Capacitatea intelectuala care detindeade urmatorii factori: ubertatea, impubertatea

si defectele psihice. Prin ubertate se intelege capapcitatea personae de a se procrea.

Pentru femeie aceasta capacitate incepea odata cu virsta de 12 ani pentru barbate
odata cu 14 ani.Impubertatea era atingerea de catre individ virsta de 7 ani atunci
cind copilul putea sa vorbeasca si sa gindeasca rational. Inafara de capacitatea civil
mai distingem si capacitatea civila a personae care se stingea odata cu moartea
civila a acesteia.stingerea capacitatii civile la Romani se numea
>capitisdiminuntio, careera de 3 tipuri :
1.
Maxima- atunci cind se perdea libertatea,
2.
Minima- cind seperdea apartenenta la o familie
3.
Media-cetatenia
II. Sclavia este o institutie a dreptului gentilor prin care o persoana este supusa
unei puteri straine. Principalele izvoare ale sclaviei erau nasterea si faptele
posterioare nasterii.Nasterea constituia zvorul originar al sclaviei deoarece copilul
nascut inafara casatoriei dobindea conditia mamei sale. Razboul deasemenea sta la
baza aparitiei sclaviei deoarece prezonierii de razboi erau trnsformati in unelte de
munca .Odata cu pacea romana scalvii se imparteau in 2 categorii:
1.Sclavii statului
2.Sclavii cumparati
Daca un cetatean roman cadea in prezonerat el deasemenea se considera ca sclav
pina la intoarcerea lui in tara sa, daca se mai intorcea. Straini veniti la roma si nu
erau pusi sub protectia unei familii deasemenea erau transformati in sclavi.Un alt
izvor al clavii erau infractorii prinsi in fragmant delict >la locul savirsirii .
Deasemenea femeia care detinea relatii cu sclavul altuia si nu le intrerupea si nu le
intrerupea deasemenea era transformata in sclava. Deasemenea vinzatorul uni bun
care vrea sa imparta valoarea dinduse drept sclav el nu poate devena in pozitia sa
initiala.
III. Conditia juridica a sclavului. In epoca veche sclavii aveau in cadrul familiei
romane o viata patriarhala, stapinul sclavului avea dreptul la viata si la moarte
asupra acestui sclav. Sclavii nu puteau sa aiba o famile din punct de vedere juridic
ei traiau in simple uniuni de fapt care nu aveau efect juridic asupra copiilor sau
sotilor, deoarece sclavul nu avea capacitate juridica el nu putea actiona de nume
propriu, insa putea imprumuta capacitatea de la stapinul sau. Mijlocul juridic prin
care sclavul putea participa la viata juridical se numea >peculiul<patrimoniul
sclavului. Acest peculiul era defapt ca de drept ce era a stapinului sau.Peculiul
sclavului era format din pamint, casa, vile alti sclavi. Totusi in epoc a dreptului
classic sub influenta crestinismului scalviilor lea sfost recunoscuta rudenia de singe
care se numea >congnatio servilis< in baza careia sclavii nu se puteau casatorii
intre ei daca erau rude de singe de grad mai apropiat. Tot in aceasta epoca
sclaviilor li sa fost cunoscut dreptul de a lasa o mostenire si dupa Iustinian mama
nu putea fi despartita de fii sai.
IV. Oamenii liberi care se mai numeau la romani ignenui< constituieau acea
categorie care sau nascut liberi , acesti oameni pot fi de mai multe tipuri : cetatenii
latinii perigrimii, oamenii liberi aflati in tare de semisclavie, colonii.

