Studiu analitic al nivelului terorismului la nivel national si international.

Aspecte juridice si criminologice.

Preocuparea cercetatorilor de a descifra cauzele si conditiile care favorizeaza

fenomenul criminalitatii in domeniul terorismului a primit o dimensiune
academica de o perioada mai mica de timp , iar studierea problemei intr-un
cadru universitar apartine de o data si mai recenta.
Lipsa unor surse traditionale intr-un domeniu practic nou a produs retinere si
pe alocuri chiar teama in lumea universitara , aceasta si pe fondul
caracterului interminent si deci mai putin cumulativ al episoadelor teroriste.
Trebuie totusi sa recunoastem ca pe acest fundal domeniul de studiu a ramas
doar in preocuparea unui numar restrans de institutii , indeosebi din Statele
Unite ale Americii , insa trebuie subliniat ca , in perioada de debut , aceste
studii au tinut seama mai mult de mizele politice decat de cele stiintifice si ,
indeosebi , de cele specifice domeniului cercetarii criminologice , problemele
fiind mai ales analizate intr-o maniera "orientata". Pentru inceput ,
preocuparea stiintifica a incercat indeosebi sa dea unele raspunsuri la cererile
sociale , din ce in ce mai persistente , de explicare a terorismului si , mai
ales , a cauzelor care il favorizeaza , aceasta si pe fondul refuzului unor
universitati de a avea preocupari in domeniu: ziaristi , psihologi , militari etc.
si abia in ultima perioada de timp si criminologi , sociologi , istorici sau
politicieni care , pe buna dreptate au acordat atentie acestui subiect.
Nu putini au fost aceia care au sustinut ca problematica cea mai bogata si
mai novatoare a fost elaborata , deseori , in afara sferei de specialitate care
se ocupa de terorism si antiterorism .
Dupa anii'70-'80 societatea italiana-de exemplu , a font confruntata cu
fenomenul terorismului care luase proportii sangeroase , cunoscute fiind
acum de cazurile de asasinat ale omului politic Aldo Moro- fost prim-ministru ,
rapit si ucis in 1978;Marco Amato, loctiitorul procurorului general , precum si
magistratii Nicolo Giacumbi , Guido Gali si Girolamo Minervi , care , de
asemenea , se ocupau cu anchetarea gruparilor extremiste. Totodata, nu
poate fi uitat profesorul universitar Vittotio Bachelet , asasinat in timp ce
prezenta i expunere despre terorism la Universitatea din Roma. Acest ultim
exemplu a fost , poate , si o explicatie pentru retinerile pe care o perioada de
timp le-am intalnit in cercetarea criminologica.
Studiile de specialitate , in ultima perioada de timp , au provenit pe langa
criminologie , in principal si din alte discipline:istoria , sociologia , stiinta
politica si filosofia.
In general , studiile despre antiterorism au in continutul lor un iz ideologic

insa in literatura de specialitate , in mare parte anglo-saxona , problema se

reflecta intr-o maniera total diferita, fiind scoase in evidenta , aproape
cotidian, preocuparile cu obstacole , uneori exagerate ale luptei antiteroriste ,
asa cum au fost ele puse , de aproximativ 20 de ani celor ce au
responsabilitati in domeniu sau serviciilor de specialitate.
O parte dintre aceste lucrari se ocupa de atentate-atentate cu bombe ,
automobile capcana , luari de ostateci , asasinate , deturnari de avioanecomise de catre organizatii clandestine. Aceste atentate au determinat
realizarea de analize "politiste", "psihologice" sau "tehnice" care descriu
nivelul riscurilor , dar si mihloacele materiale si organizationale de evitare a
amenintarii . Aici, deci intr-un mod destul de firav, cercetarea criminologica a
intervenit ptin identificarea , in primul rand a unor cauze si conditii care le au
favorizat din punct de vedere juridic (si nu numai) si , apoi , in al doilea rand
de prezentare a masurilor care pot fi luate in vederea situarii in afara cercului
criminal.
Masurile care urmeaza a fi luate pentru a se pune capat unui atentat terorist
trebuie insa sa aiba in vedere si poopunerile agentilor industriali , producatori
de sisteme de detectare sau cele de protectie oferite de serviciile autorizate.
O a doua categorie de lucrari specializate se refera la rapoartele
administrative , de amintiri ale fostilor lucratori in domeniu si ele privesc in
mod direct serviciile specializate. Aceasta literatura disparata , care nu se
bazeaza pe explicatii juridice , si care amesteca "razboaiele" dintre serviciile
secrete , alteori dintre politisti cu actiuni de spionaj este , fara exagerare ,
mai degraba scandaloasa decat prospectiva si ea nu poate ajuta un studiu
criminologic serios.
A treia categorie de lucrari trateaza masurile represive luate impotriva
organizatiilor clandestine sau a simpatizantilor lor atunci cand sunt arestati.
In acest sens , intr-o maniera care adeseori este polemica , se prezinta opinii
cu privire la represiune si la drepturile omului , pornind de la procesele penale
in care autorii au fost implicati , continuand cu pedepsele aplicate acestora si
terminand cu conditiile de detentie. Aceasta nu este insa totul , fiindca ,
lucrarile in cauza adauga comentarii cu privire la reducerea pedepsei ,
expulzari sau extradari .
Un al patrulea tip de lucrari se ocupa cu relatiile internationale, priniile fiind
diferite , unele sustinand negocierile cu organizatiile clandestine-teza care
apartine unor tari occidentale , iar altele , dimpotriva , sustin o atitudine de
fermitate si limbaj martial care , efectiv, pune semnul egalitatii intre terorism
si razboi(S.U.A. , Israel , Germania).
Terorismul poate fi definit ca o strategie sistematica si persistenta de utilizare
a violentei de catre un stat sau un grup politic impotriva altui stat sau grup

