Italia

Pozitie geografica : Italia este aezat n

Europa de Sud avnd aproximativ 301 252 km
2
.Ea
este asezata in bazinul Marii Mediterane,in Peninsula
Italia.!uprinde o parte ontinentala in are se a"la si
!ampia Padului.#armurile Italiei sunt mar$inite de
mari si numeroase $ol"uri.
Cadrul natural :
-Relieful : %east &ar uprinde o parte
ontinental, "ormat din versantul intern al
arului %lpilor i din !mpia Padului, i o alt
peninsular oupat de lan&ul muntos al
%peninilor, de dealuri i de n$uste mpii
litorale' se adau$ o serie de insule, ntre are
Sardinia' Siilia' Elba.
%lpii a"la&i n (ord, se prezint sub "orma unui
zid masiv, des"urat pe ira 1 200 km pe dire&ia
)est*Est, inluznd %lpii Piemontezi +vr"ul ,ran
Paradiso 4 061 m. altitudine-, %lpii .ombarzi i %lpii
)ene&ieni. %peninii, are oup ea mai mare parte a
peninsulei se ontinu i n insula Siilia, sunt
"ra$menta&i, prezint altitudini mai szute det
%lpii +altitudinea maxim n vr"ul ,ran Sasso
d/Italia 2 914 m- i sunt unosu&i prin
arateristiile lor vulanie +inlusiv vulani ativi:
)ezuvio, Etna-.
-Clima : !lima este ontinental n (ord, u ierni
relativ rei i veri lduroase, i mediteranean n
Sud preum i peninsular u veri seetoase i alde,
iar iernile ploioase i blnde.#emperatura sade de la
sud spre nord.Italia are mai multe tipuri de
lima:!limat alpin ' !limat ontinental ' !limat
submediteranean' !limat mediteranean,ald ' !limat
semiarid.
-Hidrografia : Italia are o re&ea 0idro$ra"i bo$at
u ruri n $eneral surte i numeroase lauri.Ea este
traversata de raurile Pad si %di$e are se varsa in
Marea %driatia.%estea au un debit ridiat tot anul .
Italia este traversata de rauri mai surte u debite
variabile . Italia se remara prin existenta unor lauri
$laiare + !omo , ,arda si Ma$$iore -, lauri
vulanie + um sunt 1olsena si #rasimeno- si la$une
+ um este la$una )enetiei -.
-Vegetatia : Este predominant mediteraneana
+ierburi si arbusti -. In zonele montane exista paduri
de "oioase si paduri de oni"ere. In %bruzzi exista un
par natural are onserva elementele de "lora si
"auna mediteraneana.
Populatia : 2ara numr aproximativ 56 411
000 louitori +1861: 22 182 000 louitori' 1901: 32
965 000 lo' 1961: 34 567 444-, natalitatea 8,9
0
:
00

mortalitatea 8,5
0
:
00
, popula&ia urban "iind de 58;.
Orae principale dup numrul de louitori:
1. Roma*apitala 2 791 000
2. Milano 1 432 000
3. Napoli 1 206 000
4. Torino 992 000
5. Palermo 734 000
6. Geneva 701 000
7. Bologna 412 000
8. loren!a 408 000
". #a$ania 364 000
1%.Bari 353 000
11.&ene'ia 318 000
Italieni sunt ira 83;, peste 30 000 000 de
italieni sunt et&eni ai altor &ri. Popula&ia este
onentrat n mare parte n <umtatea nordi i n
deosebi n !mpia )aduzului i n zona apropiat +u
"oarele Milano, #orino, 1olo$nia, )enezia-. =n
Sudul +Mezzo$iorno-, prinipala onentra&ie de
popula&ie este ea din <urul oraului (apoli. !ele mai
pu&in populate zone sunt %lpii, insula Sardinia i
setorul peninsular la S de (apoli.