1.
Cetatenii era acea categorie de oameni care se bucurau de drpturi politice , ei
aveau un statu deosebit de celelate paturi sociale. Drepturile civile de care
dispuneau cetatenii erau > iuscomercium<_care era dreptu lde a inchiea acte
juridice potrivit dreptului civil, >iusconubium< dreptul de a se casatori,
>iucumitare<- dreptul de a face arata intr-o localitate romana, >iusufrage <drpteul
de a alege iushonorum<dreptu lde a fi ales.Conditia de cetatean se dobindea prin
nastere si prin fapte ulterioare nasterii.Prin nastere distingem 2 moduri: *atunci
cind copilul se nastea in sinul familiei primea conditia juridica a tatalui sau, *dar
daca copilul se nastea in afara casatoriei copilul primea conditia juridica a mamei
sale. Naturalizare era dobindirea cetateniei in dobindirea unei legi votate pentru
anumite persoane. Dobindirea cetateniei de straini care indeplineau toate conditiile
in legea data. Dezrobirea constituia un mod a dobindirii cetateniei de catre un
sclav. Urmatoarea patura sociala din oamenii liberi constriuai latinii care aveau o
conditie mai inferioara decit cetatenii , dar mai superioara decit perigrinii.Ei se
bucurau doar de o parte din drepturile civile si politice , acestea erau
>iuscomercium,iusconubium si iusfragium<. Latini se imparteau in 4 categorii :1.
Latinii veteres- acestea erau niste rude de singe a romanilor care romanii au facut o
confederatie dar mai ulterior eau cucerit. 2. Latinii coloniali- erau populatia
coloniilor fondate in 268 in Italia , ei se bucurau doar de >iuscomercium<. 3.Latini
fectivi- erau populatia din provincie care au luat conditia juridical a latinilor
colonial. 4.Latini iuniani-acestea erau fostii sclavi dezrobiti de stapinii lor.
2.
Peligrimii- erau categoria de oameni formata din straini a caror conditii
juridica era reglementata de tratatele internatinale. Ei benificiau doar de
>iuscomercium<. Ei erau de 2 tipuri: 1. Pirigrimi obisnuiti- care puteau doar de
drepturile cetatii in care locuiau . 2.Perigrimii dedeticii- ce erau prizonerii de
razboi.
Acestea erau categorie de oameni dar au fost vinduti de pats familais unor altor
persoane care au fost cindva victim unui delict savirsit de acesti oameni. Prin
contractual de nexu- de arenda.
Horonii erau persoanele care sau ruinat odata ce arendau mari suprafete de
pamint.Cunoastem urmatoarele cause a aparitiei colonatului: principal era nasterea,
era prescriptia de 30 de ani, era conventia particulara prin care un om liber se putea
vinde in calitate de horon. Cunoastem urmatoarele tipuri de coloni:colonii
voluntary-care erau oamenii liberi, ei arendau suprafete de pamint mari care nu le
puteau prelucra; colonii partiali erau coloni voluntari care lucrau pe suprafete de
pamint dar in loc de bani le inorceau stapinilor sai recolta; colonii siliti- din ei
faceau parte prizonieiri de razboi.
DEZROBIRE. Oamenii liberi dezrobiti constituiau acea categorie de persoane care
au fost cindva sclavi ,dar aui fost eliberati de stapiniil lor prin dezrobire, ei se mai
numeau liberti.Dezrobirea- era mijlocul de transformare a persoanei dintr-un bun
in persoana care se numea >manumisio< prin vointa stapinului sau.Cunoastem
urmatoarele moduri formale si neformale de dezrobire:

Modurile formale de dezrobire erau procedate de niste ritualuri solemne si

erau 3 la numar. Censul constituia un mod normal prin care un sclav era inscris de
stapinul sau pe listele de cens.


Modul formal de dezrobire >vendicta< era inventat de stapin el printr-o
scrisoare declara ca sclavul dat era dezrobit.

Modul >testamenta< se facea indirect si direct.prin testamentul direct sclavul

dezrobit primea o capacitate deplina de exercitiu, adica el nu dependea de stapinul
sau. Prin testamentul indirect sclavul capata o exercitate de exercitiu limitata, adica
el considerat liber intre terti ,dar dependea de stapinul sau intrutotul.

Modurile neformale de dezrobire era >perepistula< acest mod consta printro scrisoare facuta de stapinul sclavului prin care spunea ca el este liber.

Modul neformal >interamicos< acest mod reprezenta ca stapinul sclavului

intre amici declara ca sclavul dat este eliberat.

Modul neformal >pereclesia< atunci cind sclavul unei ceremonii , adica unei
mese este dezrobit de stapinul sau deoarece el ea plaut cum la servit sclavul.

Modul neformal >ineclesia< adica cind stapinul dezrobea in fata pontipicului

si crestinilor sclavul.
Dezrobirea neformala poate fi oricind revocata de multe ori de stapinul sau. Legea
>iunianurbana< prin care toti sclavii prin mijloace neformale au fost transformati
in latini iuniani. Toate aceste moduri atit formale si neformale au avut drept effect
ca sclavul care a avut pina atunci un regim bun devenea o persoana o capacitate de
exercitiu deplina sau limitata. Din punct de vedere al dreptului privat aceste
persoane erau dependent toata viata prin stapini lor prin obligatiile care le aveau
fata de ei, aceste obligatii erau desemnate prin urmatorii termini:

Bona-dadaca, acesta era dreptul patronului de a dispune de bunurile

sclavului.

