ACADEMIA „ȘTEFAN CEL MARE”

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

Grigore Ardelean

DREPTUL MEDIULUI
Culegere de spețe și teste grilă

Chișinău 2018
1
CZU.....

Recomandată spre publicare de Catedra „Drept privat” a Academiei „Ștefan cel Mare” a
Ministerului Afacerilor Interne

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

---------
------------------
-------------------------------

ISBN.....................................................................

2
 CUPRINS

Abrevieri...........................................................................................................................................
Argument..........................................................................................................................................

Culegere de teste grilă.....................................................................................................................

Capitolul I. Caracteristica generală a dreptului mediului..................................................................
Capitolul II. Raportul juridic de drept al mediului............................................................................
Capitolul III. Izvoarele dreptului mediului........................................................................................
Capitolul IV. Răspunderea contravențională, penală și internațională în dreptul mediului..............
Capitolul V. Răspunderea patrimonială în dreptul mediului.............................................................
Capitolul VI. Regimul juridic de folosire și protecție a apelor..........................................................
Capitolul VII. Regimul juridic de folosire și protecție a aerului atmosferic.....................................
Capitolul VIII. Regimul juridic de folosire și protecție a resurselor funciare...................................
Capitolul IX. Regimul juridic de folosire și protecție a subsolului...................................................
Capitolul X. Regimul juridic de folosire și protecție a resurselor forestiere.....................................
Capitolul XI. Regimul juridic de folosire și protecție a regnului animal..........................................
Capitolul XII. Expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului....................................

Culegere de spețe.............................................................................................................................
Capitolul I. Izvoarele dreptului mediului...........................................................................................
Capitolul II. Răspunderea contravențională și penală în dreptul mediului........................................
Capitolul III. Răspunderea patrimonială în dreptul mediului............................................................
Capitolul IV. Regimul juridic de folosire și protecție a apelor..........................................................
Capitolul V. Regimul juridic de folosire și protecție a aerului atmosferic........................................
Capitolul VI. Regimul juridic de folosire și protecție a resurselor funciare......................................
Capitolul VI. Regimul juridic de folosire și protecție a subsolului...................................................
Capitolul VIII. Regimul juridic de folosire și protecție a resurselor forestiere.................................
Capitolul IX. Regimul juridic de folosire și protecție a regnului animal..........................................

3
 Abrevieri

ANSA Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor

ASP Agenția servicii publice
alin. alineat
art. articol
CC Codul civil
CEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
CITES Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună
și Floră Sălbatică
CF Codul funciar
CS Codul silvic
CMA concentrația maximal admisibilă
CPA concentrația
c. m. complement multiplu (două variante de răspuns)
db decibeli
ELA emisia limitat admisibilă
ECP emisii de poluanţi coordonate provizoriu
GES gazele cu efect de seră
IPM Inspectoratul pentru Protecția Mediului
lit. literă
MADRM Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
M. Of. Monitorul Oficial
OCT Oficiul cadastral teritorial
pag. pagină
pct. punct
vol. volumul

4
 Argument

În condițiile în care „confortul natural” prielnic existenței viului pe pământ a fost substituit,
fără a ne da seama, cu cel tehnologic, revenirea la parametri inițiali de funcționare a mediului,
desigur, solicită eforturi și sacrificii considerabile din partea întregii omeniri.
Primul pas în realizarea dezideratului propus, ar fi credem noi, sensibilizarea conștiinței
umane, creșterea gradului ei de receptivitate la mesajul ce conține informație sistematizată, dar în
același timp, destul de convingătoare despre efectele negative ale activității omului asupra
calității mediului în care trăiește.
În a doua etapă a misiunii noastre urmează să selectăm cele mai potrivite împrejurări în
care omul ar percepe cel mai bine și adecvat esența informației ce descrie consecințele unui
mediu degradat, dezavantajele puse în fața priorităților pe care le oferă mediul în deplinătatea
funcționalității sale. Evident că, cel mai potrivit anturaj în care necesitatea protejării mediului ar
putea fi eficient răspândită și, respectiv, recepționată este sistemul educațional la toate nivelele
sale, comparându-l cu un „filtru” prin care trec toți într-o anumită perioadă a vieții.
Anume aici trebuie de pus accentul, utilizarea la maxim a capacității de instruire în
domeniul protecției mediului, iar pentru aceasta mai este nevoie și de material didactic bine
structurat, destinat să sensibilizeze „conștiința fragedă” a noii generații, capabilă să transmită
impulsuri și către cei care, din anumite considerente, au evitat să înțeleagă măsura răului pe care
îl aduc mediului, dar și lor însuși prin activitățile cotidiene cu impact negativ.
Prin intermediul lucrării de față, ne propunem să contribuim și noi, câtuși de puțin, la
consolidarea eforturilor comune îndreptate spre atingerea idealurilor la care aspirăm și pe care le
promovăm continuu în domeniul protecției mediului prin tot ce facem în cadrul sistemului de
învățământ universitar.
În acest scop, am decis și de această dată să surprindem cu o lucrare formulată după un stil
mai deosebit care să ofere studentului Facultății de Drept posibilitatea însușirii materiei prin
exersare, prin căutarea strictă a răspunsurilor la întrebări, formularea unor combinații juridice
capabile să dea soluții situațiilor de conflict ce vizează domeniul protecției mediului, devenind
astfel mult mai practică și eficientă în sens aplicativ.
Prin urmare, în primul compartiment, pentru o însușirii mai ușoară, pe cale simplistă, dar în
același timp, de durată, se propune studentului rezolvarea unui set de teste grilă, formulate pe
baza textului ce se conține într-o lucrarea anterioară: Dreptul Mediului, ediția 2015, în conținutul
căreia pot fi identificate și răspunsurile la o mare parte din întrebările adresate în prezenta
lucrare, alte răspunsuri fiind oferite de legislația în domeniul protecției mediului.
În cea de-a doua parte a lucrării venim cu un set de spețe destinate dezvoltării aptitudinilor
de analiză, interpretare, înțelegere și aplicare a normelor prin soluționarea unor conflicte,
diferende de ordin practic formulate prin simularea unor situații posibile sau pe baza unor litigii
raportate de practica judiciară în materia protecției mediului.
Evident, ca și altădată, pentru a ne subordona tuturor exigențelor didactice impuse la nivel
universitar, am străduit în a oferi cititorului un material accesibil, bine structurat și concis, dar
care, în același timp, să cuprindă tot arealul problemelor și dificultăților în domeniul vizat.

Autorul

5
CULEGERE DE TESTE GRILĂ

6
 CAPITOLUL I.
Caracteristica generală a dreptului mediului

1. Preocupările privind păstrarea unui mediu sănătos vizează ameliorarea condițiilor de viață ale
omului, precum și?
a. dezvoltarea industrială
b. îmbunătățirea condițiilor de trai
c. menținerea echilibrului ecologic

2. Potrivit unor evaluări a gradului de respectare a drepturilor omului, în ultimul timp protecția
mediului a devenit, c. m.?
a. o problemă în calea progresului economic
b. o necesitate a societății contemporane
c. o oportunitate cu caracter universal

3. Existența unui mediu sănătos reprezintă o condiție a realizării drepturilor fundamentale ale
omului, c. m.?
a. la sănătate fizică și morală
b. la asistență și protecție socială
c. dreptul la viață

4. Dreptul omului la un mediu sănătos din punct de vedere ecologic este un drept ce se bucură
de?
a. susținere financiară din partea statului
b. egalitate în fața tuturor drepturilor fundamentale
c. supremație în raport cu celelalte drepturi

5. Reglementările actuale în materie de mediu au o singură premisă?

a. de a contribui la dezvoltarea economică a statului
b. de a asigura exercitarea dreptului la agrement și reabilitarea sănătății fizice
c. garantarea dreptului fundamental la un mediu sănătos și neprimejdios din punct de
vedere ecologic

6. Necesitatea recunoașterii dreptului fundamental al omului la un mediu sănătos a fost expusă

pentru prima dată la nivel internațional?
a. odată cu elaborarea Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului
b. în cadrul Conferinței Mondiale a ONU pentru protecția mediului la Stockholm în 1972
c. în cadrul dispozițiilor Convenție de la Viena din 1963 privind răspunderea pentru daune
nucleare

7. Relațiile dintre drepturile omului și dreptul la un mediu sănătos sunt analizate prin prisma
diferitor unghiuri de vedere, unul din ele referindu-se la faptul că?
a. nu există drepturi ale omului fără dreptul la un mediu sănătos
b. drepturile omului nu pot fi echivalate cu drepturile naturii
c. dreptul la un mediu sănătos este apărat concomitent cu apărarea drepturilor
fundamentale ale omului

8. Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului reglementează dreptul omului la un mediu

sănătos în mod?
a. expres
b. implicit
7
 c. nu garantează un asemenea drept

9. Constituția Republicii Moldova proclamă dreptul omului la un mediu sănătos și neprimejdios

din punct de vedere ecologic în mod?
a. expres
b. implicit
c. nu proclamă un asemenea drept

10. Soluționarea problemelor legate de protecția, folosirea rațională și conservarea factorilor de

mediu stă în competența exclusivă a?
a. statului
b. organizațiilor non-guvernamentale
c. întregii societății

11.  Exploatarea raţională a resurselor naturale, refacerea şi protecţia mediului, precum şi

menţinerea echilibrului ecologic constituie o sarcină a statului impusă prin?
a. legea supremă (art. 126 din Constituție)
b. legea-cadru (Legea 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător)
c. legea 1102/1997 cu privire la resursele naturale

12. Într-u asigurarea soluționării problemelor specifice de mediu, metodele de reglementare

trebuie?
a. să se conformeze metodelor tradiționale de reglementare
b. să neglijeze metodele tradiționale de reglementare
c. să se subordoneze cerințelor generare de elaborare a normelor juridice

13. Ramura dreptului mediului se caracterizează printr-o longevitate?

a. similară cu ce a altor ramuri de drept (penal, civil, administrativ)
b. este cu mult mai „tânără” în comparație cu alte ramuri ale dreptului
c. este mai longevivă în comparație cu celelalte ramuri ale dreptului

14. Istoricul dezvoltării legislației de mediu în Republica Moldova poate fi periodizat în

următoarele etape?
a. perioada de până la anii 1812, 1918-1940, 1940-1993
b. perioada de până la 1949, 1949-1990, prezent
c. perioada de până la 1940, 1940-1993, prezent

15. Perioada de până la anul 1940 se caracterizează prin reglementări?

a. exprese
b. răzlețe
c. categorice

16. Legea Braniștei se referea la?

a. interzicerea oricărei activități ce implicau folosirea resurselor naturale pe un anumit
teritoriu
b. interdicția de a tăia păduri pe teritoriul moldovenilor
c. modul de protecție a apelor în anumite zone secetoase

17. Primul act asemănător unui cod silvic apare pe teritoriul Moldovei în anul 1792 sub
denumirea de?
a. orânduiala de pădure
b. legea pădurilor
8
 c. anaforaua pentru codru, dumbrăvi și lunci

18. Primul Cod silvic apărut pe teritoriul Bucovinei în anul 1786 se numea?
a. anaforaua pentru codru, dumbrăvi și lunci
b. legea braniștii
c. orânduiala de pădure

19. Legislația de mediu din perioada de după 1949 este caracterizează prin?
a. excluderea dreptului de proprietate privată asupra resurselor naturale
b. recunoașterea dreptului de proprietate privată asupra resurselor naturale
c. dezvoltarea reglementărilor ce admit folosirea resurselor naturale prin autorizare

20. Legislația de mediu din perioada anilor 1980-1990 este marcată de?
a. o stagnare a reglementărilor în domeniu
b. o înăsprire a măsurilor de supraveghere a folosirii resurselor naturale
c. dezvoltare a legislației de mediu

21. În perioada de până la 1993, în legislația de mediu apar unii termeni noi, improprii
terminologiei civile clasice cum ar fi?
a. posesori
b. uzufructuari
c. beneficiari funciari

22. Prin adoptarea Legii nr. 1515/1993 încetează acțiunea?

a. Legii protecției naturii din 1959
b. Codului funciar din 1991
c. Legii cu privire la resursele naturale

23. În perioada de după anul 1993, legislația de mediu se caracterizează prin?

a. diversificarea formelor de proprietate asupra resurselor naturale
b. stagnarea procesului de reglementare în materie de mediu
c. abrogarea unui număr impunător de legi în domeniul protecției mediului

24. Denumirea corectă și unanim recunoscută a ramurii dreptului la care ne referim este?
a. dreptul ecologic
b. dreptul mediului înconjurător
c. dreptul mediului

25. Potrivit majorității de opinii, dreptul mediului este?

a. o ramură distinctă de drept
b. o disciplină juridică
c. o subramură a dreptului ecologic

26. Ramura dreptului mediului corelează cu alte ramuri ale dreptului cum ar fi?
a. dreptul familiei, dreptul bancar, dreptul fiscal
b. dreptul muncii, dreptul protecției sociale, dreptul medical
c. dreptul penal, dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul constituțional

27. Obiectul de studiu al dreptului mediului este?

a. protecția, conservarea și ameliorarea calității mediului
b. protecția și folosirea rațională a factorilor de mediu
c. folosirea rațională, conservarea, protecția și dezvoltarea factorilor de mediu
9
28. Metoda de reglementare a dreptului mediului este?
a. plasarea subiecților pe poziție de egalitate juridică în procesul de exploatare a factorilor
de mediu
b. metoda autoritarismului în reglementare
c. metoda voinței părților

29. Ecologia este știința ce studiază?

a. mediul natural în interacțiune cu cel artificial
b. interacțiunea organismelor vii cu mediul lor de existență
c. legitățile de funcționare a ecosferei

30. Pentru prima dată, termenul de „ecologie” a fost utilizat de către?

a. Henry David Thoureau în lucrarea Walden
b. Ernest Haekel în lucrarea “Morfologia organismelor” în 1866
c. Ralph Waldo Emerson

31. Termenul „ecologie” provine de la grecescul oykos care înseamnă

a. piață
b. școală
c. adăpost

32. Sintagma „Dreptul protecției naturii” reflectă?

a. parțial domeniul reglementat de ramura „Dreptul mediului”
b. în întregime domeniul reglementat de ramura „Dreptul mediului”
c. nu reflectă domeniul reglementat de ramura „Dreptul mediului”

33. Ecologia este o știință ce se referă la?

a. un domeniu mai îngust de relații în comparație cu ramura „Dreptul mediului”
b. un domeniu mai larg de relații în comparație cu ramura „Dreptul mediului”
c. nu are tangențe cu ramura „Dreptul mediului”

34. Lista instituțiilor dreptului mediului poartă un caracter?

a. exhaustiv
b. neexhaustiv
c. limitat

35. Argumentele în favoarea autonomiei dreptului mediului sunt, c. m.?

a. dispune de obiect de studiu propriu
b. dispune de metodă de reglementare, instituții proprii și specifice
c. urmărește apărarea unor interese publice

36. Dreptul mediului este o ramură a sistemului de drept care cuprinde norme juridice ce
reglementează?
a. raporturile patrimoniale și personal nepatrimoniale
b. relațiile dintre persoane în legătură cu folosirea, protecția, conservarea și dezvoltarea
componentelor mediului
c. relațiile legate de folosirea și protecția mediului

37. Dreptul mediului este o ramură a dreptului?

a. privat
b. public
10
 c. constituțional

38. Normele dreptului mediului au un caracter?

a. imperativ
b. permisiv
c. prohibitiv

39. Poziția părților în raporturile de dreptul mediului este de?

a. egalitate
b. subordonare
c. reciprocitate

40. Raporturile de dreptul mediului se deosebesc de raporturile de drept privat prin următoarele,
c. m.?
a. părțile pot negocia cuantumul prejudiciului
b. cel păgubit nu poate renunța la despăgubire
c. negocierea cuantumului prejudiciului este inadmisibilă

41. Obiectivul principal al dreptului mediului reprezintă?

a. un obiectiv de interes public
b. un obiectiv de interes privat
c. asigurarea unui trai decent din punct de vedere economic

42. În scopul asigurării unei protecții juridice adecvate raporturilor de dreptul mediu, se impune
intervenția autorităților publice?
a. din oficiu
b. la sesizarea persoanelor interesate
c. doar în caz de necesitate

43. Ramura dreptului mediului se divide în?

a. partea generală și partea specială
b. partea principală și partea complementară
c. nu se divizează

44. Principiile fundamentale ale dreptului mediului se divizează în?

a. principii generale și principii directoare
b. principii pe plan intern și internațional
c. nu se divid

45. Principiul priorității scopurilor de protecție a mediului în cadrul activităților economice se

referă la?
a. conformarea oricăror activități la necesitățile de protecție a mediului chiar cu renunțarea
la unele din ele
b. dotarea unităților de producție cu dispozitive și utilaje care să reducă cantitatea și
concentrația poluanților emiși
c. supravegherea strictă a oricăror activități economice cu impact negativ asupra mediului

46. Principiul responsabilizării pentru daunele aduse mediului independent de forma vinovăției
sau grad de imprudență are în vedere?
a. tragerea la răspundere a persoanelor ce se fac vinovate de dauna adusă mediului sau
prejudiciul ecologic cauzat particularilor
b. responsabilizarea pentru daunele aduse mediului din neglijență
11
 c. principiul răspunderii obiective pentru daune de mediu

47. Principiul consultărilor publice și coordonării activităților cu impact asupra mediului în faza
de proiectare presupune?
a. obligația de a informa și solicita acordul populației ce locuiește în zona în care urmează
a se desfășura activități cu impact negativ asupra mediului
b. autorizarea proiectelor de construcții și obiective industriale cu impact asupra mediului
c. expertizarea ecologică a documentației de proiect

48. Principiul folosirii cu plată a resurselor naturale instituie regula ce determină?

a. suplinirea Fondului Ecologic Național
b. caracterul oneros al utilizării factorilor de mediu
c. dezvoltarea economică a statului din contul resurselor naturale regenerabile

49. Principiul racordării legislației naționale de mediu cu prevederile tratatelor și acordurilor

internaționale are în vedere?
a. subordonarea cerințelor impuse de statele lumii în desfășurarea activităților cu impact
asupra mediului la nivel global
b. solicitarea acordului altor state în autorizarea activităților industriale pe teritoriul
Republicii Moldova
c. transpunerea prevederilor tratatelor interstatale și internaționale în conținutul legislației
naționale în scopul realizării obiectivelor asumate prin acestea

50. Principiul racordării legislației naționale de mediu cu prevederile tratatelor și acordurilor

internaționale reiese din principiile consacrate la nivel internațional, c. m.?
a. principiul cooperării internaționale în soluționarea problemelor conservării mediului
b. principiul protejării patrimoniului comun
c. principiul poluatorul plătește

51. Principiul suveranității statului în valorificarea resurselor naturale de pe teritoriul național se

referă la?
a. fiecare stat are dreptul de a decide asupra modului de folosire a resurselor naturale din
teritoriul său
b. fiecare sta poate desfășura orice activitate cu impact asupra mediului fără a ține cont de
efectele negative asupra patrimoniului comun al omenirii
c. fiecare stat este în drept să-și elaboreze cadrul normativ fără a ține cont de prevederile
tratatelor internaționale la care este parte

52. Principiul notificării și consultării între state are în vedere, c. m. ?

a. informarea reciprocă despre pericolul la adresa mediului generat de activitățile
economice din interiorul statului
b. obligația între state de a asigura un schimb permanent de informații în ceea ce privește
starea de mediu
c. informarea statului vecin și comunitatea mondială despre accidente sau calamități
naturale produse

53. Sarcina dreptului mediului ca știință este?

a. crearea bazei științifico-ideologice pentru cadrul de reglementare în domeniul vizat
b. adaptarea științei dreptului mediului la necesitățile altor ramuri de drept înrudite
c. împrumutul și utilizarea rezultatelor cercetărilor științifice din alte domenii

54. Sarcina dreptului mediului ca disciplină didactică este, c. m.?

12
 a. asigurarea instruirii cadrelor calificate în domeniul jurisprudenței de mediu
b. dezvoltarea disciplinei didactice de drept al mediului prin împrumutul de norme de la
alte ramuri ale dreptului
c. instruirea specialiștilor pentru organele specializate în domeniu protecției mediului

55. Unele din funcțiile principale ale dreptului mediului sunt, c. m.?
a. valorificarea componentelor de mediu în scopul dezvoltării economice și tehnologice a
statului
b. organizarea și instituționalizarea acțiunii sociale în favoarea protecției și ameliorării
mediului
c. promovarea obiectivelor dezvoltării durabile

13
 CAPITOLUL II.
Raportul juridic de drept al mediului

1. Raportul juridic de drept al mediului se caracterizează prin următoarele, c. m.?

a. raporturile de dreptul mediului se constituie doar între persoane
b. i-au naștere în procesul de protecție a mediului
c. se constituie în legătură cu folosirea rațională, conservare, dezvoltarea și conservarea
componentelor de mediu

2. Relațiile legate de folosirea componentelor de mediu au tangență cu raporturile civile,

deoarece?
a. au aceeași metodă de reglementare
b. sunt reglementate de norme comune privitoare la regimul proprietății asupra
componentelor de mediu
c. apără aceleași categorii de interese

3. Deși normele dreptului civil au aplicabilitate în materie de folosire și exercitare a dreptului de

proprietate asupra componentelor de mediu, folosirea rațională a acestora cade sub incidența?
a. dreptului constituțional
b. dreptului civil
c. dreptului mediului

4. Este greșită concepția potrivit căreia raporturile de dreptul mediului apar între, c. m.?
a. om și natură
b. persoane în legătură cu folosirea rațională, conservare, dezvoltarea și protecția
componentelor de mediu
c. stat și mediu natural

5. Raportul juridic de drept al mediului se constituie în legătură cu folosirea, conservare,

dezvoltarea și protecția?
a. componentelor biotice și abiotice ale mediului
b. componentelor de floră și faună
c. componentele biotice, abiotice și antropice

6. După trăsăturile sale specifice, raportului juridic de drept al mediului este un raport?
a. social, volitiv, valoric, susținut de forța coercitivă a statului
b. social, economic, politic, valoric
c. cultural, estetic, economic, volitiv, valoric

7. Sarcina principală a normelor ce reglementează raportul de dreptul mediului urmărește să

impună obligația perpetuă?
a. de a supraveghea modul de exploatare a componentelor de mediu
b. de a nu polua sau de a proteja mediul
c. de a garanta exercitarea dreptului la repararea prejudiciului ecologic suferit

8. Raporturilor de dreptul mediului le este caracteristic faptul că de cele mai multe ori parte la
raport este?
a. Statul
b. organizațiile neguvernamentale
c. persoanele juridice cu scop lucrativ

14
9. Caracterul complex al raportului juridic de dreptul mediului presupune că?
a. diversitatea activităților cu impact asupra mediului implică o reglementare vastă prin
intermediul unui volum impunător de norme
b. scopul major de protecție a mediului poate fi realizat și prin mijloace de drept
administrativ, contravențional, penal, civil sau alte ramuri ale dreptului
c. desfășurarea activităților de prevenire și documentare a încălcărilor la adresa mediului
presupun cheltuieli excesive și disproporționale în raport cu valoarea interesului apărat

10. Calitatea de subiect al raporturilor juridice de drept al mediului sunt persoanele?

a. doar cetățeni ai Republicii Moldova
b. atât cetățenii Republicii Moldova, cât și persoanele ce nu dețin cetățenia Republicii
Moldova
c. persoanele și reprezentanții regnului animal

11. Subiecți ai raportului juridic de dreptul mediului pot fi, c. m.?

a. persoanele juridice de drept public și persoanele juridice de drept privat
b. doar persoanele juridice de drept public
c. populația

12. În funcție de conținutul drepturilor și obligațiilor, subiectele raportului juridic de drept al

mediului pot fi, c. m.?
a. funcționarii publici
b. beneficiarii de folosință a componentelor de mediu
c. organizațiile de control obștesc

13. Autoritatea centrală pentru resursele naturale și mediu în calitatea sa de subiect al

raporturilor juridice de dreptul mediului este?
a. MADRM
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Guvernul

14. Autoritatea specializată în exercitarea funcției de control de stat asupra respectării legislației
de mediu este?
a. MADRM
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Agenția „Moldsilva”

15. Obiecte ale raportului juridic de dreptul mediului pot fi, c. m.?
a. acțiunile și inacțiunile subiectelor stabilite de norme
b. lucrurile
c. taxele percepute pentru utilizarea componentelor de mediu

15
 CAPITOLUL III
Izvoarele dreptului mediului

1. Izvoarele dreptului mediului se clasifică în, c. m.?

a. izvoare materiale și izvoare formale
b. izvoare directe și indirecte
c. izvoarele ce țin de regimul de protecție a naturii și izvoarele ce se referă la regimul de
folosire a resurselor naturale

2. Este considerată inacceptabilă sistematizarea izvoarelor dreptului mediului, c. m.?

a. în izvoarele ce țin de regimul de protecție a naturii și izvoarele ce se referă la regimul de
folosire a resurselor naturale
b. în funcție de criteriul forței juridice a actului normativ
c. în funcție de domeniul de reglementare a modului de protecție și folosire a resurselor
naturale pe categorii

3. Sunt izvoare formale ale dreptului mediului, c. m.?

a. Constituția, Legea nr. 1515/1993, Codul silvic, Codul funciar, Codul subsolului
b. Codul educației, Codul familiei, Codul fiscal, Codul cu privire la știință și inovare
c. Codul contravențional, Codul penal, Codul civil

4. Constituie izvoare formale ale dreptului mediului și?

a. rapoartele Curții de Conturi despre modul de utilizare a surselor bugetare pentru
desfășurarea activităților de ameliorare a calității mediului
b. actele emise de inspectoratul fiscal de stat cu privire la impozitarea agenților economici
care desfășoară activități cu impact asupra mediului
c. deciziile autorității centrale de specialitate a administrației publice

5. Ca orice categorie a legislației, legislația de mediu se manifestă producând efecte sub trei
aspecte?
a. acționează o anumită perioadă de timp, asupra tuturor teritoriilor, asupra unor anumite
categorii de subiecți
b. acționează o anumită perioadă de timp, asupra unui teritoriu, asupra unor anumite
categorii de subiecți
c. acționează o anumită perioadă de timp, asupra unui teritoriu, asupra tuturor categoriilor
de subiecți

6. Începutul acțiunii legislației de mediu este marcat, de regulă, de, c. m.?

a. momentul adoptării
b. data intrării în vigoare
c. data punerii în aplicare

7. Legea de mediu poate fi aplicată din momentul, c. m.?

a. publicării ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
b. survenirea datei stabilite expres în conținutul legii
c. din momentul adoptării

8. Principiile ce guvernează aplicabilitatea legislației de mediu sunt, c. m.?

a. principiul neretroactivității legislației de mediu
b. principiul aplicării imediate a legislației de mediu
c. principiul ultraactivității legislației de mediu
16
9. În funcție de durata de acțiune a legislației de mediu, distingem câteva categorii de legi, c. m.?
a. legi permanente și legi temporare
b. legi generale și legi speciale
c. legi abrogative, tranzitorii și provizorii

10. Legile de aplicabilitate temporară se caracterizează prin faptul că?

a. devin aplicabile doar la necesitate, odată cu apariția necesității și împrejurărilor în care
se cere aplicare dispozițiilor ei
b. suspendă prevederile legislației noi pentru o perioadă de timp
c. are aplicabilitate doar într-o perioadă stabilită de timp

11. Legile abrogative sunt acele legi care?

a. își încetează efectul prin abrogare
b. sunt abrogate odată cu intrarea în vigoarea unei noi legi
c. au acțiune de o singură dată implicând abrogarea unui articol, legi sau capitol din lege

12. Legile tranzitorii sunt acelea care conțin reglementări ce asigură?

a. reglementarea unor relații tranzitorii între normele vechi și cele noi
b. suspendă prevederile legislației noi pentru o perioadă de timp
c. au aplicabilitate în perioada de tranziție a unui stat

13. Legile provizorii sunt acele legi care?

a. sunt de aplicabilitate temporară până la intrarea în vigoare a unei legi noi
b. au aplicabilitate pe o perioadă strict determinată (ex: suspendă acțiunea unor norme pe o
anumită perioadă de timp)
c. sunt abrogate în mod automat odată cu intrarea în vigoare a unei legi noi

14. Încetarea efectelor legilor în materie de mediu are loc în cazurile, c. m.?
a. adoptării unei legi speciale
b. împlinirea termenului pentru care a fost adoptată
c. dispariției obiectului reglementării

15. Noțiunea de spațiu în sens juridic cuprinde acea totalitate de, c. m.?
a. semne ce stabilesc linia imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale unui
teritoriu
b. puncte, astronomic constituite în teritoriul suveran
c. spațiu în care legea de mediu se bucură de aplicabilitate identică

16. În materia aplicabilității legislației de mediu în spațiu, normele dreptului mediului?

a. nu-și extind influența asupra teritoriului ambasadelor Republicii Moldova în alte țări
b. își extind influența asupra teritoriului ambasadelor Republicii Moldova în alte țări
c. își extind influența asupra teritoriului ambasadelor Republicii Moldova în alte țări doar
în cazul infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave

17. Normele dreptului mediului a altor țări se extind asupra teritoriilor ambasadelor acestora pe
teritoriul Republicii Moldova?
a. da
b. nu
c. doar în cazurile prevăzute de tratatele internaționale

17
18. Actele normative de drept al mediului în materie de acțiune asupra persoanei se bucură de
aplicabilitate?
a. generală
b. specială
c. diferențiată asupra persoanei fizice față de persoana juridică

19. Legislația de mediu are aplicabilitate asupra persoanelor, c. m.?

a. cetățeni ai Republicii Moldova și cetățeni străinei
b. persoane fără cetățenie
c. persoane fizice cu capacitate deplină de exercițiu

20. Primele modificări ale legislației de mediu operate imediat după proclamarea independenței
Republicii Moldova a avut loc prin adoptarea?
a. Codului funciar
b. Codului apelor
c. Codului silvic

21. După proclamarea independenței Republicii Moldova, au apărut legi de mediu noi care nu
au existat în perioada sovietică, cum ar fi, c. m.?
a. Legea cu privire la protecția mediului înconjurător
b. Legea privind plata pentru poluarea mediului
c. Legea cu privire la expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului

22. Prin perfecționarea actelor normative departamentale de după anul 1991 s-a pus sarcina
aducerii acestora în corespundere cu, c. m.?
a. principiile generale de drept
b. tratatele și convențiile internaționale
c. prevederile legislației dreptului privat

23. Una din problemele ce caracterizează legislația de mediu constă în?

a. neracordarea legislației de mediu la cerințele impuse prin tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte
b. întocmirea textelor legislației de mediu nu este coordonată terminologic cu textul altor
categorii de legi
c. la elaborarea normelor nu se ține cont de interesul economic al statului în exploatarea
resurselor naturale

24. Unele neajunsuri ale legislației de mediu se referă la lipsa reglementărilor ce ar asigura
procedura, c. m.?
a. obținerii autorizațiilor de mediu
b. exercitării drepturilor și obligațiilor stabilite de lege
c. exercitării dreptului la înlăturarea consecințelor acestora

25. Drept soluție a problematicii legate de sistematizarea legislației de mediu și asigurării

coerenței între norme, actualmente se propune adoptarea?
a. unei Legi-cadru cu privire la protecția mediului
b. unui Cod al legislației de mediu
c. unei instrucțiuni cu privire la sistematizarea și stabilirea consecutivității în aplicarea
legislației de mediu

18
 CAPITOLUL IV.
Răspunderea contravențională, penală și internațională în dreptul mediului

1. Echilibrul ecologic reprezintă?

a. o diversitate a componentelor de mediu ce interacționează în cadrul aceluiași ecosistem
natural
b. o rezervă impunătoare și neepuizabilă de resurse naturale destinate folosirii pe larg în
dezvoltarea sectorului economic a oricărui stat
c. o stare de balanță între componentele mediului și procesele ce contribuie la existența
îndelungată a sistemelor naturale și artificiale

2. Sintagma „dezechilibrul ecologic” în materie de mediu este sinonimă cu cea a?

a. daunei de mediu
b. catastrofă naturală
c. stare de poluare

3. Noțiunea de poluare este specifică și frecvent utilizată de, c. m.?

a. știința ecologiei
b. dreptul mediului
c. dreptul ecologic

4. În sens juridic, poluarea este percepută ca o. c. m.?

a. activitate de destabilizare a echilibrului ecologic
b. activitate de ce presupune folosirea excesivă a componentelor de mediu
c. activitate ce se manifestă prin dăunarea mediului

5. Pentru prima dată, noțiunea de poluare a fost formulată în conținutul?

a. Convenției pentru Apărarea Drepturilor
b. Convenției de la Viena din 1963 cu privire la răspunderea pentru daune nucleare
c. Regulilor de la Montreal din 1982

6. Din punct de vedere etimologic, poluarea înseamnă, c. m.?

a. a murdări
b. a profana
c. a distruge

7. Constatarea faptului poluării este determinată de prezența?

a. prejudiciului
b. poluantului
c. pericolului de poluare

8. În funcție de natura lor deosebim poluanți?

a. primari și secundari
b. substanță și sursă de poluare
c. fizici și chimici

9. În funcție de originea poluanților, deosebim?

a. poluanți chimici și biologici
b. poluanți de proveniență umană și poluanți de proveniență naturală
d. poluanți ca substanță și ca sursă de poluare

