca sunt : minereurile de plumb, zinc, cupru, talc si mai ales
marmura. Astfel, dupa cum vom vedea in Tinutul Padurenilor o sa intalnim numeroase edificii facute din

marmura, in special din marmura de Ruschita (recunoscuta international) care se intalnesc pe traseul

tematic intitulat „Drumul Marmurei’

Pe sit-ul oficial al comunei Toplita aflam despre primele atestari ale cuptoarelor de topit

minereu de fier din Tinutul Padurenilor. Aceste studii despre locuitorii zonei Padurenilor au fost facute de

catre un om pasionat pe nume Rusalin Isfanoni, cercetator stiintific doctor, care a editat si o carte in

acest sens numita : „Padurenii Hunedoarei” aparuta la Ed. „Mirabilis 2006”. Mai jos voi da un

citat de la link-ul de mai sus.

„Pentru prima data minele de fier din acest tinut sunt mentionate intr-un document din

anul 1493, astfel: ,,oppidum Hunyad, ville volachales et montane ferri de Hunyod”. Intr-un

alt document, la 1508, apare scris: ,,Oppidum Hunyad necnon… volachales et montana

ferrea”.

Urbariul din 1681-1682 mentioneaza in tinutul Padurenilor cinci ,,mine

de fier” prin care noi trebuie sa intelegem cinci topitorii:

• Plosca, pe apa Runcului, in apropiere de Govajdia;

• Toplita, pe apa Cernei, la confluenta cu Valarita;

• Nadrab, pe apa Nadrab, un afluent al Runcului (Govajdia de astazi);

• Limpert, pe apa Limpert, in apropierea Nadrabului;

• Baia Noua (,,Baia Doamnei”), in satul Baia Craiului, astazi disparut din cauza lacului de

acumulare Cincis, amenajat dupa anii 1960.

Toate aceste topitorii luau minereul de la mina de fier Ghelar.

Referitor la termenul de baie, trebuie sa facem cateva precizari: cat timp extragerea

metalului din minereu se realiza la gura minei sau in apropierea acesteia (pana prin sec.

XV d. Hr.), termenul de bale (lat. bane) semnifica atat locul de extractie a minereului –

mina propriu-zisa – cat si cuptorul de topit minereu (topitoria). Un astfel de cuptor

presupus de istorici ca a functionat in sec. al IX-lea d. Hr. a fost descoperit in anul 1895 pe

locul numit Valea Caselor din Ghelar. O macheta a acestuia se afla, de la sfarsitul sec. al

XlX-lea, la Muzeul Tehnicii din Londra. In preajma cuptorului respectiv au mai fost gasite

ulterior urmele a inca patru cuptoare. Dupa ce au fost despartite cele doua activitati,

extractia minereului de extractia metalului din minereu (sec. XIV-XV), cuptoarele de topit

minereu sunt amplasate pe vaile cu ape curgatoare pentru a fi folosita energia apei la

insuflarea aerului in cuptorul de topit minereu, precum si la acjionarea ciocanelor de

forja, prin intermediul rojii hidraulice si a axului cu came. 

In anul 1781 incepe sa produca fonta primul furnal construit in tinut, la Toplita, pe

Valea Cernei. Acest eveniment marchcaza inceputul metalurgiei moderne in ‘Tinutul

Padurenilor. Referitor la anul punerii in functiune a acestui furnal au existat mai multe

puncte de vedere. Anul 1781 este menjionat in cel mai recent studiu dedicat acestui

eveniment.

In 1813 este pus in functiune Furnalul de la Govajdie, considerat atunci

cel mai mare din sud-estul Europci. Lucreaza aici peste 200 de muncitori,majoritatea
romani, dar un procent apreciabil il formeaza nemtii. Acesti colonisti au fost asezati in

localitati din vecinatatea tinutului: Hunedoara, Toplita, Baia lui Crai sau chiar in unele

sate din interiorul tinutului, Ghelar si Govajdie.

LACUL CINCIS .

Calea ferata ingusta care facea legatura intre mina de fier de la Ghelari si Combinatul siderurgic de

la Hunedoara a fost prima cale ferata ingusta din Transilvania si avea o lungime de 16 km. Astazi nu mai

este functionala din ea ramanand mici portiuni, precum si tunelurile de cale ferata.
…harta Tinutului Padureni

TRASEE TURISTICE :

1. Drumul minerilor – punct albastru ;

2. Drumul Fierului – triunghi rosu
3. Drumul Marmurei – cruce albastra
4. Drumul Ecumenic – cruce rosie
5. Aventura in padurime – triunghi albastru
6. Manastire – Lac Cincis – punct rosu
7. Valea Runcului – punct galben
 Obiectivele turistice din cadrul comunelor aferente „zonei padurenilor” se gasesc la link-ul de

promovare turistica a zonei : http://www.infoturism-ghelari.ro/?page_id=4

Tinutul Padurenilor a fost cuprins de catre asociatia GAL in „Microregiunea Tara Hategului

– Tinutul Padurenilor”. GAL – ul reprezinta un grup de actiune locala, format la nivelul Ministerului

Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

LACUL CINCIS 

Lacul Cincis Cerna este un lac de cumulare creat pentru alimentarea cu apa potabila a orasului

Hunedoara si comunelor limitrofe, precum si a Combinatului Sidrurgic Hunedoara. Lacul se gaseste pe

cursul raului Cerna si a fost creat intre anii 1962 – 1964 prin inundarea a 5 sate si a 3 biserici. Cele 5 sate

inundate de apele lacului se numeau : Cincis, Cerna, Baia Craiului, Moara Ungurului si

Ciulenii.
 Vechiul sat Cincis, actual Cincis a fost relocat mai sus ca sa faca loc apelor lacului. Cand apa este

scazuta se mai poate vedea partea de sus a bisericii catolice din vechea localitate Cincis.
 Lacul are o lungime de 4,8 km, latimea de 1,8 km si adancimea de aprox 30 m. Barajul este in forma

de arc si are inaltimea de 48 m. De jur imprejurul lacului sunt amenajate mici plaje si camping-uri.

O istorie a acestui lac si a suferintei oamenilor care au fost nevoiti sa isi paraseasca locul de nastere se

poate citi la http://www.agnos.ro/blog/2008/02/10/bisericile-de-sub-ape/, unde se gaseste un

emotionant interviu cu preotul satului Cincis.

Acces : din Hunedoara pe DJ687D – Teliucu Inferior, Lacul Cincis

VECHIUL SAT CINCIS

Satul Cincis se afla in judetul Hunedoara, fiind situat pe malul drept al raului Cerna, intre orasul

Hunedoara (7 km) si orasul Hateg (12km). Din acest sat provine Iancu de Hunedoara.
 Satul Cincis are o veche traditie in prelucrarea fierului. “Extragerea minereului din stancile

Ghelarului si Teliucului se facea foarte anevoios : se sfredelea in stanca si golul lasat de sfredel se umplea

cu apa; astupa golul cu dop de lemn, pe care muncitorii il bateau cu un mai pana cand stanca se sfarama.

Alteori incalzeau cu foc puternic pana se inrosea stanca si aruncau apa rece peste ea. Din cauza schimbarii

bruste de temperature, stanca se sfarama. Minereul racit era transportat la cuptoarele din Cincis, Baia

Craiului, Govajdia, Zlasti”

Mai jos voi da cateva poze din vechiul sat Cincis preluate din Documentar privind satul Cincis

scrisa de Viorel Raceanu, Ioan Brancoveanu aparuta la Intrepriderea Poligrafica Cluj din 1974.
 BISERICA CATOLICA DIN SATUL CINCIS care nu mai exista fiind ingropata de
apele lacului de acumulare Cincis Cerna a fost construita de catre Iancu de Hunedoara, conform

folclorului oral. Dupa datele istorice , biserica din Cincis a fost construita in 3 perioade si anume : Naosul

a fost construit la sf sec XV; pronaosul a fost construit la 7 aprilie 1649 conform inscriptiei din limba

maghiara. Turnul bisericii a fost ridicat in 1867. Astazi, in perioadele de seceta cand nivelul lacului Cincis

scade se mai poate vedea turla bisericii.

 Conform specialistilor de la Muzeul Judetean Deva se pare ca in aceasta biserica a fost

ingropata  Elisabeta Margineanu – mama lui Iancu de Hunedoara.

Inscriptia de la intrarea biserici spune :

„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au ridicat acestu Turnu, si rapaluitu santa Biserica suptu

Stapanirea spirituala a Ecscelentei suale mitro : Andrei B-ron de Saguna Proto; Ioanne

Ratiu. Parohi confrati Ioanne, et Aron Ungur ci oboseala Obscei : la Anulu Mantuitorului

1867”

COMUNA GHELARI

Comuna Ghelari este o comuna cu o veche traditie in minerit si se gaseste la o altitudine de 740

m, in partea estica a muntilor Poiana Rusca.

Accesul in localitate se face pe : DJ687E – Teliucu Mic, Teliucu Inferior, Teliucul Superior, Ghelari

 
  

Elementul dominant al localitatii este o biserica monument istoric care este considerata „Catedrala

Padurenilor”. Biserica are 47 m lungime, 21 m latime si 47 m inaltime. Hramul bisericii este „Sfintii

Apostoli Petru si Pavel”.

 Biserica a fost construita pe parcursul a 34 de ani de catre parintele Nerva Florea, care a fost si

arhitect si diriginte de santier. Biserica impresioneaza prin dimensiunile sale si prin curtea pavata
cu marmura. In poza de mai jos o scurta istorie a acestei biserici impunatoare

In stanga bisericii mari se gaseste o bisericuta mica ortodoxa care poarta hramul „Sfintilor

Arhangheli Mihail si Gavril”. Aceasta biserica se pare ca a fost prima biserica ortodoxa din Ghelari,

fiind construita in anul 1770. Istoria acestei biserici ne spune ca in anul 1733, autoritatile austriece care

stapaneu Transilvania incep persecutia impotriva romanilor ortodoxi, fortati sa treaca la una din religiile

acaceptate in Imperiul Austro – Ungar. Ca urmare a acestui lucru, romanii ortodoxii din Ghelari raman

fara biserica si timp de 40 de ani se strangeau la slujba in curtea unui localnic numit „Zana”. In anul

1770 sotia conducatorului satului Govajdia se imbolnaveste grav, iar preotii ortodoxi savarsesc slujba

„Sfantului Maslu” care avea sa o vindece pe femeie. Recunoscator sotul doamnei, Gheorghe Brevoi,

care era de confesiune calvin ridica romanilor ortodoxi  aceasta biserica.

 Alte biserici din comuna Ghelari si satele aferente acesteia sunt (imagini cu o parte din ele in poza

de mai jos) :

 Biserica greco – catolica „Sf. Varvara” din Ghelari construita in anul 1783 ;
 Biserica ortodoxa din Ruda cu hramul „Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul” – 1970 ;
 Biserica ortodoxa din Plop cu hramul „Pogorarea Sfantului Duh” – 1970 ;
 Biserica romano – catolica din Govajdia, cu hramul „Sfantul Florian” – 1802 ;
 Biserica ortodoxa din catunul Manastirea cu hramul „Schimbarea la fata” – 1800 ;
 Biserica ortodoxa din Govajdia cu hramul „Sfantul Nicolae’ – 1910
 BIBLIOGAFIE

1.Rusalin Isfanoni, „Padurenii Hunedoarei” – Editura „Mirabilis” 2006″.

2. Ghinea ,Dan-Enciclopedia Geografica a Romaniei,- Editura Enciclopedica Bucuresti 2002.

3.Ilinca, Nicolae -Masivul Poiana Ruscai- Editura Vinea 1994.

4. Rus , Dumitru -Ghid Turistic,Editura Sigma Plus,1998.

5. Rus, Dumitru-Judetul Hunedoara -Geografie si Geografi, Editura Corvin Deva 2005.