Obsetium care era stima pe care trebuia sa o leo poarte fosii dezrobiti
patronilor sai.

Operaie acestea erau serviciile pe care sclavii trebuiau sa le respecte sclavii

fata de stapinii sai.
Alaturi de persoana fizica putea fi subiect a raportului juridic si persoana juridical.
Cunoastem urmatoarele persoane juridice:
1.
Statul
2.
Municipiile
3.
Provinciile
4.
Asociatiile religioase
Persoanele juridice erau de 2 categorii de drept public si drept privat. De drept
public erau persoanele carora debutatea era reglamentata de stat. de drept privat
erau persoanele cu activitatea lor era dictate de particulari.
TEMA: Raporturile juridice familiar
?
Notiunea si trasaturile caracteristice ale familiei Romane.
?
Casatoria , tipurile de casatorie,conditiile casatorie, formele de
casatorie,efectele casatorie, desfacerea casatrorie, concobinatul si efectelele lui.
?
Adoptiunea, legitimarea si adrogatiunea.
?
Puterea tatalui in familia romana:stabilirea puterii parintesti ,infierea si
ligitimarea:continutul puterii parintesti, relatiile dintre paterfamilie si copii
sai.Incetarea puteri parintesti si emanciparea.

?
Tutela si curatela.

Familie in dreptul privat roman familia avea mai multe intelesuri :

Prin famile se intelegea totalitatea sclavilor aflati in proprietatea cuiva.

Un grup de persoane aflate su aceasi putere

Totalitatea de bunuri si persoane aflate sub puteria paterfamilias.>seful familiei in
cadrul familiei urbane avea o putere unica si nelimitata, ase numea
>manus<puterea care se resfringea asupra descendentilor se numea
>patriapotestats si manus<.Puterea care se rasfringea asupra bunurilor se numea
>dominicapotestas sau dominius<.
Prin casatorie se intelege reuniunea dintre un barabat si o femeie pe o viata cu
efecte religioase. Romanii au cunoscut 2 tipuri de casatorie:casatoria cumanus.ceia
ce insemna trecerea sotiei in puterea sotului,femeia care se casatorea in casatoria
cumanus rupea orice relatii cu familia ei veche
Si intra in rudenia noua a sotului. Casatoria faramanus>sotia nu trece in puterea
sotului raminind in puterea tatalui sau si la succesiun vine la familia sa veche, nu
avea dreptul la succesiun in familia veche.Barbatul n uavea autoritate asupra
femeiei in casatoria manus.concobinatic>era un tip de casastorie mai inferioara
decit cele doua, ea constituia o uniune de fapt dintr-un barbat si
femeie.concubnatul se mai numea>>>>> . In eopoca veche concobinatul se numea
ca o reuniune de fapt dintre barbat si femeie.
Cunoastem urmatoarele formei a casatorie :
Conferatio >aceasta forma de casatorie era specifica doar particienilor, ea se facea
in prezenta viitorilor soti a pntificului a 10 martori.
Usus>consta in convetuirea tip de un an a barbatului si femeii dupa care femeia
trecea automat dupa puterea barbatului daca nu lipsea de la domiciliu mai mult de
2 zile.
Coiemtio>aceasta consta dintr-un act de vinzare cumparare a sotulu si sotiei.
acestea erau conditiile de forma pentru casatorie, dar romanii au cunoscut puterea
de fon a castoriei acestea erau :

Iusconubium>persoanele care inchiau casatori trebuiau sa se casatoreasca

legal.

Consemtamintul>adica era expriamrea de catre soti a unui accord care ducea

la formarea familiei.
Efectele casatoriei asupra persoanelor . Casatoria stabilea intre soti o comunitate
de definire in care sotii isi datorau unui altui fidelitatea. In casatoria faramanus
tatal putea intervini oricind in corbitarea sotilor.Chiar daca puterea suprema in
acest tip de casatorie apartinea tatalui sotii trebuiau sa respecte unele conditii.
Sotii trebuiau sa participe la demnitatea sa.
Domiciliul sotiei era considerat domiciliul sotului. Sotul era protectorul legal al
sotiei el oreprezenta printr-un mandate in justitie.
Sotii nu puteu inventa unul impotriva altuia o actiune
Copii nascuti in casatorie, fata de ei au aparut urmatoarele efecte: legitimarea-care
se referee la doar copii nascuti in sinul casatoriei, paternitatea, filiatia-aceasta era o
proba prin care se dovedea maternitatea si paternitatea.