19
10. În funcție de modul de formare, poluanții se împart în?
a. poluanți primari și poluanți secundari
b. poluanți ca sursă și ca substanță
c. poluanți de proveniență umană și poluanți de proveniență naturală

11. În funcție de natura influenței, poluanții sunt?

a. fizici, chimici și biologici
b. poluanți ca substanță și ca sursă de poluare
c. poluanți primari și poluanți secundari

12. Poluarea poate fi definită ca orice schimbare în mediu care generează sau poate genera în
viitor, c. m.?
a. ruperea echilibrului ecologic
b. cauzarea de daune componentelor mediului
c. lezarea intereselor economice ale statului

13. Termenul „daună de mediu”?

a. nu are nimic în comun cu termenul de poluare
b. încorporează noțiunea de poluare
c. este încorporat în termenul de poluare

14. Răspunderea contravențională și răspunderea penală pentru daune de mediu poate fi

examinată într-un singur compartiment, deoarece?
a. ambele reprezintă fapte penale
b. ambele au același grad prejudiciabil
c. ambele recurg la normele aceluiași act legislativ în materie procesual

15. Diferența între contravenție și infracțiune, inclusiv cea de mediu, se rezumă la?
a. calitatea persoanei făptuitorului
b. statutul victimei
c. gradul prejudiciabil (de pericol) al faptei

16. Specificul angajării răspunderii penale în domeniul protecției mediului este determinat de?
a. problematica desemnării responsabilului pentru repararea prejudiciului ecologic
b. natura obiectului ocrotit de lege
c. impactul asupra persoanei și bunurilor sale

17. Implicarea legii penale în protejarea mediului vine în sprijinul realizării funcției?
a. preventive
b. reparatorii
c. compensatorii

18. Obiectul infracțiunii contra mediului îl constituie, c. m.?

a. mediul natural sau artificial
b. relațiile sociale, economice și culturale
c. sănătatea, viața și bunurile persoanei

19. Obiectul juridic general al infracțiunii contra mediului îl constituie?

a. relațiile sociale ce se constituie în legătură cu protejarea mediului
b. relațiile sociale ce se constituie în legătură cu protejarea vieții, sănătății și bunurilor
persoanei

20
 c. relațiile sociale ce privesc protejarea intereselor societății în dezvoltarea valorilor
general umane

20. Obiectul secundar al infracțiunii contra mediului îl constituie?

a. relațiile sociale ce se constituie în legătură cu protejarea mediului
b. relațiile sociale ce se constituie în legătură cu protejarea vieții, sănătății și bunurilor
persoanei
c. relațiile sociale ce privesc protejarea intereselor societății în dezvoltarea valorilor
general-umane

21. Obiectul material la care se atentează pe cale directă prin săvârșirea infracțiunilor contra
mediului îl reprezintă?
a. componentele mediului
b. bunurile persoanei
c. viața și sănătatea persoanei

22. Obiectul generic al infracțiunilor de mediu se referă la?

a. grupul de infracțiuni ce atentează la factorii de mediu
b. categoria de resurse naturale din care face parte componenta afectată (resurse acvatice,
forestiere, funciare, regn animal etc.)
c. totalitatea infracțiunilor ce atentează direct la factorii de mediu

23. Subiect al infracțiunii contra mediului poate fi, c. m.?

a. persoanele fizice
b. persoanele juridice
c. persoanele fără discernământ

24. Latura obiectivă a infracțiunilor contra mediului se caracterizează prin?

a. acțiuni îndreptate direct asupra persoanei și bunurilor sale
b. acțiuni îndreptate împotriva factorilor de mediu
c. acțiuni sau inacțiuni îndreptate direct asupra componentelor mediului

25. Faptele penale și contravenționale contra mediului sunt considerate doar în prezența?
a. intenției
b. imprudenței
c. tuturor formelor vinovăției

26. Potrivit legislației penale a Republicii Moldova, marea majoritate a infracțiunile contra
mediului au componență?
a. formală
b. materială
c. formal-redusă

27. Categoria de componență atribuită actualmente de legiuitor infracțiunilor contra mediului, în

realizarea scopului de protecție a mediului constituie un?
a. progres
b. regres
c. stagnare

28. Potrivit legităților naturii, adesea, rezultatul actului de poluare este sesizat?
a. odată cu realizarea acțiunilor prejudiciabile
b. imediat după realizarea acțiunilor
21
 c. într-un interval mare de timp de la săvârșirea faptei

29. Într-u soluționarea problemei de aplicabilitate a răspunderii penale pentru fapte contra
mediului, actualmente se cere?
a. consacrarea caracterului formal infracțiunilor de mediu
b. considerarea caracterului material al infracțiunilor contra mediului
c. consacrarea caracterului formal-redus infracțiunilor contra mediului

30. Schimbarea concepției actuale asupra componenței infracțiunilor contra mediului trebuie să
aibă ca punct de reper (indiciu)?
a. cauzarea de daune
b. cauzarea de daune considerabile
c. creare pericolului cauzării de daune

31. Răspunderea internațională pentru fapte contra mediului poate fi angajată sub forma
răspunderii, c. m.?
a. sociale
b. materiale
c. politice

32. Deosebirea între crima internațională și delictul internațional constă în?

a. mărimea prejudiciului suferit
b. caracterul pericolului social creat prin faptă
c. mărimea suprafeței afectate prin actul de poluare

33. Deosebire între prejudiciul adus patrimoniului comun și cel adus statelor constă în faptul că
primul?
a. este adus teritoriului cu regim internațional nesupus suveranității statelor (mări, oceane,
spațiu atmosferic)
b. este adus resurselor naturale în limitele teritoriului de jurisdicție a statului
c. este adus resurselor spațiului cosmic

34. Răspunderea internațională obiectivă a statelor privește, c. m.?

a. obligația fiecărui stat de a repara prejudiciul în limita vinovăție
b. obligația statelor de a repara daunele cauzate fără culpă în legătură cu realizarea unei
activități legale
c. dreptul statului prejudiciat de a cere în temeiul convențiilor încheiate repararea acestor
daune.

35. Actele internaționale în materie de răspundere materială obiectivă pentru daune de mediu se
referă la cazurile, c. m.?
a. în care un obiect spațial cauzează daune pe suprafața pământului sau a unei aeronave
b. daune nucleare
c. daune aduse prin transportarea ilicită a deșeurilor toxice

36. Normele răspunderii civile internaționale pentru daune nucleare se conțin în textul?
a. Convenției de la Aarhus 1998
b. Regulilor de la Montreal din 1982
c. Convenției de la Viena din 1963

37. Răspunderea obiectivă pentru daune de mediu constă în faptul că vinovăția?

a. este prezumată
22
 b. este exclusă
c. este decisivă în aplicarea normelor răspunderii pentru daune de mediu

38. În cazul în care efectele distructive sunt generate prin acțiunile a mai multor state, acestea
răspund?
a. solidar
b. personal
c. în limita prejudiciului cauzat

39. Exonerarea statului de răspundere pentru daune nucleare poate avea loc în cazul în care, c.
m.?
a. dauna se datorează neglijenței grave din partea persoanei care a suferit-o
b. persoana a acționat sau a omis să acționeze cu intenția de a cauza o daună
c. a întreprins toate măsurile necesare evitării prejudiciului

40. O cauză esențială ce exonerează de răspundere pentru daune nucleare la nivel internațional
este?
a. exploratorul nu dispune de surse financiare pentru a construi dispozitive necesare
preîntâmpinării și limitării unei catastrofe nucleare
b. catastrofa nucleară s-a produs din cauza unor calamități naturale imprevizibile
c. dauna nucleară a fost cauzată de un accident nuclear rezultat direct din acte de conflict
armat, ostilități sau război civil

23
 CAPITOLUL V.
Răspunderea patrimonială în dreptul mediului

1. Pentru prima dată, sesizarea necesității de a adopta norme care să impună anumite limite în
folosirea resurselor naturale a fost condiționată de?
a. încălzirea globală
b. accidentele ecologice în urma cărora au avut de suferit oamenii
c. ritmul accelerat al dezvoltării industriale

2. Potrivit evaluărilor actuale, omenirea dispune de norme ce ar asigura apărarea împotriva a tot
ce numim „folosință irațională a mediului”?
a. pe deplin și efectiv
b. normele existente sunt insuficiente pentru a asigura folosința pe deplin rațională a
factorilor de mediu
c. nu există în general norme ce ar contribui la asigurarea folosinței raționale a factorilor
de mediu

3. Fascicolul de legi existente în materie de mediu impune a se ține cont de?

a. factorii sociali, deopotrivă cu cei naturali
b. factorii ce stau la baza dezvoltarea economiei naționale
c. zona climatică în care este localizat teritoriul Republicii Moldova

4. Factorii naturali au o existență?

a. temporară
b. determinată de existența omului
c. obiectivă ce nu depinde de voința umană

5. Consecința utilizării unor procedee noi în reglementarea juridică a protejării mediului constă
în?
a. identificarea unor mecanisme standard care să facă posibilă menținerea calității
mediului
b. modificarea aspectului tradițional a unor instituții de drept
c. supravegherea eficientă a utilizării resurselor naturale

6. În cadrul răspunderii pentru daune de mediu sunt aplicabile norme ale răspunderii?
a. contravenționale, penale, civile
b. contravenționale, disciplinare, administrative
c. penale, administrative, civile

7. Răspunderea juridică în raporturile de dreptul mediului constituie?

a. parte componentă a răspunderii penale și civile
b. un compartiment al răspunderii juridice în general
c. o combinație de norme juridice împrumutate de la diferite forme de răspundere

8. Perspectiva răspunderii de mediu vizează consacrarea caracterului obiectiv al?

a. răspunderii civile
b. răspunderii penale și contravenționale
c. răspunderii disciplinare

9. Un rol deosebit în cadrul răspunderii de mediu îl are?

a. răspunderea delictuală
24
 b. răspunderea subiectivă
c. răspunderea reparatorie

10. Răspunderea reparatorie este o instituție a răspunderii, c. m.?

a. administrative
b. civile
c. de mediu

11. Răspunderea civilă clasică (ordinară, pură) poate încorpora norme ale răspunderii de mediu?
a. da
b. nu
c. doar în anumite situații

12. În cadrul examinării unei acțiuni în repararea daunei asupra mediului se vor aplica norme
ale, c. m.?
a. drept civil și procesual civil
b. drept al mediului
c. drept penal

13. În cadrul examinării unei acțiuni în repararea daunei de mediu se vor aplica fără nici o limită
toate regulile dreptului civil, c. m.?
a. da
b. nu
c. doar în anumite circumstanțe

14. În cadrul procesului civil, pe marginea unei cauze de drept comun, acțiunea în justiție poate
fi depusă de către?
a. persoana căreia i s-a cauzat un prejudiciu
b. orice persoană care a constatat existența unui prejudiciu
c. oricare reprezentat al autorităților publice

15. În cazul daunei aduse exclusiv mediului, procedura de examinare a acțiunii privitoare la
despăgubire poate fi inițiată de?
a. orice persoană care a constatat existența unui prejudiciu
b. autoritatea publică competentă
c. oricare ONG ce are ca gen de activitate protecția și ameliorarea calității mediului

16. Odată cu cauzarea unei daune asupra bunurilor de mediu ce aparțin colectivității, persoana
poate înainta acțiune în justiție invocând temeiul?
a. prejudiciului ecologic suferit
b. pericolul iminent de daune
c. prejudiciul ecologic viitor ce include: prejudiciul de salvare, prejudiciul de dezvoltare,
pierderea unei șanse de a obține un avantaj, prejudiciu de agrement

17. Prejudiciul ecologic suportat de persoană (prejudiciul ecologic individual) ca urmare a

daunei aduse mediului (dauna colectivă) mai este numit în literatura de specialitate?
a. prejudiciu de afectațiune
b. prejudiciu de dezvoltare
c. prejudiciu prin ricoșeu

25
18. Dreptul la repararea prejudiciului ce constituie o consecință a daunei asupra mediului sau a
ameninţării iminente cu un astfel de prejudiciu își găsește temeiul în conținutul normelor ce
garantează dreptul la acțiune pentru, c. m.?
a. repararea prejudiciului (art. 14, 1398 Cod civil)
b. tulburările de vecinătate (art. 376 alin. 2, 377, 378 Cod civil)
c. apărarea dreptului de proprietate (art. 375 Cod civil)

19.  Dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit ca urmare a poluării sau a altor acţiuni de
afectare a mediului, precum şi pentru prejudiciul adus sănătăţii oamenilor este prevăzut la?
a. art. 37 din Constituția Republicii Moldova
b. art. 30 lit. h) a Legii nr. 1515/1993
c. art. 1398 din Codul civil

20. Negocierea cuantumului prejudiciului cauzat prin fapte contra mediului este admisă în
cazul?
a. prejudiciului ecologic adus persoanei și bunurilor sale în limita prevederilor specifice
legislației civile
b. daunei asupra mediului în limita prevederilor legislației de mediu
c. cauzării daunei de mediu patrimoniului comun

21. Declanșarea acțiunii în justiție pentru repararea daunelor aduse mediului, constituie?
a. un drept al autorităților publice competente
b. o obligație a autorităților
c. o obligație a autorităților atunci când dauna este considerabilă

22. În cazul examinării unei cauze cu privire la repararea daunei aduse mediului problema
vinovăției este pusă în dezbate?
a. da
b. nu
c. doar în cazul daunelor considerabile

23. Trăsăturile specifice ale răspunderii de mediu sunt, c. m.?

a. răspunderea de mediu este exclusiv patrimonială
b. se aplică doar pentru fapte de poluare
c. se aplică cu luarea în considerare a vinovăției

24. Răspunderea de mediu se aplică pentru, c. m.?

a. degradările aduse factorilor de mediu
b. încălcarea prevederilor legislației de mediu
c. schimbările în mediu cu consecințe dăunătoare

25. Importanța consacrării juridice a principiilor răspunderii de mediu are un rol dublu, c. m.?
a. declarativ
b. interpretativ
c. aplicativ

26. Principiile ce guvernează instituția răspunderii patrimoniale de mediu sunt consacrate de

legislația, c. m.?
a. cu privire la protecția mediului
b. civilă
c. penală

26
27. Principiul reparării integrale a prejudiciului ca principiu a răspunderii de mediu se referă la?
a. obligația responsabilului de a repara prejudiciul în mod integral cu includerea în
cuantumul să a tuturor intereselor, beneficiilor și valorii patrimoniale de care a fost lipsită
victima
b. impunerea făptuitorului la restabilirea situației anterioare pe care a avut-o victima până
la survenirea prejudiciului
c. restabilirea factorilor de mediu afectați prin fapta ilicită

28. Principiul reparării în natură a prejudiciului ecologic impune obligația de a?

a. repune victima în situația anterioară survenirii prejudiciului (art. 607 Cod civil)
b. reface funcționalitatea componentelor afectate
c. înlocuirea factorului de mediu afectat

29. Principiul „poluatorul plătește” instituie obligația fiecăruia?

a. de a suporta cheltuielile pentru refacerea factorilor de mediu afectație prin folosirea lor
irațională, poluare, desfășurarea de activități economice cu impact asupra mediului prin
intermediul perceperii taxelor și aplicării amenzilor pentru încălcarea legislației de mediu
b. de a plăti taxele de poluare în termenul și cuantumul prestabilit
c. de a constitui fonduri de indemnizare din cotizațiile impuse poluatorilor

30. Consacrarea legislativă a principiului „poluatorul plătește” ar conduce la?

a. consolidarea reglementărilor în vederea internalizării costurilor de depoluare în
cuantumul taxelor percepute pentru folosirea resurselor naturale
b. stabilirea mecanismului de constituire a fondurilor din cotizațiile impuse poluatorilor
c. antrenarea unui mecanism de răspundere pentru prejudiciul ecologic care să acopere
toate efectele negative ale poluării nu numai cât priveşte bunurile şi persoanele, ci şi mediul
însuşi, precum şi pentru luarea măsurilor de prevenire a acestuia

31. Atunci când repararea în natură a daunei de mediu nu mai este posibilă, se admite?
a. compensarea daunei prin echivalent bănesc
b. posibilitatea negocierii părților în vederea recalculării sumei prejudiciului
c. încetarea acțiunii în justiție

32. Repararea prejudiciului și compensarea prejudiciului sunt?

a. activității cu caracter reparator identice
b. compensarea este un mijloc prin care se poate realiza repararea integrală a prejudiciului
ecologic
c. repararea este un mijloc prin care se poate compensa prejudiciul

33. Principiul răspunderii obiective în dreptul mediului se identifică în conținutul Legii nr.
1515/1993 și poate fi dedus din expresia?
a. ...care au admis chiar și inconștient dauna
b. ...care au săvârșit din imprudență o faptă prejudiciabilă contra mediului
c. ...care au cauzat un prejudiciu chiar din neglijență

34. În pofida regulilor de răspundere patrimonială de mediu instituite prin conținutul

principiului răspunderii obiective, persoana poate fi exonerată de răspundere doar în cazul?
a. demonstrării nevinovăția
b. demonstrării vinovăției altuia
c. lipsei discernământului

35. Unul din principiile răspunderii de mediu este?

27
 a. principiul priorității scopului de protecție a mediului în raport cu orice activitate
b. principiul „poluatorul plătește”
c. principiul prezumției de vinovăție

36. Principiul precauției este consacrat expres de legislația Republicii Moldova în conținutul?
a. Legii apelor nr. 272/2011, art. 6 lit. c)
b. Legii nr. 1515/1993, art. 3
c. Codului civil, art. 1

37. Principiul precauției are în vedere faptul că?

a. orice activitate economică cu impact negativ asupra mediului urmează a fi desfășurată
cu maximă precauție
b.  în cazul în care există riscuri de prejudiciere gravă sau ireversibilă a mediului, lipsa
certitudinii ştiinţifice totale nu poate fi folosită ca justificare a evitării luării de măsuri
c. lipsa unor reglementări ce ar stabili standarde și limite pentru desfășurarea activităților
de impact nu exonerează de la răspundere

38. Legislația de mediu a Republicii Moldova consacră principiul răspunderii solidare?

a. da
b. nu
c. poate fi dedus

39. Condițiile angajării răspunderii patrimoniale de mediu sunt?

a. prejudiciul, fapta, legătura de cauzalitate dinte faptă și prejudiciu, vinovăție
b. prejudiciul, fapta, legătura de cauzalitate dinte faptă și prejudiciu, vinovăție, capacitate
delictuală
c. prejudiciul, fapta, legătura de cauzalitate dinte faptă și prejudiciu

40. Pentru considerarea condițiilor necesare angajării răspunderii patrimoniale de mediu, acestea
trebuie să fie întrunite în mod?
a. consecutiv
b. cumulativ
c. sistematic

41. În materia răspunderii patrimonial de mediu, chestiunea vinovăției urmează a fi examinată

prin considerarea doar vinovăției?
a. făptuitorului
b. victimei
c. deținătorului sursei de poluare

42. În literatura de specialitate calitatea de subiect al răspunderii este examinată din optica
structurii?
a. ramurii dreptului din care face parte
b. raportului juridic
c. mecanismului responsabilizării

43. Victima poate avea calitate de subiect al răspunderii patrimoniale de mediu doar în cazul în
care aceasta este încadrată în categoria titularilor?
a. de drepturi
b. de obligații
c. responsabilitate

28
44. Potrivit majorității de opinii, victima poate avea doar calitate de subiect al?
a. răspunderii
b. acțiunii reparatorii
c. asigurării acțiunii în justiție

45. Calitatea de subiect pasiv al acțiunii în răspundere reparatorie îl poate avea doar?
a. mediul
b. persoana responsabilă de reparare
c. victima

46. Calitatea de subiect activ al acțiunii în justiție cu privire la repararea prejudiciului ecologic
individual o poate avea, c. m.?
a. persoanele fizice și persoanele juridice
b. autoritățile publice cu atribuții în domeniul protecției mediului
c. persoanele fără discernământ

47. În cazul în care decedează victima prejudiciului ecologic, calitatea de subiect activ al
acțiunii în răspundere reparatorie o va dobândi?
a. statul
b. autoritățile de mediu
c. moștenitorii victimei

48. În cuantumul prejudiciul ecologic ce urmează a fi reparat în cazul decesului victimei nu se

va include?
a. valoare bunurilor, inclusiv cele de mediu distruse prin actul de poluare
b. prejudiciul adus sănătății, precum și prejudiciul moral suferit de victima decedată
c. venitul nerealizat de victimă ca urmare a actului poluator

49. Calitatea de subiect activ al acțiunii în justiție cu privire la repararea daunei aduse exclusiv
mediului o poate avea?
a. persoanele fizice și persoanele juridice
b. autoritățile publice cu atribuții în domeniul protecției mediului
c. persoanele fără discernământ

50. Calitatea de făptuitor și persoană responsabilă de repararea prejudiciului ecologic sunt, c.

m.?
a. identice
b. diferite
c. de multe ori coincide

51. Calitatea de victimă a daunei asupra mediului o are?

a. persoana
b. factorii de mediu
c. statul

52. Calitatea de victimă a prejudiciului ecologic individual suferit prin ricoșeu o are?
a. persoana
b. mediul
c. statul

53. Mediul poate avea calitate de subiect activ al acțiunii în justiție?

a. da
29
 b. nu
c. doar în anumite împrejurări

54. Poluatorul și făptuitorul în raporturile de răspundere patrimonială desemnează unul și același

subiect?
a. da
b. nu
c. în toate cazurile

55. Poate polua mediul doar, c. m?

a. mediul
b. omul
c. tehnica

56. În sens juridic, poate avea calitate de poluator doar?

a. persoana
b. mediul
c. substanțele chimice

57. Sintagmele „dauna de mediu” și „mediul poluat” descrie una și aceiași stare a mediului?
a. da
b. nu
c. doar în anumite împrejurări

58. Daunele asupra mediului pot fi cauzate prin acte, c. m.?

a. nepoluatorii
b. de poluare
c. de gestiune a resurselor naturale

59. Argumentul în favoarea tezei că răspunderea patrimonială de mediu se aplică și pentru fapte
licite decurge din prevederile legii care menționează?
a. răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin activități licite nu exclude răspunderea
b. orice activitate ce presupune utilizarea factorilor de mediu constituie o activitate
poluatoare
c. oricine se face vinovat de creare riscul iminent de poluare

60. Se admite cauzarea de daune mediului prin, c. m.?

a. exercitarea unor drepturi (împrăştierea pe terenuri agricole a unor ape uzate şi a
nămolului, provenite de la unităţile industriale, art. 37 din Legea1515/1993 )
b. executarea unor obligații (decopertarea stratului de sol fertil în cazul scoaterii din circuit
a terenurilor agricole, art. 36 din Legea1515/1993)
c. realizarea folosinței asupra componentelor de mediu în scopul obținerii de venituri
(agenţii economici, deţinători de terenuri agricole, gospodări solul în vederea obţinerii de
produse alimentare şi de venituri, art. 35 din Legea1515/1993)

61. Este responsabil de a repara prejudiciul ecologic, precum și dauna asupra mediului, c. m.?
a. cel ce a cauzat prin fapta sa un prejudiciu
b. părinții pentru prejudiciul cauzat de minori
c. autoritățile vinovate de abținerea de la măsurilor de prevenire a prejudiciului

62. Răspunderea patrimonială de mediu pentru fapta altuia își are temei în conținutul legislației?
a. penale
30
 b. de mediu
c. civile

63. Răspunderea părinților pentru prejudiciul ecologic cauzat de minori este o răspundere?
a. subiectivă
b. pentru fapta altuia
c. obiectivă

64. În cazul în care responsabilul a reparat prejudiciul ecologic, făptuitorul va răspunde?

a. solidar
b. în ordine de regres
c. personal

65. Terțul responsabil răspunde pentru acțiunile făptuitorului – minor în vârstă de la 14-18?
a. în ordine de regres
b. în subsidiar
c. solidar

66. Raționamentul din care decurge răspunderea patrimonială pentru fapta altuia urmărește
scopul?
a. reparării cu orice preț a prejudiciului din contul persoanei ce dispune de patrimoniu
suficient executării obligației cei revine în acest sens
b. lărgirii sferei responsabilității persoanelor înstărite
c. responsabilizării tuturor indiferent de culpă

67. În cazul în care asigurătorul va repara prejudiciul ecologic sau dauna asupra mediului, acesta
va avea dreptul?
a. de regres asupra asiguratului
b. va răspunde în mod solidar cu asiguratul
c. nu are drept de regres împotriva asiguratului dacă cazul asigurat nu depășește limitele
despăgubirii

68. Subiect al răspunderii contravenționale și penale pentru daune de mediu pot fi, c. m.?
a. persoana juridică
b. persoana cu funcție de răspundere
c. persoana fără discernământ

69. Potrivit legislației naționale, dar și a majorității opiniilor, este inadmisibil ca persoana
juridică să poată invoca suportarea unui prejudiciu moral?
a. da
b. nu
c. nici nu poate fi pusă în discuție o asemenea ideologie

70. În viziunea autorilor care admit posibilitatea cauzării unui prejudiciu moral persoanei
juridice includ în categoria acestuia, c. m?
a. prejudiciul de folosință și prejudiciul de conservare
b. prejudiciul de agrement
c. prejudiciul de imagine

71. Prin prejudiciu de folosință se are în vedere?

a. prejudiciu ce constă în imposibilitate folosirii unor resurse naturale de către persoana
fizică în cadrul activității de extracție și producere
31
 b. imposibilitatea folosirii factorilor de mediu în desfășurarea activităților de turism și
agrement
c. privarea de posibilitatea folosirii fructelor naturii de care beneficiau unele asociaţii de
vânători şi pescari până la producerea prejudiciului

72. În materia răspunderii persoanei juridice se consideră fapta ei proprie?

a. fapta lucrului
b. fapta persoanei fizice
c. fapta organelor de conducere ce decurge din acte decizionale

73. Pentru aplicarea răspunderii față de persoana juridică trebuie să se țină cont de?
a. fapta persoanei fizice (angajat) în raport cu interesul urmărit prin săvârșirea acesteia
b. genul de activitate desfășurat de persoana juridică responsabilă de repararea
prejudiciului cauzat
c. forma de organizare a persoanei juridice

74. Cine va repara prejudiciul ecologic în cazul în care responsabilul (făptuitorul) a decedat?
a. statul
b. moștenitorii responsabilului
c. Biroul național al asiguratorilor

75. Cine va repara prejudiciul ecologic în cazul în care responsabilul persoană juridică s-a
reorganizat?
a. reprezentanții organului de conducere a fostei persoane juridice
b. persoana juridică reorganizată
c. statul

76. Din perspectiva reglementărilor viitoare, prejudiciul cauzat de o persoană juridică în cazul
desființării acesteia urmează a fi reparat de către?
a. stat
b. reprezentanții organului de conducere a fostei persoane juridice
c. moștenitorii persoanei juridice

77. Cine va repara prejudiciul ecologic în cazul în care responsabilul de reparare nu are
moștenitori?
a. concubina
b. copii adoptivi
c. statul

78. Va repara prejudiciul ecologic în cazul în care persoana responsabilă a decedat?

a. toți moștenitorii responsabilului în cote egale
b. doar moștenitorii care au acceptat moștenirea
c. soțul supraviețuitor

79. Prejudiciul ecologic poate fi reparat de moștenitorii responsabilului doar?

a. dacă acesta din urmă se face vinovat de cauzarea prejudiciului
b. dacă acesta dispune de capacitate deplină de exercițiu
c. în limita patrimoniului acceptat prin moștenire

80. În cazul în care responsabilul este succedat de mai mulți moștenitori, prejudiciul va fi
reparat de?
a. moștenitorul care a moștenit partea cea mai mare din patrimoniul succesoral
32
 b. moștenitorul care a acceptat ultimul moștenirea
c. fiecare proporțional cu cota succesorală primită

81. Legislația de mediu, dar deopotrivă și doctrina actuală de mediu face distincția între dauna
de mediu și prejudiciul ecologic?
a. da
b. nu
c. doar în anumite contexte

82. În accepțiunea unor autori autohtoni, dauna ecologică se alcătuiește din două elemente?
a. dauna de mediu și dauna civilă
b. dauna de mediu și prejudiciul ecologic
c. prejudiciul civil și prejudiciul ecologic

83. Potrivit doctrinei actuale în materie de mediu se identifică opinii inovatoare în vederea?
a. realizării distincției între daună și prejudiciu
b. susținerii ideii că termenii de daună și prejudiciu sunt sinonime
c. avansării ideii că dauna nu are nimic în comun cu prejudiciul

84. Prin prejudiciu înțelegem rezultatul atingerilor aduse drepturilor, c. m.?

a. patrimoniale
b. fundamentale
c. personal nepatrimoniale

85. În funcție de obiectul de atentare, deosebim prejudiciul ecologic adus?

a. statului și persoanei
b. persoanei și bunurilor sale de mediu
c. persoanei fizice și persoanei juridice

86. În funcţie de natura vătămărilor aduse sănătăţii, distingem între prejudiciu?

a. adus sănătății fizice și sănătății mentale (psihice)
b. corporal și moral
c. de agrement și de anxietate

87. În funcţie de posibilitatea de a prevedea survenirea consecințelor, distingem între prejudicii

ecologice?
a. instantanee și succesive
b. previzibile și imprevizibile
c. anterioare și posterioare

88. În funcție de perioada de timp de la declanșarea actului poluator până la sesizarea

consecințelor, deosebim?
a. previzibile și imprevizibile
b. instantanee și succesive
c. temporare și permanente

89. În funcţie de raportul din care rezultă, distingem?

a. prejudiciu de salvare și prejudiciul de dezvoltare
b. prejudiciul de natură contractuală și de natură extracontractuală
c. prejudiciu de agrement și prejudiciul de anxietate

90. În funcție de caracterul faptei prin care s-a cauzat prejudiciul, deosebim?
33
 a. prejudicii cauzate prin fapte licite și fapte ilicite
b. prejudicii cauzate intenționat și involuntar
c. prejudicii cauzate din neglijență și sine încredere

91. Potrivit doctrinei actuale este avansată ideea completării spectrului ce formează categoria
prejudiciilor ecologice cu unele noi, dintre care ar fi, c. m.?
a. prejudiciul de salvare
b. prejudiciul de natură extracontractuală
c. prejudiciul de dezvoltare

92. Prejudiciul de salvare constă din?

a. Sumele pe care cei ce desfășoară o activitate cu impact asupra mediului trebuie să le
suporte în legătură cu cheltuielile constituirii unui fond de garanție
b. cheltuielile suportate de persoană în vederea prevenirii şi înlăturării pericolului unui
eventual prejudiciu ecologic trebuie să fie puse în sarcina celui care la generat
c. cheltuielile suportate de agenții economici în vederea modernizării tehnicii de
producere cu dispozitive performante ce ar reduce emisia de poluanți

93. Ideea potrivit căreia responsabilitatea sistemului trebuie să fie suportată de cei a căror
activitate generează riscurile decurge din necesitatea consacrării categoriei prejudiciului?
a. de dezvoltare
b. pierderea șansei de a obține un avantaj
c. de agrement

94. În funcție de modul de realizare a acțiunilor prin care s-a cauzat prejudiciul ecologic,
deosebim?
a. prejudicii cauzate prin fapte licite și ilicite
b. prejudicii cauzate prin acțiune și prin inacțiune
c. prejudicii cauzate din intenție și prejudicii cauzate din imprudență

95. Repararea în natură a daunei de mediu devine imposibilă în cazul în care obiectul la care se
atentează este?
a. o resursă regenerabilă
b. o componentă a mediului neregenerabilă
c. un factor abiotic al mediului

96. În cazul imposibilității reparării în natură a daunei de mediu se recurge la, c. m.?
a. repararea prin echivalent bănesc
b. înlăturarea consecințelor dăunătoare prin crearea unor obiective similare
c. înlocuirea obligației de reparare cu o sancțiune privativă de libertate

97. Modalități ale reparării prejudiciului ecologic sunt, c. m.?

a. repararea forfetară
b. repararea benevolă
c. repararea judiciară

98. Prescripția dreptului la acțiune în repararea daunelor și prejudiciilor ecologice este prevăzută
de legislația?
a. civilă
b. de mediu
c. penală

34
99. Termenul în interiorul căruia va fi înaintată acțiunea în despăgubire pentru daune de mediu
este de?
a. 6 luni
b. 3 ani
c. 10 ani

100. Pentru considerarea raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu este necesar ca acesta
să aibă caracter?
a. direct
b. personal
c. obiectiv și sigur

101. Existența raportului de cauzalitate pentru angajarea răspunderii patrimoniale de mediu este
obligatorie?
a. da
b. nu
c. doar în anumite împrejurări specifice

102. Unele din sistemele identificate în literatura de specialitate ce se referă la determinarea

legăturii de cauzalitate sunt, c. m.?
a. sistemul interacțiunii dintre faptă și efecte
b. sistemul cauzei adecvate
c. sistemul echivalenței condițiilor

103. Potrivit sistemul cauzei proxime se consideră că?

a. se consideră cauză a prejudiciului toate faptele anterioare apariției sale
b. se consideră cauză a prejudiciului numai fapta imediat anterioară survenirii prejudiciului
c. se consideră cauză a prejudiciului fapta ce s-a produs în ziua sesizării prejudiciului

104. Câteva cauze care exclud răspunderea patrimonială de mediu sunt, c. m.?
a. consimțământul victimei (art. 1398 alin. 4 Cod civil)
b. lipsa vinovăției
c. forța majoră (art. 606 Cod civil)

105. În legislația civilă, instituția legitimei apărări și cea a extremei necesități este reglementată
și de normele cu privire la?
a. recunoașterea dreptului (art. 11 lit. a din Codul civil)
b. autoapărare (art. 13 Cod civil)
c. retenție

106. Diferența dintre legitima apărare și extrema necesitate se rezumă la?

a. existența sau lipsa atacului
b. iminența pericolului
c. intenția vădită a autorului atacului

107. Persoana va fi exonerată de răspundere pentru prejudiciul cauzat la rugămintea victimei

dacă fapta autorului nu vine în contradicție cu, c. m.?
a. normele de etică
b. normele de bun simț
c. normele morale

35
 CAPITOLUL VI.
Regimul juridic de folosire și protecție a apelor

1. Apa este o resursă naturală, c. m.?

a. neregenerabilă
b. regenerabilă
c. vulnerabilă

2. Apa reprezintă un factor determinant, c. m.?

a. pentru industrie
b. menținerea echilibrului ecologic
c. existența vieții

3. Ca componentă abiotică a mediului, apa poate acționa, c. m.?

a. pozitiv (în condiții normale)
b. negativ (în condiții ce depășesc limitele normale)
c. pozitiv (în condiții de sub limitele normale)

4. Regimul juridic de folosire și protecție a apelor este reglementat preponderent prin

dispozițiile?
a. Codului apelor
b. Legii 272/2011
c. Legii cu privire la resurselor naturale 1102/1997

5. Apa constituie principalul biotop al Pământului ce constituie?

a. 60 % din suprafața sa
b. 70 % din suprafața sa
c. 80 % din suprafața sa

6. Potrivit unor evaluări, apa este o resursă naturală disponibilă în cantități suficiente și de o
calitate corespunzătoare nevoilor de folosire?
a. da
b. nu
c. parțial

7. Din cantitatea totală de apă de pe Terra (1400 mln km 3), apele dulci cu calități potabile sunt în
cantitate de?
a. 3% din întreg volumul
b. 6%
c. 9%

8. Principalii factori ce au influențat negativ echilibrul dintre consumul rațional și dezvoltarea

industrială sunt, c. m.?
a. creșterea demografică
b. încălzirea globală
c. dezvoltarea tehnologică avansată

9. Consumul de apă pe glob se dublează odată la?

a. 10 ani
b. 15 ani
c. 20 ani
36
10. Un om, în mediu pe zi folosește?
a. de la 1,3-2.3 m3 de apă
b. de la 1,8-2.7 m3 de apă
c. de la 0,5-2.0 m3 de apă

11. Potrivit unui studiu realizat de către reprezentanții Ministerului Sănătății și cei ai
Ministerului Mediului, principalele surse de alimentare cu apă a Republicii Moldova sunt?
a. lacul de acumulare Ghidighici – 67% și lacul Costești stânca – 33%
b. râul Nistru- 85% și râul Bîc – 15%
c. râul Nistru – 54%, râul Prut – 16%, alte surse de suprafață – 7% și sursele de apă
subterană – 23%.