politic in scopul realizarii unor obiective politice ca urmare a constrangerii

create prin starea de teroare si intimidare colectiva.
Terorismul se gaseste in stransa legatura cu toate celelalte activitati ale
criminalitatii organizate. Astfel , in America de Sud , Columbia , PEru ,
gherilele se inarmeaza si isi sustin activitatile teroriste cu bani din traficul de
droguri.
Dupa atentatele din 11 septembrie 2001 din S.U.A. conceptul de terorism a
capatat noi aspecte , ca de altfel si lupta impotriva terorismului care a
impresionat-o. Avand in vedere ca terorismul este o amenintare permanenta
care poate lovi si cele mai puternice tari , reactia pentru combaterea
terorismului a devenit mult mai prompta.
Tinand cont de trasaturile specifice ale acestui fenomen:clandestinitate in
pregatirea si declansarea actiunilor , vulnerabilitatea tintelor alese ,
organizarea structurilor teroriste pe baza de celule care sunt relativ
independente unele fata de altele si de centru , astfel incat anihilarea uneia
nu duce la paralizarea intregului demers terorist , este evident ca reactia
statelor in aparare trebuie sa fie una mai putin conventionala.
Pe plan intern , Romania data fiind pozitia sa geostrategica ,ar putea fi tinta
unor activitati teroriste. Desi au existat semnale privind activitati violente
teroriste, opinia publica fiind avertizata in acest sens , in mass-media au
aparut tot mai multe indicii referitoare la activitatea de pregatire si finantare
a terorismului international , derulate prin firme din Romania . Aceste situatii
sunt stranse legate de caracterul lacunar al legislatiei romanesti in aceasta
privinta pana in anul 2001.
Astfel , in Codul Penal roman era incriminata o singura infractiune de terorism
, art.189 alin.4 , pentru ca imediat dupa atentatele din septembrie 2001 sa
fie adoptata OUG nr.141/2001 aprobata prin Legea nr.742/2002 care arata ce
se intelegea prin acte de terorism. Tot prin aceste acte normative se
incrimineaza si amenintarile cu bomba care creasera o adevarata isterie in
randul populatiei in anii 2001/2002 si care , desi de cele mai multe ori erau
niste "glume" macabre , nu puteau fi catalogate infractiuni , ci cel mult
contraventii. De asemenea , noi masuri de prevenire si combatere a
terorismului au fost introduse in legile care reglementeaza domenii strategice
ale economiei nationale , care de obicei sunt tinte teroriste : Legea energiei
electrice nr. 318/2003; Legea privind protectia martorilor nr.682/2002 ,
Ordonantele guvernului nr. 75/2001 si nr 159/2001 privind desfasurarea in
siguranta a activitatii nucleare nr 111/96 , Legea privind protectia martorilor
nr. 682/2002 , Ordonantele Guvernului nr.75/2001 si nr. 159/2001 privind
cazierul fiscal si prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar
in scopul finantarii actelor de terorism.