Efectele asupra bunurilor:Aceste efecte sau produs independent de tipul de

casatorie, astfel casatoria cumanus actioneaza regimul comunitatii de bun, adica tot
ce era dobindit de sotie era si a sotului. In al doilea tip casatorie demanus sotii
traiau in regimul separatiei de bunuri,era independeti unul de altul fiecare cu
averea sa.Zestrea pe care o dadeau parintii miresei se numeau dota, parafena,
donatiune. DOTA era acel grup de bunuri pe care sotia le aducea in casa sotului
pentru a sustine sarcinile casatoriei.
PARAFENA erau lcrurile personale ale sotiei care existau pe linga zestre.
DONATIUNEA intre soti. Intentia partilor de a se desparti se numea divort la
romani. Romanii au cunoscut citeva moduri de desfacere a casatoriei:modul fortat,
modul voluntar. MOdul fortat a desfacerii casatoriei avea loc prin moartea sotului
sau prin pierderea cetateniei persoanei. In cazul cind deceda sotul sotia trebuia un
an de zile sa-si plinga sotul si dupa asta sa se casatoreasca.In mod voluntary se
desfasura in vointa binevola a partilor in dependenta de soti. Romanii au mai
cunoscut un mod de desfacere a casatoriei care se numea repudiu care se facea in
fata magistratului cu prezenta martorilor.Copii care au ramas in urma desfacereii
casatoriei ramineau cu tatal sau, si el putea sa ea citeva bunuri de la sotie, daca
tatal murea copii erau suiuris sef de familei.Romanii au cunoscut urmatoarele
moduri de . : Adoptiunea era un mod artificial de creare a mudului parintesc ce
copilul trecea de sub puterea statulu isau sub tutela altui membru de familie.
Adoptiunea se realiza prin 2 faze: 1 etapa fiul era scos de sub puterea tatalui sau
prin 3 vinzari si 2 dezrobiri successive. 2 etapa avea loc in fata magistratului unde
adoptatorul declara ca copilul dat este al sau deoarece el a revindicat de la
comparator.Adoptatorul trebuia sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1. El trebuia
sa fie numaidecit sef de familie trebuia sa existe consentamintul partilor si intre
adopta si adaptor era virsta de 18 ani. ADROGATIUNEA- prin ea un paterfamilias
intra impreuna cu intreaga sa familie sub puterea altui paterfamilias.Adrogatiunea
se facea printrun act solemn in fata magistratului si martorilor.Conditiile la
inchierea acestui act pe care trebuiau sa le respecte partile: el trebuia sa aiba mai
mult de 60 ani si sa nu aiba mostenitori, sa aiba capacitate mai deplina sis a aiba
capacitate divina. Atunci cind copii naturali erau asimilati cu copii ligitimi.
EMANCIPAREA- era un mod special de esire de sub puterea parintesca ,care se
producea cu vointa tatalui.1Etapa consta in faptul ca copilul suferea de
emancipatiuni. 2 faza consta din dezrobicta.
Era o institutie ce proteja copii minori si femeile.Romanii au cunoscut 3
tpuri de tutela:tuela legala-care era instituita de lege daca copilul minor nu avea un
tuture numit prin testament, tutela testamentala-care era instituita de paterfamilias
asupra copilor minori sau femeii, tutela dartiva- care era instituita de magistrate in
cazul in cind persoana data nu avea tutelat legal sau testament perin lege.
Romanii au cunoscut urmatoarele tipuri de tutele :tutela asupra femeii, tutela
asupra ipuberilui. Prin actiunea negutoriagestium tuturele administra cu bunurile
copilului. Tutela asupra femeii, bunurile femei pina la virsta de 12 ani era
administrate de un tuture prin legatura ngestio.

CURATELA este o institutie de protective a protectia a persoanelor fara

descenamint.Romanii au cunoscut tipurile de curatela :curatela nebunului-care se
impartea in 2 categorii: furios si dementes. Curatela prodigului care se mai numea
risipitorului de avere, Curatela barbatilor care nau imlinit virsa de 25 de ani.
Curatela prodigului erau persoanele care nu puteau capabili de a dobisi .
Bunurile la ROMANI
1.Notiunea si clasificare bunurilor.
2.Posesiunea:elementele posesiunii, dobindirea si perderea posesiunii,
3.Clasificarea posesiunii si efectele posesiunii.
4.patrimonial si elementele patrimoniului
BUNUL
Prin notziundea de bun se intzelege un lokru care poate fi insushit de o persoana
sub fele de probeitatea
DIn punct de vedere general intre bun shi lucru nu este nici o deosebire inse din
punct de wedere juridik sunt lucruri diferite
Romanii au kunoscut rmatoarele kategorii de bunuri L: 1 bunurile puse iun
circuitul civil sh cele scoase din circuitul civil care se mai numea rest inpatrimoniu
shi rest extrapatriomoniu
Bunurile din patrimoniu constituieu acele obiecte carea puteau face obiectul
dreptului de proprietate aceste bunuri se calsifika in bunuri mai pretzioase case
mari robii shi bunuri mai putzin pretzioase kum ar fi lucrurile de uz imrcmintea
inkaltzamintea animalele mici
lucrurile care se afla in afara patrimoniului ele nu puteau fi succeptibile de
apropiere sub forma dreptului de proprietate din categoria cestor bunuri fac parte
lucrurile religioase care erau lasate pentru lasate pentru sufletul mortzilor , resancte
erau konstituite din portzile shi ziduriile orasului reskomunes aici facea parte
sclavii statului paminturile statlui resuniversitatu cea ce partzine unei
kolectzivitazti de oameni
rest corporale shi rest inkorporales
lucrurile corporale sunt acele ce pot fi atinse ku mina datorita faptului ca aceste
lucruri aveau o forma materila iar cele inkorporale erau cele lucruri care nu a o
forma materila shi nu pot fi atinse ku mina
bunurile mobile shi cele imobile cele mobile sunt acele lucruri care se pot
transporta dintrun lok in latu fara ashi modifika substana sau forma exemplu
( masa ) iar cele imobile sunt acele care odata ku mishkarea se modifika exemplu
( case pamint ) o alta klasifikare formeaza lucrurile de gen shi de specie lucrurile
de gen sunt acele lukruri care se individualizeaza prin gen pri kalitate shi kantitate
de specia sunt acele lucruri care sunt indivisuale ( tablou a unui piktor ) o alta
clasifikare o formau fructele shi produsele produsele sunt lukjrurile carora le
lipseshte carcatreul periodicitatzii fructele sunt rezultatul produs de un lucru in
moid periodik fara ca acest rezulta sai modifice lucrului dat substantaza ( laptele
este fructul vacii sau merele ce sunt fructele kopacilor )
urmaore clasifikare a bunurilor o formeaza lucrurile care pot fi numarate cinterite
shi masurate shi respectiv invers

Bunurile care se consuma la prima intrebuintzare shi cele ce nu se konsuma la

prima intrebunintare cele caes e konsuma la prima intrebuintzare ( o cafea un
,mar ) iar celelate sunt toate obiktele kare lamimbracam shi la inkaltzem
PATRIMONIU
scrim prin atrimoniu se intzelege totalitaea drepturilor sarcinilor obligatziilor a
unei persoane care are waloare peconiara care sunt elementele patrimoniului
elementele patrimoniului sunt
: 1 drepturile reale shi drepturile personale
cele reale konstitue drepturile patrimonilae care iau nastere intre o persoana numit
titular de drepturi shi ceilaltzi membri ai sicietatzi din kategoria drepturilor
personal care mai erau numte shi drepturi de crantza ele luau natere dintere un
raport juridik inket intre doua persoane determinatev asemanrea dintre aceste 2
tipuri de drepturi konsta in aceaea ca ambele s einkiau intre oameni insa dreptul
real se inkiea asupra unuio lucru dra dreptul de crantza awea lok prin activitatea
debitorului
drepturile reale erau opozatele tuturor pe kind drepturile personale erau opozatele
doar intre debitori drepturile reale se puteau transmite prin succesiune pe kinde
cele de creantza nu se putaeau transmite
POSESIUNEA
Posesiunea consta dintrun act material prin care o persoana foloseshet shi pastreaza
un bun
elementele posesiunin sunt :
1 animus
2 corpus
Animus -constitue intentzea unei persoane de a poseda lucrul dar corpus konstitue
actul material dobindirea posesiuni se dobindeste prin intrunirea acelor doua
elemente asupra auneea shi aceasi persoane dobindirea posesiunii are lok pri 2
forme prin sine insushi , shi prin altul dobindirea prin sine insusi are loc atunci
cind se intrunesc acele doua elemente asupra unei persoane ,persoana trebuie sa
aiba capacitate juridica si lucrul dat trebie sa fie corporat.
Prin altul posesiunea se dobindeste prin animus al altuia in cazul incapabililor ce
nu pot poseda pentru sine sau prin corpus al altuia ,in cazul cin procuratorul este
insarcinat cu administrarea bunrilor patroni.
Perderea posesiunii se facea in cazul kind se perdea un element al posesiunii
casi in cazul dobindii incetarea posesiuni se facea prin sine shi pri altul
al doile tip de perde este prin altul
pierdera posesiunii prin altul se facea prin moarte detentorului sau prin nebunia
detentorului sau prin vointza binewola
din punct de wedere a protectziei juridice pe care o asigura shi din punct de wedre
a efectelor produse de posesiune primul tip de posesiune la romani se numia
posesiune actinterdicta posesiune protejata prin intermediu interdictelor
inteerdictul era un ordin facut de catre pretor in scopul protewjarioi temporarii
temporare a nui lucru de catre o persoana urmatoare kategorie se numea posesiu
adf usokapione era posesiune protejata prin folosirea indelungata a ei pentreu

acest ip de posesiune trebuia sa fie respectate urmatoare le konditzii buna

credintza termenul justakauza shi bunul trebuia sa fie susceptibil d a fi uscapab
un alt tip de posesiune se numia posesiuane iniusta aceasta era posesiune
contrara dreptului care era afectata de catre wicii ultimul tip de posesiune se
numea posesio naturali care se mai numaea posesia natuirala sau korporala si
distinktzia dintre acest tip de posesiune cinsta prin faptul ca aacest tip de
posesiune nu putea fi posedat pentru altul
Efectele posesiunii sunt urmatoarele
1 interdictele care erau pentru posesor un mijhlok de protectzie impotriwa celor
cele tulburau posesiunea aceste tipuride interdivctte se numea interdicte posesorii
2 dobindirea proprietatzii posesiunea exercitat o pwerodata de timp ducea la
dobindirea proprietatzii asupra unui lucru prin usucapiune
Interdictele
interdictele posesorii era niste ordine date de pretori in skopul asigurarii protectii
juridee a posesiunii aceste interdicte erau de 2 tipuri :
1 interdicta recuperande posesiunes causa interdicte pentru recuperare a
posesiunii.
2 interdicta retinende posesiones cauza interdicte pentreu mentzinerea posesiunii.
Romanii au impartit modul prorpietatii dupa modul civil si dreptul
prorpietatii.Modurile de dobindire dupa dreptul civil dadeau dreptul cetatenilor
pilgrimilor celor ce se bucurau de iuscomercium sa dobindeasca sis a transmita
proprietatea pluritala .Aceste moduri erua mancipatio,inulicesio si uzurcarpio.
Mondurile de dobindire a proprietatii erau :tradition ,prescription longitecolis ,
prescription longetemporis,Specificatiunea si accesiunea. Romanii au mai
recunoscut prin lege.
Mancipatiunea-acest mod de dobindire a proprietatii se considera c ao putere de
creare a puterii a lcrurilor mancipii .

TEST
Caracterizati in dreptul privat roman,comparati proprietatea chiuritara cu cea
gonitara. COmparati cesiunea de creanta si cesiunea de teorie.Definiti si evidentiati
caracterele contractului de revizare comparare .determinati drepturile si obligatiile
in contractual de cumparare . Definiti rudenia cognate si agnate. Comparati
servitutile prediale cu cele personale.Indicati corelatia dintre notiunile executarea
obligatiei si stingerea obligatiei. Definiti notiunea de validate a contractelor si
stability conditiile de valibilitate.Anaizati conditiile constituirii si incetarii unei
persoane juridice la roma.Caracterizati si comparati adiodicatio,mancipatio
,iuricesiu ca moduri de dobindire a modului de proprietate.Delimitati obligatiile
naturale de cele civile.Difiniti si caracterizati infierea si ligitimarea.Coparati
servitutea,superficial, enfitioza ca drepturi reale asupra lucrului altuia.Delictele ca
izvoare ale obligatiilor.