12. Aprovizionarea cu apă a populației Republicii Moldova are loc și din?

a. 5000 sonde de foraj și 132 mii de fântâni
b. 3000 sonde de foraj și 32 mii de fântâni
c. 2000 sonde de foraj și 147 mii de fântâni

13. În plan teoretic, potențialul de apă pe glob este de circa 16 miliarde m 3, ceea ce constituie
3700 m3/locuitor pe an, însă potențialul disponibil este de?
a. 1100 m3/locuitor pe an
b. 1500 m3/locuitor pe an
c. 2100 m3/locuitor pe an

14. Conform datelor statistice privitoare la cantitatea și calitatea apei, Republica Moldova face
parte din categoria țărilor cu resurse de apă?
a. sărace
b. relativ sărace
c. bogate

15. Pentru prima dată, noțiunea de poluare a apei a fost dată în cadrul?
a. Conferinței internaționale din Geneva în 1961
b. Conferinței de la Stockholm din 1972
c. Conferinței internaționale de la Viena din 1963

16. Noțiunea de poluare a apei prin care acest fenomen înseamnă orice modificare directă sau
indirectă a compoziției sau stării apelor unei surse oarecare, ca urmare a activității omului în așa
măsură în cât ele devin mai puțin adecvate tuturor sau numai unora din utilizări pe care le poate
căpăta în stare normală, este consacrată de?
a. legislația actuală a apelor
b. rezoluția unei Conferințe internaționale privind situația poluării apelor din Europa
c. Codul apelor abrogat

17. Din conținutul noțiunii de poluare a apei care se identifică în întrebarea imediat anterioară,
pot fi distinse?
a. 2 grade de poluare a apei
b. 3 grade de poluare a apei
c. 4 grade de poluare a apei

18. Prin introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, a unor substanțe sau a
căldurii în aer, apă ori sol care poate prezenta riscuri pentru sănătatea umană sau pentru calitatea
ecosistemelor acvatice ori a ecosistemelor terestre, ce depind în mod direct de ecosistemele
37
acvatice, care duce la deteriorarea bunurilor materiale sau care dăunează ori afectează negativ
serviciile și alte folosințe legale ale mediului, se definește noțiunea de poluare a apei, c. m.?
a. în legislația actuală a Republicii Moldova
b. în cadrul unor conferințe internaționale
c. în legislația României

19. Legislația anterioară a Republicii Moldova ce reglementa domeniul de protecție a apelor

oferea o definiție fenomenului de poluare a apei?
a. da
b. nu
c. în mod răzleț

20. Tendința de armonizare a legislației naționale la standardele legislației Uniunii Europene în

vederea stabilirii unui cadru de politică comunitară în domeniul resurselor de apă, rezultă din?
a. prevederile directivei Parlamentului European și a Consiliului, nr. 2000/60/CE
b. acordul de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană
c. convențiile și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte

21. În conținutul art. 2 din Legea nr. 272/2011 care menționează despre apele ce provin din
activități casnice, sociale și economice, conținând poluanți sau reziduuri care îi alterează
calitățile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, legiuitorul dă noțiunea de?
a. apă uzată
b. apă poluată
c. apă alterată

22. Termenul de „apă uzată” și cel de „apă menajeră” descrie același conținut al apei?
a. da
b. nu
c. doar în anumite contexte

23. Noțiunea de „apă poluată” și cea de „apă uzată” descrie același conținut al apei?
a. da
b. nu
c. doar în partea ce reflectă compoziția alterată a apei

24. Diferența între „poluarea apei” și „uzarea apei” constă în faptul că?
a. prima are loc prin folosirea unor dispozitive, iar ultima nu
b. apa uzată poate fi refolosită, iar apa poluată nu
c. prima are loc prin săvârșirea unor acțiuni cu efect vătămător, interzise de lege, iar ultima
provine din activități licite (casnice)

25. Pentru fapte și activități ce au condus la uzarea (alterarea) apei, pot fi aplicate sancțiuni?
a. contravenționale
b. penale
c. nu se sancționează

26. Prima referință cunoscută la drepturile utilizatorilor de apă se conține în?

a. Codul lui Hammurabi (1760 î. Hr.)
b. Legea celor 12 Table (488-451 î. Hr.)
c. Lex Agraria (112 î. Hr.)

38
27. Norma prin care se instituie obligația proprietarului unui ferestrău mecanic de a supraveghea
astfel ca rumegușul de lemn să nu stăvilească cursul de apă, se conține în?
a. Lex Agraria (112 î. Hr.)
b. Codul Suediei din 1734
c. Codul apelor al RSSM din 1973

28. Prima lege cu privire la protecția apelor aplicată în actualul teritoriu al Republicii Moldova
este?
a. Legea protecției naturii a RSSM din 1959
b. Codul apelor al RSSM din 1970
c. Legea regimului apelor din 27 iunie 1924

29. Prima autoritate administrativă specializată în supravegherea folosirii și amenajării apelor pe

teritoriul Basarabiei aflate în componența Țărilor Românești a funcționat în cadrul?
a. Ministerului mediului
b. Ministerul mediului și pădurilor
c. Ministerul Lucrărilor Publice

30. În timpul regimului sovietic pe teritoriul RSSM au fost adoptate principalele legi ce
reglementau nemijlocit modul de folosire și protecție a apelor, c. m.?
a. Legea cu privire la protecția naturii din 1959
b. Legea cu privire la folosirea apelor în ameliorare din 1962
c. Legea privind unele măsuri de preîntâmpinare a poluării bazinelor acvatice din 1966

31. Principalele reglementări cu privire la modul de folosire și protecție a apelor de după

proclamarea independenței Republicii Moldova, se conțin în?
a. Codul apelor din 1993
b. Legea nr. 1515/1993
c. Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi
bazinelor de apă

32. Prevederile codului apelor din 1993 au fost aplicate pe teritoriul Republicii Moldova până la
data de?
a. 23.12.2011
b. 17.03.2012
c. 26.10.2013

33. Cadrul de reglementate a domeniului privind protecția și folosirea rațională a apelor trebuie
să înceapă de la premisa potrivit cărei?
a. apa reprezintă un produs indispensabil tuturor activităților economice
b. apa este un produs comercial care trebuie protejat și conservat pentru generațiile viitoare
c. apa nu este un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, care trebuie protejat,
tratat și apărat ca atare

34. Potrivit reglementărilor actuale, apa face parte din?

a. categoria bunurilor proprietate publică
b. domeniul privat
c. domeniul public

35. În conformitate cu prevederile art. 127 din Constituție, apa face obiectul exclusiv al
proprietății publice?
a. da
39
 b. nu
c. doar apa folosită în interes public

36. Normele actuale ale legii ce reglementează regimul proprietății asupra apelor vin în
contradicție cu prevederile constituționale?
a. da
b. nu
c. parțial

37. În legislația actuală se identifică „obiectivul acvatic” ca obiect al beneficierii asupra apei?
a. da
b. nu
c. pe alocuri

38. Potrivit Legii 272/2011, sintagmele „iaz” și „lac” desemnează unul și același obiectiv
acvatic?
a. da
b. nu
c. doar în anumite împrejurări

39. Textul potrivit căruia, constituie corp de apă artificial format prin stăvilirea apei cu baraj sau
prin abaterea unui curs de apă, destinat pisciculturii, irigaţiei etc., cu volum de apă la nivelul
normal de retenţie de până la un milion m3, definește noțiunea de, c. m.?
a. lac
b. iaz
c. heleșteu

40. Potrivit legislației actuale, înțelesul noțiunii de „iaz” se referă doar la?
a. corpul de apă de suprafață
b. terenul fondului apelor
c. corpul de apă și terenul de sub apă

41. Potrivit legislației, iazul este un bun?

a. alienabil, insesizabil, imprescriptibil
b. alienabil, insesizabil, prescriptibil
c. inalienabil, imprescriptibil, insesizabil

42. Având în vedere că apa este un bun afectat interesului public, statul garantează dreptul la
folosința apei?
a. tuturor cetățenilor Republicii Moldova
b. tuturor persoanelor fizice sau juridice în condițiile legii nr. 272/2011
c. doar persoanelor ce dețin o autorizație de folosință specială a apei

43. Terenul de sub apa iazului face parte din domeniul, c. m.?
a. public al statului
b. privat doar al statului
c. privat

44. Orice persoană poate să construiască un iaz pe terenul care îi aparține cu drept de
proprietate?
a. doar persoanele fizice
b. doar persoanele juridice
40
 c. persoanele fizice și juridice, doar în condițiile legii

45. Terenul fondului apelor este un bun?

a. inalienabil
b. divizibil
c. indivizibil

46. Iazul poate constitui obiect al vânzării-cumpărării?

a. da
b. nu
c. doar în baza unei autorizații speciale

47. Terenul fondului apelor poate constitui obiectul vânzării-cumpărării?

a. da
b. nu
c. doar în baza unei autorizații speciale

48. Administrarea fondului de stat al apelor este un domeniu ce are drept obiectiv, c. m.?
a. realizarea folosinței, inclusiv atribuirea în folosință
b. realizarea măsurilor de protecție
c. asigurare populației cu resurse piscicole

49. Reglementările cu privire la modul și competențele în administrarea fondului de stat al

apelor se conțin în, c. m.?
a. Legea nr. 1515/1993
b. Legea nr. 272/2011
c. Codul apelor

50. Sarcina primordială a controlului de stat în domeniul folosirii și protecției apelor constă în,
c. m.?
a. demascarea cazurilor de folosire neautorizată și contrar destinației
b. supravegherea modului de respectare a regulilor de comercializare și consum a
resurselor piscicole
c. relevarea cauzelor și condițiilor ce ar influența asupra modului general-legal de folosire
a apelor

51. Formele controlului privind folosirea și protecția obiectivelor acvatice sunt, c. m.?
a. controlul planificat și controlul inopinat
b. controlul general și controlul specializat
c. controlul obștesc

52. Sediul juridic al sistemului de evidență a resurselor acvatice îl constituie?

a. Secțiunea a 3-a a Legii nr. 1515/1993
b. Capitolul III al Legii nr. 272/2011
c. Capitolul III al Legii nr. 440/1995

53. Evidența de stat a apelor are drept scop, c. m.?

a. stabilirea stării cantitativ-calitativă a apei
b. stabilirea volumului de apă și a producției piscicole disponibile pe teritoriul Republicii
Moldova
c. stabilirea datelor privind titularii dreptului de folosință specială a apei

41
54. Datele ce reflectă cantitatea, calitate și modul de folosire a apelor se conțin în?
a. Cadastrul bunurilor imobile
b. Cadastrul de stat al apelor
c. Cadastrul resurselor naturale

55. Registrul ce conține datele despre cantitatea, calitate și modul de folosire a apelor este ținut
de?
a. Oficiul Cadastral Teritorial
b. Agenția „Apele Moldovei”
c. Inspectoratul pentru Protecția Mediului

56. Controlul specializat asupra modului de folosire și protecție a apelor este realizat de către?
a. MADRM
b. Agenția „Apele Moldovei”
c. Inspectoratul pentru Protecția Mediului

57. Evidența de stat a apelor este ținută în trei compartimente care au în vedere, c. m.?
a. starea cantitativă și calitativă a apelor
b. folosința generală a apei
c. folosința specială a apei

58. Monitorizarea sistemică a stării apelor se efectuează în modul stabilit prin?

a. Ordinul Ministerului Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, nr. 163 din 
07.07.2003
b. Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 932 din 20.11.2013
c. Regulamentul Cadastrului de stat al apelor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 736
din 23.08.2013

59. Cu atribuții în domeniul evidenței stării calitative a apei sunt investite mai multe autorități,
dintre care, c. m.?
a. Ministerul sănătății și Serviciul Hidrometeorologic de stat
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

60. Un rol deosebit de important în sistemul de evidență a calității apelor îl deține și?
a. Cadastrul Resurselor Minerale
b. Întreprinderea de Stat „Cadastru”
c. Centrul Național de Sănătate Publică al Ministerului Sănătății care ține Registrul de stat
al apelor minerale naturale, potabile și băuturilor nealcoolice îmbuteliate

61. Evidența cantitativă a apelor se conține în?

a. Cadastrul de Stat al apelor
b. Cadastrul Resurselor Minerale
c. Cadastrul bunurilor imobile

62. Evidența cantitativă a apelor de suprafață, inclusiv a râurilor transfrontiere este ținută de
către, c. m.?
a. Agenția „Apele Moldovei”
b. Serviciul Hidrometeorologic de stat
c. Organul central al administrației publice în domeniul sănătății

63. Autoritatea competentă de a ține evidența asupra folosinței speciale a apei este?
42
 a. MADRM
b. Agenția „Apele Moldovei”
c. Inspectoratul pentru Protecția Mediului

64. Având în vedere că apa constituie un bun al domeniului public, tuturor membrilor societății
le revine dreptul de?
a. folosință nelimitată
b. folosință în limitele stabilite de lege
c. dispoziție

65. Regimul juridic de folosire a apelor cuprinde totalitatea de norme ce privesc relațiile de
folosință a apei sub aspectul, c. m.?
a. folosinței generale
b. folosinței limitate
c. folosinței speciale

66. Unele din activitățile ce se referă la folosința apei sunt, c. m.?

a. îndiguirea sau depozitarea apei în spatele unui baraj sau altor construcții și instalații
hidrotehnice
b. colectare, tratarea și evacuarea apei uzate
c. captarea apei din precipitații căzute pe un teren proprietate privată

67. Se consideră activități de folosire generală a apei, c. m.?

a. scăldatul și agrementul
b. captarea și folosința apei din diferite surse pentru irigare
c. adăpatul animalelor fără utilizarea de structuri permanente

68. Se consideră folosință specială a apei următoarele activități, c. m.?

a. consumul uman și alte necesități casnice
b. dezvoltarea și exploatarea comercială a plajelor și a zonelor de agrement
c. folosința apei în acvacultură și piscicultură

69. Utilizarea apei pentru generarea de energie hidro-electrică, constituie o activitate de

folosință?
a. generală
b. specială
c. nu constituie activitate de folosință a apei potrivit legislației Republicii Moldova

70. Folosirea apei provenită din precipitații care cad pe terenurile private se raportează la genul
activității de folosință?
a. generală
b. specială
c. nu se încadrează în nici una din categoriile de folosință a apei

71. Folosința apei pentru scăldat și agrement poate fi limitată sau interzisă?
a. da
b. nu
c. doar în cazul în care există un pericol iminent pentru viață și sănătate

72. Folosința apei pentru scăldat și agrement poate fi limitată sau interzisă de către, c. m.?
a. organul central al administrației publice în domeniul mediului
b. orice persoană ce a sesizat pericolul
43
 c. titularul unei autorizații de folosință specială a apei

73. Potrivit legislației apelor, titularul autorizației de folosință specială a apei este obligat să
asigure accesul la folosință generală a apei?
a. da
b. nu
c. doar anumitor categorii de persoane

74. Dreptul la folosința generală a apei nu implică dreptul de trecere printr-un teren privat decât
în condițiile prevăzute de Codul civil?
a. da
b. nu
c. doar în anumite împrejurări

75. Pentru exercitarea dreptului de a instala pe terenul proprietate privată a altuia conducte de
alimentare cu apă, vor fi invocate prevederile?
a. art. 7 al Legii nr.272/2011 și art. 392 alin 1 din Codul civil
b. art. 22 alin. 1 lit. a), art. 4 alin. 4 al Legii nr.272/2011 și art. 392 alin 1 din Codul civil
c. art. 3 al Legii nr.272/2011 și art. 391 din Codul civil

76. Precipitațiile atmosferice care cad pe terenurile private pot fi folosite de către proprietar în
conformitate cu dispozițiile?
a. Legii apelor nr. 272/2011
b. Legii cu privire la apa potabilă nr. 272/1999
c. Codului civil

77. Activitatea ce implică folosința specială a apei poate fi desfășurată în baza?

a. autorizației
b. licenței
c. permisului eliberat de autoritate publică locală în gestiunea căreia se află corpul de apă

78. Beneficiari de folosință a apei pot fi, c. m.?

a. toți cetățenii Republicii Moldova
b. doar persoanele juridice cu capital autohton
c. cetățenii străini și apatrizii

79. Are prioritate față de folosința în alte scopuri, folosința apei pentru satisfacerea necesităților,
c. m.?
a. în asigurarea cu apă potabilă a populației
b. asigurarea necesităților de apă în agricultură
c. asigurarea cu apă a populației pentru necesități casnice

80. Unele din prioritățile la ca care urmează a fi conformată folosința specială a apei sunt, c. m.?
a. activitatea de îmbuteliere și comerț
b. pescuit și piscicultură
c. generarea de hidroenergie

81. Cererea de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei se depune la?
a. MADRM
b. Agenția „Apele Moldovei”
c. Inspectoratul pentru Protecția Mediului

44
82. Cererea de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei este examinată
de organul competent prin metoda?
a. consultărilor publice
b. ierarhiei organelor ce urmează să-și exprime acordul în eliberarea autorizației
c. ghișeului unic stabilită de Regulamentul aprobat prin HG nr. 894/2013

83. Solicitantul autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, ulterior depunerii cererii,
este obligat să întreprindă următoarele acțiuni, c. m.?
a. să colecteze semnături de la locuitorii localității în perimetrul căreia este amplasat
obiectivul acvatic pentru care se solicită exercitarea dreptului de folosință specială
b. să publice în presa locală un anunț cu privire la solicitarea eliberării autorizației de
mediu pentru folosința specială a apei
c. să afișeze la primăria din localitate un anunț privind solicitarea eliberării autorizației de
mediu pentru folosința specială a apei

84. Cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, poate fi depusă
în format, c. m.?
a. electronic
b. scrisă de mână și depusă personal de solicitant
c. pe suport de hârtie confirmată prin semnătura olograf

85. Orice persoană ce are obiecţii la cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa
specială a apei poate notifica în scris instituţiei competente în termen de?
a. 10 zile
b. 15 zile
c. 30 zile

86. După primirea cererii de atribuire în folosință specială a apei, autoritatea competentă, în
decurs de 30 de zile, întreprinde următoarele activități, c. m.?
a. coordonează condițiile de folosință a apei cu autoritățile de supraveghere a sănătății
publice, de protecție a mediului, de protecție civilă și situații excepționale etc.
b. organizează în comun cu alte autorități publice, inspectarea corpului de apă, a
construcțiilor hidrotehnice, precum și a altor construcții destinate folosinței apelor
c. verifică potențialul obiectivului acvatic și importanța acestuia pentru societate

87. După recepționarea cererii de eliberare a autorizației de folosință specială a apei, autoritatea
competentă publică pe site-ul oficial cererile de eliberare a autorizațiilor și organizează?
a. audieri publice cu privire la anumite cereri în mod obligatoriu
b. audieri publice cu privire la anumite cereri, după caz
c. după caz, audieri publice cu privire la anumite cereri, dacă acestea din urmă implică un
impact semnificativ asupra mediului

88. Termenul maxim de examinare a cererii şi de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru

folosinţa specială a apei este de?
a. o lună
b. două luni
c. trei luni

89. Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se eliberează pentru un termen de?
a. 10 ani
b. 12 ani
c. 15 ani
45
90. Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei pe termen lung se eliberează pentru?
a. 25 de ani
b. 50 de ani
c. 99 de ani

91. Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei pe termen lung se eliberează dacă solicitantul se
obligă să facă o investiţie având ca obiect construcţia, îmbunătăţirea sau reabilitarea, c. m.?
a. unui baraj în scopuri hidroenergetice sau de altă natură
b. unei construcţii hidrotehnice sau instalaţii pentru tratarea şi furnizarea apei potabile
c. unei plaje sau unei zone de agrement cu acces nelimitat

92. Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei este un document personal, care nu
poate fi cesionat, c. m.?
a. da
b. nu
c. doar cu acordul prealabil al instituţiei competente 

93. Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei poate fi cesionată fără acordul prealabil
doar în cazul, c. m.?
a. succesiunii
b. cesiunii de creanță
c. înstrăinare a terenului sau a construcţiei hidrotehnice la care se referă autorizaţia pentru
folosinţa specială a apei

94. Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei, inclusiv pe termen lung, se eliberează
cu titlu?
a. oneros
b. gratuit
c. depinde de scopul folosinței

95. Folosinţa generală a apei se efectuează cu titlu?

a. gratuit
b. oneros
c. oneros de către o categorie aparte de persoane

96. Folosinţa specială a apei se efectuează cu titlu?

a. gratuit
b. oneros
c. nu se percep taxe

97. Plăţile de acces în zonele de scăldat şi în staţiunile balneare pot fi stabilite numai de către?
a. autoritatea de mediu (IPM)
b. titularul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
c. nu se percep taxe 

98. Taxele pentru folosinţa apei sunt stabilite de?

a. Legea nr. 272/2011
b. Codul civil
c. Codul fiscal

46
99. Decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației pentru folosința specială a apei
poate fi atacată în instanța?
a. de drept comun
b. instanța specializată
c. instanța de contencios administrativ

100. Decizia de eliberare sau de refuz a eliberării autorizației pentru folosința specială a apei
poate fi atacată fără a fi necesară procedura prealabilă?
a. da
b. nu
c. în anumite situații

101. Încetarea dreptului de folosință specială a apei poate avea loc prin, c. m.?
a. încetarea autorizației de mediu
b. retragerea autorizației de mediu
c. dispariției corpului de apă

102.Temei al retragerii autorizației pentru folosința specială a apei constituie, c. m.?

a. nerespectării condițiilor de autorizare
b. nerespectării condițiilor de autorizare după o perioadă de suspendare a autorizației de
maximum 30 de zile
c. cesionării autorizației

103. Autorizația pentru folosința specială a apei încetează în următoarele cazuri, c. m.?
a. la cererea titularului
b. în cazul în care apa la care se referă nu a fost folosită în decursul a trei ani consecutiv
c. la dispariția corpului de apă

104. Dreptul de folosință specială a apei poate fi retras prin?

a. decizia organului emitent
b. ordinul MADRM
c. Hotărârea instanței de judecată

47
 CAPITOLUL VII.
Regimul juridic de folosire și protecție a aerului atmosferic

1. Prin aer se înțelege un amestec unic de gaze de importanță vitală majoră, în care pot viețui
organisme vii, totodată este considerat, c. m.?
a. cea mai statornică și stabilă componentă a mediului
b. cea mai mobilă componentă a mediului
c. nedefinit prin hotare

2. Reieșind din noțiunea atribuită aerului atmosferic, acesta este o componentă care răspândește
urmările influenței antropogene la distanțe?
a. mari
b. previzibile
c. imprevizibile

3. Pe lângă faptul că aerul atmosferic constituie un areal și un mediul de existență a

organismelor vii, acesta mai este astăzi?
a. o resursă naturală extrem de costisitoare
b. cel mai ieftin izvor de resurse și materie primă pentru activitatea economică
c. cea mai solicitată resursă pentru exploatare

4. În decurs de 24 de ore, omul inspiră aproximativ?

a. 10 m3 de aer
b. 13 m3 de aer
c. 15 m3 de aer

5. Folosirea continuă a aerului atmosferic duce la creșterea nivelului economic deoarece, c. m.?
a. poate fi comercializat la prețuri mari în zonele ce înregistrează lipsa aerului curat
(Beijing, Paris etc.)
b. nu necesită cheltuieli pentru livrare
c. este prezent pretutindeni și în cantități nelimitate

6. Una din problemele ce stau în cale controlului asupra poluării aerului atmosferic constă în?
a. posibilitate folosirii nelimitate
b. lipsa mecanismelor juridice ce ar asigura protecția aceste categorii de resurse
c. lipsa dispozitivilor de identificare a poluanților în atmosferă

7. Aerul fiind un fluid gazos care formează atmosfera, acesta în natură niciodată nu poate fi pur?
a. da
b. nu
c. în anumite zone

8. Diversitatea și numărul poluanților care pot contamina atmosfera fac practic imposibil un
inventar complet al acestora?
a. da
b. nu
c. doar în anumite împrejurări

9. Industria, încălzitul domestic și transporturile se fac responsabile de, c. m.?

a. poluarea nucleară

48
 b. poluarea acidă
c. poluarea oxidantă

10. Efectele cele mai evidente ale poluării atmosferice care au o importanță covârșitoare asupra
stării de sănătate a planetei sunt, c. m.?
a. efectul de seră (GES) și ploile acide
b. creșterea gradului de poluare fonică
c. diminuarea grosimii stratului de ozon

11. Poluarea aerului atmosferic poate avea ca sursă, c. m.?

a. navele spațiale
b. fenomenele naturii
c. activitățile umane

12. Poluarea aerului atmosferic se admite?

a. doar în cazul desfășurării activităților de importanță majoră pentru economia națională
b. doar în cazul construcției și exploatării tehnicii militare în scopuri de apărare națională
c. până la atingerea unor praguri maximale, stabilite prin acte normative

13. Nivelul înalt de emisie a gazelor nocive în atmosferă, depășirea fonului de radiație ionizată,
poluarea sonoră, constituie cauze principale ale?
a. stagnării activității în domeniul turistic
b. lipsei zonelor de agrement
c. dezvoltarea diferitor maladii ce afectează sistemul imunitar, respirator, cardiac și
reproductiv

14. Limita de toleranță în cazul poluării sonore este de?

a. 60 db
b. 70 db
c. 90 db

15. Depășirea fonului sonor de 90 db poate duce la, c. m.?

a. apariția surdității
b. orbire
c. sporirea pericolului de afectare a sistemului intra-cranial

16. Potrivit prognozelor, din cauza cantității din ce în ce mai mari de particule de bioxid de
carbon care afectează atmosfera, temperatura medie globală poate să crească cu un grad Celsius?
a. într-un an
b. într-un deceniu
c. într-un secol

17. Legislația națională în domeniul protecției aerului atmosferic definește noțiunea de poluare
atmosferică?
a. da
b. nu
c. parțial

18. Substanţa în stare solidă, lichidă, gazoasă sau energie, prezentă în aer, care  poate avea o
acţiune negativă asupra sănătăţii oamenilor și a mediului, se numește?
a. toxină
b. noxă
49
 c. poluant

19. Introducere de substanțe sau energii în atmosferă, prezența cărora influențează negativ
asupra echilibrului ecologic, iar în rezultat cauzează prejudicii mediului și omului se consideră?
a. dezechilibru ecologic
b. dezastru natural
c. poluare atmosferică

20. La elaborarea cadrului juridic în domeniul protecției aerului atmosferic urmează să se țină
cont de?
a. importanța activităților industriale pentru statul aflat în curs de dezvoltare
b. volumul activităților industriale, de producție și prelucrare
c. volumul de stocare a deșeurilor rezultate din activități industriale

21. Prima interdicție în domeniul folosirii aerului atmosferic ce se referea la interzicerea arderii
combustibilului care producea fum rău mirositor și grețos a fost instituită prin?
a. Adoptarea măsurilor de la Rouen în 1510 cu privire la limitarea folosirii cărbunelui de
pământ
b. edictul regelui Franței, Carol al IV-lea
c. Alkali Act din 1906 îndreptat împotriva producției chimice toxice

22. Prima țară care a sesizat pericolul poluării atmosferice a fost?

a. Franța
b. China
c. Marea Britanie

23. Printre primele acte ce urmăreau scopul protecției aerului atmosferic au fost, c. m.?
a. Legea sănătății publice din 1936 ce limita poluarea atmosferică de către unitățile
industriale
b. Green Belt Act ce proteja centurile verzi din zonele urbane
c. Legea protecției naturii și folosirea rațională a resurselor naturale din 1959

24. Ca rezultat al catastrofei denumită „Smogul Londonez” în 1952, în anul 1956 a fost
adoptată?
a. Legea protecției naturii și folosirea rațională a resurselor naturale
b. Air Cality
c. Lear Air Act (Legea aerului curat)

25. În perioada anilor 1955-1967 statele lumii au adopta un șir de acte normative ce aveau ca
scop protecția aerului atmosferic, cum ar fi, c. m.?
a. Alkali Act
b. Air Cality (SUA-1967)
c. Japonia (1955, 1963)

26. Un act juridic de importanță majoră pentru teritoriul actualei Republici Moldova ce
reglementa regimul juridic de protecție a aerului atmosferic a fost?
a. Legea protecției naturii și folosirea rațională a resurselor naturale a RSSM din 1959
b. Legea RSSM cu privire la protecția atmosferei din 1981
c. Legea RSSM cu privire la îmbunătățirea folosirii resurselor naturale și întețirea
măsurilor de protecție a naturii din 1973

50
27. Legea Republicii Moldova ca reglementează nemijlocit regimul juridic de protecție a aerului
atmosferic este?
a. Legea nr. 1515/1993
b. Legea nr, 272/2011
c. Legea nr. 1422/1997

28. În calitate de subiecți ai administrării folosirii aerului atmosferic, determinăm, c. m.?

a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Ministerul Sănătății
c. Autoritățile administrației publice locale

29. Normativele de emisie limitat admisibilă (ELA) sunt elaborate de către?

a. Ministerul Sănătății
b. MADRM
c. Inspectoratul pentru Protecția Mediului

30. Normativele concentrației maximal admisibile (CMA) sunt elaborate de către?

a. MADRM
b. Ministerul Sănătății
c. Inspectoratul pentru Protecția Mediului

31. Una din atribuțiile Ministerului Sănătății în vederea administrării folosirii aerului atmosferic
constă în?
a. elaborează și promovează politica ecologică în domeniu
b. asigură reabilitarea victimelor poluării
c. înaintează pretenții pentru repararea prejudiciilor cauzate sănătății oamenilor

32. Atribuțiile de bază ce le revin autorităților publice locale în vederea administrării resurselor
aerului atmosferic sunt, c. m.?
a. participă la examinarea pretențiilor de reparare a prejudiciilor cauzate sănătății
oamenilor
b. elaborează măsurile de amenajare și de creare a spațiilor verzi în localități
c. asigură informarea sistematică și operativă a populației, a persoanelor fizice și juridice
interesate asupra nivelului de poluare a aerului

33. Monitorizarea poluării aerului constituie o atribuție ce revine?

a. MADRM
b. Ministerul Sănătății
c. autorităților publice locale

34. Controlul de stat în domeniul folosirii și protecției aerului atmosferic constă în

supravegherea modului de folosire a acestuia de către, c. m.?
a. persoanele fizice și juridice
b. autoritățile publice
c. subiecții ce desfășoară activități cu impact asupra aerului atmosferic

35. Organele care exercită control asupra modului de folosire a aerului atmosferic, sunt, c. m.?
a. Serviciul Hidrometeorologic de stat
b. Serviciul de Standardizare și Metrologie
c. Inspectoratul pentru Protecția Mediului

51
36. Controlul asupra modului de folosire a aerului atmosferic este exercitat de către Ministerul
Sănătății prin intermediul?
a. Serviciul de Standardizare și Metrologie
b. Serviciul Hidrometeorologic de stat
c. Serviciul sanitaro - epidemiologic

37. Controlul departamental privind protecția aerului atmosferic, inclusiv asupra respectării
normativelor ELA, este realizat de către, a. m.?
a. Ministerele de resort
b. ONG-uri
c. Departamentele de resort

38. Dacă din cauza emisiilor sporite de poluanți în unele zone este periclitată sănătatea
oamenilor, Guvernul urmează a fi informat imediat de către?
a. Serviciul sanitaro – epidemiologic
b. Serviciul Hidrometeorologic de stat
c. MADRM

39. Evidența de stat a influențelor nocive asupra aerului atmosferic se ține din contul statului
după un sistem unic elaborat de către?
a. Serviciul Hidrometeorologic de stat
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. MADRM

40. Informația privind influențele nocive asupra aerului atmosferic este remisă?
a. Departamentului Statistică
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. MADRM

41. Sunt supuse evidenței de stat, c. m.?

a. obiectivele cu influență nocivă asupra aerului atmosferic
b. tipurile și volumele noxelor emise în aer
c. sursele mobile de emisie în aerul atmosferic a noxelor

42. Un rol important în ținerea evidenței folosirii și protecției aerului atmosferic prin activitatea
sa de selectare, păstrare și căutare a informației despre starea aerului atmosferic îi revine?
a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Departamentului Statistică
c. Serviciul Hidrometeorologic de stat

43. Conținutul regimului juridic de folosire a aerului atmosferic cuprinde reglementări ce se

referă la, c. m.?
a. beneficiarii de folosință a aerului atmosferic pentru emisia poluanților proveniți din
activități industriale
b. condițiile și procedura de atribuire a dreptului de emisie în atmosferă a poluanților
c. drepturile persoanelor fizice de a folosi aerul atmosferic pentru necesități vitale

44. Beneficiari ai folosinței aerului atmosferic sunt, c. m.?

a. persoanele fizice și juridice, inclusiv cele străine
b. persoanele care au obținut o autorizație de emisie a poluanților în atmosferă
c. orice persoană fără a avea o autorizație de folosire a aerului atmosferic

52
45. Autorizația de emisie a poluanților în atmosferă se eliberează gratuit?
a. da
b. nu
c. doar pentru anumite categorii de persoane

46. Nu sunt considerați beneficiari ai folosinței aerului atmosferic, c. m.?

a. persoanele juridice de drept public
b. persoanele fizice care emit poluanți rezultați din activități casnice
c. persoanele juridice cu capital străin

47. Autorizația de mediu se eliberează pentru emisia de poluanți de la surse?

a. fixe
b. mobile
c. fixe și mobile

48. Emisiile de poluanți în atmosferă se admite, în fiecare caz concret, în baza autorizației
eliberate de către?
a. Agenția de mediu
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Serviciul Hidrometeorologic de stat

49. Taxele pentru emisiile de poluanți în atmosferă sunt prevăzute în?

a. Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător
b. Legea nr. 235/2006 privind principiile de bază ale activităţii de întreprinzător
c. Legea nr. 1422/1997 privind protecţia aerului atmosferic

50. Prin autorizația de emisie în atmosferă a poluanților se stabilesc normativele?

a. ELA
b. CMA
c. ECP

51. Autorizațiile de emisie a poluanților în atmosferă se eliberează în baza?

a. chitanței ce confirmă efectuarea plății pentru autorizație
b. datelor eliberate de autoritățile în domeniul autorizării activităților economice
c. soluțiilor de proiect pentru primul an de activitate

52. Volumul ELA ce urmează a fi prezentat spre avizare Inspectoratului pentru Protecția
Mediului se stabilește pe parcursul?
a. primelor trei luni de activitate
b. primelor șase luni de activitate
c. primului an de activitate

53. Printre actele ce urmează a fi prezentate pentru eliberarea autorizației de emisie a poluanților
în atmosferă se numără, c. m.?
a. certificatul despre veniturile obținute din activitatea cu impact asupra mediului
b. planul de acțiuni privind trecerea de la ECP la ELA
c. planul grafic de control al emisiilor în aerul atmosferic

54. Cererea de autorizare a emisiilor se examinează în decurs de?

a. 10 zile lucrătoare
b. 15 zile lucrătoare
c. 30 zile lucrătoare
53
55. Taxa pentru eliberarea autorizației se stabilește în raport cu nivelul de impact al
întreprinderii/obiectivului asupra aerului atmosferic și se transferă la contul?
a. Trezoreriei de stat
b. Fondului Ecologic Național
c. Bugetului de stat

56. În cazul în care se decide eliberarea autorizației, autoritatea emitentă cu 3 zile înainte de data
limită (30 zile de la depunerea cererii) notifică solicitantul despre, c. m?
a. acceptul eliberării autorizației
b. necesitatea achitării taxei
c. prezentarea documentelor suplimentare

57. În cazul în care sunt depășite normativele CMA, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va
aplica sancțiuni?
a. în limitele stabilite de legislația contravențională
b. în limitele stabilite de legislația contravențională și penală
c. va cere suspendarea autorizației de emisie a poluanților în atmosferă

58. În cazul în care sunt depăşite ELA, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va aplica
sancțiuni?
a. în limitele stabilite de legislația contravențională
b. în limitele stabilite de legislația contravențională și penală
c. va cere suspendarea activității beneficiarului de resurse naturale în condiţiile Legii cu
privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător

59. Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de producţie generatoare de emisii
poluante în aerul atmosferic sunt obligate, c. m.?
a. să ţină evidenţa permanentă a compoziţiei, calităţii  şi cantităţii emisiilor de poluanţi în
atmosferă
b. să ia măsuri în scopul reducerii emisiilor de poluanţi
c. să reducă volumul de producție atunci când este prognozată o catastrofă naturală

60. Autorizația de emisie a poluanților poate fi retrasă de către Inspectoratul pentru Protecția
Mediului dacă?
a. dacă titularul autorizației nu a declarat venitul provenit din activitatea industrială
desfășurată în termenul stabilit de legislația fiscală
b. dacă se constată neîndeplinirea unor condiții, fapt ce aduce o atingere gravă mediului
sau sănătății publice
c. dacă prin activitatea desfășurată se creează un pericol iminent de poluare

61. Globalizarea fenomenul poluări atmosferei a determinat elaborarea și semnarea diferitor

Convenții internaționale în domeniul protecției calității aerului, acestea fiind în număr de?
a. 5
b. 7
c. 9

62. Potrivit legislației în domeniul protecției aerului atmosferic, se interzice exploatarea

mijloacelor de transport ce depășesc?
a. ELA
b. CMA
c. ECP
54
 CAPITOLUL VIII.
Regimul juridic de folosire și protecție a resurselor funciare

1. Solul, prin poziția, natura și rolul său, reprezintă, c. m.?

a. o componentă a biosfere
b. un produs al interacțiunii dintre mediul biotic
c. o componentă biotică a ecosferei

2. Activitățile agricole bazate pe tehnologiile noi pun accentul pe productivitatea?

a. cantitativă
b. calitativă
c. cantitativă și calitativă

3. Complecșii metal-organici folosiți la stimularea producției agricole sunt dăunători pentru?

a. sol
b. culturi
c. organismul uman

4. Solul poate fi definit ca stratul superior și afânat al scoarței pământului în care, c. m.?
a. se dezvoltă viața vegetală
b. acoperă subsolul
c. are loc evoluția tehnologiilor

5. Constituind suport și mediul de viață pentru majoritatea formelor de vegetație, solul este unul
din potențialii depozitari ai, c. m.?
a. tezaurului național
b. părții vii a uscatului
c. potențialului său biologic

6. Se recunoaște în unanimitate că pe tot parcursul dezvoltării societății, pământul a constituit, c.

m.?
a. un mijloc sigur de tăinuire a comorilor
b. un mijloc al bunăstării populației
c. un izvor al litigiilor și războaielor

7. Reforma funciară în Republica Moldova a demarat?

a. în prima jumătate a anului 1991
b. în a doua jumătate a anului 1991
c. după anul 1991

8. Începutul realizării unei noi etape în dezvoltarea relațiilor de producție are loc?
a. înaintea declarării independenței Republicii Moldova
b. după declararea proprietății private asupra pământului
c. după adoptarea Constituției

9. Perioada anilor 1991-1995 este caracterizată prin reforme?

a. numeroase și promițătoare
b. latente și superficiale
c. nu au avut lor în genere

55
10. Caracterul reformelor realizate în domeniul funciar între anii 1991-1995 este în mare parte
influențat de?
a. lipsa specialiștilor calificați în domeniu
b. necunoașterea legislației funciare de către cei preocupație de prelucrarea pământului
c. existența moratoriului care interzicea vânzare-cumpărarea pământului

11. În pofida faptului împroprietării, legislația funciară a Republicii Moldova a cunoscut

anumite limite în exercitarea dreptului de dispoziție asupra pământului până în anul?
a. 1995
b. 1997
c. 2001

12. Îmbunătățirea domeniului relațiilor funciare este marcată de, c. m.?

a. adoptarea Constituției Republicii Moldova
b. adoptarea Legii nr. 1038/1997 cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-
cumpărare a pământului
c. urgentarea procesului de privatizare

13. Importanța și necesitatea instituirii unui regim juridic de folosire și protecție a resurselor
funciare crește odată cu?
a. adoptarea Legii nr. 1038/1997 cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-
cumpărare a pământului
b. declararea proprietății private
c. declarării independenței Republicii Moldova

14. Un rol deosebit de important în realizarea eficientă a măsurilor de protecție a oricărei resurse
naturale îl are?
a. politica statului
b. gradul de dezvoltare a statelor aflate în vecinătate
c. subiectul și calitatea juridică a acestuia în raporturile ce se constituie în procesul de
gospodărire și gestionare a resurselor naturale

15. Sporirea eficacității măsurilor de protecție a resurselor naturale își găsește argumentul în, c.
m.?
a. instinctul uman de a-și proteja cele mai importante valori printre care se regăsește și
dreptul de proprietate asupra pământului
b. creșterea cifrei de afaceri pe seama resurselor naturale, fapt ce ar face posibilă și
protecția acestuia contra poluării
c. creșterea posibilității de identificare a eventualului responsabil pentru repararea
prejudiciului ecologic

16. Creșterea gradului de protecție a solului prin împroprietărire depinde și de?

a. cultura fiecărui individ în parte
b. stabilirea limitelor de exercitare a acestui drept în funcție de regimul proprietății sub
care sunt divizate toate terenurile
c. politica statului

17. Cu toate că proprietate funciară are un caracter absolut, aceasta cunoaște anumite limite în
exercitare, impuse de, c. m.?
a. lege
b. drepturile unui terț
c. capacitatea de exercițiu a persoanei
56
18. În pofida faptului că proprietarului îi sunt acordate prerogative orientate spre asigurarea unei
protecții adecvate terenului său, în același timp se impun și limite ce constau în, c. m.?
a. respectarea sarcinilor de protecție a mediului
b. respectarea programelor de dezvoltare economică a țării în ansamblu
c. asigurarea bunei vecinătăți (art. 46 alin. 5 din Constituție)

19. Bogățiile de orice natură a subsolului, resursele naturale ale platoului continental fac
obiectul?
a. proprietății publice
b. proprietății publice și private
c. exclusiv al proprietății publice

20. Terenurile proprietate publică aparțin, c. m.?

a. statului
b. patrimoniului comun al umanității
c. unităților administrativ-teritoriale

21. Terenurile proprietate publică sunt?

a. alienabile, prescriptibile, sesizabile
b. pasibile de privatizare
c. inalienabile, insesizabile, imprescriptibile

22. Obiect al proprietății statului pot fi, c. m.?

a. terenurile proprietate publică
b. terenurile proprietate privată
c. terenurile ce aparțin persoanei cu drept de proprietate

23. Terenurile proprietate publică a statului pot fi date în concesiune, arendă, sau locațiune?
a. da
b. nu
c. doar anumitor categorii de subiecți

24. Terenurile proprietate publică a statului pot fi supuse executării silite, asupra lor se pot
constitui garanții reale, precum pot fi dobândite de terți prin uzucapiune?
a. da
b. nu
c. doar în anumit condiții

25. Terenurile proprietate privată a statului pot fi înstrăinate, c. m.?

a. da
b. nu
c. doar anumitor categorii de persoane

26. Obiect al proprietății funciare poate fi, c. m.?

a. terenurile silvice
b. sectoarele de teren
c. cotele de teren

27. Unele caracteristici ale sectoarelor de teren sunt, c. m.?

a. configurația
b. productivitate
57
 c. amplasament

28. Constituie o anormalitate a obiectivelor relațiilor funciare?

a. sectoarele de teren
b. cotele de teren
c. terenurile fondului apelor

29. Cotele de teren echivalent reprezintă?

a. un drept de a pretinde la unul sau la mai multe sectoare de teren
b. un obiectiv strategic de interes național
c. terenuri aflate în gestiunea gospodăriilor țărănești

30. Cotele de teren și cotele de teren echivalent reprezintă unul și același obiect al proprietății
funciare?
a. da
b. nu
c. în anumite contexte

31. Orice sector de teren raportat la întreaga suprafață poate avea doar o singură destinație?
a. da
b. nu
c. există și excepții

32. Potrivit legislației funciare, fondul funciar, în dependenţă de destinaţia principală, se

compune din următoarele categorii de terenuri, c. m.?
a. terenuri cu destinație agricolă, terenuri din intravilanul localităților, terenuri ale
fondului de rezervă
b. terenuri adiacente, terenuri de pe lângă casă, terenuri neproductive
c. terenuri ale fondului silvic, terenuri ale fondului apelor

33. Loturile atribuite unor categorii de lucrători din diferit ramuri ale economiei naționale pentru
grădină, fâneţe şi păşuni, se încadrează în categoria?
a. loturilor de pe lângă casă
b. grădini
c. loturi auxiliare

34. Proprietarii terenurilor cu destinație agricolă pot amplasa pe aceste terenuri structuri de
primire turistică, din categoria pensiunilor agroturistice fără schimbarea destinației, c. m.?
a. da
b. nu
c. proprietarul terenului cu destinaţie agricolă practică activitate agricolă de cel puţin 5 ani

35. Au destinație agricolă, terenurile pe care sunt amplasate, c. m.?

a. frigidere destinate păstrării produselor agricole
b. plantațiile de nuci, vii și livezi
c. obiective de infrastructură ale Universității Agrare

36. Terenurile atribuite  în  proprietate ca loturi de pe lângă  casă, în conformitate cu legislaţia,

amplasate în extravilanul satului (comunei) sau oraşului, se consideră?
a. loturi auxiliare
b. întovărășiri pomicole
c. grădini
58
37. Potrivit legislației funciare, terenurile atribuite în proprietate ca loturi de pe lângă casă,
amplasate adiacent hotarelor intravilanului, c. m.?
a. se includ în hotarele intravilanului localității
b. se consideră terenuri destinate construcțiilor
c. se consideră terenuri de rezervă

38. Administrarea folosirii și protecției resurselor funciare constituie unul din genurile de
activități îndreptate spre, c. m.?
a. asigurarea bunăstării populației și dezvoltării economice a țării
b. asigurare folosirii raționale a resurselor funciare
c. realizarea protecției terenurilor

39. Administrarea resurselor funciare în Republica Moldova se realizează de către, c. m.?

a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Agenția de Stat Relații Funciare și cadastru
c. organele publice locale

40. Administrarea fondului funciar se realizează prin, c. m.?

a. atribuirea, înstrăinarea și autentificarea dreptului deținătorilor de terenuri
b. ținerea evidenței terenurilor
c. efectuarea studiilor de impact ecologic

41. Administrarea fondului funciar mai este realizată și de către, c. m.?

a. Ministerul dezvoltării regionale
b. MADRM
c. proprietarii funciari

42. Posibilitatea realizării controlului eficient asupra modului de folosire a resurselor funciare
este garantată de legislația ce prevede?
a. modul de vânzare-cumpărare a pământului
b. accesul la informația ce ține de folosirea și protecția resurselor funciare
c. evidența resurselor funciare

43. Controlul asupra folosirii și protecției terenurilor poate fi divizat în?

a. control ordinar și control inopinat
b. control judiciar și control de stat
c. control de stat și control obștesc

44. Controlul de stat asupra modului de folosire și protecție a resurselor funciare este exercitat
de către, c. m.?
a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Guvern
c. Autoritățile publice locale

45. Rolul central în exercitarea controlului de stat asupra resurselor funciare îi revine?
a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. MADRM
c. Agenției de Stat Relații Funciare și Cadastru

46. Controlul asupra folosirii resurselor funciare exercitat de către ONG-uri, organizații obștești
și politice se încadrează în categoria controlului?
59
 a. cetățenesc
b. obștesc
c. civic

47. Asigurarea respectării de către toate organele de stat și cele obștești, de către întreprinderile,
instituțiile și organizațiile agricole de stat, revine în sarcina?
a. MADRM
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Agenției de Stat Relații Funciare și Cadastru

48. Evidența funciară constituie una din posibilitățile realizării eficiente a activităților de
administrare și control, care mai constituie și un obiectiv de bază în realizarea, c. m.?
a. gospodării adecvate a pământului
b. impunerii fiscale
c. asigurarea dezvoltării pieții funciare

49. Informația despre regimul juridic al terenurilor, despre parametrii cantitativi și calitativi,
despre valoare economică a terenurilor se conține în?
a. registrele gospodăriilor ținute de autoritățile publice locale
b. Cadastrul funciar
c. registru deținătorilor de terenuri

50. Sistemul cadastral de evidență a terenurilor cuprinde două elemente, c. m.?

a. sistemul cadastral al bunurilor imobile
b. sistemul cadastral specializat
c. sistemul cadastral teritorial

51. Datele despre amplasamentul, indicii cantitativi și calitativi ai terenului, schimbărilor și alte
influențe asupra terenurilor alcătuiesc sistemul cadastral?
a. teritorial
b. specializat
c. al bunurilor imobile

52. Cadastrul funciar specializate este ținut de?

a. OCT (Oficiul cadastral teritorial)
b. autoritățile administrației publice locale
c. Agenția de Stat Relații funciare și Cadastru

53. Ținerea cadastrului funciar se realizează prin, c. m.?

a. efectuarea cercetării și prospecțiunii topografice, cartografice, pedologice,
geomorfologice
b. concentrarea datelor statistice despre starea terenurilor, valoare lor de piață, circuitul
civil al terenurilor
c. evidența și aprecierea valorii terenurilor

54. Documentele principale ce se elaborează pentru Cadastru sunt, c. m.?

a. dosarul lucrărilor de hotărnicie
b. titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren
c. planurile, registrele și fișele cadastrale

55. Îndrumare, coordonarea tehnică, controlul ținerii la zi a cadastrului sunt de competența

specială a?
60
 a. Guvernului
b. MADRM
c. Agenției de Stat Relații funciare și Cadastru

56. Legislația funciară utilizează termenul de „beneficiar funciar” în sens?

a. larg și restrâns
b. abstract și real
c. propriu și figurat

57. Beneficiari de resurse funciare se consideră titularii dreptului de proprietate, de posesiune,

sau de alte drepturi raportate la terenuri – de beneficiere funciară?
a. da
b. nu
c. nu în toate cazurile

58. Cuprinsul noțiunii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor sale exercitat asupra

terenurilor descrise noțiunea de beneficiere funciară în sens?
a. larg
b. figurat
c. abstract

59. Una din prerogativele proprietății asupra terenurilor o constituie?

a. controlul asupra exercitării dreptului de proprietate
b. atribuirea în folosință a terenurilor
c. atribuire în proprietate a terenurilor sau cu alt drept de beneficiere

60. Posibilitatea și condiția de a dobândi în proprietate terenuri diferă în funcție de subiect

atunci când acesta este Statul și unitățile administrativ-teritoriale sau persoanele fizice și
juridice?
a. da
b. nu
c. în anumite circumstanțe

61. Persoanele fizice pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin, c. m.?
a. vânzare-cumpărare, donație, schimb
b. uzucapiune, accesiune, hotărâre judecătorească, succesiune, urmărirea bunului pentru
neexecurtarea obligațiilor, expropriere, rentă
c. act administrativ, privatizare (deetatizare)

62. Statul și unitățile administrativ-teritoriale pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor
prin, c. m.?
a. vânzare-cumpărare, donație, schimb
b. uzucapiune, accesiune, hotărâre judecătorească, succesiune, expropriere pentru cauză de
utilitate publică, renunțarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile
c. atribuire prin act administrativ sau deetatizare

63. Sunt în drept să dobândească în proprietate terenuri cu destinație agricolă prin acte de
vânzare-cumpărare sau schimb, c. m.?
a. Statul
b. persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, persoanelor juridice al căror capital
social nu conţine investiţii străine

61
 c. persoanelor fizice străine și apatrizii, persoanelor juridice al căror capital social conţine
investiţii străine

64. Pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă cetățenii străini, c.
m.?
a. da
b. nu
c. doar în cazul dobândirii lor prin moștenirii

65. Terenurile cu destinație agricolă dobândite în proprietate de către cetățenii străini pot fi
înstrăinate, c.m?
a. Statului sau unităților administrativ-teritoriale
b. cetățenilor străini
c. cetățenilor Republicii Moldova

66. Vânzarea terenurilor cu destinație agricolă de către cetățenii străini constituie?

a. un drept
b. o obligație
c. o îndatorire

67. Terenurile proprietate privată a persoanelor fizice se vinde la preț?

a. de piață
b. normativ
c. liber

68. Terenurile proprietate privată a statului și unităților administrativ teritoriale se vând, c. m.?
a. la preț normativ
b. la licitație
c. la preț liber

69. Vânzarea-cumpărarea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se

efectuează de către?
a. Agenție de Stat Relații Funciare și Cadastru
b. Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei
c. autorităţile administraţiei publice locale la decizia consiliului respectiv

70. Vânzarea-cumpărarea terenurilor din domeniul public al statului se efectuează de către?

a. Agenție de Stat Relații Funciare și Cadastru
b. Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei
c. autorităţile administraţiei publice locale la decizia consiliului respectiv

71. Terenurile proprietate publică pot fi înstrăinate?

a. doar cetățenilor Republicii Moldova
b. atât  persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova, cât şi
investitorilor străini cu excepția terenurilor cu destinație agricolă
c. nu pot fi înstrăinate datorită caracterului lor inalienabil

72. Vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului, c.

m.?
a. la o plată unică
b. în rate
c. în avans
62
73. La încheierea contractului de vânzare-cumpărare în rate, se achită cel puţin?
a. 25% din prețul terenului
b. 30% din prețul terenului
c. 50% din preţul terenului

74. În cazul vânzării-cumpărării terenurilor proprietate publică, autoritatea competentă (în

calitate de vânzător) examinează cererea cumpărătorului în termen de?
a. 10 zile
b. 20 zile
c. o lună

75. Contractul de vânzare-cumpărare a pământului proprietate privată se autentifică notarial, cu

excepţia contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole cu suprafaţa de până la?
a. 0,10 ha
b. 0,15 ha
c. 0,25 ha

76. Documentul ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului este?

a. contractul de vânzare-cumpărare autentificat notarial
b. certificatul de proprietate eliberat de OCT
c. titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

77. Autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren

din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit?
a. în localități rurale: până la 0,12 ha, iar în orașe: 0,04 – 0, 07 ha
b. în localități rurale: până la 0,9 ha, iar în orașe: 0,04 – 0, 06 ha
c. doar în suburbii: până la 0,6 ha

78. Pe lângă terenurile din intravilan atribuite cetățenilor pentru case și grădini, legislația
funciară prevede și atribuirea unor categorii de persoane, c. m.?
a. terenuri auxiliare
b. cote de teren
c. cote de teren echivalent

79. În compartimentul ce se referă la conținutul dreptului de beneficiere funciară, legislația face

o delimitare între drepturile proprietarilor și drepturile altor deținători de terenuri?
a. da
b. nu
c. pe alocuri

80. Potrivit legii, posesorii și alți beneficiar funciari au drepturi specifice doar lor?
a. să primească cheltuielile legate de ameliorarea terenului
b. să fie proprietari ai producției obținute
c. să folosească în modul stabilit de lege zăcămintele, pădurile, apele și alte bogății ale
pământului

81. Legislația funciară proclamă drepturi specifice doar proprietarilor funciari, c. m.?
a. să dea terenul sau o parte din el în folosință prin arendă
b. să fie proprietari a producției obținute
c. să lase moștenire terenul și să-l înstrăineze

63
82. În compartimentul ce se referă la conținutul dreptului de beneficiere funciară, legislația face
o delimitare între obligațiile proprietarilor și obligațiile altor deținători de terenuri?
a. da
b. nu
c. doar în anumite cazuri

83. Unele din obligațiile titularilor dreptului asupra terenurilor sunt, c. m.?
a. să păstreze bornele de hotar și punctele rețelei geodezice de stat în teren
b. să prezinte anual informații despre cantitatea producției agricole obținute
c. să ia măsuri de prevenire a eroziunilor, alunecărilor de teren a salinizării sau
înmlăștinirii secundare

84. Încetarea dreptului de beneficiere funciară are loc în cazurile, c. m.?

a. retragerii terenului pentru nevoile statului și societății
b. neprelucrării terenului timp de 3 ani consecutiv
c. neachitării sistematice a impozitului funciar în termenul stabilit de lege

85. Încetarea raporturilor de muncă, în virtutea cărora a fost repartizat lotul auxiliar constituie
temei al?
a. suspendării dreptului de beneficiere funciară
b. încetării dreptului de beneficiere funciară
c. cesionării dreptului de beneficiere funciară

86. Toate temeiurile încetării dreptului de beneficiere funciară asupra terenurilor agricole se
extind și asupra terenurilor cu destinație de construcție?
a. da
b. nu
c. doar unele din temeiurile încetării dreptului de beneficiere funciară

87. Proprietarul terenului care, fără motive întemeiate, nu cultivă terenurile agricole și nu ia
măsuri pentru protecția și ameliorarea solului, drept sancțiune este?
a. este expropriat
b. este sancționat contravențional
c. nu este sancționat și nici expropriat

88. Dacă deţinătorul cu titlu de folosinţă nu utilizează terenul în scopul în care i s-a atribuit,
autoritatea administraţiei publice locale, la cererea proprietarului (organizației), c. m?
a. va dispune aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute de lege
b. dacă deținătorul nu va îndeplini în termen mai mare de 2 ani obligațiile cei revin, va
pierde dreptul de posesiune sau de folosinţă asupra terenului prin decizia instanţei judecătoreşti
c. nu se va implica, deoarece nu dispune de competențe în acest sens

89. Apariția temeiurilor de stingere a dreptului de proprietate, posesiune sau folosință funciară
nu privează pe deținător, c. m.?
a. de dreptul de a ataca hotărârea privind retragerea terenului
b. de dreptul de a strânge recolta
c. de obligația de plată a impozitului și de a păstra calitatea solului

90. Protecţia terenurilor constituie un sistem de măsuri juridice, organizatorice, economice şi de

altă natură, prin care se urmăreşte folosirea lor raţională, precum și, c. m.?
a. sporirea productivității solurilor în scopul obținerii unui volum mare de producției într-
un interval scurt de timp
64
 b. preîntâmpinarea retragerii neîntemeiate a terenurilor din circuitul agricol
c. regenerarea şi sporirea fertilităţii solurilor

91. Prin stimularea economică a folosirii raționale și protecției terenurilor se urmărește, c. m.?
a. sporirea potențialului agricol al țării
b. interesarea deținătorilor în păstrarea și îmbunătățirea fertilității solurilor
c. protejarea terenurilor de urmările negative ale activității de producție

92. În scopul asigurării accesului autorităților către monumentele istorice, tezaurelor care se vor
descoperi la fața locului, proprietarii vor putea cere, c. m.?
a. un alt teren echivalent
b. o sumă de bani plătite periodic și viager
c. bani pentru daunele suferite și terenurile retrase pentru necesitățile statului

93. Amplasarea obiectelor care influențează negativ starea terenurilor se face pe baza, c. m,?
a. argumentării ecologice speciale
b. importanței acestora pentru economia națională
c. coordonării cu deținătorii de terenuri, cu organele de ocrotire a naturii

65
 CAPITOLUL IX.
Regimul juridic de folosire și protecție a subsolului

1. Sursa principală a dezvoltării umane o constituie resursele energetice care în cea mai mare
parte ne este pusă la dispoziție de către?
a. sol
b. subsol
c. ape

2. Majoritatea resurselor subterane în prezent sunt atribuite categoriei de resurse?

a. regenerabile
b. neregenerabile
c. epuizabile

3. Utilizarea resurselor subterane în exces, duce la scăderea a potențialului naturii de a le mai

genera vre-o dată?
a. incorect
b. corect
c. parțial corect

4. O problemă actuală a locuitorilor mun. Chișinău o constituie starea deplorabilă a?

a. terenurilor
b. spațiilor verzi
c. subteranului

5. Pericolul ridicării nivelului de apă în spațiile subterane este generat de?

a. capacitatea sporită a izvoarelor subterane
b. extracția pietrei
c. inundațiile

6. Un rol important în protecția și exploatarea rațională a subsolului, ținând cont de mijloacele și

formele sale proprii, îi revine?
a. dreptului
b. populației
c. autorităților publice

7. Legislația în vigoare definește noțiunea de „subsol” în mod?

a. expres
b. implicit
c. tacit

8. În literatura de specialitate, subsolul este definit ca o parte componentă a teritoriului de stat,

reprezentând, c. m.?
a. partea importantă a bogățiilor naturale
b. spațiul fizic situat sub sol
c. con neregulat după forma sa geometrică cu baza constituită din sol și cu vârful în
centrul pământului

9. Parte a scoarței terestre aflată sub stratul de sol fertil, iar în lipsa acestuia, sub suprafața
terestră și fundul bazinelor de apă care ajunge până la adâncimi accesibile cercetărilor geologice,
constituie noțiunea de subsol identificată în?
66
 a. literatura de specialitate
b. Legea-cadru nr. 1515/1993
c. Codul subsolului

10. Reglementare potrivit căreia: „bogățiile de orice natură ale subsolului Republicii Moldova,
inclusiv substanțele minerale utile..., fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului se
conține în”, c. m.?
a. Legea nr. 1515/1993
b. Constituție
c. Codul subsolului

11. Administrarea de stat în domeniul folosirii și protecției subsolului este realizată de către, c.
m.?
a. MADRM
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

12. În vederea realizării funcțiilor de administrare și control a folosirii subsolului, organele

competente asigură, c. m.?
a. exploatarea eficientă a resurselor subsolului în scopul valorificării lor prin export
b. realizarea politicii statului în domeniul folosirii și protecției subsolului
c. aprobarea tarifelor și normelor de timp pentru lucrările de explorări geologice finanțate
din bugetul de stat

13. Pentru o mai bună înțelegere a sistemului evidenței resurselor subsolului, aceasta urmează a
fi structurată după modelul?
a. evidenței apelor
b. evidenței de stat a resurselor naturale
c. raportului juridic

14. Obiectul evidenței resurselor subsolului este alcătuit din două elemente?
a. productiv și calitativ
b. cantitativ și calitativ
c. cantitativ și productiv

15. Resursele subsolului, în plan cantitativ, constituie, c. m.?

a. substanțele minerale utile
b. zăcământul de substanțe minerale utile
c. rezervă de balanță a substanțelor minerale utile

16. Acumulările, în subsol, de minerale, hidrocarburi și ape subterane a căror compoziție

chimică permite a fi folosite în sfera producției materiale, fac parte din categoria?
a. substanțele minerale utile
b. zăcământul de substanțe minerale utile
c. rezervă de balanță a substanțelor minerale utile

17. Acumularea naturală de substanțe minerale utile înregistrate în balanțele de stat a rezervelor
de substanțe minerale utile, fac parte din categoria?
a. substanțele minerale utile
b. zăcământul de substanțe minerale utile
c. rezervă de balanță a substanțelor minerale utile

67
18. Evidența privită din punctul de vedere a resurselor informaționale geologice de stat se
consideră evidență sub aspect?
a. cantitativ
b. calitativ
c. productiv

19. Baza informațională a evidenței resurselor subsolului se divide în, c. m.?

a. Cadastrul de stat al zăcămintelor și manifestărilor de substanțe minerale utile
b. Cadastrul subsolului
c. Fondul de stat de informații privind subsolul

20. Conținutul evidenței resurselor subsolului reflectă drepturile și obligațiile subiecților

responsabili de ținerea evidenței care se referă la, c. m.?
a. evidența sectoarelor subsolului repartizate pentru extragerea substanțelor minerale utile
b. evidența surselor financiare obținute din atribuirea sectoarelor subsolului pentru
extracții
c. crearea sistemului informațional unic de utilizare a subsolului

21. Beneficiari ai resurselor subsolului sunt, c. m.?

a. persoanele fizice și juridice care desfășoară activități legate de folosirea subsolului
b. orice persoană
c. persoanele fizice și juridice străine

22. Resursele subsolului se atribuie în folosință pentru, c. m.?

a. construcția parcărilor subterane
b. extragerea substanțelor minerale utile, inclusiv a apelor subterane și resurselor curative
naturale
c. înhumarea substanțelor nocive și deșeurilor industriale

23. Temei al folosirii subsolului pentru exploatarea sau extragerea substanțelor minerale utile de
interes național constituie?
a. licența eliberată de MADRM
b. autorizația de folosință specială eliberată de autoritatea publică locală
c. Hotărârea Guvernului

24. Atribuirea în folosință a subsolului pentru exploatarea sau extragerea substanțelor minerale
utile de interes național are loc în baza concursului desfășurat conform legii?
a. 1515/1993 cu privire la protecția mediului
b. 543/1995 cu privire la concesiuni
c. Codului subsolului nr.3/2009

25. Folosința subsolului pentru depozitarea substanțelor nocive și deșeurilor industriale are loc
în temeiul?
a. licenței
b. Hotărârii de guvern
c. Hotărârea MADRM

26. Folosirea subsolului în scopul extragerii mineralelor utile, cercetărilor geologice,

construcției și exploatării construcțiilor subterane se atribuie de către?
a. Guvern
b. MADRM
c. autoritățile publice locale
68
27. Temei al atribuirii în folosință a subsolului constituie, c. m.?
a. descoperirea zăcămintelor pe un teren proprietate privată
b. stabilirea și confirmarea faptului descoperirii zăcământului de substanțe minerale utile
ca urmare a lucrărilor efectuate în bază de concurs din contul mijloacelor financiare proprii
c. transmiterea dreptului de folosință asupra sectoarelor de subsol potrivit legislație civile
cu privire la succesiunea de drept în cazul reorganizării persoanei juridice

28. Orice atribuire în folosință a sectoarelor de subsol se legalizează prin?

a. contract
b. autorizație
c. licență

29. Actul prin care se legalizează atribuirea în folosință a sectoarelor de subsol trebuie încheiat
în formă?
a. scrisă
b. autentică
c. scrisă și supusă înregistrării de stat

30. Nerespectarea formei cerute de lege la încheierea actului pentru atribuirea în folosință a
subsolului se sancționează?
a. contravențional
b. prin retragerea licenței
c. cu nulitate

31. Încheierea contractelor pentru folosirea sectoarelor de subsol, evidența lor de stat și ținerea
registrelor contractelor se efectuează de către?
a. MADRM
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

32. La depunerea cererii pentru atribuirea subsolului în folosință, solicitantul va indica, c. m.?
a. tipul de proprietate
b. forma juridică de organizare
c. cantitatea de resurse minerale planificate pentru extracție

33. Cererea pentru atribuirea în folosință a sectorului de subsol se depune la?

a. Guvern
b. MADRM
c. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

34. Solicitantul va anexa la cererea de atribuire în folosință a subsolului, c. m.?

a. datele privind dispunerea de mijloace financiare
b. date despre experiența în domeniul extracției resurselor minerale utile
c. utilaj tehnologic special și specialiști în domeniul extracției

35. Materialele depuse pentru obținerea dreptului de folosință a subsolului se examinează de

autoritatea competentă în decurs de?
a. 10 zile lucrătoare
b. 20 zile
c. 30 zile

36. Contractul pentru folosirea subsolului se încheie în baza?

69
 a. rezultatului consultărilor publice
b. rezultatului concursului
c. alegerii selective a solicitantului

37. Concursul pentru dreptul de folosință a subsolului se organizează de către?

a. Guvern
b. MADRM
c. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

38. Folosirea subsolului pentru extracția apelor minerale naturale se realizează în bază de?
a. licență
b. autorizație
c. contract

39. În toate cazurile folosirea subsolului este?

a. gratuită
b. cu plată
c. nelimitată

40. În schimbul folosirii subsolului, beneficiarii sun obligați, c. m.?

a. să informeze anual autoritățile despre cantitatea resurselor extrase și starea sectoarelor
de subsol atribuite
b. compensarea cheltuielilor pentru lucrările de explorări geologice efectuate din contul
bugetului de stat
c. la plăți regulate pentru folosirea subsolului

41. Beneficiarii resurselor subsolului au următoarele drepturi, c. m.?

a. să extragă și să valorifice resursele naturale după propria voință
b. să antreneze subantreprenori pentru executarea unor tipuri de lucrări legate de folosirea
subsolului
c. să ceară autorităților revizuirea condițiilor de folosire a subsolului în cazul apariției unor
circumstanțe altele decât cele în care au încheiat contractul

42. Beneficiarii resurselor subsolului au următoarele obligații, c. m.?

a. să decoperteze stratul de sol fertil și să-l păstreze în tot volumul inițial în stare utilă
pentru recultivarea terenurilor degradate
b. să sisteze lucrările care pot distruge integritatea unor obiective naturale și culturale
unice
c. să acopere locurile de unde a extras resursele minerale

43. Dreptul de folosință a subsolului poate fi limitat sau încetat în localități, zone suburbane,
obiective industriale, în cazul, c. m.?
a. apariției unui pericol pentru viața și sănătatea populației
b. epuizării resurselor minerale utile
c. prejudicierii obiectivelor economice sau mediului

44. Decizia privind limitarea, suspendarea sau încetarea dreptului de folosință asupra sectoarelor
de subsol se ia de către?
a. MADRM
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

70
45. Licența pentru extragerea apelor minerale naturale și potabile poate fi retrasă în temeiul?
a. Legii nr. 272/2011
b. Legii nr. 1515/1993
c. Legii nr. 451/2001

46. Dreptul de folosință asupra subsolului poate fi limitat, suspendat sau încetat în cazurile în
care, c. m.?
a. nefolosirii sectorului de subsol conform destinației de către beneficiarul lui fără motive
întemeiate pe parcursul a doi ani
b. încălcarea tehnologiei de prelucrare a materiei prime minerale, ce cauzează pierderi ale
acesteia
c. folosirea rezultatelor activității de extracție a resurselor minerale utile după cum a u
găsit de cuviință titularii dreptului

47. În scopul realizării eficiente a sarcinilor privind protecția subsolului prin măsuri de
prevenire, legislația în vigoare stabilește următoarele cerințe de bază, c. m.?
a. înregistrarea și evidența lucrărilor legate de folosirea subsolului
b. evidența cantitativă a extragerilor și surselor financiare obținute de pe urma acestora
c. extragerea cât mai completă din sol a rezervelor de substanțe minerale

48. În scopul protecției resurselor subsolului, proiectarea și construirea localităților, complexelor

industriale, imobilelor se interzic fără avizul?
a. MADRM
b. Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor
c. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

49. Controlul de stat asupra folosirii raționale a subsolului este pus în sarcina?
a. MADRM
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

50. Documentația tehnică de proiect, aprobată de beneficiarul subsolului sunt supuse?

a. controlului din partea organului emitent al autorizației de folosire a subsolului
b. evidenței de stat
c. expertizei ecologice și tehnice de stat

71
 CAPITOLUL X.
Regimul juridic de folosire și protecție a resurselor forestiere

1. Astăzi putem afirma faptul că dispunem de un mecanism perfect ce ar asigura folosința

rațională a resurselor forestiere?
a. da
b. nu
c. doar a unor compartimente

2. Baza reglementărilor privind modul, condițiile și limitele folosirii resurselor forestiere o

constituie?
a. Legea nr. 1515/1993
b. Codul silvic din 1979
c. Codul silvic din 1996

3. Baza reglementărilor actuale privind modul, condițiile și limitele folosirii resurselor forestiere
substituie?
a. Legea protecției naturii din 1959
b. Codul silvic al RSSM din 1979
c. Codul silvic din 1996

4. Pe lângă șirul reglementărilor cu caracter general, privitoare la protecția și folosirea resurselor

forestiere, mai există și alte numeroase reglementări în domeniu, impuse prin, c. m.?
a. Legea nr. 1515/1993
b. Hotărârea Guvernului nr.737/2003 privind aprobarea Programului de stat de regenerare
și împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020
c. Hotărârea Parlamentului nr. 350/2001 pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a
sectorului forestier

5. Pe lângă beneficiile pe care le oferă resursele forestiere în asigurarea cu masă lemnoasă,

obținerea produselor pădurii, diminuarea efectelor factorilor negativi, acestea sigură, c. m.?
a. stabilizarea continuă a pânzei freatice
b. echilibrul bioxidului de carbon, azotului și fosforului în atmosferă
c. dezvoltarea relațiilor comerciale în domeniul turismului și agrementului

6. Capacitatea pădurilor Republicii Moldova de a absorbi bioxidul de carbon din atmosferă este
de?
a. 2230 mii tone pe an
b. 2260 mii tone pe an
c. 2270 mii tone pe an

7. Rolul protector al pădurilor capătă importanță vitală în condițiile climaterice ce caracterizează

teritoriul Republicii Moldova cum ar fi, c. m.?
a. secete frecvente
b. calitatea scăzută a solului
c. terenuri expuse la alunecări

8. Termenii de „fond forestier”, „pădure”, „vegetație forestieră din afara fondului forestier” și
„resurse forestiere” sunt sinonime?
a. da

72
 b. nu
c. în anumite contexte

9. Pădurile, terenurile destinate împăduririi, terenurile afectate gospodăriei silvice, precum și

terenurile neproductive constituie?
a. fondul forestier
b. vegetația forestieră din afara fondului forestier
c. resurse forestiere

10. Terenurile neproductive și terenurile degradate după starea lor calitativă reprezintă una și
aceeași componentă a fondului forestier?
a. da
b. nu
c. în anumite împrejurări

11. Raportarea terenurilor la fondul forestier se face pe baza, c. m.?

a. amenajamentelor silvice
b. Cadastrului funciar
c. deciziei autorităților competente

12. Elementele de bază ce formează fondul forestier sunt, c. m.?

a. vegetația forestieră
b. pădurile
c. terenurile

13. Prin textul: „element al landșaftului geografic, unitate funcțională a biosferei, compusă din
comunitatea vegetației forestiere, păturii vii, microorganisme” se definește noțiunea de?
a. pădure
b. vegetație forestieră din afara fondului forestier
c. resurse forestiere

14. Criteriul ce delimitează pădurea de alte plantații forestiere este suprafața minimă pe care
aceasta este plantată, și anume?
a. 0,10 ha
b. 0,25 ha
c. 0,50 ha

15. Pentru a fi calificată drept pădure, elementele sale trebuie să fie, c. m.?
a. într-un număr suficient de mare pentru a asigura menținerea echilibrului de funcționare
a plantației forestiere
b. interdependente
c. să acționeze asupra habitatului lor

16. Vegetația forestieră ce nu se încadrează în limitele condițiilor impuse pentru a fi considerată

pădure sau fond forestier, constituie?
a. resurse forestiere
b. vegetație forestieră din afara fondului forestier
c. vegetație forestieră din cadrul stațiunilor forestiere

17. Perdelele forestiere de protecție amplasate pe terenurile agricole, de-a lungul căilor de
comunicație, grădinile botanice, dendrologice spațiile verzi ale localităților, constituie?
a. fondul forestier
73
 b. vegetație forestieră din afara fondului forestier
c. zone de agrement

18. Sub aspect juridic, componentele vegetației forestiere din afara fondului forestier se disting
și ele după, c. m.?
a. regimul juridic aplicabil acestor zone naturale
b. autoritățile care realizează administrarea și controlul folosirii acestora
c. valoarea economică și estetică

19. Perdelele forestiere de protecţie şi plantaţiile de arbori şi arbuşti situate de-a lungul căilor de
comunicaţie şi pe terenurile fondului acvatic constituie cadrul de competență a, c. m.?
a. autorităților administrației publice locale
b. autorităților centrale de specialitate
c. a autorității centrale pentru resurse naturale și mediu

20. Perdelele forestiere de protecţie amplasate pe terenurile cu destinaţie agricolă și grădinile

botanice constituie cadrul de competență a?
a. autorităților administrației publice locale
b. autorităților centrale de specialitate
c. a autorității centrale pentru resurse naturale și mediu

21. Grădina dendrologică și botanică din mun. Chișinău zoologice constituie cadrul de
competență a ?
a. autorităților administrației publice locale
b. autorităților centrale de specialitate
c. a autorității centrale pentru resurse naturale și mediu

22. Noțiunea de resurse forestiere este definită expres atât de legislația în domeniu, cât și de
literatura de specialitate?
a. da
b. nu
c. parțial

23. Prin resurse forestiere se are în vedere toate resursele lemnoase ce alcătuiesc resursele
fondului forestier și?
a. terenurile pe care sunt amplasate
b. toate produsele pădurii
c. vegetația forestieră de pe terenurile din afara acestuia

24. Distincția între resursele forestiere și alte categorii de plantații forestiere are la bază regula:
toate componentele silvice (pădurea, fondul forestier etc.) constituie resurse forestiere, iar?
a. toată vegetația lemnoasă poate constitui una din componentele silvice în parte
b. nu toată vegetația lemnoasă poate constitui una din componentele silvice în parte
c. unele părți din vegetația lemnoasă pot constitui componente silvice

25. Varianta acceptată de legiuitorul nostru la declararea dreptului de proprietate asupra

pădurilor este?
a. nereușită
b. defectuoasă
c. reușită

26. Potrivit legislației în domeniu, resursele forestiere fac obiectul proprietății?

74
 a. publice
b. private
c. publice și private

27. Pădurile folosite în interes public fac obiectul?

a. proprietății publice
b. private
c. exclusiv al proprietății publice

28. Pădurile pot deveni obiectul proprietății private în cazul?

a. cumpărării la licitație
b. transmiterii în gestiunea persoanelor fizice sau juridice
c. plantării acestora, în condițiile legii, pe terenurile aflate în proprietate privată

29. Pădurile pot deveni obiectul proprietății private cu condiția respectării următoarele cerințe,
c. m.?
a. argumentării necesității de a planta sectorul forestier, precum și dispunerii de terenuri
neproductive
b. schimbării destinației terenului în destinație silvică
c. plantarea trebuie să fie făcută pe un teren nu mai mic de 0,25 ha

30. Exercitarea dreptului de proprietate asupra pădurilor are loc?

a. fără nici o limită și după cum crede de cuviință proprietarul
b. prin intermediul autorităților publice
c. în condițiile generale prevăzute de legislație, fără nici o excepție sau limitare

31. Administrarea fondului forestier constituie o funcție exclusivă a statului?

a. da
b. nu
c. depinde de starea fondului forestier

32. În vederea administrării cu fondul forestier proprietate privată, persoana este în drept să dea
în arendă, să dea în gestiune economică sau să înstrăineze masivul forestier?
a. doar cu acordul autorităților publice competente de administrarea și controlul de stat a a
resurselor forestiere
b. fără acordul autorităților publice competente
c. fără acordul autorităților publice competente, dar numai la preț normativ

33. Administrarea fondului forestier de stat o exercită, c. m.?

a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Agenția „Moldsilva”
c. autoritățile publice locale

34. Autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii și cinegeticii este?

a. MADRM
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. Agenția „Moldsilva”

35. În activitatea de administrare a resurselor forestiere este necesar să se asigure, c. m.?

a. intensificarea funcțiilor de protecție a apelor
b. intensificarea funcției de producția a masei lemnoase necesare exportului
c. intensificarea funcțiilor de reglare climaterică
75
36. Funcția de control asupra folosirii și protecției resurselor forestiere revine, c. m.?
a. autorităților centrale ale statului prin intermediul unui șir de organe printre care se
enumeră, Procuratura, Poliția, autoritățile publice locale
b. Ministerul Sănătăți
c. organizațiile obștești și cetățenii

37. Controlul specializat în domeniu folosirii și protecției resurselor forestiere este realizat de
către?
a. Ministerul Sănătății
b. MADRM
c. Inspectoratul pentru Protecția Mediului

38. Rolul cel mai important reieșind din spectrul atribuțiilor ce le deține în domeniul
administrării și controlului asupra resurselor forestiere, revine?
a. MADRM
b. Inspectoratului pentru Protecția Mediului
c. Agenției „Moldsilva”

39. Sistemul informațional despre schimbările calitative și cantitative ale pădurilor, precum și
componența acestora, constituie?
a. Registrul de evidență a pădurilor
b. Cadastrul silvic de stat
c. Cadastrul de stat al resurselor naturale

40. Informația despre regimul juridic al fondului forestier, clasificarea pădurilor pe grupe și
categorii funcționale, aprecierea lor sub aspect economic, se conține în?
a. Registrul de evidență a pădurilor
b. Cadastrul silvic de stat
c. Cadastrul de stat al resurselor naturale

41. Ținerea evidenței de stat a fondului forestier se efectuează de către organele silvice pe baza
amenajamentelor silvice, inventarierilor și cercetărilor, conform unui sistem?
a. complex
b. unic
c. descentralizat

42. Completarea informației despre resursele forestiere se realizează prin monitoringul forestier,
care reprezintă un sistem de observații și prognozări pentru relevarea, c. m.?
a. cantității de masă lemnoasă disponibilă
b. schimbărilor stării pădurilor
c. descoperirea și prevenirea proceselor și tendințelor negative din păduri

43. Obiecte ale beneficierii silvice constituie, c. m?

a. pădurile și produsele pădurii
b. viețuitoarele pădurii
c. terenurile fondului forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier

44. În raport cu funcțiile ce-i revin, distingem următoarele categorii de păduri, c. m.?
a. de protecție a apelor, solului, mediului și a obiectivelor de intere național
b. de menținere a echilibrului între producție și export de masă lemnoasă
c. cu funcții igienico-sanitare, d recreere și de menținere a genofondului
76
45. Un masiv forestier sau un sector silvic poate fi încadrat numai în una din categoriile
funcționale?
a. da
b. nu
c. cu unele excepții

46. Li se atribuie categorii funcționale aparte unor obiective silvice amplasate în păduri deja
încadrate în categoriile funcționale, c. m.?
a. sectoarelor silvice incendiate
b. monumentelor naturii
c. sectoare silvice aflate în regim de rezervație

47. Produsele lemnoase și nelemnoase, serviciile legate de folosirea pădurilor, precum și

rezultatele activității de protecție a pădurilor, constituie?
a. vegetație forestieră din afara fondului forestier
b. fond forestier
c. produsele pădurii

48. Produsele pădurii sunt de mai multe categorii?

a. principale, auxiliare, derivate și accesorii
b. principale, secundare, auxiliare și accesorii
c. secundare, accesorii, auxiliare și derivate

49. Produsele rezultate din tăieri de îngrijire a arboretului, din tăieri de igienă, necesitatea
efectuării căreia rezultă din uscarea totală sau parțială a arborilor, se raportează la categoria?
a. produse auxiliare
b. produse secundare
c. produse accesorii

50. Produsele rezultate din lichidarea calamităților naturale se încadrează în categoria?

a. produselor auxiliare
b. produselor secundare
c. produselor accesorii

51. Vânatul, peștele, melcii de viță de vie se consideră produse?

a. nelemnoase
b. accesorii
c. derivate

52. Fructele și pomușoarele sălbatice, nuci, ciuperci, plante medicinale se raportează la

categoria produselor?
a. auxiliare
b. accesorii
c. derivate

53. Din categoria terenurilor fondului forestier fac parte, c. m.?

a. terenurile destinate asigurării cu hrană a animalelor de vânat
b. terenurile taberelor sportive și de odihnă
c. terenurile care servesc nevoilor de cultură silvică

77
54. Perdelele forestiere de protecție a amplasate pe terenurile agricole, de-a lungul căilor de
comunicație, în perimetrul orașelor și localităților fac parte din?
a. fondul forestier
b. vegetația forestieră din afara fondului forestier
c. produselor pădurii

55. Utilizarea gratuită a resurselor pădurilor de către cetățeni are loc în scopuri de recreere,
pentru recoltarea fructelor și pomușoarelor sălbatice, nucilor, ciupercilor?
a. da
b. nu
c. doar cu autorizație

56. Pe sectoarele de pădure ameliorate sau artificiale, precum și în locurile special amenajate nu
se admite?
a. recoltarea produselor pădurii
b. accesul cetățenilor
c. recreerea

57. Potrivit legislației în domeniu, beneficiarii dreptului de folosință a resurselor forestiere se

disting de?
a. titulari ai dreptului de beneficiere
b. gestionari ai fondului forestier
c. posesorii resurselor forestiere

58. Terenurile din fondurile forestier pot fi date în folosință, c. m.?

a. persoanelor fizice și juridice autohtone și străine
b. doar cetățenilor Republicii Moldova
c. organizațiilor obștești și organizațiilor religioase

59. Fondul forestier poate fi atribuit în folosință în următoarele scopuri, c. m.?

a. recoltarea masei lemnoase prin tăieri principale
b. recoltarea masei lemnoase prin tăieri derivate
c. recoltarea masei lemnoase prin tăieri secundare

60. Tăierile principale sunt efectuate în scopul, c. m.?

a. asigurării cu energie termică a populației, dar și pentru menținerea cantităților de export
b. ameliorării funcțiilor de protecție a pădurii
c. folosirea rațională și la timp a volumului masei lemnoase exploatabile

61. Tăierile principale sunt interzise în, c. m.?

a. plantațiile silvice cu pomi fructiferi
b. pădurile urbane
c. pădurile de la frontierele Republicii Moldova

62. Recoltarea cioturilor, cojilor și a materiei prime tehnice pentru prelucrarea industrială se
încadrează în categoria folosinței în scopul?
a. recoltarea produselor lemnoase auxiliare
b. recoltarea produselor lemnoase secundare
c. recoltarea produselor lemnoase accesorii

63. Folosința specială a obiectelor regnului animal, a fructelor și pomușoarelor sălbatice,

ciupercilor, plantelor medicinale se consideră?
78
 a. folosințe silvice accesorii
b. folosințe silvice derivate
c. folosințe silvice auxiliare

64. Folosința specială a obiectelor regnului animal, pomușoarelor sălbatice, ciupercilor,

plantelor medicinale în scopul obținerii beneficiilor de la vânzarea acestora se efectuează?
a. fără autorizație
b. cu autorizație
c. cu autorizație și alte documente eliberate de autoritățile competente (biletul silvic)

65. Colectarea plantelor, capturarea animalelor incluse în Cartea roșie se sancționează

contravențional?
a. da
b. nu
c. doar pentru colectarea anumitor specii de plante

66. CITES se descifrează?

a. Capacitatea Imunitară a Tipurilor de Exemplare Sensibile
b. Comitetul Internațional și Teritorial de Evidență a Speciilor de plante
c. Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Sălbatice de faună și floră pe cale
de dispariție

67. Pentru organizarea odihnei populației sunt amenajate sectoare de pădure de către?
a. Agenția „Moldsilva”
b. Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale
c. autoritățile publice locale

68. Folosirea terenurilor fondului forestier pentru întreținerea gospodăriilor cinegetice în baza?
a. Legii nr. 1515/1993
b. Codului silvic
c. Legii regnului animal

69. Folosirea pădurilor poate ave loc și în scopuri?

a. caritabile
b. de exploatare a resurselor minerale
c. de cercetare științifică

70. Folosirea pădurilor de către cetățeni în scopuri de recreere, recoltare gratuită a fructelor,
ciupercilor și altor produse cu excepția cazurilor în care recoltarea se efectuează în, c. m.?
a. orice perimetru forestier
b. în sectoarele ameliorate
c. în locuri special amenajate

71. Accesul cetățenilor în păduri și recoltarea produselor accesorii poate fi limitat sau interzis
prin?
a. decizia Agenția „Moldsilva”
b. decizia MADRM
c. decizia autorităților publice locale

72. Accesul cetățenilor în păduri și recoltarea produselor accesorii poate fi limitat sau interzis în
scopul?
a. regenerării produselor accesorii ale pădurii
79
 b. prevenirii incendiilor
c. pregătirii sectorului forestier pentru defrișare

73. Formularul autorizației de exploatare și a biletului silvic se aprobă de către?

a. MADRM
b. Agenția „Moldsilva”
c. autoritățile publice locale

74. Folosințele silvice se efectuează?

a. cu plată
b. gratuit
c. depinde de subiecții dreptului de folosință

75. Paza pădurilor, sporirea calității lor se finanțează din sumele obținute din?
a. comercializarea masei lemnoase
b. plata pentru folosințele silvice
c. granturi, ajutoare financiare externe

76. Sistarea dreptului de gestiune asupra terenurilor din fondul forestier are loc în cazurile, c.
m.?
a. scoaterea terenurilor din fondul forestier pentru necesități de stat și publice
b. recoltarea și exportarea masei lemnoase fără autorizație specială
c. folosirea nerațională a terenurilor din fondul forestier

77. Dreptul de folosință asupra terenurilor din fondul forestier încetează în cazul în care, c. m.?
a. neachitării la termen a plății pentru folosințele silvice
b. suspendării activității întreprinderilor, instituțiilor care beneficiau de folosințele silvice
c. transportării masei lemnoase cu încălcarea regulilor stabilite în acest sens

78. Paza fondului forestier și a vegetației din afara fondului forestier este asigurată de către, c.
m.?
a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Agenția „Moldsilva”
c. autoritățile publice locale

79. Paza nemijlocită a fondului forestier și cinegetic este asigurată de?

a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Agenția „Moldsilva”
a. Garda forestieră

80. Particularităţile folosinţelor silvice în zonele de frontieră se stabilesc de organele silvice de

stat, de comun acord cu?
a. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Agenția „Moldsilva”
c. conducerea Poliţiei de Frontieră

80
 CAPITOLUL XI.
Regimul juridic de folosire și protecție a regnului animal

1. Protecția regnului animal este pusă în sarcina reglementărilor prin care beneficiarilor de
folosință li se impune, c. m.?
a. abținerea de la nimicirea acestora
b. o conduită specifică în vederea folosirii raționale
c. exprimarea unui comportament tolerant față de acestea

2. Un șir de specii de animale servesc drept surse pentru obținerea materie prime, c. m.?
a. medicinale
b. arhitecturale
c. industriale

3. Potrivit literaturii de specialitate, în scopul protecției sanitare corespunzătoare, protecția

faunei privește, c. m.?
a. animalele sălbatice și păsările
b. animalele sălbatice pe cale de dispariție
c. animalele domestice

4. Legislația Republicii Moldova cu privire la regnul animal, reglementează relațiile în domeniul

protecției?
a. animalelor domestice
b. animalelor sălbatice
c. animalelor și păsărilor sălbatice

5. Domeniul legislației civile cuprinde reglementări referitoare la regimul de protecție și folosire

a, c. m.?
a. animalelor sălbatice
b. animalelor domestice
c. animalelor domestice și a animalelor sălbatice întreținute în captivitate

6. Totalitatea unor specii de animale care viețuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă
sau în sol, inclusiv monocelulare, nevertebrate şi cordate reprezintă?
a. regnul animal
b. fauna de interes vânătoresc
c. animalele sălbatice întreținute în captivitate

7. Regnul animal este proprietatea?

a. statului
b. statului și unităților administrativ teritoriale
c. beneficiarilor

8. Animalele sălbatice întreținute în captivitate constituie proprietatea?

a. statului
b. autorităților publice locale
c. persoanelor fizice și juridice

9. Administrarea folosirii și protecției resurselor regnului animal se realizează de către Guvern

prin intermediul, c. m.?
a. Agenției „Moldsilva”
81
 b. MADRM
c. autorităților publice locale

10. În scopul realizării sarcinilor de protecție a regnului animal, Guvernul întreprinde

următoarele acțiuni, c. m.?
a. stabilește perimetrul de acces în scopul desfășurării activităților de interes cinegetic
b. aprobă acte normative și standarde ecologice în domeniul protecției și folosirii raționale
a regnului animal
c. aprobă programe de stat în scopul menținerii echilibrului ecologic și diversității regnului
animal

11. Controlul general asupra folosirii și protecției regnului animal este exercitat de către, c. m.?
a. Președinte, Parlament, Guvern
b. Ministerul sănătății
c. Organele de ocrotire a normelor de drept, cetățenii și asociațiile obștești

12. Controlul de stat asupra folosirii și protecției regnului animal este exercitat de către, c. m.?
a. Agenția „Moldsilva”
b. Inspectoratul pentru Protecția Mediului
c. autoritățile publice locale

13. Controlul departamental asupra folosirii și protecției regnului animal este exercitat de către?
a. Agențai „Moldsilva”
b. Departamentul pentru protecția resurselor naturale și mediului
c. organele în a căror subordine se află persoanele juridice care utilizează resursele
regnului animal

14. Activitatea de control exercitată de unele ministere și departamente instituții urmează a fi

coordonată cu?
a. MADRM
b. Agenția „Moldsilva”
c. Departamentul pentru protecția resurselor naturale și mediului

15. Evidența animalelor rare, periclitate și vulnerabile, a animalelor folositoare pentru

agricultură și silvicultură este ținută de către?
a. Ministerul agriculturii și alimentației
b. Agenția „Moldsilva”
c. Academia de știință a Moldovei

16. Evidența dăunătorilor culturilor agricole, pădurilor și animalelor de vânat este ținută de
către?
a. Ministerul agriculturii și alimentației
b. Agenția „Moldsilva”
c. Asociația vânătorilor și pescarilor

17. Evidența animalelor parazite și agenților de boli infecțioase este ținută de către?
a. Agenția „Moldsilva”
b. Ministerul agriculturii și alimentației
c. Ministerul Sănătății

18. Evidența animalelor de vânat, a altor animale care viețuiesc în terenurile de vânătoare ale
fondului cinegetic este ținută de către?
82
 a. MADRM
b. Agențiea „Moldsilva”
c. Asociația vânătorilor și pescarilor

19. Exercitarea monitoringului regnului animal își are reflecție în?

a. Cartea Roșie
b. Registrul animalelor sălbatice
c. Cadastrul de stat al regnului animal

20. Informația despre arealul, efectivul, locurile de viețuire și reproducere a animalelor și

folosirea lor se concentrează în?
a. Cartea Roșie
b. Registrul animalelor sălbatice
c. Cadastrul de stat al regnului animal

21. Baza informațională despre evidența de stat a regnului animal se întocmește pe o perioadă
de?
a. 10 ani
b. 15 ani
c. 20 ani

22. Baza informațională despre evidența de stat a regnului animal se întocmește de către?
a. MADRM
b. Agenția „Moldsilva”
c. Academia de știință a Moldovei

23. Controlul asupra ținerii evidenței de stat a regnului animal este exercitat de către?
a. MADRM
b. Agenția „Moldsilva”
c. Academia de știință a Moldovei

24. Beneficiarii de folosință a regnului animal pot fi?

a. persoanele fizice
b. persoanele juridice
c. persoanele fizice și persoanele juridice indiferent de tipul de proprietate sau forma de
organizare juridică

25. Beneficiarii folosinței directe (speciale) a produselor regnului animal sunt?

a. membrii instituțiilor și organizațiilor de protecția a mediului
b. toate persoanele indiferent de nivelul capacității de exercițiu
c. vânătorii

26. Modalitățile de folosire a resurselor regnului animal sunt, c. m.?

a. vânătoare sportivă și de amatori, precum și pescuitul industrial, sportiv și de amatori
b. folosirea produselor vânate în scopuri industriale
c. dobândirea de animale care nu constituie obiect al vânatului

27. Mai sunt considerate modalități ale folosinței regnului animal, și, c. m.?
a. folosirea în scopuri economice, științifice, cultural-educative și estetice
b. folosirea în scopuri strategice, în asigurarea securității alimentare a populației
c. folosirea proprietăților utile ale animalelor și a produselor activității vitale a acestora

83
28. Căutarea, depistarea și urmărirea de către om a animalelor în scopul de a le împușca sau
captura pentru folosirea particulară constituie?
a. vânătoare sportivă
b. vânătoare de amatori
c. vânătoare sportivă și de amatori

29. Terenurile de vânătoare, modul de gestiune a gospodăriei cinegetice, speciile de animale și

condițiile de realizare a modului respectiv de folosință este reglementat de?
a. Legea nr. 1515/1993
b. Legea regnului animal
c. Regulamentul gospodăriei cinegetice cu sediul juridic în conținutul Legii regnului
animal

30. Pescuitul industrial, sportiv și de amatori este permis în bazinele acvatice cu titlu?
a. gratuit
b. oneros
c. gratuit sau oneros

31. Dobândirea melcilor, șerpilor, etc. se atribuie la modul de folosire a regnului animal?
a. folosirea proprietăților utile ale animalelor și a produselor activității vitale a acestora
b. dobândirea de animale care nu constituie obiect al vânatului
c. folosirea în scopuri economice, științifice, cultural-educative și estetice

32. Dobândirea melcilor, șerpilor, etc. se efectuează în baza?

a. Certificatului CITES
b. biletului silvic
c. autorizației

33. Actul ce permite dobândirea melcilor, șerpilor, etc. se eliberează de către?

a. MADRM
b. Societatea vânătorilor și pescarilor
c. Agenția „Moldsilva”

34. Cererile pentru eliberarea actul ce permite dobândirea melcilor, șerpilor, etc. se eliberează în
termen de?
a. 10 zile
b. 15 zile
c. 30 zile

35. Taxa pentru dobândirea melcilor, șerpilor, etc. este de?

a. 1000 lei
b. 2300 lei
c. 3000 lei

36. Despre necesitatea achitării taxei pentru dobândirea melcilor, șerpilor, etc. se achită,
solicitantul este informat?
a. în momentul eliberării actului ce permite această activitate
b. după eliberarea certificatului dar nu mai târziu de 10 zile din data eliberări
c. cu 3 zile până la expirarea termenului-limită de examinare a cereri

37. Taxa pentru dobândirea melcilor, șerpilor, etc. se transferă pe contul?

a. Trezoreriei de stat
84
 b. MADRM
c. Fondului Ecologic Național

38. Folosirea animalelor în scopuri științifice, economice, cultural-educative se permite?

a. fără scoaterea din mediul natural
b. cu scoaterea din mediul natural
c. fără modificarea structurii populației de animale și habitatului lor

39. Poate dobândi calitatea de vânător, c. m.?

a. persoanelor ce domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova, precum și celor
ce nu domiciliază permanent
b. persoanele care nu sunt membri ai Societății vânătorilor
c. persoanele care au susținut probele minimului vânătoresc

40. Persoana poate dobândi calitate de vânător de la vârsta de?

a. 18 ani
b. 16 ani atunci când este emancipat
c. 21 ani

41. Sunt în drept să vâneze doar persoanele care, c. m.?

a. au achitat cotizația de membru al Societății vânătorilor și pescarilor și taxa vânătorească
b. sunt pregătite din punct de vedere fizic
c. au îndeplinit minimumul de participare obligatorie prin muncă

42. Dreptul de vânătoare nu se acordă persoanelor ce au antecedente penale nedeclarate nule

pentru, c. m.?
a. infracțiuni de omor
b. infracțiuni premeditate
c. infracțiuni săvârșite cu aplicarea armei de foc, substanțe explozibile sau toxice, pentru
braconaj

43. Dreptul de vânătoare nu se acordă persoanelor sancționate contravențional pentru, c. m.?

a. poluarea mediului
b. braconaj
c. folosire ilegală a armei

44. Numărul vânătorilor din cadrul asociațiilor de vânători se reglează în funcție de suprafața
terenurilor de vânătoare, nu mai puțin de?
a. 70 ha la un vânător
b. 100 ha la un vânător
c. 200 ha la un vânător

45. Drept adeverinţă pentru dreptul de vânătoare servesc, c. m.?

a. carnetul de vânător
b. certificatul de membru al Societății vânătorilor și pescarilor
c. fișa pentru recoltare

46. Folosința animalelor incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova se permite în scopuri
științifice în bază de autorizație specială eliberată de Ministerul Mediului cu avizul, c. m.?
a. Agenției „Moldsilva”
b. Academiei de Științe a Republicii Moldova
c. Institutului Național de Ecologie
85
47. Drepturile de folosinţă a resurselor regnului animal pot fi limitate de către organele de
control şi de autorităţile administraţiei publice locale în cazurile, c. m.?
a. necesității de conservare a efectivelor de animale pentru necesitățile unor funcționari de
rang înalt
b. reducerii efectivului de animale
c. retragerii din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor

48. Se interzice vânatul, c. m.?

a. vânătoarea cu o oră înainte de răsăritul soarelui
b. vânătoare în timpul prânzului
c. vânătoare cu o oră mai târziu de asfințitul soarelui

49. În timpul vânatului se interzice tragerea în c. m.?

a. pasărea care stă pe loc sau plutește pe apă
b. în iepurele care stă în culcuș
c. în mistreț în timpul alăptării

50. Colecțiile, precum și unele exponate separate, de importanță științifică sunt supuse
înregistrării de stat de către Ministerul Mediului cu înscrierea datelor în?
a. Cadastrul de stat al Regnului animal
b. Registrul de stat al colecțiilor
c. Registrul de stat al exponatelor de interes cultural

51. Reînregistrarea colecțiilor se efectuează o dată la?

a. 2 ani
b. 3 ani
c. 5 ani

52. Taxa pentru exportul de melci pentru export și a permisului CITES este de?
a. 0,7 lei
b. 1,0 lei
c. 2,0 lei

53. Taxa pentru exportul de scoici, broaște și raci în stare vie este de?
a. 1.0 lei
b. 2.0 lei
c. 3.0 lei

54. Dreptul de folosință a resurselor regnului animal se sistează în cazul, c. m.?

a. dispariției necesității
b. lichidării unității căreia i s-a acordat dreptul de folosință
c. schimbarea climaterică esențială ce nu permite desfășurarea activităților de interes
cinegetic

55. Neachitarea la termen a plății pentru folosirea animalelor constituie temei al sistării
dreptului de folosință?
a. da
b. nu
c. doar în anumite cazuri

56. Sistarea dreptului de folosință a regnului animal încetează prin?

86
 a. suspendarea autorizației
b. neeliberarea unei noi autorizații
c. anularea autorizației

57. Pot fi aplicate măsuri de reglementare a efectivului unor specii de animale în scopul, c. m.?
a. nimicirii animalelor agresive, periculoase și a celor ce pot răspândi unele boli
periculoase
b. prevenirea pagubelor ce pot fi aduse economiei naționale
c. în efectivului unor specii de animale cazul sporirii

58. Persoanele fizice și juridice sunt obligate să ia măsuri pentru prevenirea pieirii animalelor în
cazul, c. m.?
a. efectuării lucrărilor agricole
b. vânătorii
c. exploatării mijloacelor de transport

59. Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de

concentrații maxime admisibile pentru mediu, c. m.?
a. gospodăriilor agricole
b. cetățenilor
c. autorităților competente

60. Regulile de aplicare a pesticidelor, îngrășămintelor minerale urmează a fi coordonate cu, c.

m.?
a. MADRM
b. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
c. Agenția „Moldsilva”

87
 CAPITOLUL XII.
Expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului

1. În procesul de reglementare a normelor privitore la protecția mediului au luat naștere o serie

de principii, inclusiv cele referitoare la degradarea mediului, fundamentate pe ideea că?
a. eficiența autorităților în intervenția necesară reparării prejudiciului depinde de nivelul
de dezvoltare a statului
b. prevenirea unei eventuale poluări va fi mai puțin costisitoare decât activitatea de
recuperare a daunei și combaterea efectelor adverse
c. asigurarea respectării normelor de dreptul mediului sunt nejustificate economic în raport
cu interesul apărat

2. Sunt supuse unei evaluări inițiale a impactului asupra mediului, proiectele, c. m.?
a. de construcție a caselor de locuit
b. activităților industriale
c. proiectele de legi care vor admite desfășurarea unor activități ce prezintă un risc sporit
de afectare a componentelor naturale

3. Necesitatea efectuării unor constatări-tehnico juridice în materie de mediu (expertizei

ecologice) a fost impusă de faptul că?
a. toate activitățile manifestă un grad sporit de afectare a mediului
b. nu toate activitățile prezintă unul și același grad de risc
c. orice activitate economică presupune un impact negativ asupra mediului

4. Potrivit legislației naționale, expertiza ecologică constituie se efectuează în scopul un gen de

activitate în domeniul protecției mediului ce constă în, c. m.?
a. prevenirii sau minimizării eventualului impact direct, indirect sau cumulativ al
obiectelor şi activităţilor economice preconizate asupra mediului înconjurător, componentelor
lui, ecosistemelor şi sănătăţii populaţiei
b. evaluării stării mediului anterior inițierii unei activități cu impact negativ
c. adoptării unor decizii argumentate şi aprobării actelor care prevăd utilizarea resurselor
naturale şi măsuri de protecţie a mediului înconjurător şi componentelor lui

5. În sensul legislației naționale, evaluarea impactului asupra mediului, are în vedere, c. m.?
a. evaluare a impactului asupra mediului al unor proiecte publice şi private sau al unor
genuri de activitate planificate
b. asigurarea prevenirii sau minimizării, la etapele iniţiale,  a impactului negativ asupra
mediului şi sănătăţii populaţiei
c. estimarea costurilor necesare depoluării

6. Diferența între expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului constă în faptul că
pe lângă evaluarea prealabilă a eventualului impact, ultima se referă la?
a. aprecierea prealabilă a influențelor economice preconizate asupra stării mediului
b. aprecierea corespunderii parametrilor activităților economice preconizate cu actele
legislative și standardelor în vigoare
c. elaborarea propunerilor privind prevenirea și minimizarea impactului negativ asupra
mediului

7. Schimbările directe sau indirecte ale mediului, provocate de realizarea unor activități
planificate care afectează sau pot afecta sănătatea omului se consideră?
a. daună de mediu
88
 b. prejudiciu ecologic
c. impact asupra mediului

8. Evaluarea impactului asupra mediului constituie o etapă a expertizei ecologice?

a. da
b. nu
c. depinde de obiectul supus expertizei

9. În unele cazuri, expertiza ecologică se poate desfășura și fără evaluarea impactului asupra
mediului?
a. da
b. nu
c. depinde de obiectul supus expertizei

10. Pe plan mondial, primele țări care au acceptat la rang înalt expertiza ecologică și evaluarea
impactului asupra mediului ca măsuri de prevenție, au fost?
a. Federația Rusă, Ucraina, Belorusia
b. Republica Moldova, China, Franța
c. SUA, Norvegia, RFG

11. Primele reglementări ce se refereau la evaluarea impactului unor activități asupra mediului
consta în?
a. obligarea tuturor agenților economici la efectuarea expertizei ecologice anterior
obținerii autorizației de funcționare
b. obligativitatea pentru agenții de folosire a resurselor naturale de a declara în cadrul
proiectelor de influențare asupra mediului
c. constituirea unui fond de garanție pentru eventualele daune aduse mediului de către
operatorii economici

12. Actul prin care se stabilește o listă concretă de activități supuse în mod obligatoriu expertizei
este adoptat în 1985 de către?
a. URSS
b. SUA
c. RFG

13. Norme cu caracter general ce se referă la expertiza ecologică se identifică în?

a. Constituția Republicii Moldova
b. Legea nr. 1515/1993
c. Legea cu privire la expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului din 29
mai 1996

14. Reglementările cu privire la evaluarea impactului asupra mediului își are sediul juridic în?
a. Legea nr. 851/1996
b. Legea nr. 86/2014
c. Legea nr. 1515/1993

15. Modul de sistematizare a legislației privind expertiza ecologică și evaluarea impactului

asupra mediului rezultă din transpunerea Directivei UE?
a. 2004/30/CE
b. 2000/12/UE
c. 2011/92/UE

89
16. Necesitatea adoptării unei legi distincte cu privire la evaluarea impactului asupra mediului
este dictată de factorii?
a. economici, geo-politici, sociali
b. sociali, culturali, economici
c. politici, sociali-economici, juridici

17. Rolul evaluării de impact și expertizei ecologice reiese din problemele ce le soluționează și
anume, c. m.?
a. prevenirea sau minimizarea eventualului impact direct, indirect sau cumulativ al
obiectivelor și activităților economice preconizate
b. reducerea cheltuielilor pentru lichidarea eventualelor daune asupra mediului
c. corelarea dezvoltării social-economice cu capacitățile ecosistemelor

18. Principiile ce guvernează realizarea expertizei ecologice sunt, c. m.?

a. principiul raportării cheltuielilor necesare evaluării impactului asupra la profitul ce
urmează a fi realizat de agentul economic respectiv
b. prezumția că orice activitate economică care presupune utilizarea resurselor naturale
poate dăuna mediului
c. efectuarea în mod obligatoriu a expertizei ecologice de stat înainte de adoptarea actelor
legislative și actelor normative ce pot avea impact asupra mediului

19. Aprecierea complexă a influenței activității economice preconizate asupra mediului

presupune că la aprecierea posibilelor influențe asupra mediului trebuie să se țină cont de, c. m.?
a. factorii ce vor provoca riscuri de poluare
b. factorii ce va face posibilă o eventuală înrăutățire a calității mediului
c. factorii ce va face posibilă o eventuală îmbunătățire a calității mediului

20. Mai sunt considerate principiile ale expertizei ecologice și evaluării impactului asupra
mediului sunt, c. m.?
a. fundamentarea ştiinţifică, obiectivitatea  şi  legalitatea avizelor expertizei ecologice
b. transparenţa, participarea asociaţiilor obşteşti şi  luarea  în considerare a opiniei publice
c. principiul securității datelor despre rezultatele expertizei ecologice

21. Experții ecologi de stat poartă răspundere pentru, c. m.?

a. păstrarea secretelor de stat sau comerciale
b. calitatea avizului
c. rezultatul expertizei

22. Asociațiile obștești pot participa la?

a. acumularea materialelor necesare efectuării expertizei ecologice
b. efectuarea expertizei ecologice obligatorii
c. să participe, prin reprezentanţii săi, la şedinţele comisiilor de experţi la care se iau
în  dezbatere avizele expertizei ecologice obşteşti

23. Sistemul expertizei ecologice de stat este constituit  din, c. m.?

a. autoritatea emitentă
b. subdiviziunile teritoriale
c. structurile funcționale de realizare a expertizei

24. Tipurile expertizei ecologice sunt?

a. expertiza ecologică instituțională
b. expertiza ecologică departamentală
90
 c. expertiza ecologică de stat și obștească

25. Expertiza ecologică este realizată de către MADRM prin intermediul?

a. Agenției de mediu
b. Departamentul expertize din cadrul MADRM
c. Departamentul expertizare și metrologie de mediu

26. Toate ministerele și departamentele ramurale interesate de problema protecției mediului pot
realiza expertiza ecologică?
a. ramurală
b. instituțională
c. departamentală

27. Asociațiile obștești cu profil de activitate în domeniul protecției mediului realizează

expertiza ecologică?
a. da
b. nu
c. doar cu participarea unui reprezentant al MADRM

28. Veriga de bază a sistemului expertizei ecologice o reprezintă?

a. expertiza instituțională
b. expertiza de stat
c. expertiza instituțională

29. Este obligatoriu avizul expertizei ecologice?

a. de stat
b. departamental
c. instituțional

30. Expertiza ecologică departamentală și obștească are un caracter, c. m.?

a. obligatoriu
b. facultativ
c. consultativ

31. Subiectele expertizei ecologice sunt, c. m.?

a. subiecții de inițiere și de realizare a expertizei ecologice
b. subiecții ce susțin efectuarea expertizei ecologice
c. subiecții beneficiari ai expertizei ecologice

32. Experții ecologi ce realizează expertiza ecologică în cadrul structurilor abilitate, au studii
superioare și dispun de experiență de cel puțin?
a. 2 ani
b. 3 ani
c. 5 ani

33. Obiectele expertizei ecologice sunt, c. m.?

a. proiectele activităților economice cu impact asupra mediului
b. documentele privind activitățile economice cu impact asupra mediului
c. business-planurile activităților economice

34. Sunt supuse în mod obligatoriu expertizei ecologice de stat, c. m.?

a. proiectele de decizie a autorităților de mediu ce implică exploatarea resurselor naturale
91
 b. proiectele de acte legislative, proiectele convențiilor internaționale, a contractelor de
concesiune care prevăd folosirea resurselor naturale
c. proiectele, programele și planurile vizând reconstrucția municipiilor, satelor,
alimentarea cu căldură, apă, gaze, construcția căilor de comunicație rutieră

35. Expertiza ecologică de stat a documentației de proiect se efectuează în termen de?

a. 15 zile
b. 30 zile
c. 45 zile

36. Termenul de efectuare a expertizei ecologice de stat pentru obiectele și activitățile

economice complexe și potențial periculoase poate fi prelungit până la?
a. 2 luni
b. 3 luni
c. 4 luni

37. Activitate privind efectuarea expertizei ecologice obștești este finanțată de?
a. subiecții ce inițiază expertiza
b. Fondul Ecologic Național
c. din contul mijloacelor proprii ale asociațiilor obștești

38. Cheltuielile legate de efectuarea expertizei ecologice repetate sunt suportate de către?
a. stat
b. beneficiar
c. organizația care a elaborat documentația prezentată pentru examinare

39. Se scutește de plata pentru expertiza ecologică?

a. invalizii de gradul I
b. agenții economici ce desfășoară activități similare deja autorizate
c. beneficiarii documentației de proiect pentru obiectivele finanțate de la bugetul de stat
sau de la bugetele locale

40. Prima etapă a efectuării expertizei ecologice este?

a. inițierea expertizei
b. evaluarea impactului asupra mediului
c. prezentarea documentației de proiect

41. Inițierea expertizei ecologice este urmată de?

a. evaluarea impactului asupra mediului
b. prezentarea documentației de proiect
c. examinarea documentației

42. Ultima etapă a efectuării expertizei ecologice este?

a. examinarea documentației
b. evaluarea impactului asupra mediului
c. emiterea avizului

43. În cadrul etapei de evaluare a impactului asupra mediului are loc?

a. prezentarea situației mediului în zona în care urmează a se iniția activitate cu impact
b. organizarea și elaborarea documentației de impact eventual asupra mediului
c. estimarea costurilor necesare lichidării consecințelor negative asupra mediului

92
44. Evaluarea impactului asupra mediului se realizează pentru toate activitățile planificate?
a. da
b. nu
c. depinde de subiectul ce urmează a desfășura activitatea

45. Potrivit legislației naționale, evaluarea prealabilă și evaluarea impactului supra mediului
desemnează una și aceiași activitate?
a. da
b. nu
c. depinde de context

46. Documentația privind evaluarea impactului asupra mediului va conține următoarele

informații, c. m.?
a. raportul privind participarea publicului
b. date despre mărime capitalului social
c. descrierea măsurilor de prevenire și lichidare a consecințelor posibilelor situații
excepționale și accidente

47. Elaborarea documentației privind evaluarea impactului asupra mediului poate fi realizată de
către?
a. autoritățile de mediu special abilitate
b. persoanele juridice de drept public
c. persoanele juridice din țară și de peste hotare ce au dreptul să desfășoare asemenea
activități

48. În baza rezultatelor examinării documentației privind evaluarea impactului asupra mediului,
autoritatea competentă eliberează?
a. aviz de mediu
b. decizie privind confirmarea datelor evaluării
c. acord de mediu

49. Actul ce reflectă rezultatul evaluării impactului asupra mediului este valabil pentru o
perioadă de?
a. 1 an
b. 2 ani
c. 4 ani

50. Expertiza ecologică se efectuează ținându-se cont de avizele?

a. MADRM
b. Direcției expertize și autorizații de mediu
c. Centrelor de igienă și epidemiologie a Ministerului Sănătății

93
CULEGERE DE SPEȚE

94
 CAPITOLUL I.
Izvoarele dreptului mediului

Speța nr. 1

La data de 12.08. 2012, un reprezentant al ambasadei Poloniei în Republica Moldova - L, a

fost surprins de către Inspectorul secției investigarea a IP Centru, aruncând pe teritoriul acesteia
a unei soluții, care în urma expertizei s-a dovedit a fi toxică. Prin urmare, acțiunile
reprezentantului ambasadei au fost calificate drept infracțiune de poluare a apei în mod indirect,
adică introducerea în apele subterane a poluanților periculoși. Intentând o cauză penală, OUP
Arpenti I. a calificat acțiunile lui L în baza art. 229 CP al RM, însă avocatul acestuia a cerut
recalificare acțiunilor clientului său în baza art. 182.217 din Codul penal al Poloniei, potrivi
căruia: cel care poluează apa, aerul sau solul cu substanțe sau cu radiații ionizate în cantități sau
într-o formă care poate pune în pericol viața umană sau sănătatea, diminuează semnificativ
calitatea apei, aerului, solului, sau distruge regnul vegetal sau animal în proporții mari, se
pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 5 ani. Potrivit alin. 2, dacă consecințele descrise au fost
generate prin acțiunile prevăzute la alin. 1 săvârșite în mod neintenționat, autorul se pedepsește
cu amendă, penalitate de limitare a libertății sau închisoare de până la 2 ani.
Acesta și-a întemeiat cererea pe baza art. 11 alin. 4 CP al RM care prevede că, sub
incidenţa legii penale nu cad infracţiunile săvârşite de reprezentanţii diplomatici ai statelor
străine sau de alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu sunt supuse
jurisdicţiei penale a Republicii Moldova.
Un al doilea argument al său este că Codul de procedură penală al RM, în art. 5 spune că
procesul penal în acest caz se efectuează în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena
cu privire la relaţiile diplomatice, încheiate la 18.04.1961.
OUP, însă, a respins cererea avocatului lui L, motivând că, potrivit art. 11 alin. 5 CP,
infracţiunile comise în apele teritoriale şi în spaţiul aerian al Republicii Moldova se consideră
săvârşite pe teritoriul Republicii Moldova.

Întrebări

1. Este întemeiată cererea avocatului ce reprezintă interesele lui L?

2. Acțiunile reprezentantului ambasadei pot fi calificate drept infracțiune prevăzută la art.
229 CP al RM?
3. Sunt întemeiat argumentele aduse de către avocatul lui L
4. După principiul competenței teritoriale, are aplicabilitate legislația de mediu asupra
teritoriilor ambasadelor altor state de pe teritoriul Republicii Moldova?
5. Prezentați soluții?

95
 CAPITOLUL II.
Răspunderea contravențională și penală în dreptul mediului

Speța nr.1

Trecând pe lângă iazul aflat în gestiune privată, Inspectorul de sector – P, observă câteva
corturi amplasate pe mal în zona fâșii riverane de protecție a apei. Observându-l pe B că
pescuiește pe mal, se apropie de el pentru ai solicitata permisul de pescuit, iar în lipsa acestuia, P
întocmește un proces-verbal în baza art.114 alin 2 din Codul contravențional. Văzând aceasta, X
care spăla automobilul în apropierea iazului, se apropie de P și, fiind în stare de ebrietate îi
reproșează în legătură cu sancționarea lui B. În aceste circumstanțe, P, întocmește un proces-
verbal și în privința lui X, pe faptul săvârșirii contravenției prevăzute la art.109 alin. 3 al Codului
contravențional. Auzind gălăgie, din unul din corturi iese V care se prezintă drept organizator al
Campingului, cerând de la P explicații la cele ce se întâmplă. P, însă, întocmește și în privința
acestuia un proces-verbal în temeiul art.113 alin. 4 din Codul contravențional. În ziua următoare,
X și B contestă în instanță acțiunile lui P, primul argumentând că prin faptul spălării
automobilului, acesta nu a săvârșit nici o faptă prejudiciabilă, atâta timp, cât apa reziduală nu a
ajuns în apele iazului, iar B susține că pentru a pescui în scop de agrement, legislația în domeniu
nu impune la a deține un asemenea document, mai ales că pescuitul are loc într-un bazin acvatic
aflat în gestiune privată.
Întrebări
1. Sunt întemeiate acțiunile lui P în vederea întocmirii proceselor-verbale cu privire la
săvârșirea contravențiilor de către B, X și V?
2. Ce înțelegeți prin fâșie riverană de protecție a apei, indicați sediul materiei care o
definește?
3. Care este actul legislativ ce stabilește regulile cu privire la pescuit?
4. Care este distanța maximă pe malul bazinului acvatic ce poate fi ocupată de un pescar?
5. Este obligatoriu ca persoana care pescuiește într-un obiectiv acvatic aflat în gestiune
privată să dețină permis de pescuit?
6. De competență cărei autorități ține examinarea faptelor contravenționale prevăzute la
art. 109, 113, 114 ale Codului contravențional?
7. Care este modalitatea de stabilire a perimetrului fâșii riverane de protecție a bazinelor
de apă în localități? indicați sediul materiei care o reglementează?
8. Ce decizie va adopta instanța?
Speța nr. 2
Deplasându-se prin localitatea Gura-Galbenei, Inspectorul de sector – U, observă cum M
își lovea calul cu o nuia, înjurând și batjocorind. Apropiindu-se de el, U îi cere lui M să înceteze
acțiunile de schingiuire a animalului, deoarece acest fapt este interzis de lege, la care ultimul
începe a râde în hohote, considerând că cei ce elaborează legile au luat-o razna.
În momentul discuției, U observă pe fundul căruței urme de sânge. Întrebându-l pe M de
unde sunt urmele de sânge, acesta spune că în ultimul timp îl cam dor spatele și auzind că
durerea se tămăduie doar cu untură de câine, și-a tăiat câinele, iar rămășițele de la acesta le-a dus
cu căruța la marginea pădurii din localitate unde le-a și îngropat.
Ducându-se împreună la fața locului, U mai observă în pădure amplasați câțiva stupi de
albine. Întrebându-l pe M dacă nu știe a cui sunt, acesta a răspuns că sunt ai săi și i-a amplasat
aici pentru câteva zile, cât mai este teiul în floare. Auzind și despre aceasta, U întocmește un act

96
de constatare a faptului săvârșirii de către M a contravenției prevăzute la art. 130, 157 alin. 2 și 8
din Codul contravențional după care îl remite spre examinare după competență.

Întrebări

1. Sunt fondate cerințele lui U înaintate față de M cu privire la încetarea acțiunilor ce

provoacă dureri sau suferinţă animalului ce-l are în proprietate?
2. Care este organul investit cu competențe în eliberarea autorizației de amplasare a
stupilor în zonele forestiere?
3. Pentru documentarea faptei de către agentul constatator, considerați că sunt suficiente
măsurile întreprinse de către U?, dacă nu, atunci ce acțiuni de constatare mai recomandați a fi
întreprinse?
4. Descrieți acțiunile ce caracterizează latura obiectivă a contravențiilor constatate de U?
5. Care sunt autoritățile competente a examina faptele contravenționale prevăzute la art.
130 și 157 din Codul contravențional?
6. În cazul în care M va contesta în instanță acțiunile organelor competente de aplicare a
sancțiunilor, care va fi decizia acesteia?

Speța nr. 3
În urma controlului realizat la baza de odihnă din Vadul lui Vodă - SRL „Buseli”,
Inspectorul de mediu – Y, depistează pe teritoriul acesteia un morman de deșeuri (plastic,
peliculă, materiale de construcție) depozitate la sol. Fiind ridicate probe de sol, dar și de apă de
la adâncimea de 7 metri din apropierea deșeurilor, în urma expertizei s-a constatat că
concentrația substanțelor nocive identificate în sol și, respectiv, apă constituie o stare de risc
ecologic sporit, temei care a determinat pe Y să solicite organul de urmărire penală a IP Ciocana
pornirea urmăririi penale pe faptul săvârșirii de către SRL „Buseli” a infracțiunilor prevăzute la
art. 227 și art. 229 Cod penal. După intentarea cauzei penale, în cadrul audierilor, directorul
societății comerciale se justifică prin faptul că atâta timp, cât este proprietarul terenului este în
drept să întreprindă orice pe acesta, drept garantat de prevederile art. 315 Cod civil, dar și prin
faptul că dreptul de proprietate privată este unul absolut, exclusiv și perpetuu.
Întrebări
1. Este în drept Inspectorul de mediu să realizeze controlul privind supravegherea
respectării legislației de mediu de către agenții economici cu capital privat?
2. Considerați corecte acțiunile lui Y privitoare la numirea expertizei și sesizării OUP?
3. Prin ce se caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor de la art. 227 și 229 din CP?
4. Indicați actele normative ce au stat la baza evaluării consecințelor acțiunii de depozitare
a deșeurilor la sol, dar și efectul lor asupra apei?
5. Analizând cu atenție prevederile actuale ale legislației penale expuse în art. 227 și 229,
apreciați dacă OUP a calificat corect fapta săvârșită de către SRL „Buseli”?
6. Definiți noțiunea de infracțiune contra mediului (ecologică)?
7. De la câți metri apa se consideră a fi resursă subterană?
8. Care sunt tendințele actuale în domeniul stabilirii caracterului infracțiunilor contra
mediului?
9. Cum calificați rezultatul expertizei efectuate asupra apei și a solului, o consecință ce
indică la poluare sau la dauna de mediu? explicați diferența dintre acestea?
10. Sunt interpretate corect de către directorul SRL „Buseli” prevederile art. 315 ale
Codului Civil?
11. Ce spune Constituția, dar deopotrivă, și legislația de mediu despre limitele exercitării
dreptului de proprietate atunci când obiectul acesteia îl constituie o componentă a mediului?
97
 CAPITOLUL III.
Răspunderea patrimonială în dreptul mediului

Speța nr. 1
Locuind în apropierea stației de epurare din mun. Chișinău, pentru a se proteja de o
eventuală înnămolire a terenului și casei sale, eveniment ce are probabilitate evidentă de a se
întâmpla în cazul unor accidente la rețea care, de fapt, s-au mai întâmplat cu mulți ani în urmă, Q
sapă un canal cu adâncimea de 1,7 m în jurul terenului său. Pentru că de la stația de epurare, în
timpul verii vine un miros insuportabil, Q construiește un gard de protecție cu înălțimea de 3 m.
Întâlnindu-se într-o zi cu verișorul său Y, care locuiește în preajma aeroportului internațional
Chișinău, îi povestește despre măsurile luate pentru a se autoproteja de o eventuală catastrofă
ecologică ce s-ar putea abate asupra terenului său, generată de activitatea de colectare și
depozitare a deșeurilor la stația de epurare, dar și de mirosul insuportabil de la aceasta. Acesta îi
mai spune că cheltuielile suportate de el în legătură cu apărarea dreptului său garantat de
Constituție, le va pune pe seama autorităților care gestionează acest obiectiv după ce va invoca în
instanță un șir de norme ce vin în apărarea sa.
Auzind despre aceasta, Y construiește și el un gard de izolare fonică în jurul casei, iar după
câteva zile, cheamă în instanță administrația Aeroportului Internațional Chișinău, solicitând în
temeiul art. 37 alin. 1 din Constituție și art. 1398 din Codul civil, repararea prejudiciului ecologic
cauzat prin poluare fonică pe parcursul a 17 ani și cheltuielile suportate în legătură cu construcția
gardului în sumă totală de 120 000 lei, iar în temeiul art. 378 alin. 2 Cod civil, solicită plata unei
compensații bănești în mărime de 20 000 pentru suportarea influenței inadmisibile.
Într-o altă zi, vine și Q cu o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.
Chișinău prin care solicită repararea prejudiciului ecologic cauzat prin mirosul ce vine de la
stația de epurare aflată în gestiunea sa, a prejudiciului ce constă din cheltuielile suportate pentru
construcția gardului și a canalului, precum și încetarea activității stației de epurare.
După câteva zile de la depunerea cererii, Q este chemat în judecată de către F care solicită
repararea prejudiciului cauzat prin săparea canalului pe marginea drumului în care acesta a căzut
cu tractorul în timpul nopții.
Examinând toate cererile, instanța decide:
1. În privința lui Y - a nu satisface nici una din cerințe înaintate împotriva Aeroportului
Internațional Chișinău pe motivul lipsei de temei juridic;
2. În privința cererii depuse de către Q – impune încasarea din contul Primăriei mun.
Chișinău a prejudiciului ecologic cauzat ce constau din cheltuielile suportate de către acesta în
legătură cu construcția gardului și a canalului, precum dispune încetare activității stației de
epurare până la lichidare tuturor problemelor de funcționare.
3. În privința cererii depuse de F, instanța dispune obligare lui Q la plata despăgubirilor
pentru prejudiciul suferit și mai aplică în privința lui sancțiune contravențională în temeiul art.
226 Cod contravențional.

Întrebări

1. În ce constă prejudiciul ecologic și care este întinderea acestuia?

2. Este în drept Q să întreprindă măsuri în scopul autoprotejării terenului său de eventuale
prejudicii?
3. Cum este denumit prejudiciul ecologic avut în vedere în doctrina de mediu?, din care
categorie a sa face parte? și care este sediul reglementărilor din care poate fi desprins?
4. La ce drepturi constituționale face referire Q spunându-i lui Y despre construcția
gardului și a canalului?

98
 5. Care este șirul de norme la care poate recurge Q în instanță la apărarea dreptului său?
6. Sunt corect alese de către Y normele invocate în instanță? prin ce se justifică prejudiciul
ecologic suportat de către el?
7. Cum se explică dreptul lui Y la plata compensației pentru influența inadmisibilă
suportată? este ea corect interpretată în contextul art. 378 alin. 2 Cod civil?
8. Sunt întemeiate cerințele lui Q față de Primăria mun. Chișinău?
9. La care norme ale legislației civile face trimitere Q atunci când solicită instanței sistarea
activității stației de epurare?
10. Este corectă decizia instanței de a impune pe Q la repararea prejudiciului cauzat lui F
prin săparea canalului pe terenul public?, dar în cazul în care acesta săpa canalul pe terenul său
proprietate privată?
11. Ce influență pot avea normele dreptului de vecinătate în materie de mediu pe
segmentul reparării prejudiciului ecologic?
12. După care principii va fi reparat prejudiciul cauzat de către Q față de F?
13. Ce presupune prejudiciul de salvare și la ce reguli impune pe cel care recurge la
măsuri de autoprotecție?
14. Care norme din Legea-cadru (nr. 1515/1993) puteau fi invocate de către Q la
solicitarea reparării prejudiciului ecologic individual?
15. Ce probe ar fi determinante pentru demonstrarea prejudiciului ecologic individual
suferit de către Q?

Speța nr. 2
După ce la data de 12.10.2017, K - directorul gospodăriei țărănești „Colhoznicul” a dispus
incendierea a 10 ha de miriște, în condițiile în care viteza vântului s-a intensificat brusc, s-a
aprins fâșia forestieră aflată în apropierea acesteia. Drept urmare, în ziua următoare, S - juristul
Întreprinderii silvice „Orhei-silva” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva gospodărie
țărănești prin care solicită impunerea acesteia la repararea prejudiciului cauzat prin distrugerea a
27 ha de vegetație forestieră în valoare de 87 000 lei.
În ședința de judecată, juristul gospodăriei țărănești menționează că directorul acesteia R a
decedat din cauza unui atac de cord îndată ce a fost anunțat despre faptul incendierii fâșiei
forestiere, iar prin urmare, nu are cine repara prejudiciul, atâta timp, cât răposatul se face vinovat
de cauzarea prejudiciului, gospodăria țărănească în condițiile legii având statut de persoană fizică
în persoana directorului. În aceste împrejurări, S își concretizează acțiunea chemându-l în
judecată pe L care este feciorul lui K, membru fondator al SRL „Speranța”, recent reorganizată
prin fuziune cu SRL „Prichindel”.
În instanță K solicită amânarea ședințe pentru a negocia cu juristul Întreprinderii silvice
cuantumul prejudiciului, între timp U – membru fondator al SRL „Prichindel” vine cu o cerere
pentru a fi recunoscut în calitate de intervenient principal, exprimându-și în același timp
dezacordul pentru ca L să suporte cheltuielile necesare reparării prejudiciului pentru că acest fapt
îl va afecta și pe el din cauza reorganizării. În ședința următoare, L solicită instanței excluderea
sa din proces, deoarece a renunțat la moștenire.

Întrebări

1. Este legală acțiunea lui K privitoare la ordonarea incendierii miriștii din terenul
proprietate privată?
2. Care sunt dispozițiile legale ce stabilesc modalitatea de calcul al prejudiciului invocat de
către Întreprinderea silvică?
3. Cine repară prejudiciul ecologic în cazul în care persoana vinovată de cauzarea acestuia
a decedat?
99
 4. Putea fi aplicată în privința lui K amendă contravențională în cazul în care acesta era în
viață?
5. Care este statutul juridic al gospodăriilor țărănești și care este actul legislativ care-l
reglementează?
6. Este în drept ca Întreprinderea silvică în calitate de reprezentant al autorităților de mediu
să negocieze prejudiciul ecologic?
7. Putea Întreprinderea silvică să se abțină de la declanșarea acțiunii în justiție sau să
renunțe la ea?
8. Cine repară prejudiciul cauzat mediului de către o persoană juridică în cazul în care
aceasta s-a reorganizat prin fuziune?
9. Cine va repara prejudiciul ecologic în cazul în care făptuitorul este succedat de mai
mulți moștenitori?
10. Cine va repara prejudiciul ecologic în cazul în care toți succesorii renunță la
moștenire?
11. Care va fi decizia instanței?

Speța nr. 3

Venind de la școală, în drum spre casă, minorii P și M în vârstă de 12 ani, au incendiat

iarba uscată de pe marginea traseului, fapt prin care au cauzat un prejudiciu mediului în valoare
de 7000 lei. Fiind sesizat despre aceasta de către locuitorii din apropiere, inspectorul de sector –
B, întocmește un raport de constatare a contravenției și solicită IPM întocmirea în privința lui G
și T - părinții minorilor, un proces-verbal cu privire la săvârșirea contravenție prevăzute la art.
115 alin. 3 din Codul contravențional.
După stabilirea sancțiunii, H - juristul al IPM depune o cerere de chemare în judecată
împotriva părinților minorilor prin care solicită impunerea acestora la repararea prejudiciului
cauzat solului prin arderea vegetație.
În ședința de judecată, părinții G și T susțin că nu se fac vinovați de nesupravegherea
minorilor, deoarece în acel moment în genere nu se aflau în văzul lor, iar art. 1406 Cod civil
spune clar că părinții repară prejudiciul cauzat de către minori numai în cazul în care aceștia nu
demonstrează nevinovăția lor în supraveghere și educare.
În aceste condiții, H vine cu concretizarea acțiunii, solicitând de la administrația școlii,
repararea prejudiciului cauzat de minori, invocând în acest sens prevederile art. 1406 alin. 2 din
Codul civil. Adică: „Dacă minorul a cauzat prejudiciul când se afla sub supravegherea unei
instituții de învățământ, de educație.......acestea răspund pentru prejudiciul cauzat de minor dacă
nu demonstrează că el s-a produs nu din vina lui.
În ședință, reprezentantul școlii susține că la momentul cauzării prejudiciului, minorii se
îndreptau spre casă, prin urmare nu se mai aflau sub supravegherea școlii, de aceea obligația de a
repara prejudiciul nu poate fi pusă în sarcina școlii.

Întrebări

1. Este corectă decizia lui B de a întocmi raportul cu privire la constatarea contravenției,

dar decizia IPM cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale față de G și T?
2. După care principii considerați că este aplicabilă răspunderea reparatorie prevăzută la
art. 1406 CC: pe principii obiective, subiective sau pentru fapta altuia?
3. Este admisibilă aplicarea răspunderii contravenționale pentru fapta altuia?
4. Considerați echivalente noțiunile de făptuitor și responsabil de repararea prejudiciului
ecologic?
5. Ținând cont de vârsta minorilor P și M ce au cauzat prejudiciu mediului, în ce condiții
este aplicabilă norma de la art. 1406 CC?

100
 6. Considerați întemeiat refuzul părinților G și T de a repara prejudiciul?, dar cel al
administrației școlii?
7. Care ar fi soluția pentru deblocare situației identificate în speță?
8. În eventualitatea în care G și T vor repara prejudiciul cauzat de copiii lor, vor avea
drept de regres asupra lor la atingerea majoratului?
9. Care va fi decizia instanței?

Speța nr. 4
D, văzând pe F cum descarcă un camion cu deșeuri în iazul din localitatea Someșul de Jos,
îl somează să-și înceteze acțiunile și să scoată imediat deșeurile din apă, însă acesta refuză
menționând că nu are nici un drept să-i interzică folosirea apei în acest scop, odată ce aceasta
constituie un bun al domeniului public.
În ziua următore, D vine cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui F prin care
solicită instanței să-l impună la repararea daunei aduse mediului în valoare de 30 000 lei.
După câteva zile și A depune o cerere de chemare în judecată împotriva lui F prin care-i
solicită achitarea despăgubirilor pentru prejudiciul adus sănătății în urma poluării apei în mărime
de 7000 lei.
În speță, în ziua următoare după aruncarea deșeurilor, A s-a îmbolnăvit de o maladie
cutanată, iar pentru tratament a cheltuit suma de 4000 lei, iar restul sumei de 3000 lei constituie a
doua parte din prejudiciu, ce face parte din categoria celui ecologic, deoarece nu va mai putea
înota în acest iaz în următoare 3 luni, fiind nevoit să plătească această sumă unui agent economic
ce deține un bazin în scop comercial.
După ce primește cererile ambilor, instanța dă câștig de cauză lui A, iar pe marginea cererii
lui D, respinge pretențiile acestuia pe motivul că nu deține calitate de subiect cu drept la acțiune
pentru repararea daunei de mediu, aceasta din urmă afectează un interes public și nu unul privat.

Întrebări

1. Este în drept D să interzică lui F deversarea deșeurilor în apa ce aparține domeniului

public?, dacă da, atunci la ce formă a controlului asupra respectării legislației de mediu se
atribuie acțiunile lui D?
2. Este de competența lui D să solicite repararea daunei aduse mediul?
3. Este întemeiată cerința lui A de a i se achita despăgubiri pentru prejudiciul adus
sănătății în urma cauzării de daune mediului prin poluarea apei?
4. Dup cum se observă în speță, A cere reparare prejudiciului, iar D solicită repararea
daunei aduse mediului, cum credeți există o diferență între acestea două?, ce spune doctrina mai
recentă de mediu în acest sens?
5. Explicați care categorie de interese sunt lezate în cazul prejudiciului invocat de A și a
daunei de mediu invocate de către G?
6. În afară de prejudiciul efectiv și venitul ratat, din ce se mai alcătuiește un prejudiciu
ecologic?
7. La ce categorie a prejudiciul ecologic se referă A în partea ce se referă la suma de 3000
lei?
8. În baza cărui temei instanța a respins pretențiile înaintate de către D, dar a admis pe cele
invocate de către A?
9. Reieșind din argumentele aduse de către instanță în privința respingerii pretențiilor lui
D, care este subiectul cu drept la acțiune în repararea daunei aduse mediului (daunei colective)?
10. Care este distincția între dauna de mediu și prejudiciul civil (în unele surse – dauna
civilă)?

101
 Speța nr. 5
Prin contractul de arendă încheiat cu Agenția turistică „Călătorul”, Societatea vânătorilor și
pescarilor „Cerbul vânătorilor”, în calitate de arendator se obligă prin contract, ca după un an de
la încheierea contractului să schimbe destinația a 0.7 ha din suprafața totală de 3 ha a terenul ce
face obiectul contractului, în destinație de construcție. După ce arendatorul schimbă destinația
terenului respectiv, Agenția de turism decopertează stratul de sol fertil de pe această parte a
terenului. După 4 ani de zile, sesizând că prin decopertarea stratului de sol fertil scade numărul
populațiilor de animale pentru vânătoare, R – directorul Societății vânătorilor, cheamă în
judecată Agenția de turism solicitând impunerea acesteia la repararea prejudiciului ecologic sub
formă materială cauzat prin acest fapt, precum și repararea prejudiciului moral.
Totodată, R propune instanței să se autosesizeze în privința comiterii de către Agenție a
contravenției contra mediului. Pentru că agenția de turism deține o poliță de asigurare de
răspundere civilă încheiată cu Compania de asigurări „Asig-DT”, R cheamă în judecată și pe
aceasta în calitate de intervenient principal. După ce aceasta repară prejudiciul benevol, la
finisarea procesului de judecată, instanța decide că acțiunile de decopertare a stratului de sol
fertil sunt absolut legale, prin urmare Agenția de turism nu a săvârșit nici o contravenție,
respectiv nu era obligată să repare prejudiciul ecologic. Văzând aceasta, Compania de asigurări
vine împotriva Agenției de turism cu pretenția de ai restitui suma despăgubirilor achitate
Societății vânătorilor, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză.

Întrebări

1. Decopertarea stratului de sol fertil în cazul scoaterii terenurilor din circuitul agricol,
potrivit legislației de mediu, constituie un drept sau o obligație a deținătorului?
2. Poate fi permisă poluarea mediului în calitate de exercitare a unor drepturi atribuite prin
decizia autorităților de mediu, dacă da, atunci în care cazuri concrete?
3. Este admisibilă cauzarea de prejudicii ecologice în cadrul executării unor obligații?
4. Poate suferi moral o persoană juridică?, ce spune doctrina de mediu despre aceasta?,
care ar putea fi categoriile de prejudicii ecologice suferite de o persoană juridică?
5. Ce înțelegeți prin prejudiciul de folosință, prejudiciul de imagine și prejudiciul ecologic
de conservare?
6. Are drept de regres asiguratoriul în cazul reparării prejudiciilor cauzate de către
asiguratul său?
7. Considerați că este ales corect subiectul pasiv al acțiunii în justiție atunci când
Companiei de asigurări a solicitat restituirea sumelor de către Agenția de turism?
8. Ce presupune îmbogățirea fără justă cauză și pe cine dintre subiecții vizați în speță
privește ea?

102
 CAPITOLUL IV.
Regimul juridic de folosire și protecție a apelor

Speța nr. 1

După ce a săpat o fântână în ograda casei, X vine la Y, deținătorul acesteia, cerându-i să-i
permită accesul la apă, drept garantat de legislația în domeniul apelor. Y, însă refuză să-i permită
accesul motivând că este proprietar al fântânii și că a construit-o din banii săi. Cu atât mai mult,
fântâna este construită pe teritoriul său, iar potrivit art. 22 alin. 7 al Legii nr. 272/2011, dreptul la
folosinţa generală a apei nu implică dreptul de trecere printr-un teren privat decât în condiţiile
prevăzute de Codul civil, iar prevederile art. 428 ale Codului civil se referă doar la dreptul de
trecere pe terenul altuia în scopul creșterii utilității terenului dominant, ceea ce nu se referă la
consumul de apă.
În aceste condiții, X cheamă pe Y în judecată, invocând următoarele:
2. Potrivit art. 5 alin. 3 din Legea nr. 272/1999, dacă nu există sisteme centralizate,
alimentarea cu apă potabilă se efectuează prin sisteme necentralizate şi/sau autonome, iar potrivit
art. 1 din aceiași lege, sistem necentralizat de alimentare cu apă potabilă sunt considerate
instalaţiile şi construcţiile (fântână, izvor, sondă de foraj/fântână arteziană cu/sau fără instalaţii
de tratare etc.) de captare şi potabilizare a apei fără distribuţie la locul de consum.
3. În baza art. 24 alin. 1 din Legea nr. 272/2011, constituie prioritate la folosința apei,
satisfacerea necesităţii populaţiei cu apă potabilă şi în apă pentru necesităţi casnice, de asemenea,
asigurarea debitelor salubre au prioritate faţă de folosinţa apei în alte scopuri.
4. Potrivit ar. 22 alin. 6 din Legea nr. 272/2011, titularul autorizaţiei de mediu pentru
folosinţa specială a apei este obligat să asigure accesul la folosinţa generală a apei.
5. În temeiul art. 23 al Legii nr. 272/2011, folosința specială a apei prin captarea ei din
sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane pentru aprovizionarea cu apă destinată
consumului uman poate fi efectuată numai în bază de autorizaţie de mediu pentru folosinţa
specială a apei, autorizație de care Y nu dispune.
6. Potrivit art. 5 alin. 4 din Legea nr. 272/1999, proiectarea, construirea şi reconstruirea
sistemelor centralizate şi necentralizate de alimentare cu apă potabilă se pun în seama
beneficiarului sau a proprietarului, după caz, şi se realizează conform planurilor urbanistice
generale, planurilor de amenajare  a teritoriului  în corespundere cu normele şi regulile în
construcţii, cu standardele  de stat, cu regulile şi normele sanitare, aprobate în modul stabilit.

Întrebări

1. Este întemeiat refuzul lui Y de a asigura accesul lui X la apă potabilă pentru consum?
2. Este suficient argumentată cererea lui X de-ai permite accesul la apă?
3. În ce condiții legale, poate X să obțină dreptul de folosință generală a apei?
4. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 2
J trecând pe lângă heleșteul ce aparține lui V cu drept de folosință specială, a observat că
pe malul acestuia zăceau câțiva pești morți. Văzându-l pe ultimul în preajmă, îl întreabă din ce
cauză peștii au murit, de ce a scăzut nivelul apei și ce măsuri întreprinde pentru ameliorarea stării
ei. Acesta, însă, a refuzat să răspundă, spunându-i lui J că nu este în drept să verifice și să ceară
respectarea măsurilor de protecție a apelor, deoarece nu este funcționar al autorităților de mediu,
iar potrivit art. 13 alin. 1 din Legea nr. 272/2011, monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării
apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a zonelor protejate se efectuează de către organul
103
central al administraţiei publice în domeniul mediului, prin intermediul instituţiilor subordonate.
În zilele următoare J anunță autoritatea de mediu responsabilă despre încălcarea de către V a
legislației ce prevede modul de folosire specială a apei.

Întrebări

1. Este întemeiat refuzul lui V de a prezenta lui J date despre modul de realizare a
măsurilor de protecție a apelor?
2. Este în drept J să efectueze control asupra respectării măsurilor de protecție a apelor,
precum și să anunțe autoritățile despre încălcările depistate?
3. Care sunt actele normative care prevăd modul de realizare a controlului asupra
respectării normelor de protecție a mediului?
4. Care este sediul materie ce stabilește procedura legală de monitorizare sistemică și
evidență a stării apelor?
5. Care sunt formele controlului privind folosirea și protecția apelor?

Speța nr. 3

La data de 24.04.2017 H depune o cerere la Primăria s. Mândrești prin care solicită

eliberarea autorizației de folosință specială a iazului din localitate pentru desfășurarea
activităților de acvacultură și piscicultură pe un termen de 25 ani.
Văzând că nu primește nici un răspuns, la data de 29.05.2017, depune o cerere în instanță
prin care solicită impunerea autorității publice locale la examinarea cererii, eliberarea autorizației
și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin neexaminarea în termen a cererii sale.
În instanță, reprezentantul Primăriei în susținerea poziției sale, argumentează că
examinarea cererii privind eliberarea autorizațiilor de folosință specială a apei nu ține de
competența sa. Cu atât mai mult, H a depus cererea de chemare în judecată fără a respecta
procedura prealabilă impusă de lege.

Întrebări

1. Care este autoritatea publică competentă și investită cu dreptul de a elibera autorizații de

folosință specială a apei și care este procedura prevăzută de lege?
2. Care este termenul maxim în interiorul căruia autoritatea de mediu examinează cererile
cu privire la eliberarea autorizației de folosință specială a apei?
3. Examinând toate circumstanțele descrise în speță, considerați că este întemeiată
solicitarea lui H de a i se elibera autorizație de folosință specială a apei pe perioada indicată în
cerere?
4. Care este procedura specială prin care se examinează cererile referitoare la apărarea
drepturilor încălcate de către autoritatea responsabilă de a elibera autorizații de folosință specială
a apei?
5. A respectat H dispozițiile legii privitoare la procedura prealabilă atunci când a depus
cererea de chemare în judecată?
6. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 4

Fiind titular al autorizației de folosință specială a apei, G la data de 12.08. 2017, plecând
peste hotarele țării, transmite respectiva autorizație vecinului său M cu rugămintea de a avea
grijă de iazul pe care îl are în folosință. Pentru aceasta mai eliberează o procură prin care îl
împuternicește în a sesiza organele de drept despre o eventuală încălcare de către terțe persoane a
104
drepturilor pe care le are asupra obiectivului acvatic în discuție. Peste 3 luni, M îl surprinde pe F
pescuind în iazul pe care este împuternicit al gestiona și-i interzice această activitate.
În asemenea condiții M, apelează la ajutorul poliției IP Strășeni solicitând intervenția într-u
asigurarea respectării dreptului său atribuit prin procura eliberată de G. Venind la fața locului,
interogând pe F și pe M, primind de la ultimul copiile actelor ce-i confirmă drepturile invocate,
Inspectorul de sector S emite o încheiere prin care dispune încetarea examinării cererii lui M,
rebutarea materialului și sesizarea inspectoratului ecologic de stat în privința încălcării de către
G a regulilor cu privire la deținerea autorizației de folosință specială a apei. Urmare a sesizării
depuse de S, IPM emite o decizie prin care dispune retragerea autorizației de folosință specială a
apei ce aparține lui G. Văzând acestea, G se întoarce în țară și contestă în instanță actul emis de
IPM privind retragerea autorizației de folosință specială a apei.
Întrebări

1. Este însoțit de temei juridic faptul transmiterii de către G a autorizației de folosință

specială a apei?
2. În ce condiții legale este admisă cesionarea autorizației de folosință specială a apei?
3. Este în drept ca titularul folosinței speciale a apei să interzică folosința generală a apei?
4. Care este temeiul emiterii încheierii privind încetarea examinării faptei invocate de către
M?
5. Care este temeiul juridic al retragerii autorizației de către IPM?
6. Este corectă procedura de retragere a autorizației de folosință specială a apei?
7. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 5
P cheamă în judecată pe R solicitând impunerea acestuia în ai permite accesul la scăldat în
iazul amplasat pe terenul său, iar în susținerea acțiunii sale acesta invocă următoarele:
În temeiul art. 4 alin. 3 și 4 din Legea 272/2011, apa face parte din domeniul public al
statului, respectiv orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul la folosinţa apei în
condiţiile acestei legi, iar potrivit art. 22 alin. 1 lit. d) din aceiași lege, se consideră folosinţă
generală şi nu necesită autorizaţie de mediu pentru folosinţă specială, utilizarea apei pentru
scăldat şi agrement.
În aceiași ordine de idei, potrivit art. 22 alin. 3 din Legea în discuție, folosinţa apei pentru
scăldat şi agrement poate fi limitată sau interzisă doar de organul central al administraţiei publice
în domeniul mediului sau de alte organe ale administraţiei publice abilitate în cazul unui pericol
iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau într-o zonă de protecţie stabilită în conformitate
cu legislaţia sau de titularul unei autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei, pe când R
nu este titular al unei asemenea autorizații.
Cu atât mai mult, apa din iazul lui R este acumulată din precipitații, iar acestea, de
asemenea fac parte din domeniul public, aparținând tuturor cetățenilor.
În apărarea sa, R menționează că este proprietarul terenului pe care a construit iazul, iar
potrivit art. 22 alin. 7 din Legea nr.272/2011, potrivit căruia, dreptul la folosinţa generală asupra
apei pe care îl invocă P nu implică și dreptul acestuia de trecere printr-un teren privat. Despre
faptul că apa iazului provine din precipitații, iar aceasta constituie un bun al domeniului public,
R argumentează că în temeiul art. 22 alin. 5 din Legea 272/2011, precipitaţiile atmosferice care
cad pe terenurile private pot fi folosite de către proprietar în conformitate cu dispoziţiile Codului
civil.

Întrebări

105
 1. Este întemeiată justificarea adusă de către R în instanță?
2. Ce caractere juridice sunt specifice bunurilor domeniului public?
3. Care sunt reglementările legislației civile ce privesc condițiile folosirii apei provenite
din precipitațiile atmosferice la care face trimitere art. 22 alin. 5 din Legea 272/2011?
4. Cine va avea câștig de cauză?
Speța nr. 6
Q, în calitate de titular al autorizației de folosință specială a apei pentru acvacultură și
piscicultură sună la sectorul de poliție din localitatea Valea Perjei solicitând ajutorul poliției în
asigurarea exercitării dreptului atribuit prin autorizație, adică a interzice lui U scăldatul în iazul
din localitate. Venind la fața locului și examinând conținutul autorizației, inspectorul de sector
permite lui U scăldatul, iar ulterior, deplasându-se la birou, trimite o sesizare către IPM prin care
înștiințează despre încălcarea de către Q a regulilor de folosire a apei prevăzute de legea nr.
272/2011. În aceste condiții, Q contestă în instanță acțiunile inspectorului de sector și solicită
Ministerului Afacerilor Interne atragerea lui la răspundere disciplinară.
Întrebări

1. Care este procedura legală pentru eliberarea autorizației de folosință specială a apei?
2. Cu ce titlu se realizează folosința specială a apei?, dar eliberarea autorizației?
3. Analizând cu atenție conținutul speței, considerați că este întemeiată acțiunea lui Q de a
interzice lui U scăldatul?
4. Cine și în ce condiții poate limita și interzice scăldatul și agrementul?
5. Sunt corecte acțiunile și decizia Inspectorului de sector?
6. Ce reguli și obligații cu privire la folosința specială a apei au fost ignorate d către Q?
7. Care va fi decizia instanței?

Speța nr. 7

Fiind parte a contractului de arendă încheiat cu Primăria or. Căușeni ce are drept obiect
iazul amplasat în perimetrul teritoriul gestionat de aceasta, la data de 13.02. 1016, D, este citat să
se prezinte la Inspecția ecologică din același oraș. Prezentându-se la inspectorul L, acesta este
întrebat dacă a declarat despre folosința specială a apei și dacă deține autorizație de folosință
specială a apei așa cum prevede art. 61 alin. 3 al Legii nr. 272/2011. D, însă, menționează că nu
deține o asemenea autorizație și că nici nu are de gând să o solicite, deoarece exercită dreptul de
folosință a apei în temeiul contractului de arendă încheiat cu Primăria care, de fapt, este valabil
până în anul 2021.
În aceste împrejurări, inspectorul de mediu a cerut lui D ca în decurs de o lună de zile să
declare despre folosința specială, iar în decurs de două luni să-i prezinte autorizația de folosință
specială a apei.

Întrebări

1. Este valabil contractul de arendă încheiat între D și Primăria or. Căușeni?

2. Este întemeiată cerința lui L înaintată față de D.?
3. Care este procedura de declarare a folosinței apei și obținere a autorizației pentru
folosința specială a apei de către utilizatorii care nu o dețin?
4. Este corecte termenul indicat de L pentru declararea folosinței speciale și cel al obținerii
autorizației?
5. Care sunt genurile de activități ce pot fi desfășurate de titularii autorizațiilor de folosință
specială a apei?

106
 6. Care este autoritatea de mediu împuternicită cu dreptul de a elibera autorizație de
folosință specială a apei?
7. În cazul ignorării indicației ce impune solicitarea autorizație de folosință specială a apei,
care va fi decizia autorități de mediu?

107
 CAPITOLUL V.
Regimul juridic de folosire și protecție a aerului atmosferic

Speța nr. 1

La data de 17.10.2015, X depune o plângere la IP Ciocana prin care solicită intervenția

organelor de drept într-u contracararea activității ilicite desfășurată de către vecinul său V, ce se
manifestă prin emisia în atmosferă a fumului urât mirositor generat în urma preparării în condiții
casnice a peștelui afumat în scopul comercializării lui. Fiind împuternicit de către Șeful IP
Ciocana în examinarea respectivei plângeri, inspectorul de sector Y, deplasându-se la fața locului
constată faptele comunicate de către X și întocmește în privința lui V un proces-verbal cu privire
la săvârșirea contravenției prevăzute la art. 147 și art. 263 a Codului Contravențional. Totodată Y
înștiințează în scris pe V despre obligativitatea inițierii procedurii de eliberare a autorizației
pentru emisia poluanților în atmosferă de la surse fixe.
În aceste împrejurări, considerându-se nevinovat, V contestă în instanța de judecată
procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă.

Întrebări

1. Este corectă alegerea de către X a autorității la care s-a adresat în vederea examinări
petiție sale?
2. Examinarea faptelor contravenționale descrise în speță, ține de competența organelor de
poliție?
3. Este în drept Y să constate faptele descrise în speță?
4. Reieșind din situația descrisă în speță, există temei al aplicării sancțiunii în baza art. 263
CC în privința lui V?, dar a celei prevăzute la art. 147 CC?
5. Este întemeiată cerința lui Y înaintată față de V cu privire la obligativitatea obținerii
autorizației de emisie a poluanților în atmosferă?
6. Care este autoritatea publică împuternicită cu dreptul de a elibera autorizații de emisie a
poluanților de la surse fixe? dar cea care autorizează emisia poluanților de la surse mobile?
7. Care va fi decizia instanței?

Speța nr. 2

Deplasându-se cu camionul de model Kamaz pe str. I. Pelivan din mun. Chișinău, A este
stopat de către echipajul poliției de patrulare și întrebat de către inspectorul J de ce camionul pe
cale îl conduce emite în atmosferă substanțe toxice peste limita concentrației maximal admisibile
fără a avea dovada achitării taxei pentru poluare. Acesta menționează că camionul este vechi și
nu are bani pentru ai repara sistemul de evacuare a gazelor de eșapament, cu atât mai mult pentru
obținerea autorizației speciale de emisie a lor în atmosferă. În aceste condiții, J întocmește în
privința lui A un proces-verbal cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute la art. 153 al
Codului Contravențional. În ziua următoare, A contestă în instanță procesul-verbal întocmit în
privința lui de către J.

Întrebări

1. Sunt în drept reprezentanții organului de poliție să realizeze controlul în domeniul

protecției aerului atmosferic?
2. Este obligat A să achite taxă pentru poluare provenită de la mijloace de emisie mobile?

108
 3. Are obligația A de a repara sistemul de emisie a gazelor de eșapament anterior punerii
mijlocului de transport în exploatare?
4. Pe ce cale i se poate interzice lui A punerea în exploatarea a mijlocului de transport din
cauza defecțiunii sistemului de emisie a gazelor de eșapament?
5. Este obligat A să obțină o autorizație pentru emisia poluanților în atmosferă?
6. Este corectă procedura de constatare a faptei prevăzute la art. 153 a Codului
Contravențional?, dar cea de examinare și aplicare a sancțiuni la nivel de competență?
7. Care va fi decizia instanței?

Speța nr. 3

La data de 15.11.2017, B – administrator al SRL „Energo-termica” (întreprindere care

după gradul de influență asupra atmosferei face parte din categoria C. 1) ce desfășoară activitatea
de producere, distribuţie și furnizare a energiei termice în or. Leova, a depus la Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului o cerere prin care solicită eliberarea autorizație
pentru emisie de poluanţi de la surse fixe. După 10 zile, B este informat în scris de către
autoritatea centrală pentru protecția mediului că eliberarea unor asemenea autorizații nu ține de
competența sa. Ulterior depunerii cererii către autoritatea abilitată cu drept de a elibera asemenea
categorii de autorizații, văzând că nu primește un răspuns cu privire la eliberarea sau refuzul de a
i se elibera autorizația solicitată, SRL „Energo-termica” își începe activitatea. Peste o lună de
zile, în cadrul unui control efectuat de către D – Inspector al IES, la întreprinderea cu pricina, se
depistează că aceasta activează fără a deține autorizație pentru emisia de poluanți în atmosferă.
În aceste împrejurări, prin decizia IES nr. 23 se dispune sistarea activității agentului economic.

Întrebări

1. Care este autoritatea de mediu abilitată cu dreptul de a elibera autorizație pentru emisia
de poluanți de la surse fixa?
2. Care sunt actele necesare ce se anexează la cererea pentru eliberarea autorizației de
emisie a poluanților?
3. În ce termen se examinează cererea pentru eliberarea autorizație și ce acțiuni trebuie să
întreprindă autoritatea de mediu în acest interval de timp?
4. Ținând cont de categoria întreprinderilor din care face parte solicitantul, care este taxa
pentru eliberarea autorizației? prin care act normativ este stabilită? și cu cât termen înainte de
expirarea termenului limită trebuie să fie înștiințat solicitantul despre necesitatea achitării ei?
5. Care este termenul de valabilitate a autorizației solicitate de către D?
6. Care este denumirea corectă a autorității din cadrul căreia face parte D?
7. Este întemeiată decizia autorității de mediu privind dispunerea sistării activității SRL
„Energo-termica”?
8. Este în drept solicitantul autorizației să desfășoare activitatea cu impact asupra aerului
atmosferic dacă nu a primit un răspuns în termen de la autoritatea emitentă?
9. Ce decizie va adopta instanța?
10.

109
 CAPITOLUL VI.
Regimul juridic de folosire și protecție a resurselor funciare

Speța nr. 1

I, cetățean al Armeniei, în calitatea de investitor străin, a depus la Primăria comunei

Bubuieci o cerere prin care își manifestă intenția de a cumpăra 0.1 ha de teren din intravilan,
pentru a construi un oficiu. Consiliul Primăriei însă a respins cererea motivând că acesta este
cetățean străin, iar potrivit legislației, subiecți ai vânzării-cumpărării pământului pot fi doar
cetățeni Republicii Moldova. Peste un an de zile, I se prezintă la OCT pentru a înregistra dreptul
de proprietate asupra terenului agricol pe care l-a cumpărat de la unchiul său, tot cetățean străin,
iar acesta l-a dobândit prin moștenire de la tatăl său care era cetățean al Republicii Moldova. A,
în calitate de registrator, examinând toate actele, respinge cererea de înregistrare a dreptului de
proprietate. În aceste condiții, I cheamă în instanță pe A solicitând obligarea acestuia la
înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului.

Întrebări

1. Este întemeiat refuzul Consiliului Primăriei de a înstrăina terenul lui I?

2. Cărui organ îi revin atribuțiile în vederea înstrăinării terenurilor din domeniul privat al
statului?
3. Pot dobândi cetățenii străini drept de proprietate asupra terenurilor agricole din
Republica Moldova?
4. Care este temeiul respingerii de către registrator a cererii depuse de I?
5. Soluționați litigiul?

Speța nr. 2

În cadrul controlului specializat asupra modului de respectare a legislației funciare de către

SRL „Turistul” care practică activitate de agroturism de aproape 3 ani, inspectorul de mediu H, a
depistat că aceasta a construit căsuțele de primire a turiștilor pe teren al cărui destinație nu
admite acest fapt. Totodată, în cadrul controlului s-a mai constatat existența a 27 arbori de
salcâm și 19 arbori de plop sădiți pe terenul agricol adiacent fără a fi schimbată destinația.
Urmare a controlului realizat, inspectorul de mediu înștiințează agentul economic despre
necesitatea schimbării destinației terenului pe care sunt amplasate căsuțele și arborii, în decursul
a două luni, în caz contrar va solicita sistarea activității, demolarea căsuțelor și defrișarea
arborilor.
În ziua următoare, P, reprezentantul SRL „Turistul” depune la IPM o cerere prin care
solicită schimbarea destinației terenului pe care sunt amplasate căsuțele, din teren agricol în teren
cu destinație de construcții. Inspectoratul pentru Protecția Mediului, ulterior primirii cererii lui P,
îl informează că schimbarea destinației terenului nu ține de competența sa. Peste două luni, H
sesizează Inspecția de stat în construcții despre încălcarea legislației de către SRL „Turistul” cu
propunerea de a solicita instanței în temeiul art. 395 lit. d) din Codul contravențional, demolarea
construcției și defrișarea arborilor.

Întrebări

1. Conducându-vă de prevederile legislației funciare, considerați că casele de primire a

turiștilor sunt construite pe teren ce nu corespunde destinației?, dar arborii?

