TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

SEMINAR 1

I. INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

I.1. Structura sistemului ştiinţelor juridice.

R1. Sistemul științelor juridice este ansamblul științelor sociale ,care cercetează sistemul juridic al
societății (economie,politică ,drept).
Distingem următoarele subsisteme ale sistemului științelor juridice:
1.Științele juridice teoretice (globale) este un subsistem al științelor juridice,care cercetează
fenomenul juridic al societății din perspectiva juridicului.

2.Științele juridice istorice (evolutive) este un subsistem al științelor juridice care cercetează
evoluția dreptului și statului. Ca exemplu poate servi știința juridică istorică :istoria dreptului,
dreptul roman.

3.Științele juridice ramurale (speciale) este un subsistem al științelor juridice ,care cercetează
fenomenul juridic în particular,în dependență de ramurile dreptului. Exemple de științe juridice
ramurale : dreptul muncii,dreptul familiei.

4.Științe juridice ajutătoare (participative) este un subsistem al științelor juridice ,care cercetează
fenomenul juridic al societății cu ajutorul altor științe sociale, științelor ale naturii,etc. Exemple
de științe juridice ajutătoare: criminalistica,criminologia,logica juridică .

I.2. Explicaţi utilizarea sintagmei „sistemul ştiinţelor juridice”.

I.3. Explicaţi fiecare componentă a structurii ştiinţelor juridice.

I.4. Definiţi Teoria generală a dreptului.

R4: Teoria Generală a Dreptului este știința juridică globală, care reprezintă un sistem de cunoștințe
generalizare despre evoluția sistemului juridic al societății și statului. (sistem de cunoștințe generalizate
despre drept și stat).

I.5. Prezentaţi şi explicaţi trăsăturile Teoriei generale a dreptului.

I.6. Precizaţi obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului.

I.7. Stabiliţi corelaţia între „drept (fenomen juridic)” şi „stat”, din perspectiva obiectului de studiu al
Teoriei generale a dreptului.

I.8. În cadrul cărei categorii de componente ale sistemului ştiinţelor juridice includeţi:
- Ecologia;
- Retorica;
- Dreptul roman;
- Istoria statului şi dreptului românesc;
- Logica juridică;

1
 - Dreptul civil;
- Dreptul administrativ;
- Dreptul Uniunii Europene;
- Economia politică;
- Dreptul mediului;
- Dreptul penal;
- Dreptul internaţional public;
- Dreptul procesual penal;
- Dreptul fiscal;
- Dreptul proprietăţii intelectuale;
- Dreptul procesual civil.

2
II. METODOLOGIA JURIDICĂ

II.1. Definiţi metodologia juridică și enumeraţi metodele de cercetare științifică juridică.

II.2. Precizaţi metoda/metodele de cercetare ştiinţifică juridică utilizată/utilizate.

