Managementul turismului international

1.Notiuni si categorii fundamentale in turismul international

turismul internaional rezultat al deplasrii persoanelor n afara granielor rii lor de reedin.
Turismul internaional se subdivide n turism emitor (outgoing), de trimitere sau pasiv, care se
refer la plecrile turitilor autohtoni peste grani, i turism receptor (incoming) de primire sau
activ care cuprinde sosirile de turiti din alte ri pentru petrecerea vacanei n ara primitoare
2.Locul turismului international in comertul mondial
Volumul crescand si complexitatea ofertei de servicii turistice au generat dezvoltarea unei
adevrate industrii a cltoriilor si turismului, ceea ce justific tratarea fenomenului turistic ca o
ramur distinct a economiei naionale in plin dezvoltare, constituind o component a sectorului
teriar. Prin natura sa, fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adanci implicaii sociale,
politice, culturale si economice.
3 Factorii de dezvoltare a turismul international
Factorii demografici Turismul este o creatie umana, rezultata din nevoia de recreere. Deci,
preutindeni si n toate timpurile, omul a reprezentat principalul element al aparitiei si dezvoltarii
turismului
Factori economici.FACTORII SOCIO-CULTURALI- Acestia au o importanta decisiva n
dezvoltarea turismului. Din factorii sociali decurge raportul -transformarea necesitatii de
practicare a turismului n realitate depinde de resursele financiare ale populatiei, n conditiile
existentei timpului liber dintre timpul productiv si neproductiv al omului.Factorii politici-Politica
economica a statelor influenteaza turismul n mod direct prin: liberalizarea circulatiei
persoanelor si simplificarea formalitatilor de trecere a frontierelor de stat, prin formalitatile de
eliberare a vizelor turistice, prin facilitati bancare (unificarea monedelor) si vamale. Factorii
psihologici-Acestia se manifesta ca urmare a constientizarii rolului omului n natura si n
societate. Pe masura dezvoltarii societatii, omul si manifesta tot mai mult dorintele de utilizare a
timpului libe

4.Dotarile factoriale in turismul international
Acestia se manifesta ca urmare a constientizarii rolului omului n natura si n societate. Pe
masura dezvoltarii societatii, omul si manifesta tot mai mult dorintele de utilizare a timpului
libe.Dotarile factoriale specific turismului international sunt;potenialul natural, patrimoniul
istoric, artistic, cultural; resursele de munc;resursele de capital i infrastructur.
5.Circulatia turistica international,tendinte si prognoze:
Evoluia, atat a turismului, cat i a turismului internaional se caracterizeaz, la nivel mondial,
printr-o tendin de cretere datorit influenei factorilor economici, demografici, politici, sociali.
Turismul internaional are, in aceast situaie, cea mai important cretere datorit dorinei
oamenilor de a vizita alte ri, de a cunoate alte civilizaii, obiceiuri dar i datorit progresului
tehnic inregistrat in domeniul transporturilor, progres care permite cltorii mai rapide i mai
confortabile pe distane din ce in ce mai lungi. Evoluia turismului internaional se poate aprecia
prin aciunea a doi indicatori: sosirile/plecrile de turiti i incasrile/cheltuielile din turismul
international
6.Perioada de pionerat a turismului international si originele europene
n teoria turismului internaional,rile europene se identific ca fiind cele mai importante sub
aspectul emisiei de turiti, dar, n acelai timp i cele mai cutate destinaii turistice.Din
totalitatea turitilor care cltoresc anual pe plan mondial, 2/3sunt europeni, iar cea mai mare
parte dintre ei provin din rile industrializate OECD. Desi ca suprafa, este unul dintre cele
maimici continente, Europa atrage cea mai mare circulaie turistic internaionali, n consecin,
realizeaz cele mai mari ncasridin aceast activitate

7.Extensiunea mondiala a turismului international

8 Particularitatile pietii turistice.
Piata turistica este o componenta a mediului economico-social, un element important al pietei
serviciilor de consum
Particularitatile pietii turistice; 1.-produsele turistice nu pot fi definite cantitativ si calitativ
decat indirect si partial intrucat produsul turistic este un produs invizibil.
2.-este o piata fragmentata fiind alcatuita dintr-o multitudine de subpiete turistice ce
apar ca urmare a confruntarii diversitatii de oferte turistice cu fiecare din modalitatile de
percepere a acesteia de catre categoriile de consumatori.
3.-pe piata turistica oferta este perceputa sub forma unei imagini ce se formeaza ca
urmare a informatiilor primite de turist din diverse surse.
4.-consumatorul nu decide intotdeauna singur in legatura cu prestatia turistica pa care
doreste sa o consume intrucat apar acei participanti la cumparare care decid si
influenteaza comportamentul de consum.
5.-sfera consumatorilor de turism nu se identifica cu ansamblul populatiei intrucat exista
categorii de consumatori ce nu pot consuma produsul turistic din diferite motive.
6.-oferta turistica are un caracter teoretic, ea este cunoscuta de consumator numai prin
intermediul informarii turistice si prin publicitate.
7.-in decursul unui an calendaristic apare o corelatie variabila a ofertei cu cererea ceea
ce conduce la o crestere a pretului la o diminuare a rentabilitatii si la dezvoltarea
inegala a diferitelor zone turistice.
9Cererea turisica si consmului touristic pe plan mondial:Cererea turistica Economic vorbind,
cererea poate fi definita drept cantitatea de bunuri si servicii care pot ficumparate la un
anume pret de-a lungul unei perioade date de timp
Consumul turistic manifestarea cererii solvabile a populatiei pentru produsele turistice oferite
pe piata.
10 Oferta turistica si productia turistica in turismul international.
oferta turistica cuprinde un ansamblu de servicii a caror materializare se face in functie de
capacitatea de primire. Productia turistica o definim ca ansamblul de servicii care folosesc
echipamente de productie si forta de munca si se materializeaza intr-un consum efectiv in cadrul
unei ambiante specifice.
11.Fenomenul industrial si commercial al turismului international. Turismul este vital pentru
foarte multe ri, cum ar fi Egipt, Grecia, Liban, Spania i Tailanda, i pentru unele naiuni-
insule (Bahamas, Fiji, Maldive) datorit aportului financiar consistent obinut din afacerile
cu bunuri i servicii i oportunitilor de angajare n industria serviciilor asociat turismului
Efecte positive: modernizarea practicarii turismului modernizarea transporturilor,locruilor de
cazare etc
12. Amenajarea turistica si protectia mediului
Prin amenajarea turistic trebuie s nelegem aciunea de punere n valoare estetic ieconomic
a unui obiectiv , complex atractiv sau zon turistic . Ea genereaz prin edificareaunei anumite
pri din infrastructura turistic produsul turistic sau oferta turistic integral .Simpla existen n
spaiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu genereaz o micareturistic important , este
nevoie de intrarea n scen a unor elemente infrastructurale care sasigure accesul n zon dup
care trebuie edificat baza tehnico-material necesar unuiturism modern.Protectia mediului-
Relatia turism-mediu ambiant are o importanta deosebita, ocrotirea si conservarea
mediului ambiant reprezentand conditia primordiala de desfasurare si dezvoltare a
turismului. Aceasta legatura este una complexa, ea manifestandu-se in ambele directii.
Mediul natural, prin componentele sale, reprezinta resursele de baza ale turismului, iar
pe de alta parte activitatea turistica are influenta atat pozitiva, cat si negativa asupra
mediului ecologic, modificandu-i elementele componente.
13.Dezvoltarea durabila in turism- dezvoltare ce satisface nevoile generatiilor actuale fara a
prejudicial interesele generatiilor viitoare,. Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de
turism, managementul si marketingulturistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si
economica a mediului, cu asigurare aexploatarii resurselor naturale si culturale si pentru
generatiile viitoare.
15 Politica statului in turism
Schimbrile in structura politic, a deciziilor politice i apariia de evenimente neateptate au
implicaii majore asupra distribuiei turistice i uneori astfel de situaii nu pot fi controlate de
industria turismului rii respective.
16.Politica economica a statului in turism
Politica economia este un factor semnificativ, care influeneaz industria turismului dintr-o ar
atat din punct de vedere al cererii, cat i al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot
influena comportamentul de consum sunt rata dobanzii, cursul de schimb, disponibilitatea
creditului, creterea i stabilitatea economic i rata inflaiei, precum i structura economic a
industriilor relevante turismului i profitabilitatea lor (costul capacitii de cazare, costul cltoriilor
etc).
17 Politica sociala a statului pentru turism
Politica sociala a statului in turism. Modificrile din mediul socio-cultural pot determina noi
oportuniti sau ameninri pentru turism. Principalele schimbri socio-culturale care ar putea
avea un impact asupra turismului naional sunt:
- schimbri in structura familiei i reducerea natalitii; schimbri in structura varstei pe piaa
turistic;
- schimbri in stilul de via i nevoia de detaare din rutina de zi cu zi; schimbarea atitudinii fa
de calitatea vieii i creterea nevoii de a inva lucruri noi manifestat de noi regiuni i culturi;
- creterea numrului de turiti bine informai ca urmare a colarizrii i a mijloacelor de
comunicare.