($r)c$)ra e$nic* a pop)la!iei
>ensitatea
POP+,-./- 0N M//
P1R(O-N
1
0n 2 p3)
4iecare
pop)la!ie
?omani
Italieni
@riuli
@ran&u<i
.atini
Italieni*Avei&ari
,rupa ,erman
%ustriei
Evrei
(em&i
%meriani
,rupa
Slovenian
Sloveni
Borva&i
%lbani
,rei
%lte ori$ini
35437
33C44
364
84
D3
D7
744
34
64
D3
D44
3
DD3
DC
89,9
8E,E
4,8
4,6
4,4
4,4
4,5
4,D
4,4
4,4
4,6
4,4
4,6
4,4
Sporul natural a sazut in ultimii ani devenind "oarte
redus + 0iar ne$ativ din D88C -.?eli$i atolia este
predominanta, intr*un artier din ?oma a"landu*se
situat sediul Statului Papal.
!"ezarile omene"ti : Italia se araterizeaza
printr*un numar mare de orase. Exista patru orase u
peste un milion de louitori "ieare. %estea sunt
?oma , Milano , (apoli , #orino. >oua u populatie
de sapte sute de mii de louitori "ieare + Palermo si
,enova - , urmate dee alte orase
+ @lorenta , 1olo$na , !atania , 1ari , )enetia ,
Messina s.a.-. Italia este a inea produatoare
industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti.
#conomia : : 2ar u eonomie dezvoltat,
loul 3 pe $lob n are industriei i revine un rol
resnd: onentreaz F din popula&ia ativ i
ontribuie u D:7 la P(1 i nre$istreaz el mai
ridiat ritm de retere dintre &rile membre
!.E.E. @oarte diversi"iat i bazat n ea mai
mare parte pe materiile prime din import. Este mai
dezvoltat n (ord +peste 94; din produ&ia
industrial se a"l onentrat n triun$0iul
#orino*Milano*,enova, are aoper mai pu&in de
D:7 din supra"a&a Italiei- i mai pu&in dezvoltat n
Sud +Mezzo$iorno-.
=n a"ar de ramurile tradi&ionale, textil i
alimentar se remar industria onstrutoare de
maini +autove0iule, nave maritime, eletroni
i eletrote0ni, diverse aparate i utila<e-,
petro0imia, siderur$ia.
-Indu"tria : Industria onstrutoare de masini e"te
puternica "i di$er"ificata% #a &oaca un rol
foarte important in economia Italiei% 'na din
"u(ramurile cu $ec)e traditie in acea"ta tara
e"te indu"tria automo(ilelor%
In uzinele de la #orino, (ovara, Milano, 1olzano,
1resia, Modena, (apoli se "abria o $ama lar$a de
automobile, autobuze, autoutilitare, motoilete,
motorete, sutere, biilete et.
Industria automobilelor oupa loul E pe plan
mondial' la #orino este trustul @iat, unul dintre ele
mai puternie din lume. >e asemenea sa nu uitam de
"irme a @errari, .ambor$0ini, Maseratti, are au
adus atata mandrie Italiei.
!entrele ele mai importante de onstrutii navale
sunt in porturile ,enova, .a Spezia, (apoli, Palermo.
!entrele de onstruire a tratoarelor si a masinilor
a$riole sunt indeosebi in .ombardia si Piemont, dar
si la #orino, Milano, !remona si )erona.
Italia s*a "aut remarata si prin indu"tria
electrote)nicii "i electronicii produsele sale de
alitate "iind reunosute pe piata mondiala.
*ele$izoare%
*ele$izoarele +n zilele de a"tazi au o ra"pindire
foarte larga in lume% Producerea lor au loc in
"tatele cu economie a$an"ata
,-%'%!%.aponiaC)inaCoreea de -ud
,ermania,et.-Printre ele mai mari entre mondiale
ale industrii eletrote0nie
sint:#okGo,Hsaka+Iaponia-,(eJ
Kork,1oston+S.L.%.-,Stutt$art+,ermania-,
S0an$0ai,1ei<in$+!0ina-.