4.11.11
Graniile
constituie cele mijloace juridice care l protejeaz pe creditor de insolubilitatea
debitorului:personale,reale
cele personale erau acele procedee juridice prin care debitorului principal este mai
alturau mai muli debitori care erau numii garani,romanii au cunoscut
urmtoarele garanii personale,sconsio aceast era accesibil numai cetenilor
romani,i acest tip de garanie se fcea n baza unei ntrebri i unui rspuns
Tip de promisio era tot garanie era deasemnea constituit dintr-o ntrebare i un
rspuns ns romanii rspundeau promit de bun credin fidiiusio deosebire dintre
acest tip de garanie-promit pe cuvntul meu.Romanii au cunsoscut urmtoarele
tipuri de garanii REALE,aceste erau feducia,ipoteca i gajul.
6)Romanii au cunscut astefel distingere efectul normal i accidental al
obligaiei,efectul normal al obligaiei const n faptul c debitorul voluntar i
ntoarce datoria.Creditorul obinea o sentin de condmanare contra debitorului i
acest sentin de condamnare contra unui debitor contra uniu debitor sentina care
trebuia s fie executat n tocmai de un debitor.Pe lng modul de executare este
important s inem cont de obiectul executrii.Dac debitorul i ntoarcea benevol
datoria obiectul executrii era acelai,debitorul era constrns prin judecat obiectul
era diferit deoarece instana condamna doar pecuniar.locul executrii obligaiie era
stipulat n contract iar n lipsa stipulrii n contract. Credtorul acel carecreditorul
era acel care numea locul executrii obligaiilor.Romanii au cunoscut mai multe
tipuri de personae care au participat la executarea obligaiei.Din prima categoria de
persoane SUI IURIUS (pater Familas)la a doua categoria de persoane intr
persoane alieni iurius (sclavii,Subordonaii) Un pater familias care se obliga n faa
altui pater familias.
Obiectul accidental al obligaiei
consta n dreptul creditorului de a obine
unele daune interese n cazul cnd obligaia nu este executat la scaden sau se
execut cu ntrziere.Daune interese erau de 2 categorii judectoreti i
convenionale.Daune cu interese convenionale Erau executate sau cerute printr-o
stipuaie de pedeaps aceast stiulaiune de pedeaps era despagubit prin
bani.Romaniii au cunoscut 6 cazuri care determina executarea obligaiilor aceste
erau MORA-era un fel de ntrziere ct din partea debitorului ct i creditorului i
astfel deosebim 2 tipuri.Mora-debitorului este o ntrziere fcut de debitor adic
atunci cnd debitorul nu introducea la timp datoria.n mora creditorul e acea
ntirziere care era fcut de creditor pentru primirea plii debitorului,atunci cnd
debitorul refuza s plteasc plata obligaia debitorului se stingea.Urmtorul caz
care determin era culpa-care un bun admninistrator nu putae admine niciodat
culpa:a)culpa delectual
b)culpa contraactul
culpa delictual era atunci cnd o persoan prin activitatea sa a vtmat un lucru
strin
culpa contraactul este vina celui ce se oblig printr-un contract (debitorul)asupra

unui lucru individual determinat

culpa levis(o vin uoar)
culpa levisima(o vin grosolan)
Dolul-eligit care producea intenia debitorului de a provoca pierirea uniu lucru.
Cazul fortuit i fora major
Fortuit este un fapt care sa produs fr vina debitorului Lucru
fora majora(cataclism)
Custodie faza

Contractele
?Noiunea
?Clasificarea contractelor
?Pactele
?Cvasi contractele i cvasi delictele
ntre 2 sau mai multe persoane,natere,modoficare,sau stingearea uniu raport
juridic obligaional fiecare contract cuprinde 2 categorii:a)elemente eseniale
b)Elemente accidentale
elemente eseniale romanii au cunoscut urmtoarele tipuri obiectul consfinmntul
i capacitatea.Consfinmntul este un acrod de voin a unei pri care trebuia s
concid cu voina celealtei pri,cunoate urmtoarele tipuri:fapte care duceau la
nulitatea contracutului.Romanii au cunosctu 2 vicii de
consfinmnt:metus(teama)era o violen care era exercitat unei personae pentru
a o determina s incheie un act juridic aceast violen era de 2 feluri (fizic i cea
psihic)
donus(viclenie)pe care o persoan o determin pe alt persoan s ncheie un act juridic.
Romanii au cunoscut urmtarele cauze:neseriozitatea care duceau la nulitatea
cotractului i eroarea
Neseriozezitatea era un acord de voin care era facut n glum(fara s aib un
efect juridic)
Eroarea ceea ce nseamn c opersoan inelegea greit anumite mprejurri n care
era ncheiat contractul(persoan era dus n eroare)
eroare:a)eroare asupra
naturii actului juridic(atunci cnd o persoan dorete s ncheie un anumit contract
iar celalt crede c ncheie alt contract
b)eroare asupra identitii persoane aceast eroare se produce cnd o persoan
ncheie un cotract cu o persoan dar de fapt a ncheiat cu alt person
c)identitii lucrului obiectul material este un alt lucru.
d)eroarea asupra calitii lucrului atunci cnd o persoan crede c a dobndit un
lucru fcnd dintr-o materia dar de fapt este fcut de alt materie.
Capacitate este o aptitudine a unei persoane e a ncheia un contract(capacitatea
juridic)Folosina apare cu natere
elemente accidentale are termenul i condia .
condiia este un element nesigur de care depindea de semn natere i stingerea unei