18 Functia de protective a resurselor turistice
Evolutia actual a turismului este caracterizata de o innoire profunda a ofertei turistice mondiale,
in special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atat din punct de
vedere calitativ, cat si cantitativ. Revigorarea turismului va presupune remodelarea produselor
turistice in functie de evolutia motivatiilor turistice la nivel intern si international.Functia de
protective a mediului este una din cele mai principale functii in turism deoarece cconservarea si
protejarea mediului asigura o buna si prospera practicarea turistica
19.Functia legislativa
Functia legislativa se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect stabilirea de reguli de
conduita sociala, generale si impersonale, cu caracter obligatoriu si susceptibile de a fi
sanctionate, daca ar fi ncalcate, prin forta de constrngere a statului. Datorita aceste functii
turismul ca fenomen economic detine un scut de protective.
20 Functia de reglementare si control
Functia de control este la fel de importanta de oarece pe linga faptul ca este asigurare din partea
statului,aplicarea legelor si actelor normative necesare mai este nevoie si de control necesar
asupra punerii in aplicare a normelor adoptate sau, chiar a intregii activitati a organelor statului.
Functia de reglemenatre- presupuen stabilirea unor norme care s efface conform regulamentelor
effectuate de catre stat,deci ina sa fle practicarea turismul este un fenomen reglementat de catre
stat

21 Contracte in sfera comercializarii produselor turistice.
Comercializarea produselor turistice reprezint ansamblul activitilor i a mijloacelor prin care produsele
(voiajele) turistice ajung de la productori (voiajiti)la consumatori (voiajori).Contractele joaca un rol impunator in
comercializarea produselor turistice deoarece cu ajutor lor legitim s vine sau se cumpara produsulu touristic
22 Mutatii majore prezente si pevizibile in viitorul apropiat.Turismul la orizontul secolului 21
Mutatiile majore se fac aparitia kiar si in zilele noastre in doemniului turismul.Mutatiile prezinta un effect negativ
sau un impact negative care il detine un anumit fenomen.Deci turismul prospera si se dezvolta dar medul
inconjurator sufera modificari esentiale,incalzirea globala, defrisareqa padurilor si lipsa atentieti sporite fata de
mediu etc
23 Organizatia Mondiala a turismului.Avantajele colaborarii cu OMT
Organizaia Mondial a Turismului (UNWTO), cu sediul n Madrid, Spania, este o agenie
a Naiunilor Unite se ocup cu problemele referitoare la turism.
[1]
Organizaia Mondial a
Turismului este un organism semnificativ la nivel global, cu atribuii de colectare i de
colaionare de informaii statistice privind turismul internaional. Aceast organizaie reprezint
organismele turstice din sectorul public, din cele mai multe ri din lume i public topuri cu
privire la gradul de cretere a turismului la nivel global, regional sau naional. Avantajele de
colbaorare consta in : Organizatia Mondiala a Turismului joac un rol important n promovarea
dezvoltrii de fond, durabile i universal accesibil a turismului, acordnd o atenie deosebit
rilor n curs de dezvoltare.Organizaia ncurajeaz punerea n aplicare a Codului de etic
global pentru Turism, cu scopul de a asigura faptul c rile membre, s maximizeaz pozitiv
economic, sociale i culturale efectele turismului i de a culege pe deplin beneficiile sale, n timp
ce minimalizarea impactul aspectele sociale negative asupra mediului.

24 Aspecte politice UE legate direct sau indirect de turism
Din punct de vedere politic UE detine un control apartea.Deoarece UE cauta solutii de
solutionare a problemelor cu care se confrunta sectorul touristic.UE prooveaaza politicii si
implimenteaza diverse strategii pentru sustinerea turismului ca fenorm,pentru protejarea
mediului,pentru o buna dezvoltarea durabila a turismului
25 Acorduri interguvernamentale incheiate in domeniul turismului
Acordurile interguveramentale incheiate in domeniul turismului au un impact pozitiv deoarece
prin aceste acorduri au lo schimburile de experienta,circularea libera a populatiei si in deosebi a
turistilor, parteneriat cu tarile lumii.
Tehnologia peratiunilor hoteliere
1.Definirea termenilor de industrie a ospitalitatii,industrie hoteliera,unitatea de cazare,hotel.
Industria ospitalitatii este o ramura principal in practicarea turismului ce s eokupa de alimentatie
,hrana,cazare etc.Industria hoteliera este o intreaga industrie de cazare,odihna si agreement
pentru turisti.Unitate de cazare,este loculcare ofera hrana,odihna adapost .Toate aceste unitati au
destinatia de a dapaosti calatorii,oferindu-le odihna,hrana si relaxare.Unitate de cazare la hotel-
se caracterizeaza prim amenajarea lor pe camera,respectind o limita minima de camera avind o
echipa manageriala unica si furnizind servicii bine definite care include serviciul de
camer,mentinerea curateniei,facilitate sanitare.
2. Contextul istoric si actual al industriei hoteliere
Privita in contextual sa istoric evolutia industriei hotelire poate fi divizata in 4
perioade,corespunzator dezvoltarii omenirii anume:antichitate(serviciile erau de o calitate
joasa,unitatile aveau menirea de a dapasoti calatorii oferindule hrana si odihna),perioada evului
mediu(manastirile erau obligate sa gazduiasca pe pelerine) lumea noua,(aparitia
cafenelilor,ciaariile)perioada contemporana.
3Functiile hotelurilor
Functia de odihna si igiena,are menirea sa ofere adapost confortabil clientilor, functia de
alimentatie ;functia de porductie:procesele de prestatii hoteliere impugn organizarea coordonata
a activitatilor adiacente cu character productive ale sectiilor de spalatori,curatatorie
chimica,cofetarie.Functia complementare :include si prestatiile destinate petrecerii agreaile a
timpului turistului.Functia comerciala,functia de comunicare,functia de informare,functia de
intermediere(inchirierea unui autoturism,rezervarea camerelor in hoteluri din alte localtati)
4 Clasificarea hotelurilor,definirea principalelor tipuri de hoteluri
Clasificarea hotelurilor are scopul de a unifica standardele, astfel nct oaspeii s tie exact
pentru ce anume pltesc atunci cnd fac o rezervare
1 stea - hoteluri foarte modest echipate, care ofer doar servicii de baz.\ 2 stele - camerele sunt
mici (aproximativ 9 metri - camera single), iar n plus fa de mobilierul de baz, camerele au
baie proprie, telefon i TV. 3 stele - camerele au baie proprie, TV, telefon i aer condiionat, 4
stele - presupune un standard ridicat de servicii i faciliti, centre de afaceri, sli de conferin,
restaurante, sal de gimnastic, iar camerele sunt dotate cu mobilier confortabil i acces la
internet. 5 stele - hotelurile de lux ofer servicii de calitate i sunt situate n centre urbane sau n
centre de afaceri.
5.Formele de exploatare a hotelurilor
Intreaga traditie de cateva secole, a consacrat pe plan mondial doua forme fundamentale de
exploatare (operare): hoteluri independente si lanturi hoteliere integrate.Independenta consta
in autonomia juridica, financiara si patrimoniala a intreprinderii hoteliere, ca entitate economica
de sine statatoare. Hotelurile independente, nevoite sa se adapteze la dinamismul cererii si pentru
a contracara extinderea lanturilor hoteliere integrate (care ncheie contracte de franciza sau de
management chiar cu unele hoteluri independente), ajung sa se asocieze n lanturi hoteliere
voluntare sau prefera sa ramna ntr-o forma de exploatare individuala.Lanturi de hotele
voluntare(e lant hotelier voluntar reprezinta o uniune benevola de hotelieri independenti, care
promoveaza si dezvolta o marca unica a grupului, desi produsul hotelier oferit poate fi diferentiat
din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii, dar, acesta este relativ omogen din punctul de
vedere al confortului si al serviciului.),lanturi de hotele integrate(Acestea au drept scop
dezvoltarea si comercializarea unor produse hoteliere coerente si omogene, existnd un control
direct sau indirect asupra hotelurilor ce poarta firmele (marcile) lanturilor, fie prin proprietatea
totala a hotelurilor componente, fie prin contracte de gestiune sau prin contracte de franciza.)
6.Organizarea generala a hotelului
Pt. a asigura clientilor o gama larga de servicii, un hotel este impartit de regula, in mai multe
departamente, fiecare avand anumite functii si atributii. Pt. functionarea eficienta si armonioasa a unui
hotel, este necesar ca diferitele departamente sa conlucreze. Organizatia poate fi definita , in general, ca
un sistem de activitati coordonate ale unui grup de oameni, care coopereaza pt. atingerea unui scop
comun, fiind condusi da catre o anumita autoritate. In general, hotelurile cuprind
urmatoarele functiuni, care deternimaamenajarea anumitor spatii si crearea anumitor
servicii.:1.Posibilitatea de a se odihni,posibilitatea de a realiza activitati
lucrative,animatie(accesul in hotel)agreement(loc de distractie) aspecte commune (loc de
armonie si securitate)
7Tipuri de camera de cazare in hotel:
camer single - o camer pentru o singur persoan cu un singur pat. n unele hoteluri exist i camere duble n
regim single;

- camer dubl - o camer pentru dou persoane cu dou paturi (unite sau separate);

- dublu (twin) - o camer pentru dou persoane, cu dou paturi separate; camerele twin sau duble sunt mai
spatioase;

- marimonial (camer dubl) - o camera dubl, dar cu un pat dublu. Sunt hoteluri care ofer camere cu dou paturi
mari duble;

- tripl - camer pentru trei persoane cu trei paturi separate (sau un pat dublu i un pat pentru o singur persoan)
i o singur baie;

- quad - camer pentru patru persoane.

8.Alte spatii in hotel:pentru public,pentru serviciile de etaj,tehnice,anexe
Spatii dedicate clientele,spatii de folosire comuna,spatiile de cazare,spatiile de
alimentatie,spatiile rezervate proceselor de productie si administrative,spatiileSpatiile anexe sunt
locuri gospodaresti in care au loc activitati ajutatoare si complementare proceselor de
productie oficiile cameristelor; debaralele pentru pastrarea ustensilelor si materialelor de
curatenie;epozitele de marfuri, frigorifice, de mobilier, de utilaje;spatiile tehnice(statia de
alimentare cu apa potabila ,centrala termica;
9.Instalatii si echipament hotelier
Noiunea de echipament hotelier se refer la construciile, instalaiile, mobilierul i dotrile
unitilor hoteliere i unitilor de alimentaie care intr n componena lor.
Echipamentul hotelier are rolul de a:
- permite desfurarea procesului de producie
- asigura confortul necesar
- contribuie la crearea atmosferei i rol estetic. Echipamentul hotelier din holul recepiei
Holul recepiei reprezint punctul cheie al circulaiei din hotel, cel care de altfel produce i prima
impresie. De aceea el trebuie amenajat corespunztor att din punct de vedere legal-funcional,
ct mai ales estetic. Modul de organizare i amenajare a acestuia determin o circulaie optim a
fluxurilor.
Organizarea acestuia se realizeaz la nivelul urmtoarelor spaii:
- Spaii pentru primire i ateptare;
- Spaii pentru lectur;
- Spatii pentru ntruniri i discuii;
- Spaiile Recepiei (Front-Office) care includ:
front desk-ul (comptoarul), biroul de schimb valutar;
back-office-ul (spaiile din spatele desk-ului Recepiei), adic:
- birourile recepiei i administraiei
- camera de bagaje
- camera pentru pstrarea valorilor
- spatii pentru pstrarea materialelor sportive.
- grupuri sanitare;
- cabine telefonice;
- spaii pentru telecomunicaii;
- garderoba;
10Departamente de baza in hotel
Departamentele reprezinta metoda cea mai eficienta de organizare a activitatii, grupand anumite
posturi in scopul realizarii actiunilor de coordonare si control asupra operatiunilor
derulate. Departamentele de baza ale hotelului sunt: cazare rezervari ,serviciu de etaj sau
housekeeping alimentatie,marketing-vanzari,contabilitate,securitate,tehnic resurse umane.
11.Serviciile de etaj
Rolul acestui departament este de a pregti spaiile pentru nchiriere, de a crea
oa t mo s f e r r e l a x a n t , p r i mi t o a r e p e n t r u c l i e n t , d e t e r mi n a t d e u n
me d i u a l e c r u i caracteristici sunt :Igiena Confortul Sigurana Atractivitatea Intimitatea
Solicitudinea (atenia fa de cerinele clienilor), curtoazia (amabilitatea)

12Sarcinele personalului de receptie
Informararea si monitorizarea si motivarea personalului, precum si
mentinerea unui standard inalt in relatiile cu clientii. Aceasta va ajuta la
calitatea serviciilor oferite de departamentul front-office, in particular, si de
hotel, in general. Receptinerii pregatesc sosirea clientilor, ii intampina la sosire, efectueaza
inregistrarea lor in documentele hoteliere, le atribuie camerele corespunzatoare si verifica
modalitatea de plata folosita. De asemenea, receptionerii tin evidenta starii fiecarei camere din
hotel (ocupata, libera, curata, murdara sau necorespunzatoare), le furnizeaza clientilor informatii
si in multe cazuri pastreaza cheile camerelor clientilor.(Front-Office)
13.Sarcinele personalului de etaj
In cadrul departamentului etaj (Housekeeping) se desfasoara activitati de intretinere, amenajare
si curatenie zilnica a spatiilor de folosinta individuala (camere) si comuna (culoare, holuti, etc.),
asigurandu-se, totodata, si prestarea unor servicii complementare cu specific de etaj.
14 Activitatile de intretinere in hotel
Realizeaza activitatile de reparatii si intretinere a instalatiilor sanitare, termice, ventilatii si
climatizare a hotelului. Raspunde la toate solicitarile oaspetilor in timp util si eficient. Verifica
zilnic zonele publice pentru eventualele probleme.

15.Ciclul oaspetelui in hotel
Un client este satisfacut atunci cand produsul si serviciile oferite in toate aceste stagii ale
experientei turistice au fost de calitate si au indeplinit asteptarile si nevoile lui.

16Activitatea privind rezervarea la hotel
Rezervare semnifica ca o anumita camera este rezervata unui anumit client pentru o anumita perioada
de timp.Activitatile care au lok in cind rezervam o camera la hotel: studierea hotelului, primirea
cererilor de rezervare,stabilirea disponibelul de camera,acceptarea sau refuzurile cererii de
rezervare,confirmarea rezervariilor,gestiunea documentelor de rezervare,incheierea
contractelor .
17Activitatea chek-in
Etapele chek-in Pregatirea pentru sosirea clientului,Atribuirea camerei si stabilirea
tarifului,Inregistrarea,Verificarea metodei de plata,Inmanarea cheii si insotirea clientului

18 Activitatea de chek-out in hotel eck-out are urmatoarele functii
Procedura check-out are urmatoarele functii: I nt ampi nar ea cl i ent i l or s i ver i f i car ea
numel ui s i a camer ei aces t or a,Ve r i f i c a r e a n e c e s i t a t i i i mp u t a r i i u n o r
c h e l t u i e l i c l i e n t u l u i , pentru check-out tirziu,Ve r i f i c a r e a c h e l t u i e l i l o r
t a r z i i a l e c l i e n t i l o r , P r e z e n t a r e a f i s e l o r d e c o n t p e n t r u v e r i f i c a r e -
Ac h i t a r e a c o n t u r i l o r , Ac t u a l i z a r e a i n r e g i s t r a r i l o r f r o n t - o f f i c e - u l u i
1 9 T i p u r i d e c o n t u r i i n h o t e l
Conturile de achitat la momentul C-O pot fi impartite in aceste doua categorii: conturi proprii si
conturi ale companiilor. Aceasta diferentiere se face in functie de cine achita nota de
plata.Clientul poate plati nota la plecare, folosind numerar, cecuri personale, cecuri de calatorie,
carti de credit bancare sau charge card-uri. Conturile companiilor sunt acele conturi care nu
sunt achitate direct de client, ci de o companie sau un agent de voiaj. Aceste conturi sunt
transferate departamentului contabilitate, dupa ce clientul verifica corectitudinea notei de plata si
o semneaza. Ulterior, dep. contabilitate trimite companiei sau agentului de voiaj respectiv nota
de plata si factura asociata pt. achitare.

20Tipuri de rapoarte alcatuite de receptia hotelului
Lista clientelor prezenti; Walk-in-urile si sosirile suplimentare.,modificari privind clientii,lista
de plecari, Lista check-out-urilor. Fisa istoricul clientului. Rapoartele generate la front-desk sunt
intocmite in diferite momente ale sederii clientului. Unele dintre ele sunt realizate dupa check-in,
altele pe perioada sejurului(lista clientilor prezenti, lista de sosiri suplimentare), altele pot fi
completate numai dupa plecarea clientului(lista check-out-urilor).
21 Tipuri de tarife in hotel
1. tariful standard include numai cazare fara masa, fara reduceri sau alte tipuri de discount. 2.
tariful commercial este convenit in cazul rezervarii fiecarui spatiu de cazare in parte. Se acorda
discounturi speciale, mai ales pentru oamenii de afaceri, pentru conducatorii auto in cazul
motelurilor.3.tariful pentru grupuri este un tarif unic ce se aplica tuturor camerelor, exceptie
facand apartamentele si se aplica numai in momentul sosirii grupului. 4. tariful pentru angajatii
companiilor aeriene este un tariff negociat intre hotel si compania aeriana in baza volumului de
camere vandute, iar reducerile sunt pana la 50%.5. tarife de familie sau tarife speciale conform
carora copiii sub 14 ani pot ocupa aceeasi camera cu parintii fara a plati un supliment.6. tarife
pentru angajatii din turism reducerile pot ajunge pana la 50%. Sunt acordate operatorilor din
turism pentru ca acestia sa cunoasca hotelul si ulterior sa aduca turisti.7. tarife pentru conferinte
sunt tarife pentru grupuri oferite in special in extrasezon. 8. tarife pentru sfarsit de saptamana
se aplica pentru hotelurile din orase, care in cursul saptamanii sunt ocupate in special de oamenii
de afaceri care parasesc orasul la sfarsitul saptamanii.9. tarife corporative sunt negociate cu o
companie ai caror angajati calatoresc frecvent. De obicei compania garanteaza un anumit volum
de zile pe turist in decursul unui an.10. tariful de cazare si pentru servicii suplimentare prestate in
incinta unitatii de cazare sunt de obicei inscrise in pliantul sau brosura hotelului, pe foi volante
pentru ca modificarea tarifului sau continutului sa nu duca la modificarea continutului intregii
brosuri.
22Metode de stabilire a tarifului pentru cazare
Stabilirea pretului se realizeaza prin parcurgerea unui numar de sase etape:1. fixarea obiectivelor
tinta ale firmei; 2. analiza structurii cererii;3. determinarea corelatiei ntre cost-productie;4.
studierea preturilor concurentei.5. alegerea metodei de determinare a pretului; 6. stabilirea
nivelului final al pretului.

23 Tehnici de vinzare la receptia hotelului
Receptionerul reprezinta interfata dintre client si hotel, asigurand activitatile de la receptie- locul
unde clientii au primul si ultimul contact cu hotelul care ofera servicii de cazare. receptioneru
este imaginea-hotelului.Tehnicile de vinzari:Onlie,tacticele de tip upselling(adaos la vinzari
initiale) (cumpara ambele produse la un pret avantajos)
24 Indicatorii activitatii economice in hotel
Productivitatea muncii,incasarea medie pe unitate de prestatie,cheltuielele medii,coeficientul de
utilizare a capacitatii de cazare
25 Tendinte de dezvoltare a industriei hoteliere
Dezvoltarea durabil este noul standard.,Aplicarea de noi concepte de restaurante i de
elemente din meniu elaborate n mod inteligent, pn la meniuri disponibile online a cror livrare
poate fi cerut tot online.Conceptul la dispoziia dumneavoastr va continua s evolueze
pentru a rspunde la nevoile clientului cu un serviciu simplu, rapid i de calitate, astfel
nct room service-ul nu va disprea dar se va adapta la noile timpuri.Modificare secorului
alimentar i al buturilor prin diversificare fantezie si gusturi rafinate etc

Turism rural si agroturismul
1.Definirea conceptelor de turism rural si agroturism
Turismul rural- este o forma alternative de turism care se desfasoara in zonele rurale,in special in
rindul agricultorilor,care este raspindit si printre localnicii care nu au ferma si nu s eokupa cu
agricultura(Turism local,intentionat si controlat de catre satenii care faciliteaza omul cu natura
ale carui argumente solide sunt bogatia pamintului,frumusetea naturii si sopitalitatea localnicilor.
Agroturismul-forma de turism in care cazarea si masa sunt asigurate in gospodariile
taranesti.Agroturismul este tipul de turism care se face in zonele rurale.
2Evolutia agroturismului.Forme de cooperare in domeniul turismului rural
Practicarea agroturismului s-a extins din ce n ce mai mult n a doua
jumtate a secolului al XX-lea, n aproape tot continentul european. O vacan la
ar a intrat n obinuina iubitorilor de aer curat, natur, spaii pur ecologice.
Cutarea mediului rural, pentru odihn i recreere este o tendin general n
practica mondial a turismului actual. De aceea, regiunile rurale ale Europei
nscriu turismul, rnd pe rnd, n cadrul politicilor de dezvoltare local pe viitor.
3Turismul rural sia groturismul pe plan mondial
Turismul rural este o activitate economic complex, cu o larg sfer de
cuprindere, care pune n eviden, printr-un mecanism propriu, circulaia turistic
rural. Cutarea mediului rural pentru odihn i recreere este o tendin general
n practica mondial a turismului. Venind n ntmpinarea acestei tendine,
numeroase organizaii de turism, lucrative sau obteti, din diverse ri europene
se preocup, de mai muli ani, de organizarea i instituionalizarea turismului n
spaiul rural.
4.Turismul rural si agroturismul in tarile europene
Regiunele rurale ale Europei acopera peste 805 din suprafata continentului si sunt locuite
de circa jumatate din populatia totala.Pentru activitatile agroturistice Elvetia a fost una din
primele tari care inca din anul 1884 au denumit activitatile de turism rural aventura turisticaIn
aceasta tara au fost din ce in ce mai multe zone asaltate de vizitatori solicitind pentru cazare
casele,pensiunele si hotelurile existente. In Finlanda, de exemplu, inseamna, de obicei,
inchirierea unor cabane sau oferirea de servicii in mediul rural, tip hrana sau transport.In Ungaria
este utilizat termenul de ,,turism la sat, indicand ca singurele activitati si servicii oferite in sate
sunt incluse in acest tip de turism, respectiv: cazare la preturi mici, implicarea in activitati
agricole sau in alte tipuri de activitati locale.In Slovenia cea mai importanta forma de turism
rural este turismul la ferme al diferitelor familii, unde oaspetii locuiesc fie cu familia de fermieri,
fie in case de oaspeti, dar viziteaza ferma pentru a lua masa sau pentru a explora curtea fermei.In
Olanda turismul rural inseamna, in special, camparea la ferme, unde majoritatea serviciilor
oferite sunt legate de rute, cum ar fi: ciclismul, plimbari cu caii.In Grecia turism rural inseamna
cazare in camere mobilate in stil traditional, cu mic dejun traditional - de multe ori preparat din
produse realizate in casa.

5.Turism rural si dezvoltarea durabila in R.Molodva
In republica moldova turismul rural si dezvoltarea durabila au o strinsa legutura: conservarea
mediului si a patrimoniului cultural,mediului ambient; renasterea naturii si sadirea
copacilor,renasterea mestesugurilor si traditiilor.Dezvoltarea durbaila actioneaza pozitiv in
mentinerea echilibrului intree practicarea turismului rural si pastrarea mediului pentru generatiile
viitoare. Strategia de dezvoltare durabil a turismului n Republica Moldova (n continuare -
Strategia) are drept scop crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern i
internaional n Republica Moldova ntr-un mod integrat, echilibrat i durabil, astfel nct s
aduc beneficii culturale i socioeconomice considerabile rii i comunitilor ei.

6 Utilizarea resurselor pin intermediului agroturismului
Resursele turistice reprezinta totalitatea elementelor atractive ale unui teritoriu, indiferent de
originea lor si de relatiile dintre ele. Distingem 2 tipuri de resurse antropice(satul,locruile
turistice care au fost construite sau modificate de factorul uman) si naturale:peisajul
natural,landsafturile,dealurile,cimpiile)
7.Principiile turismului rural cu impact economic.
planificarea, amenajarea si exploatarea turistica, la nivel local, ca parte integranta a strategiei dezvoltariidurabile a
turismului la nivel national;- participarea diferitelor autoritati publice, a sectorului privat, a asociatiilor de protectie a
mediului si a populatiei la procesul de planificare a turismului;- gestionarea si planificarea durabila a
turismului, tinindu-se cont de protectia mediului natural si uman inzonele de primire;- repartizarea echitabila a
avantajelor si a cheltuielilor intre promotorii turismului si populatia din zonelede primire;- informarea, educarea,
incurajarea si atragerea populatiei locale in procesul de amenajare turistica;- evaluarea prealabila a proiectelor de
amenajare turistica si a eventualelor impacturi de la derularea proiectelor;- participarea populatiei locale la
elaborarea unor programe de colaborare in scopul optimizarii activitatiituristice.

8Caile si mijloacele folosite pentru practicarea eficienta a agroturismului
9Agroturismul ca segment de piata.
Agroturismul trebuie privit ca o activitate economic de dezvoltare a agriculturii i desusinere a
altor activiti de amenajare a peisajului rural, de protecie a mediului etc.Avnd n vedere numai
aceste delimitri, gospodriile agroturistice, considerate firmeturistice care abordeaz aceast
orientare vor situa n centrul ateniei producia i produsul,neglijnd concurena. Astfel,
agroturismul, ca opiune economic, poate contribui la dezvoltarea durabil lanivel local, regional
naional
10Factorii care influientiaza circulatia turistica in mediu rural.
- factori economici:veniturile populaiei;oferta turistic;preurile i tarifele produselor turistice.-
factori tehnici: performanele mijloacelor de transport; dotrile tehnice existente in unitile
hoteliere, de alimentaie .a.;tehnologiile folosite in construcii.factori sociali urbanizarea;
timpul liber.- factori demografici:o evoluia numeric a populaiei; structura pe
varste;modificarea duratei medii de via;structura pe sexe, gurpe de varst, categorii socio-
profesionale. factori psihologici, educativi i de civilizaie: nivelul de instruire; setea de
cultur; temperamentul; caracterul individual; dorina de cunoatere .a
11.Stadiul actual de organizare si practicare a turismului rural.Turismul in mediul rural in
prezent constituie una din cele mai cerute forme de turism practicate.Deoarece modernizarea si
dezvoltarea oraselor si megapolisurilor suprasolicita populatie si creste dorinta de relaxare la aer
curat,pofta de produse bio si relaxare ain mediul rural,unde se pastreaza toate traditiile si
obiceiurile,flora si fauna diversa si bogata.
12.Premisele elaborarii conceptului de deazvoltare durabila a turismului
Au existat 2 aspecte premergatoare a elaborarii acestui concept.Dezvoltarea economica
accelerate care determina epuizarea resurselor natural,poluarea mediuli,modificarea
comportamentului uman si reducerea biodiversitatii si 2 Cresterea alarmanta a populatiei care
determina cresterea nevoilor de hrana,asigurarea locurilor de munca si educatiei
13.Caracteristicele strategice ale turismului rural
Turismul rural este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resursele naturale si vestigiile
istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea serviciilor turistice nu numai ca nu i
atrage calatori, mbunatatirea si consolidarea produsului turistic n acele
zone, statiuni, localitati, trasee care sunt cele mai cunoscute n prezent pentru turistii straini si
romni si unde exista, deja, consolidata o anumita structura dezvoltarea si modernizarea
produsului turistic rural astfel nct mediul rural sa se distinga de alte tipuri de turism,ridicarea
nivelului standardului serviciilor n conformitate cu categoria unitatii turistice si tariful
utilizat;optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic
14Formele si particularitatile agroturismu
????????????????????????????????????????
15Formele agroturismului-Agroturismul este capabil s valorifice excedentul de cazare existent
n gospodria rneasc prin implicarea turitilor n viaa gospodriei i furnizarea acestora de
servicii si activiti (mas, cazare, interaciune cu mediul socio-natural) proprii gospodriei
rneti, fr a-i conturba acesteia specificul.Formele de turism rural:turism
cultural,religios,turism in ariile protejate,turism sportive(pescuit)
16Evolutia agroturismului.Forme de cooperare in domeniul turismului
??????????????????????????????????
18Potentialul touristic al unei zone.Notiune de potential. totalitatea factorilor de atractie
apartinand cadrului natural sau antropic.,valorificat prin intermediul amenajarilor
turistice si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interne si
internationale ce se deplaseaza catre arii de destinatie unde consuma intr-o maniera
turistica produsele turistice, rezultate dintr-un potential si amenajarea
acestuia.Potentialul touristic al Chisinaului.Patrimoniul cultural i istoric al capitalei reprezint
cea mai important atracie turistic a fiecrui stat european. Monumentele istorice din capitale
devin automat principala carte de vizit a rii. Municipiul etc.). Astfel cu cca. o mie de
monumente de cultur i civilizaie protejate, municipiul reprezint cea mai mare concentraie de
obiecte de arhitectur din ar.Chiinu este bogat n obiecte de istorie i cultur amplasate att
n oraul Chiinu (vatra oraului vechi, zona istoric, obiecte izolate), ct i n suburbii (situri
arheologice, vetre medievale, complexe subterane, mnstiri,
19 Forme de turism durabil
Necesitatea protejarii bogatiilor naturale, sociale siculturale care constituie patrimoniul comun al
umanitatii si a satisfacerii nevoilor turistilor si populatiei locale a generat aparitia n practica a
unor forme de turism durabil. Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltarii turistice durabile se
regasesc n forme ale turismului cum ar fi : ecoturism, turism.

21.Zonele pentru agroturim-zonele pentru agroturism sunt acele teritorii din orice tara a lumii
care permite practicarea turismului rural.Acestea regiuni sunt: satele, pensiunele,statiuni
balneare,ele au aparut din nevoia si necesitatea de evadare in loc de verdeata si linisteZonele
pentru agroturism reprezinta numeroase tari ale lumii ,o creatie recenta aparuta din nevoia de
evadare in spatii linistite,dincolo de zidurile orasului sau de aglomeratia unor zone rurale,cum ar
fi cadrul natural case,obiceiuri,traditii gastronomice.Exemplu cel mai elocvnt despre zonele
pentru agroturism nil dau tarile europene primele in care sa practicat aceasta forma de
turism.Elvetia-zona Chateau doex,zona lacului Leman,muntii jura,Franta
:Champagne,Bretagne,Vosgi.Austria:Tirol,pe valea Dunarii,Germania:Muntii,Padurea Neagra.
22.Resursele turistice natural so obiective Resursele turistice natural
reprezi nt componente ale mediului care prinnatura, calitatea i specificul lor snt recunoscute
de turism i valorificate prin acesta: elemente
geomorfologice,climaterice,floristice,faunistice,peisaje,substante minerale naturale.Obiectiv-atractie
turistica
25 Piata agroturistica.
Piaa agroturistica turistic reprezint sfera economic de influen a ofertei turistice,
materializat prin producia turistic i cererea turistic, considerat consumPiata agroturistica
este locul unde se intilneste cererea agroturistica si oferta agroturistica.
24.Structura organizatorica ce contribuie la conservarea patrimoniului natural
Deci pentru protejare si conservare mediului si a patrimoniului cultural este nevoie de legi bine
stabilite de stat,protejarea statului si implimentarea unor legi dure pentru defrisarea padurilor,si
vinarea animalelor.Alocarea a resurselor financiare pentru renovarea monumentelor vechi etc

23.Furnizarea veniturilor necesare pentru protejarea arilor.Este nevoie de o repartitie a resurselor
finaciare allocate de catre stat si includerea lor in restauratia monumentelor.Implicarea statului in
diverse concursuri la obtinerea grantului pentru protejarea si conservarea mediului.



BAZELE ACTIVITATII TURISMULUI
1.Noile abordari ale notiunilor de turism
In privinta turismului, potrivit noilor precizari, acesta se refera la activitatile desfasurate de
persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru
o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte
motive.Se apreciaza ca aceasta definitie este suficient de larga pentru a acoperi calatoriile intre
diferite tari, dar si in interiorul acestora si, de asemenea, pentru a include activitatile vizitatorilor
de o zi (excursionisti) si ale celor care raman, in zona vizitata, cel putin 24 de ore (turisti).

2.Impactul macroeconomic ale turismului
Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la
realizarea valorii adaugate. Avand ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si
creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate intr-o masura mai mare decat alte
ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.De asemenea, turismul
antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul
ca activitatea unor ramuri este determinata in mare parte de nevoile turismului.Turismul
reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari. A
3impactul economic al turismului
In ansamblul unei economii nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al
sistemului economic global, el presupunand o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care
antreneaza o crestere in sfera productiei acestora. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un
semnificativ spor de productie.
4Turismul si okuparea fortei de munca
Dezvoltarea turismului are o serie de consecine asupra utilizrii resurselor umane n sensul
crerii de noi locuri de munc, determinrii unui nivel relativ ridicat de instruire a unor structuri
profesionale i pe funcii. Specificitatea activitii turistice, complexitatea sa, dat de
multitudinea i varietatea componentelor, i pun amprenta asupra necesarului de personal i
structurii acestuia, asupra exigenei lor privind pregtirea i selecia, asupra eficienei utilizrii
forei de munc.Resursele umane n turism au un rol important n stimularea cererii, crearea unei
atmosfere de destindere, formularea deciziei de cumprare, formarea i meninerea interesului,
simpatiei pentru un anumit produs turistic sau destinaie de vacan, unitate hotelier sau de
alimentaie, mijloc de transport sau form de agrement etc. i respectiv n determinarea revenirii
turistului.
5Tursimul international si comertul mondial
Turismul international este parte a comertului invizibil si deci a balantei de plati externe. Prin
apartenenta la comertul invizibil, turismul i/n are o contributie semnificativa la cresterea si
diversificarea exporturilor. In functie de conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta
un export sau un import: Bunurile si serviciile consumate de turisti pe durata deplasarii intr-o
tara pot fi asimilate cu un export pentru tara vizitata. Cheltuielile efectuate de turisti pot fi
considerate de catre tara lor de resedinta un import. Analiza obiectiva a comertului mondial, in
general, si a celui cu servicii, in special, evidentiaza locul important detinut de turism
cca 8% in exportul de bunuri si peste 30% din comertul cu serviciile

6Seminificatia socio-culturala a turismului
Modificrile din mediul socio-cultural pot determina noi oportuniti sau ameninri pentru
turism. Principalele schimbri socio-culturale care ar putea avea un impact asupra turismului
naional sunt: schimbri n structura familiei i reducerea natalitii, schimbri n structura vrstei
pe piaa turistic, schimbri n stilul de via i nevoia de detaare din rutina de zi cu zi,
schimbarea atitudinii fa de calitatea vieii i creterea nevoii de a nva lucruri noi manifestat
de noi regiuni i culturi, creterea numrului de turiti bine informai ca urmare a colarizrii i a
mijloacelor de comunicare.