>upa produtia de televizoare pe primele louri se
a"la:
D.!0ina
6.!oreea de Sud
7.S.L.%.
C.Iaponia
3."osta L.?.S.S.
!parate radio%
%paratele radio a si televizoarele au o mare
importanta.Prinipalele mari entre de produere a
aparatelor de radio snt amplasate n %sia de Sud Est
i anume'
D.MalaGsia
6.Bon$ Mon$
7.!0ina
C.Sin$apore
3.Iaponia

Indu"tria c)imica este "oarte variata, "aandu*se
remarata prin auiuul sinteti, anvelope, "ire si
"ibre sintetie, in$rasaminte 0imie, eluloza si
0artie. !entrele sunt situate in: #orino, Milano,
1resia, (ovara, ?oma, (apoli.
Indu"tria te/tila are o ve0e traditie in Italia.
.ea$anul sau este Italia de (ord, unde atelierele de
prelurare a lanei s*au dezvoltat ina din epoa
"eudala. )e0e este si prelurarea matasii naturale
are insa a intrat in delin dupa lansarea matasii
arti"iiale.
Industria textila italiana prelureaza materie prima
auto0tona +lana, anepa, "ibre sintetie-, da si de
import +lana, bumba-. ?amura ea mai dezvoltata
este "iliatura de lana, Italia oupand un lo important
in lume u produtia de lana. !ele mai importante
entre sunt in nordul tarii.
Indu"tria pielariei "i a confectiilor din piele
este lar$ dezvoltata in re$iunile Piemont si
.ombardia. Italia importa piei brute. Inaltamintea si
produsele de maro0inarie italiene sunt ompetitive
pe piata mondiala, "iind reunosute pentru alitatea
lor ridiata.
Indu"tria alimentara este raspandita peste tot'
se poate spune a este ramura industriala el mai
uni"orm repartizata in teritoriu. Italia se remara prin
produsele de patiserie, ulei de masline, za0ar,
onserve de peste si vin.
Re"ur"ele sunt putine in Italia. ?esursele au
"ost depasite de neasitatile industrie onstrutoare de
masini. ?esursele de arbuni sunt nesemni"iative ,
iar ele de $aze sunt sub neesitati. Exploatarea
zaamintelor de sul" , marmura si merur satis"a
eonomia proprie.
!gricultura are un randament ridiat datorita
e"iientei pro$ramelor reente de modernizare.
?e$iunile traditionale au "ost reamena<ate , iar ele
mai intinse re$iuni din Italia s*au trans"ormat in
re$iuni de ulturi mediteraneene moderne. In Italia se
ultiva ereale +porumb, $rau-, tomate, soia, lamai
+loul al II*lea mondial-, stru$uri +loul I-, "rute,
masline, portoale s.a. Este prima produatoare
mondiala de vin.
*ran"porturile "i comertul #ransporturile
au un rol ativ in dezvoltarea eonomia a Italiei.
?eteaua "eroviara si rutiera moderna asi$ura le$aturi
internationale.
(oduri ale retelei de transporturi sunt : Milano,
#orino, @lorenta, ?oma si (apoli. #ransporturile
maritime au un rol "oarte important in exportul
produselor industriale si al materiilor prime
ener$etie si minerale. Italia partiipa u 3; din
volumul omertului international.
*uri"mul Italia are patruzei de milioane de
turisti anual si oupa loul al treilea in lume.
Prinipalele atratii turistie sunt : orasele u
obietive ulturale si ar0itetonie, litoralul Marii
Mediterane, Muntii %lpi +u statiunile turistie
montane -.
Planul re"eratului NItalia O
D. Pozitie ,eo$ra"ia.
6. !adrul (atural :?elie"ul, !lima,
Bidro$ra"ia, )e$etatia.
7. Populatia.
C. %sezarile omenesti.
3. Eonomia.
5. Industria.
E. ?esursele.
9. %$riultura.
8. #ransporturile si !omertul.
D4.#urismul.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate