SEMINAR VII

PERSOANELE
Rezumat Ca şi în dreptul actual, dreptul roman a cunoscut conceptele de
persoană fizică şi persoană juridică, dar sub o altă terminologie. Oamenii apar ca
subiecte ale raporturilor juridice, fie individual (persoane fizice), fie organizaţi în
anumite colective, în calitate de persoane juridice.
Dacă potrivit dreptului actual, orice fiinţă umană este o persoană şi drept
urmare poate participa la viaţa juridică, potrivit dreptului roman, pentru ca o persoană
să poată participa la viaţa juridică (să dobândească drepturi şi să-şi asume obligaţii),
trebuia să aibă capacitate sau personalitate (caput) completă sau limitată.

Test de autoevaluarea cunoştinţelor

Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Care sunt categoriile de oameni liberi?
Oamenii liberi se împărţeau în 2 categorii:
- cetăţeni;
- necetăţeni (latini şi peregrini).
Toate persoanele din cele două categorii, mai sus menţionate, puteau fi la rândul lor:
- ingenui (cei născuţi din părinţi care au fost liberi întotdeauna, precum şi cei născuţi din părinţi care
au fost sclavi, dar apoi au fost dezrobiţi);
- dezrobiţi.
Între categoria oamenilor liberi şi sclavi se aflau colonii şi oamenii liberi cu o condiţie juridică
specială.

b) Definiţi sclavia.
Sclavia îşi are rădăcinile în latinescul medieval sclavus şi reprezintă condiţia umană a persoanelor care
lucrează pentru un stăpân fără vreo remuneraţie şi care nu dispun de drepturi asupra propriei persoane.

c)Definiţi persoana fizică.

Persoanele fizice sunt oamenii care apar ca subiecte ale raporturilor juridice individuale. Ceea ce
caracteriza persoana fizică la vremea respectivă rezultă din împrejurarea că trebuie să aibe un
anumit status care, în contextul de atunci, nu apare ca o capacitate a fiecărui individ prin naştere, ci
ca o suprastructură generată de statul scalvagist roman .

d)Care sunt drepturile cetăţenilor romani? Definiţi ius civile.

Cetăţenii se bucurau de plenitudinea drepturilor politice şi juridice :
– ius commercii – dreptul de a încheia acte juridice, potrivit dreptului civil roman
– ius connubii – dreptul de a încheia o căsătorie valabilă, conform dreptului civil roman
– ius militiae – dreptul de a fi soldat în legiunile romane
– ius suffragii – dreptul de a alege,
– ius honorum – dreptul de a candida la o magistratură în colonii
– ius provocatio –dreptul de a contesta o hotărâre
Ius civile este ansamblul de norme juridice ce reglementează relaţiile numai dintre
cetăţeni.
e) Enumeraţi formele de dezrobire.
Dezrobiţii erau sclavii eliberaţi prin utilizarea anumitor forme:
a) vindicta – declaraţie solemnă, însoţită de gesturi rituale, făcută de stăpân în faţa
magistratului (hunc hominem liberum esse volo – vreau ca acest sclav să fie liber); era o procedură
formalistă, și pentru ca stăpînul să dezrobească sclavul trebuia să se producă o procedură de
judecată. Pater familias se înțelegea cu un terț și se adresa în instanța de judecată cu o pretenție față
de stăpîn și invoca că sclavul este om liber. Pîrîtul în urma acestora recunoștea vina, și judecata
pronunța sentința prin care dădea victoria reclamantului. Și sclavul devenea om liber.
b) censu – trecerea sclavului între oamenii liberi cu ocazia efectuării recensământului. În statul
roman avea loc periodic recensămîntul, sclavul înscris în
această listă era considerat om liber.
c) testamento (dezrobirea testamentară) – direct (eliberarea sclavului în
momentul acceptării moştenirii) şi indirect (moştenitorul primea sarcina de a dezrobi un sclav
printr-un act ulterior şi distinct de testament).

f) Care sunt categoriile de oameni liberi cu o condiţie juridică specială?

Oamenii liberi cu o condiţie juridică specială constituiau o categorie cu un regim juridic special,
creată cu scopul de a exploata munca acelora care din punct de vedere formal nu puteau fi aduşi în
stare de sclavie. Erau oameni liberi dar stapînul nu avea dreptul asupra lor.
- Persoanele in mancipio (semisclavi) erau fiii de familie vânduţi de către părinţii lor în scopul
realizării unui câştig (vânzarea era valabilă 5 ani, iar după a treia vânzare fiul ieşea definitiv de sub
puterea părintească), precum şi fiii de familie delincvenţi, abandonaţi în mâinile victimei delictului.
După expirarea termenului copilul vîndut venea sub puterea tatălui de origine.
- Addicti erau debitorii insolvabili, atribuiţi creditorilor lor.
- Autocrati erau oameni liberi care se angajau ca gladiatori. Această persoană în timpul angajării se
numea sclav, și cînd termenul de angajare expira persoana își recăpăta statutul de persoană liberă.
- Redempti ab hostibus erau cetățeni romani care au căzut în sclavia unui alt stat străin și erau
răscumpărați de un cetățean roman. Persoanele răscumpărate aveau obligația de ai plăti prețul de
răscumpărare,în caz de neachitare el era legat de răscumpărător.

Student STOICA ANDREEA