7Factorii determinant si rolul lor in determinarea fenomenului touristic
Principalii factori care determin dezvoltarea turismului sunt: factorii de mediu nconjurtor,
factorii demografici, factorii economici, factorii politici, factorii socio-culturali, factorii
psihologici. Analiznd mai n amnunt relaiile dintre turism i mediile nconjurtoare ajungem
la concluzia c n cele mai multe situaii nu se cuantific impactul turismului asupra mediului i
societii, i se ia n calcul de cele mai multe ori beneficiile economice ale acestuia.
8Structura si continutul potentialului turistic
Structura potenialului turistic:Potenialul antropic:
Socio-demografic: aezri umane: - localiti - sate (turistice
Tehnico-economic: - construcii contemporane - uniti economice
Instituii i evenimente cultural-artistice: - muzee i case memoriale - instituii cultural-artistice-
evenimente
Atracii cultural-artistice: vestigii istorice i monumente de art: - vestigii arheologice, ceti,
castele- monumente istorice i de art,etnografie i folclor: - arhitectur popular,creaie i
tehnic popular, meteuguri- obiceiuri, tradiii, manifestri folclorice
Potenialul natural:
Relief
Clim
Hidrologie
Flor
Faun
Monumente naturale
9Structura si continutul potentialului natural
Potenialul natural:
Relief
Clim
Hidrologie
Flor
Faun
Monumente naturale









10Structura si continutul potentialului antropic

11Circulatia turistica
Ci r cul a i a t ur i s t i ca i ncl ude t ot al i t at ea t r anz ac i i l or comer ci al e cu s er vi ci i
s i mrfuri care decurg din cltoriile turistice.
12Caracteristicele serviciilor turistice
Serviciile turistice i n general turismul sau dovedit a fi o bun alternativ dediversificare
economic pentru multe state,n special pentru cele slab dezvolate. Multe dintre acestea sufer
din cauza produciei interne de proast calitate i a accesuluilimitat la materiile prime i
tehnologiile avansate, turismul aducnd un element de stabilitate.Turismul aparine sectorului
teriar care actualmente reprezint cea maiimportant i energetic component a economiei
mondiale.Industria serviciilorturistice este ntr-o permanent diversificare datorit apariiei
noilor forme de turism ca turismul de afaceri, turismul balnear, turismul ecologic
Caracteristicile serviciilor, asa cum au fost ele formulate de Philip Kotler si nsusite de
majoritatea specialistilor de marketing, sunt: Intangibilitatea serviciilor; Inseparabilitatea
serviciilor; Perisabilitatea serviciilor; Variabilitatea serviciilor.
13Transporturile in turism
Transportul reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei turistice, asigurand deplasarea
turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei sau pe diferite trasee
turistice. Transportul este prima manifestare a consumului turistic, asigurand deplasarea de la
resedinta permanenta la locul de petrecere al vacantei sau pe durata calatoriei.Transportul
maritim,feroviar,terestru.,croaziera,transportul feroviar,cursele aeriene charter.
14Alimentatia in turism
Serviciul de alimentatie(restauratie) constituie o componenta de baza a produsului
turistic.Serviciul de alimentatie are ca scop satisfacerea trebuintelro de hrana a turistilor, dar si a
unor nevoi de recreiere,divertisment si dupa caz,afaceri.Alimentatia reprezinta un serviciu
turistic de baza calitatea oferita depinde de functiile pe care le are.
15 Transportul teliferic in turism
Transporturile teliferice joaca un rol semificativ in domeniul turismului,deoarece prin
intermediul lui calatorii se pot deplasa de la un capat de oras la altul,de obicei este maia ccesbili
la pret,datorita modernizarii a devnit un transport comod si sigur
16 Fluxurile turistice majore
Un flux turistic este reprezentat de un numar de persoane care circula intre un bazin de cerere si
unul de oferta. Marii importatori de turism sunt acele tari dezvoltate in care cererea interna are
posibilitatea si motivatia de a se adresa pietei mondiale pentru satisfacerea consumului de turism.
Marii importatori au o industrie turistica dezvoltata, care isi ofera serviciile atat pe piata interna,
cat si la export.
17Fluxurile turistice minore
????????????????????????
18 Tipuri de turism dupa criteriul temporal:
Continu,permanent,sezonier
19Tipuri de turism dupa motivatie
Turism tratament balneo-medical; turism de odihna si recreiere; turism de agreement; turism
cultural;turism de reuniune,turism de afaceri.turism religios
20.Tipuri de turism dupa criteriul localizari
Turism de iarna,turism de vara,turism de sejur pe litoral,montan
21Tipurile de turism dupa criteriul agregativ
???????????????????????????????????????
22Tipuri de turism dupa criteriul geographic
Pe acelasi spatiu geographic se pot practica mai multe tipuri de turism in functie de resursele pe
care le dispune spatial respective:turism de recreiere si agregare, turism de ingrijire a
sanatatii(balnear,curative)tursim cultural,turism educational,turism social,turism de tip
complex,stiintific,turism de cumparaturi

23Turismul durabil
Turismul durabil inseamna abilitatea destinatiei turistice de a ramane competitiva impotriva
tuturor problemelor aparute, de a atrage vizitatorii pentru prima oara si sa-i fidelizeze ulterior, de
a ramane unica din punct de vedere cultural si a fi intr-un permanent echilibru cu mediul
ambiant.
24 Organisme international in organizarea activitatii turistice
Turismul, ca oricare domeniu de activitate, pentru a evolua coerent, fara convulsii, eficient, are
nevoie de un cadru institutional corespunzator cu un ansamblu de verigi, bine definite cu un
sistem de relatii functionale intre acestea si un sistem informational adecvat.
Organizatii sectoriale - sunt specializate pe verigile lantului de distributie a produsului turistic:
intreprinderi hoteliere, de alimentatie, de transport, agentii de voiaj, tour-operatori, centre de
formare profesionala, birouri de promovare. Organismele/ colectivitati locale (regionale) - pot fi
reprezentanti ai administratiei nationale rganismele sectoriale sunt cele mai numeroase, sub
forma societatilor comerciale (firmele de turism), asociatii profesionale sau organisme cu vocatie
sociala. ANT

25Evolutia turismului
Cu toate c oamenii clatoriau in perioada antic nu trebuie sa confundam calatoriile din acea
epoc cu clatoriile din prezent care sunt bine sistematizate i organizate.In evul mediu oamenii
calatoreau din necesitatea,schmbru de marfuri sie experienta de munca ,deci in evul mediul cel
mai des calatoreau ambasadorii,comerciantii si preotii. n scopuri religioase si pelerinii care
vizitau locurile sfinte.In secolul 21 infrastructura turistica sa dezvoltat seminficativ, oamenii in
prezent calatoresc din placer,pentru a cunoaste lumea, pentru senzatii tari si vizitarea tarilor
straine,pentru odihna si agreement,pentru relaxare.