Teoriile conflictuale sunt cele ce susin c exist o tendin general ca ratele criminalitii s fie corelate cu puterea, potrivit adagiului

puterea corupe". Unul dintre cei mai cunoscui teoreticieni al strilor conflictuale a fost K. Marx, cea mai timpurie teorie conflictual fiind cea formulat de Tharsten Sellin, n 1938. Amintim i analizm n cele ce urmeaz, urmtoarele curente i teorii inspirate din modelul conflictual: curentul interacionist; teoria criminologiei reaciei sociale; teoria criminologiei critice.

Criminologia critic sau radical

Premisele apariiei criminologiei critice, de orientare neomarxist (ntruct a reprezentat o versiune nou a criminologiei marxiste), le-a constituit teoria criminologiei reaciei sociale. Lucrri reprezentative acestei tendine au aprut la nceputul anilor '70, i explicau actul deviant, ca rezultat al unei stri conflictuale ntre individ i structurile politice i economice specifice capitalismului. Reprezentative pentru aceast tendin sunt lucrrile englezilor Jhon Taylor. Paul Walton i York Young, dar i opiniile formulate de criminologi renumii din California, Italia, Frana, Olanda, Canada, rile Nordice. Taylor, Walton i Young au susinut c incriminarea devianei este o nevoie social i economic, considernd deviana ca o manifestare a diversitii umane. Cercettorii i ntemeietorii acestei orientri, formuleaz o serie de concepte (precum: economia politic a crimei"; psihologia social a crimei", etc), subliniind rolul politicului i economicului n adaptarea sanciunilor penale.