obligaii

sanciunea sa facut ct din punct de vedere civil att i din punct de vedere pretorian
din punct devede re civil sanciunea se fcea prin pretiiunea de ereditare,aveast
aciunea a fost ndreptat ctre succesor persoanei care exercita posesiunea
bunurilor sale,n cazul acesta reclamantul succesoru pnetru a itenta o petiie de
motenire trebuia s dovedeasc titlu su de succesor civil i s nu posede lucrul
iar prtul trebuia s posede lucrul i s nu fie succesor dac prtul considera cu
bun credin el rspundea fa de succesor doar de mbogirea care sa produs n
urma posedrii lucrului ns dac prtul poseda lucrul cu rea credin(tia ca
lucrul nu este a lui dar continua s posede)toate bunurile care lipseau din
succesiune,Dup dreptul preotorian motenirea era sancionat prin interdictul
cvorom-bonorum (interdictul privind bunuri succesorale) odat cu inventarea unei
aciuni succesorul trebuia s dovedeasc c el este motenitor al dreptului
pretoniar,astfel pretorului i elibira un interdict cu privirea la bunurile succesorale
sanciunea dup dreptul civil era mult mai important dup dreptul
pretorian,deoarece n cazul sanciunii dup dreptul pretorian.

legatul i fidepromissio
legatul este o dispoziie care este formulat n termen solemn i imperativ prin
care testatorul gratific duneaz unei persoane numit legatar anumite bunuri cu
titlu de succesiune,din defenii dat rezult mai multe caracter a legatului:a)legatul
trebuia n mod obligatoriu s fie nscris n testament
b)legatul
trebuia s fie formulat n termen imperativ deoarece el constituia o lege pentru
motenitor
c)legatul
nu se impunea n sarcina motenitorului deoarece prin el motenitorul era grevat de
anumite bunuri
d)scopul
legatul trebuie s constea dintr-o donaie fcut de ctre testator i independen

de dezvoltarea dreptului legatul a dezvoltat din epoca n epoc astfel n epoca

veche a aparut urmtoarele tiprui de legate:a)legatul pervencaionum
b)legatul perdominaionum
legatul pervenicaionum-testatorul transfera direct legatarului proprietatea asupra
anumitor bunuri.
legatul pervenciaionum transmitea motenitorului obligaia ca acesta s transmit
anumite bunuri pentru legatar.
n epoca clasic apar nc 2 tipuri de legat :legatul sinendimodum-acest era legat cu
titlu de permisiune prin care testatorul era obligat de a nu mpiedica pe legatar s
ntre n posesiunea lucrurilor donate.
legatul percepionum (prin luar de mai
nainte)n cazul acestui tip de legat motenitorul era concomitent i legatarul i el
lua un bun din masa succesoral pn la moartea testatorului.
Pentru ca un legat s fie valabil el trebuie s ntruneasc anumite condiii de form:
a)el trebuie s fie cuprins ntr-un testament
b)legatarul trebuie institut dup testator
c) termenii solemni i imperativi
Condiiile de fond:legatarul trebuie s dispun de capacitate juridic
LEGEA FURIA TESTAMINTARIA-pentru a nu permitea transmitearea legatului
n valoare mai mare dect 1000 de ai.
LEGEA VACONIA care interzicea ca un legatar s aib mai multe bunuri dect
motenitorul.
LEX FAUCIVIA care spunea c herede trebuie s aib un sfert din masa
succesoral
fidecomissul este un act de ultima voin a bunului,care era numit disponent roag
o lat persona numit fetuciar s transmit unei alte persoane numit fidecomissar
un anumit lucru din masa succesoral.
Odat cu ntocmirea acestui act fitociar era obligat s jure c vei transmite n mod
obligatoriu anumite bunuri pentru fitocommissar,n cazul cnd aceste persoane nu
se in de obligaia sa ei erau declarai infani(erau scrii n listele ca i cum sunt
vinovai,listele celor vinovai)
Romanii au cunoscut urmtoarele tipuro de fidocomisie de familie este acel
fidocomisie pentru urmaii succesorari i al doilea tip de fidocomisul de hereditate
deci acest fidocomis putea transmite o parte sau chiar toat motenirea sui
herezilor (prima categorie de motenitor)