Un factor esenţial pentru evoluţia socială a omului îl constituie respectarea intimităţii, fapt
afirmat în plan internaţional de către majoritatea statelor, care au inclus această valoare printre valorile
fundamentale ale societăţii, consacrându-i reglementări juridice şi instituind garanţii pentru protejarea
sa.
O primă menţionare internaţională a dreptului la viaţă privată a fost cuprinsă în Declaraţia
universală a drepturilor omului din 1948, care, în art. 12, prevede că: „nimeni nu va fi obiectul unor
imixtiuni arbitrare în viaţa sa particulară, în familia sa, în domiciliul său sau în corespondenţă”,
urmată de reglementările cuprinse în art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi
politice. În reglementarea alineatului 1 al art. sus-menţionat, „nimeni nu va putea fi supus vreunor
imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa particulară, în familia, domiciliul sau corespondenţa sa, nici la
atingeri ilegale aduse onoarei şi reputaţiei sale”, iar potrivit alineatului 2 „orice persoană are dreptul
la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri”.
La nivel regional menţionăm prevederile art. 11 al Convenţiei americane asupra drepturilor
omului şi, mai ales, pe cele ale art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care, la alineatul 1,
prevede că „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului
său şi a corespondenţei sale”, iar la alineatul 2 al aceluiaşi articol stabileşte situaţiile în care autorităţile
pot interveni în exercitarea acestui drept, respectiv doar atunci când acest amestec este reglementat de o
lege şi este necesar într-o societate democratică „pentru securitatea naţională, siguranţa publică,
bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirii faptelor penale, protejarea sănătăţii şi a
moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora”.
Având în vedere sfera largă de reglementare a textului articolului 8 alin. (1) din Convenţie,
considerăm necesare o serie de precizări, deoarece, dincolo de o simplă interpretare, rezultă că
întinderea dreptului la respectarea vieţii private este mai redusă, în cazul în care individul „pune în
contact viaţa sa privată cu viaţa publică”.
Sub aspectul domeniului de aplicare al noţiunii de viaţă privată, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului „a considerat că nici nu este posibilă delimitarea exactă a sferei de întindere a vieţii private,
nici nu este de dorit stabilirea unui câmp de aplicare a noţiunii strict determinat, în condiţiile în care
evoluţia viitoare a societăţii ar putea conduce la excluderea nejustificată a unor ipoteze din domeniul
de incidenţă al articolului 8”, oferind, ca fundament al înţelegerii dreptului la viaţă privată
interpretarea potrivit căreia acesta cuprinde „dreptul de a trăi, atât cât vrei, la adăpost de privirile
celor străini (...). Acesta cuprinde, de asemenea, într-o anumită măsură, dreptul de a stabili şi de a
întreţine relaţii cu alte fiinţe umane, cu deosebire în domeniul afectiv, pentru dezvoltarea şi realizarea
propriei personalităţi”.
Statuând printr-o hotărâre cu valoare de principiu, Curtea a arătat că dreptul la viaţă privată nu
se limitează la un «cerc intim» în care fiecare îşi poate trăi viaţa personală după plac, ci include şi
dreptul de a stabili şi dezvolta relaţii cu semenii sau, altfel spus, viaţa privată nu cuprinde numai
dreptul de a sta închis în propriul „univers”, cu excluderea celorlalţi, adică viaţa privată personală, ci şi
dreptul de a ieşi din acest „univers”, pentru a merge spre ceilalţi membri ai societăţii, adică viaţa
privată socială . Mai mult decât atât, activităţile profesionale sau comerciale sunt incluse şi ele în
noţiunea de viaţă privată, deoarece, în exercitarea profesiei oamenii au posibilitatea de a „strânge
legăturile cu lumea exterioară”, fapt pentru care s-a apreciat că în conţinutul noţiunii de „viaţă privată”
sunt incluse dreptul la propria imagine, dreptul la secretul corespondenţei, ocrotirea secretului
profesional, dreptul la nume, inviolabilitatea domiciliului, situaţia averii, viaţa sentimentală.
3
 Utilă, din perspectiva analizei noastre, este şi referirea la criteriul spaţial în aprecierea
conţinutului noţiunii de viaţă privată, mai ales în cazul persoanelor publice, având în vedere că, spre
exemplu, în legislaţia franceză este stabilit faptul că deplasarea unei persoane pe stradă ţine de viaţa ei
privată, pe când participarea deliberată la un spectacol nu intră în conţinutul noţiunii în discuţie.

II.3. Realizaţi o comparaţie între norma juridică de drept civil şi norma juridică de drept constituţional,
prin intermediul căreia să identificaţi 5 asemănări şi 5 deosebiri.

II.4. Exemplificaţi metoda cantitativă de cercetare juridică prin indicarea a cel mult două site-uri,
portaluri, baze de date etc. din următoarele domeniile:
- procesul de elaborare şi sistematizare a legislaţiei;
- evidenţa legislativă;
- evidenţa hotărârilor judecătoreşti;
- informaţii juridice.

II.5. Metoda sociologică

1. Ce instrument sociologic este descris în exemplul dat?

2. Care considerați a fi relevanța practică a acestui instrument?Argumentați.

Empatia părinților și a profesorilor

Pentru fiecare întrebare, bifează varianta care se potrivește cel mai bine cu felul în care simți. Dacă
nu ești sigur/ sigură, alege răspunsul care se apropie cel mai mult cu ceea ce simți. Răspunsurile tale
vor fi anonime și confidențiale. Nu exista răspunsuri corecte sau greșite și nici întrebări capcană.
Durata de completare a chestionarului este de 10 - 15 minute.
*Obligatoriu
Titlu Fără titlu
1. Te invit să completezi cîteva date despre tine: *
o Masculin
o Feminin
2.Studii: *
o Medii
o Postliceale
o Universitare
o Postuniversitare
3. Categoria: *
o Căsătorit/ necăsătorit cu copii (Părinte și profesor)
o Căsătorit (Părinte)
o Necăsătorit ( Profesor)
4. Vârsta ta: *
o 25 - 35 ani
o 35 - 45 ani
o 45 - 55 ani
o 55 - 65 ani
o peste 65 ani
5. Vârsta copilului/copiilor tău/tăi. În cazul în care ești profesor/învățător treci grupele de vârstă ale
copiilor cu care lucrezi. *
o 0 - 4 ani
4
 o 4 - 8 ani
o 8 - 12 ani
o 12 -16 ani
o 16 - 20 ani
o peste 20 ani
6. Ămi place să le explic copiilor lucruri noi și mă străduiesc permanent să existe conexiune între noi
(chiar și atunci când nu mă simt bine sau sunt obosit/obosită). *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
7. Sunt atât de absorbit când sunt cu copiii, că timpul zboară fără să simt.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
8. Nu poți comunica cu copiii atunci când ești nervos/nervoasă. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
9. Nu pot comunica cu copiii atunci când sunt nervoși sau furioși. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
10. Când greșesc ceva îmi pare rău, dar nu sunt capabil/ă să recunosc în fața copiilor.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
11. Rolul de părinte/profesor mi se potrivește perfect. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
12. Mă simt bine când reușesc să-i motivez pe copiii să se implice în ce le-am propus.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî

5
 o Dezacord
o Dezacord total
13. În fața copiilor vreau să am întotdeauna dreptate și nu recunosc când am greșit.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
14. Mă bucur de echilibru emoțional datorită atmosferei din familia mea și asta mă ajută să pot face
față problemelor zilnice care apar (la serviciu, la școală, în societate).  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
15. Îmi place să lucrez cu copiii pentru că atunci simt că trăiesc cu adevărat.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
16. Consider că susținerea și climatul afectiv într-o relație adult-copil trebuie dată de adult? *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
17. Sunt un părinte/profesor bun pentru că mă gândesc la copii mai mult decât la mine.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
18. Ca părinte/profesor am uneori impresia că sentimentul de îngrijorare se transformă în furie.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
19. Nu mă simt bine când sunt obligat/a să îndeplinesc sarcini plictisitoare și de rutină.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
20. Mă gândesc la greșelile pe care le fac copiii și sunt furios/ furioasă mult timp pe ei.  *

6
 o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
21. Realizările sunt mai valoroase pentru mine, dacă copiii le observă. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
22. Când copiii fac ceva rău am probleme să aplic expresia: Iartă și uită!  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
23. Mi se pare greu să arăt căldură și spontaneitate când sunt nervos/nervoasă.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
24. Mă simt bine când reușesc să mă conectez cu copiii. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
25. Mă enervez când copiii se scuză și îi învinuiesc pe ceilalți pentru problemele lor.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
26. Nu mă pot forța să fac lucruri care nu îmi plac, chiar și atunci când știu că este pentru binele
copiilor. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
27. Caut apreciere atunci când îmi spun părerea la o întâlnire sau întrunire.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî

7
 o Dezacord
o Dezacord total
28. Meseria de părinte și/sau profesor îmi oferă o mare satisfacție. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
29. Am încredere în capacitatea mea de a rezolva toate problemele care apar în relația mea cu
copiii. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
30. Dacă copiii nu își fac treaba, ar trebui sa suporte consecințele . *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
31. Un copil pedepsit fizic atunci când trebuie, este un copil ascultător.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
32. Îmi lovesc copiii atunci când mă enervează în scopul de a-i educa. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
33. Copiii nu au motive sa fie triști. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
34. Trec foarte ușor de la supărare la furie, când copiii nu ascultă. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
35. Înainte de a critica pe cineva, încerc să-mi imaginez ce aș simți eu în locul persoanei respective.  *

8
 o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
36. Rămân neafectat atunci când cineva apropiat este trist sau fericit.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
37. Când copiii mei sunt triști, aceasta este o ocazie de a ne apropia unii de alții.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
38. Când copiii mei sunt triști, încerc să-i ajut sa exploreze ceea ce îi întristează.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
39. Când vorbesc cu copiii sunt atent/ă și la limbajul lor non verbal. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
40. Când nu înțeleg ce mi se spune, nu pun întrebări, dar încerc să înțeleg asta mai târziu.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
41. Înainte de-a comunica cu copiii, încerc să depistez eventualele exprimări, explicații care ar crea
confuzii și țin cont de ele. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
42. Sunt surprins/ă să aflu că copiii nu au înțeles ce le-am comunicat.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî

9
 o Dezacord
o Dezacord total
43. Obișnuiesc să spun ceea ce gândesc fără a ține cont de modul în care au înțeles copiii.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
44. În cadrul dezacordurilor cu copiii, caut compromisuri realiste bazate pe interese reciproc
avantajoase. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
45. Ca părinte/ profesor știu să ascult și nu-i întrerup pe ceilalți când vorbesc, chiar dacă sunt copii.  *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total
46. Problemele copiilor nu pot fi cu adevărat rezolvate fără să căutăm împreună cauzele lor
profunde. *
o Acord total
o De acord
o Nu mă pot hotărî
o Dezacord
o Dezacord total

10