110
 2. Care este destinația terenului în care urmează a fi schimbat terenul agricol pe care sunt
plantați arborii?
3. Din ce categorie de plante fac parte salcâmul și plopul?
4. Este fondat răspunsul IPM cu privire la faptul că schimbarea destinației terenului nu ține
de competența sa?, care organ atunci deține asemenea competențe?
5. Din ce considerent P a solicitat prin cererea adresată către IPM schimbarea destinației
terenului pe care sunt amplasate căsuțele, dar nu a cerut schimbarea destinației terenului pe care
sunt plantați arborii?
6. Care este suma pe care trebuie să o achite P pentru excluderea terenului din categoria de
terenuri cu destinaţie agricolă?
7. Indicați sediul materiei care reglementează modul de schimbarea a destinației
terenurilor?
8. Este întemeiat avertismentul lui H cu privire la demolarea construcției și defrișării
arborilor în cazul în care nu va schimba destinația terenului?
9. Va fi impus P să defrișeze arborii plantați pe terenul agricol ce-i aparține cu drept de
proprietate?
10. Care este sancțiunea pentru construirea caselor pe un teren ce nu corespunde
destinației?, dar pentru plantarea arborilor?
11. Care ar fi fost decizia inspectorului H, dacă pe terenul adiacent erau plantați copaci de
nuc?
12. În competența cărei autorități intră asigurarea respectării legislației funciare de către
organele de stat, cele obștești, de către întreprinderi și organizații agricole?
13. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 3

B, a cumpărat de la Primăria Comunei Sărăteni 1 ha de teren agricol stabilind în contractul

de vânzare-cumpărare că achitarea prețului va fi făcută în rate.
În momentul încheierii contractului, a achitat prima rată în sumă de 2000 lei, iar restul
sumei urma să fie achitată în decurs de un an, în fiecare trimestru. Data limită de achitare a
ultimei rate este 10.01.2009. La data de 10.04.2009 consiliul Primăriei s-a adresat în judecată
cerând impunerea lui B la achitarea ultimei rate şi a penalităţilor aplicate la suma neachitată.

Întrebări

1. Descrieți procedura legală a înstrăinării terenurilor proprietate privată a unităților

administrativ teritoriale?
2. Potrivit legii, câte procente din prețul total constituie prima rată achitată pentru
cumpărarea pământului?
3. Cunoscând mărimea primei rate, intervalul de timp în interiorul căruia urmau să fie
achitate celelalte rate, calculaţi preţul terenului?
4. Care este suma penalităţilor la care poate pretinde primăria?
5. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 4

La data de 17.10.2017, T depune o cerere la Primăria Stăuceni prin care solicită atribuirea
în temeiul art. 11 din Codul funciar a 8 ari de teren pentru construcția casei de locuit.

111
 Peste o lună primește un răspuns de la Primărie prin care i se refuză atribuirea unui
asemenea teren, deoarece nu întrunește condițiile necesare. În motivarea refuzului său, primăria
aduce următoarele argumente:
1. Potrivit legislației funciare, terenurile se atribuie pentru construcția caselor de locuit
doar familiilor nou-formate (tinere), iar familia lui T nu este tânără, deoarece soții au vârsta de
peste 35 ani. Or, potrivit art. 2 din Legea nr. 215/2016 familia tânără este cuplu, format prin
căsătorie, în care unul dintre soţi nu a atins vârsta de 35 de ani; familie cu copii formată dintr-un
singur părinte de până la 35 de ani.
2. T locuiește doar de 3 ani în com. Stăuceni, pe când în baza deciziei consiliului nr. 12
din 11.02.2003 pentru atribuirea terenurilor familiilor nou-formate, ambii soți trebuie să
locuiască în localitatea în care solicită atribuirea timp de cel puțin 5 ani.
3. La depunerea cererii nu a fost anexat certificatul ce confirmă că T nu dispune de spațiu
locativ sau terenuri.
Ne fiind de acord cu răspunsul Primăriei, T depune o cerere de chemare în judecată prin
care solicită impunerea acesteia la atribuirea în proprietate a terenului destinat construcției casei
de locuit în temeiul art. 11 CF.

Întrebări

1. Este întemeiată cerința lui T referitoare la suprafața terenului solicitat?

2. A interpretat corect Primăria art. 2 din Legea nr. 215/2016 ce definește familia tânără?
3. Cum interpretați legalitatea și suportul juridic al deciziei consiliului local nr. 12 din
11.02.2003? poate fi contestat de către T în instanță sau nu?
4. Care sunt actele la dosarul ce urmează a fi depuse de familiile nou-formate pentru
obținerea terenurilor destinate construcției caselor de locuit?
5. Ce informații trebuie să conțină certificatul eliberat de OCT pentru completarea
dosarului pentru atribuirea terenurilor în discuție?
6. Care este procedura contestării actelor autorităților publice și ce nu a respectat T la
inițierea acesteia?
7. În eventualitatea în care T va dobândi drept de proprietate asupra terenului în temeiul
art. 11 CF, poate fi retras din proprietate în cazul în care nu-l va folosi conform destinației în
decurs de 3 ani?
8. În consecutivitatea întrebării anterioare, cum interpretați dispozițiile art. 25 din CF ce
privesc modul de retragere a terenurilor?
9. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 5

La data de 12.06.1997, S se adresează Primăriei s. Chiperceni, r-nul Șoldănești cu o cerere

prin care solicită retragerea terenului din proprietatea, folosința și posesia lui K și întoarcerea lui
în proprietatea sa, din următoarele considerente:
1. S a posedat acest teren cu titlu de proprietar din anul 1937 până în anul 1940;
2. K nu mai cultivă terenul deja de o perioadă de 5 ani.
În susținerea cererii sale, S, mai arată că potrivit art. 25 alin. 1 CF, în cazul când
deţinătorul cu titlu de posesiune sau de folosinţă nu utilizează terenul în scopul în care i s-a
atribuit, autoritatea administraţiei publice locale respectivă, la cererea proprietarului, va dispune
aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute de lege şi îl va soma în scris, stabilind
termenul, să-şi îndeplinească obligaţiile. În baza cererii recepționate, Primăria sesizează IP
Șoldănești pentru examinarea și sancționarea lui K în baza art. 24 CF și art. 118 din Codul
Contravențional, ținând cont de competențele sale atribuite în baza art. 405 alin. 1 al aceleiași
legi. Însă, în partea ce privește retragerea terenului din proprietatea lui K în scopul restituirii
112
terenului fostului proprietar S, Primăria respinge cererea, motivând că potrivit legislației funciare
această procedură este inadmisibilă. Totodată, Primăria somează în scris pe K despre faptul că
este obligat să folosească terenul potrivit destinației, iar nefolosirea lui o anumită perioadă de
timp poate constitui temei al retragerii din proprietate.

Întrebări

1. Prin care acte normative se impune exercitarea dreptului de folosință asupra terenurilor?
2. La care norme ale CF s-a referit Primăria atunci când a menționat că restituirea
terenurilor în proprietate este inadmisibilă?
3. Sunt corect interpretate dispozițiile art. 25 CF de către S atunci când le invocă în
susținerea cerinței de a fi retras terenul din folosința lui K?
4. Potrivit legislației, necultivarea sau nefolosirea terenului conform destinației constituie
temei al retragerii lui din proprietate?, dar al sancționării pentru acest fapt?
5. Va examina IP Șoldănești sesizarea Primăriei în privința lui K pentru necultivarea
terenului?
6. Analizând cu atenție conținutul speței, este corectă decizia Primăriei de a soma pe K
despre faptul că este obligat să folosească terenul potrivit destinației?
7. În condițiile art. 25 al CF, care este termenul îndeplinirii obligației de a folosi terenul
potrivit destinației?
8. De competența cărui organ ține examinarea faptelor prevăzute la art. 118 Cod
contravențional?

Speța nr. 6

La data de 07.04.2016, N a cumpărat de la Primăria com. Tohatin un lot pomicol cu o

suprafața de 0.1 ha. Peste câteva zile acesta împreună cu verișorul său care este de profesie
inginer geodezist, după măsurarea lotului cumpărat, au depistat că acesta nu constituie 0.1 ha așa
cum este stipulat în contractul de vânzare-cumpărare, ci doar 0.09.
Ulterior, la data de 10.05.2017, N a depus o cerere la Primărie cerând restituirea diferenței
de preț. La fața locului, inspectorul cadastral ce reprezintă autoritatea publică locală, constată că
pe acel lot de teren N a construit o casă de locuit, fapt pentru care a sesizat imediat Inspecția de
stat în construcții. Totodată, în urma examinării cererii, Primăria a refuzat să restituie surplusul
de bani lui N, propunându-i solicitantului 0.01ha din alt lot de teren. Nefiind de acord cu
propunerea, N la data de 15.06.2008 a depus o cerere de chemare în judecată prin care a cerut
impunerea primăriei la restituirea diferenţei de preţ.

Întrebări

1. Potrivit legislației în domeniu, cine poate fi parte a contractului de vânzare-cumpărare a

loturilor pomicole?
2. Care este autoritatea publică locală investită cu dreptul de a adopta decizii privind
vânzarea lotului pomicol?
3. Este întemeiat refuzul Primăriei de a achita diferența de preț lui N?
4. Care este termenul de achitare a diferenței de preț potrivit legislației?
5. Indicați sediul materie ce reglementează modul de vânzare-cumpărare a terenurilor
pomicole?
6. Din ce categorie fac parte terenurile pomicole?
7. Este corectă decizia Primăriei privind sesizarea Inspecția de stat în construcții?
8. Ce decizie va adopta instanța?

113
 Speța nr. 7

Starețul Mănăstirii „Căpriana”, amplasată pe o suprafață de 83 ha, a depus o cerere la

Primăria din localitatea cu același nume, prin care solicită atribuirea în proprietate instituției de
cult pe care o conduce a 5 ha de teren pentru construcția unei încăperi de depozitare a proviziilor.
Deplasându-se la fața locului pentru verificarea suprafeței totale a terenului Mănăstirii,
inginerul cadastral, depistează că pe suprafața a 0, 3 ha de teren este decopertat stratul de sol
fertil, care din discuții cu starețul a aflat că a fost folosit la plantarea copacilor pe terenul din
marginea localității destinat împăduririi. În același timp, inginerul mai depistează că pe teritoriul
cimitirului zăceau la pământ 3 arbori de arțar, fapt pentru care l-a determinat să anunțe
Inspectorul de sector Q. Ajuns la fața locului, Q întocmește un proces-verbal cu privire la
săvârșirea de către Starețul Mănăstirii a contravenției prevăzute la art. 122 alin. 2 Cod
contravențional și art. 120 alin. 1, prin care, pentru ultima faptă, aplică o amendă în mărime de
90 unități convenționale. Peste câteva zile, Primăria emite un răspuns la cererea starețului
Mănăstirii prin care i se comunică refuzul atribuirii terenului solicitat, fiind anunțat totodată că
mănăstirea dispune de suficient teren pentru construcții, iar acordarea terenului suplimentar se
face contra-plată.

Întrebări

1. Este corectă decizia Q privind aplicarea amenzii contravenționale față de starețul

Mănăstirii având ca temei dispozițiile art. 122 Cod contravențional?
2. Analizând cu atenție prevederile art. 120 din codul contravenționale, sunt aplicate corect
dispozițiile acestuia de către Q, în deosebi, în partea cuantumul sancțiunii?
3. Dispune Q de competențe într-u examinarea faptelor constatate?
4. Cine este responsabil de administrarea terenului pe care este amplasat cimitirul? cine
este în drept să elibereze autorizații pentru defrișarea arborilor?
5. Este întemeiat refuzul primăriei de a atribui Mănăstirii teren suplimentar?
6. Care este suprafaţa totală a terenurilor unei mănăstiri admisă de lege?
7. Care este suprafața maximă ce poate fi atribuită mănăstirilor din contul terenurilor
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale?

114
 CAPITOLUL VII.
Regimul juridic de folosire și protecție a subsolului

Speța nr. 1
Compania Americană „Mineral Resources” depune la Primăria mun. Chișinău o cerere
privind atribuirea în folosință a subsolului în perimetrul s. Humulești aflat în administrarea sa
teritorială, invocând drept temei art. 14 lit. a) din Codul subsolului, adică pentru cercetare
geologică, inclusiv prospectarea, evaluarea şi explorarea zăcămintelor de substanţe minerale utile
şi alte tipuri de cercetări geologice, pe un termen de 7 ani.
După încheierea contractului cu Primăria mun. Chișinău, compania „Mineral Resources”
începe lucrările de cercetare geologică în perimetru solicitat și admis prin contract, iar peste 10
zile identifică la adâncimea de 270 de metri ape minerale naturale. Văzând aceasta, SRL „Sano-
curativ” amplasată în aceiași localitate solicită Inspectoratului pentru Protecția Mediului
încetarea extragerii apei minerale și solicită atribuirea dreptului de extragere a apei minerale
curative pentru tratarea bolnavilor în cadrul stațiunii balneare pe care o gestionează. Venind la
fața locului, IPM depistează un șir de încălcări privind încheierea contractului, dar și a modului
de exploatare a resurselor minerale, fapt pentru care dispune încetarea dreptului de folosință
asupra apelor subterane și atribuirea lor în folosința SRL „Sano-curativ”.
În aceste împrejurări, compania americană „Mineral Resources” atacă în instanță decizia
IPM invocând că aceasta a respectat pe deplin procedura atribuirii în folosință a subsolului
pentru cercetare geologică și explorarea zăcămintelor de substanțe minerale utile, pe când SRL
„Sano-curativ” i s-a atribuit acest drept fără participarea la concurs. În replică, IPM susține că
compania americană nu a respectat condițiile cu privire la informarea despre dispunerea de
mijloace financiare, de utilaj tehnologic special şi de specialişti pentru efectuarea tipului
respectiv de lucrări la folosirea subsolului.

Întrebări

1. Este în drept să încheie Primăria contracte de folosire a subsolului?

2. Beneficiază de dreptul de folosință a sectoarelor subsolului persoanele fizice și juridice
străine?
3. De competența cărui organ ține emiterea deciziilor de limitare, suspendare și încetare a
dreptului de folosință a subsolului?
4. Cărui organ îi revine dreptul de a desfășura concursul pentru atribuirea în folosință a
subsolului?
5. Cu cine se încheie contractul de atribuire în folosință a sectoarelor de subsol și în
corespundere cu care act legislativ?
6. Care este termenul maxim pentru care poate fi încheiat contractul ce admite folosire
subsolului în scopul cercetării geologice?
7. Cine ține evidenţa registrului contractelor de atribuire în folosință a sectoarelor
subsolului?
8. Este obligatorie desfășurarea concursului pentru atribuirea dreptului de folosință a
resurselor minerale curative?
9. Care este termenul maxim pentru folosire subsolului în scopul extragerii apelor
subterane?
10. Este obligat solicitantul extragerii resurselor subsolului să prezinte informații despre
dispunerea de mijloace financiare, de utilaj tehnologic special şi de specialişti pentru efectuarea
tipului respectiv de lucrări la folosirea subsolului?
11. Ce decizie va adopta instanța?
115
 Speța nr. 2

La data de 20.10.2017, F, administrator al SRL „Speranța” depune o cerere la IPM prin

care solicită eliberarea licenței prin care să i se acorde dreptul înhumării substanţelor nocive şi
deşeurilor industriale în straturile adânci ale subsolului. Peste două luni, în temeiul faptului că
IPM nu a remis nici un răspuns despre examinarea cererii sale, depune o cerere de chemare în
judecată prin care solicită examinarea cererii și eliberarea licenței solicitate.
În instanță, reprezentantul IPM susține că eliberarea unor asemenea acte nu ține de
competența sa, cu atât mai mult solicitantul nu a achitat taxa de participare la concurs pentru
atribuirea sectoarelor de subsol în folosință.

Întrebări

1. Cărui organ îi revine obligația de a examina și transmite în folosință sectoare de subsol?

2. Care este actul ce admite înhumarea (depozitarea) substanțelor nocive și deșeurilor
industriale?
3. Care este termenul de examinare a cererii privind atribuirea sectoarelor de subsol în
folosință?
4. Este obligat solicitantul să achite taxă pentru participarea la concurs în vederea atribuirii
sectoarelor de subsol?
5. Care este actul normativ ce prevede taxele pentru folosirea subsolului?
6. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 3
La data de 12.11.2016, L, în calitate de beneficiar al folosinței subsolului (cariera de nisip
din s. Fiodorovca) este chemat la sediul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului pentru a fi informat despre necesitatea retragerii dreptului de folosință asupra carierei
în legătură cu atribuirea ei în folosință altui agent economic ce va construi drumul din localitate.
Peste 3 luni, un reprezentant al Ministerului sus menționat vine la fața locului și solicită lui L să
ridice tehnica pentru extracția nisipului și să plătească suma de 3000 lei pentru lichidarea
construcțiilor nelegate de extracția resurselor minerale, adică a construcțiilor folosite de el pentru
filtrarea și depozitarea nisipului.
L, însă nu se conformează cerințelor impuse, cerând compensarea cheltuielilor efectuate
până la acel moment în legătură cu decopertarea stratului de sol fertil.
Peste 10 zile, L este chemat în judecată de către Minister în vederea impunerii sale la
ridicarea tehnicii și suportarea cheltuielilor de lichidare a obiectivelor şi construcţiilor subterane
nelegate de extragerea substanţelor utile și sancționarea sa pentru folosirea stratului de sol fertil
în alte scopuri decât cele silvice, precum și pentru nerespectarea obligație cei revine în temeiul
art. 39 lit. m) al Codului subsolului.

Întrebări

1. Este întemeiată decizia autorității centrale de mediu cu privire la necesitatea retragerii

sectorului de subsol din folosința lui L?
2. A respectat Ministerul termenul de informare prevăzut de legislație în cazul sistării
dreptului de folosință asupra subsolului?
3. Este întemeiată cerința lui L de a i se compensa cheltuielile suportate în legătură cu
extragerea substanțe?

116
 4. Reieșind din conținutul speței, cine suportă cheltuielile de lichidare a obiectivelor şi
construcţiilor subterane nelegate de extragerea substanţelor utile?
5. Va fi sancționat L pentru decopertarea stratului de sol fertil și folosirea lui în alte
scopuri decât cele silvice?

Speța nr. 4
Trecând pe lângă casa lui G, S observă în spatele acesteia instalate câteva agregate de
extracție a pietrei lângă care se afla o movilă de piatră albă asemănătoare cu creta. Înștiințând
despre aceasta pe U – inspector de sector, la fața locului imediat vine grupa de reacționare
operativă a IP Briceni. Întrebat despre faptul dacă deține un contract cei acordă dreptul de
folosire a sectorului de subsol, G menționează că este proprietarul terenului în care a identificat
substanțele minerale (calcar) și respectiv este și proprietarul resurselor identificate în el, iar
având în vedere faptul că resursele minerale în cauză au fost identificate la adâncimea de 1,2
metri, nu înseamnă că prin extracția lor acesta explorează subsolul. În aceste condiții, după
fixarea și consemnarea tuturor faptelor constatate, U întocmește în privința lui G un proces-
verbal cu privire la aplicarea sancțiunii pentru săvârșirea contravenției prevăzute la art. 119 alin.
1 și art. 120 din Codul contravențional.

Întrebări

1. Este întemeiată argumentarea lui G cu privire la faptul că proprietarul terenului este în

drept să extragă resursele minerale identificate în el?
2. Având în vedere modul de definire a subsolului de legislația în domeniu, care este
adâncimea de la care se consideră că începe subsolul și până la ce adâncimi acesta se extinde?
3. Cine deține dreptul de proprietate asupra resurselor subsolului?
4. Poate proprietarul terenului să extragă resurse ale subsolului fără autorizație?
5. A fost în drept S să sesizeze organul de poliție despre încălcarea regulilor de extragere a
resurselor subsolului?
6. Sunt întemeiate deciziile adoptate de către U?
7. De competența cărui organ ține examinarea contravenției prevăzute la art. 119?, dar cea
de la art. 120 al Codului contravențional?

117
 CAPITOLUL VIII.
Regimul juridic de folosire și protecție a resurselor forestiere

Speța nr. 1

Fiind titularul autorizației de exploatare a masei lemnoase prin tăieri principale (rase) și,
efectuând defrișarea pe un parchet cu suprafața de 2.5 ha, Q a încheiat un contract de transport G
prin care ultimul se obligă să transporte masa lemnoasă la domiciliul primului.
În drum spre casă, G este stopat de către echipajul de poliție al INP solicitându-i-se să
prezinte bonul de plată sau factura de expediție a lemnului. În lipsa acesteia, Inspectorul – M
întocmește în privința lui G un proces-verbal cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute la
art. 142 Cod Contravențional (Circulaţia produselor lemnoase fără acte legale de provenienţă),
iar în privința lui Q un proces-verbal în temeiul art. 121 (Efectuarea unor exploatări forestiere
contrar scopurilor sau cerinţelor prevăzute de legislaţie). Ulterior, M obligă pe G să transporte
masa lemnoasă la locul de predare pentru păstrare provizorie pe cont propriu.
După ce a transportat masa lemnoasă la destinația indicată de M, G contestă în instanță
procesul-verbal întocmit în privința s-a și solicită impunerea lui Q la suportarea cheltuielilor de
transportare a masei lemnoase la locul de păstrare provizorie.
În cererea de contestare, G motivează că odată ce, potrivit contractului, toate cheltuielile de
transport urmează a fi suportate de către Q, acesta trebuie să suporte și cheltuielile respective, cu
atât mai mul că acesta se face vinovat de faptul că nu i-a pus la dispoziție actele de însoțire
necesare, de aceea amenda trebuie să fie achitată de către Q.
Examinând cererea, instanța prin hotărârea s-a anulează procesul-verbal întocmit de către
M pe motivul depășirii competenței în aplicarea sancțiunii contravenționale, respinge cerința lui
G cu privire la compensarea cheltuielilor suplimentare pentru transportul masei lemnoase la
locul provizoriu de păstrare și sesizează autoritatea silvică în vederea încălcării de către Q a
modului de folosire a  fondului forestier.

Întrebări

1. Care este autoritatea de mediu abilitată cu dreptul de a elibera autorizații de exploatare a

fondului forestier?
2. Sunt corect calificate faptele contravenționale de către M?
3. Poate fi obligat G la transportarea masei lemnoase în locul de păstrare provizorie?, dacă
da, atunci în temeiul cărui act normativ?
4. Potrivit legislației silvice, dar analizând și împrejurările descrise în speță, care este locul
de păstrare provizorie a masei lemnoase?
5. Potrivit legislației, este obligat transportatorul să refuze transportarea masei lemnoase
dacă acestea nu sunt însoțite de acte de proveniență?
6. De competența cărui organ ține examinarea și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.
121 și 142 din Codul contravențional?
7. În ce constă încălcarea modului de folosire a fondului forestier de către Q?
8. Care este suprafața maximă a parchetului forestier de pe care poate fi exploatată masa
lemnoasă prin tăieri principale (rase)?
9. În urma sesizării autorității de mediu de către instanță, există temei al sistării dreptului
lui Q de a folosi în continuare fondul forestier?
10. Considerați corectă decizia instanței?

118
 Speța nr. 2

Deplasându-se pe lângă pădurea din s. Păduricea, S - consilier local în Primăria din

localitatea cu același nume, observă cum câteva familii în timp ce organizează un picnic în
pădurea respectivă, copii acestora distrug muşuroaielor de furnici. Apropiindu-se de ei, le cere să
părăsească zona respectivă de pădure, deoarece potrivit deciziei consiliului local nr. 14 din
12.04.2018 autoritatea publică este în drept să interzică accesul cetățenilor în păduri.
Aceștia, însă refuză să se subordoneze cerințelor lui S, menționând că în temeiul art. 32 al
Codului silvic, cetăţenii, în condiţiile prezentului cod, au acces liber pe teritoriul fondului
forestier în scopul folosirii gratuite a pădurilor pentru recreere. În același timp, S văzând
echipajul de poliție ce patrula pe traseul ce întretaie pădurea cu pricina, îl stopează cerând ajutor.
Oprindu-se, polițiștii constată un șir de abateri de la prevederile Codului contravențional,
adică săvârșirea de către petrecăreți a faptelor prevăzute la art. 129, 135 din legea menționată.
Totodată, aceștia mai observă că pe marginea traseului, trei persoane de etnie romă
comercializează ciuperci și floare de tei fără a deține o autorizație ce le-ar permite recoltarea
acestora din pădure, fapt ce i-au determinat să documenteze acțiunile lor în vederea sancționării
ulterioare în baza prevederilor art. 127 alin. 2 din Codul contravențional, după care au remis
materialele spre examinare către autoritatea competentă.
Peste două săptămâni, persoanele vizate sunt informate de către autoritatea centrală pentru
silvicultură despre obligativitatea reparării prejudiciului cauzat prin distrugerea mușuroaielor în
mărime de 5 salarii minime. În același timp sunt sesizate și persoanele ce comercializau floare de
tei despre necesitatea reparării prejudiciului cauzat prin recoltarea ei neautorizată.

Întrebări

1. Potrivit legislației naționale, accesul cetățenilor în păduri în scop de recreere, culegerea

pomușoarelor, etc. este gratuită sau cu plată?
2. Sunt în drept autoritățile publice locale să interzică accesul cetățenilor pe teritoriul
fondului forestier?
3. Ce fapte cu caracter contravențional se sancționează în temeiul art. 129, 135 al Codului
contravențional?
4. Sunt în drept cetățenii să recolteze fructe şi pomuşoare sălbatice, nuci, ciuperci şi alte
produse ale pădurii fără autorizație?
5. Care este sediul materiei ce reglementează modul de recoltare a produselor pădurii?
6. În ce cazuri folosinţele silvice accesorii (recoltarea fructelor şi pomuşoarelor sălbatice,
nucilor, ciupercilor, plantelor medicinale şi altor plante) se efectuează în bază de autorizație?
7. Sunt obligați polițiștii de patrulare să reacționeze la solicitarea reprezentanților
autorităților publice locale în cazul săvârșirii unor fapte ilegale?, dar în cazul când acestea sunt
sesizate nemijlocit de către ei?
8. Au procedat corect polițiștii atunci când au remis materialele pentru a fi examinate de
către organele competente și care sunt acestea?
9. Analizând prevederile legislației ce stabilește modul de calcul al cuantumului
prejudiciului cauzat prin distrugerea mușuroaielor și cunoscând mărimea despăgubirii solicitate,
stabiliți care este suprafața distrusă?
10. Care este modalitatea de cuantificare a prejudiciului cauzat prin recoltarea neautorizată
a plantelor medicinale din păduri?

Speța nr. 3

Deținând calitatea de arendaș a 7 ha de teren al fondului forestier destinat gospodăriei

cinegetice, W interzice accesul tuturor cetățenilor prin instalarea unui gard în jurul zonei
forestiere arendate. În una din zile, N depune o cerere la Întreprinderii pentru silvicultură
119
Telenești, în gestiunea căruia se află terenul respectiv, prin care solicită impunerea lui W la
demontarea gardului în scopul asigurării, în temeiul art. 32 din Codul silvic, a accesului nelimitat
la terenul fondului forestier ce i s-a atribuit în folosință. Prin aceiași cerere, N mai comunică
despre faptul că W folosește terenul respectiv contrar destinației, adică pentru pășunatul
caprinelor și ovinelor.
Deplasându-se la fața locului reprezentantul constată faptele invocate de către N și în urma
întocmirii actelor de constatare dispune rezilierea contractului de arendă cu W și impunerea
acestuia la suportarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin pășunatul ilicit.
În aceste împrejurări, W se adresează în instanță solicitând anularea deciziei autorității
silvice centrale și menținerea contractului de arendă pe toată durata sa, iar după încetarea
acestuia, să impună autoritatea silvică la suportarea cheltuielilor efectuate de către acesta în
legătură cu instalarea gardului.

Întrebări

1. Indicați sediul materiei care reglementează modul de atribuire în folosință a terenurilor

din fondul forestier în scopuri de gospodărire cinegetică?
2. Care este cuantumul plăţii pentru arenda unui hectar de teren în scopuri de gospodărire
cinegetică?, dar pentru un hectar de teren arendat în scopuri de recreere?
3. Se permite colectarea pentru necesităţi personale de către persoanele fizice a fructelor
de pădure pe terenurile fondului forestier date în folosinţă prin arendă?
4. Ținând cont de scopul pentru care W a arendat terenul fondului forestier, este în drept
să-l îngrădească?
5. Care sunt sancțiunile pentru nerespectarea condițiilor contractului de arendă a
terenurilor pentru gospodărire cinegetică?
6. Cum se calculează despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin pășunatul ilicit al
ovinilor și caprinilor?, dar în genere, acesta este permis în terenurile fondului forestier?
7. Potrivit legislației, la rezilierea contractelor de arendă a terenurilor fondului forestier,
cheltuielile suportate de arendaş se restituie sau nu?
8. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 4

Fiind proprietarul a 17 ha de teren cu destinație agricolă amplasat în s. Sarata Galbenă, L

sădește o livadă de cireși, iar în mijlocul acesteia, pe o suprafață de 0,4 ha, plantează o fâșie
forestieră cu arbori de salcâm. Peste 5 ani de zile, R propune lui L să încheie cu acesta un
contract de arendă prin care să-i transmită în folosință fâșia forestieră pentru organizarea
activității de recreere, ofertă pe care R o respinge. Văzând acestea, L sesizează Întreprinderea
pentru silvicultură „Hînceşti - silva”, despre faptul că R a sădit livada de cireși fără a avea
autorizat un proiect în acest sens și cu soiuri de portaltoi neînscrise în Catalogul soiurilor de
plante, iar pădurea de salcâm a sădit-o fără a schimba destinația terenului.
Venind la fața locului, Y – funcționar în cadrul Întreprinderii pentru silvicultură „Hînceşti -
silva”, constată faptele comunicate de către L prin înscrierea lor într-un act de constatare, după
care îl remite în adresa Agenției „Moldsilva” pentru examinare și sancționarea lui R în temeiul
art. 186 al Codului Contravențional. În privința pădurii de salcâm plantată de către R pe terenul
agricol, Y numește expertiza solului pentru aprecierea gradului fertilității naturale.

Întrebări

1. Este necesară autorizarea unui proiect pentru înființarea plantațiilor pomicole?

120
 2. Care este sediul materiei ce reglementează modul și condițiile înființării plantațiilor
pomicole?
3. Ținând cont de prevederile legislației silvice, poate fi calificată fâșia de salcâm ca
pădure? dacă nu, atunci la care categorie a obiectivelor silvice poate fi atribuită?
4. Este corectă decizia lui Y în privința sesizării autorității silvice centrale cu scopul
sancționării lui R?
5. Care sunt parametrii necesari considerării unei zone forestiere drept pădure?
6. Este posibilă plantarea unei păduri de salcâm pe teren cu destinație agricolă?
7. Care este scopul numirii expertizei solului de către Y în contextul cerinței sale de a
aprecia fertilitatea naturală a solului?
8. În gestiunea cui se află perdelele de protecție a terenurilor agricole?
9. Este obligatorie înființarea plantațiilor pomicole cu soiuri de portaltoi înscrise în
Catalogul soiurilor de plante?
10. În ce cazuri poate fi interzisă plantarea arborilor de salcâm pe teren cu destinație
agricolă?
11. Din ce categorie de plante face parte salcâmul?

121
 CAPITOLUL IX.
Regimul juridic de folosire și protecție a regnului animal

Speța nr. 1

Deplasându-se prin pădurea din s. Lozova cu automobilul personal și observând indicatorul

ce limitează viteza până la 40 km/h, V adaptează viteza la limita impusă și continuă deplasarea.
După câțiva kilometri parcurși, pe neașteptate, în fața automobilului sare o căprioară
deteriorându-i capota și parbrizul.
După cele întâmplate, V oprește deplasarea și anunță poliția despre faptul dat. Până la
sosirea echipajului, trecând pe alături, U – funcționar din IPM staționează și văzând căprioara
doborâtă la pământ, întocmește un act de constatare, informându-l pe V despre obligativitatea
reparării prejudiciului adus regnului animal prin nimicirea căprioarei.
Peste două luni, văzând că V nu repară benevol prejudiciul, juristul IPM depune o cerere
de chemare în judecată, prin care solicită impunerea lui la repararea prejudiciului adus regnului
animal prin nimicirea unei căpriori în mărime de 12 500 lei.
În cerere, IPM își întemeiază acțiunea pe baza următoarelor reglementări:
 Potrivit art. 31 alin. 1, lit. g) al Legii nr. 439/1995, beneficiarii regnului animal, iar
conform art. 21 din aceiași Lege, aceștia pot fi persoanele fizice şi  juridice, indiferent de tipul de
proprietate şi forma de organizare juridică, sunt obligați să repare pagubele cauzate regnului
animal;
 Art. 3 lit. c) din Legea nr. 1515/1993 prevede responsabilitatea tuturor persoanelor
fizice şi juridice pentru prejudiciul cauzat mediului care au admis (chiar şi inconştient sau din
neglijenţă) dauna;
 În temeiul art. 14 alin. 1) din Legea nr. 439/1995, la exploatarea mijloacelor de
transport, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să ia măsuri pentru prevenirea pieirii
animalelor.
În ședința de judecată, avocatul lui V, susține că, deși răspunderea de mediu este una
obiectivă, autorul faptei se poate exonera de răspundere în cazul în care demonstrează vinovăția
altuia. Prin urmare, în urma expertizei sanitar-veterinare s-a constatat că decesului căprioarei este
cauzat de intoxicarea cu material toxic ingerat odată cu hrana.
Totodată, avocatul prezintă probe ce demonstrează că la acea dată R a aplicat chimicale pe
lucerna semănată în apropierea pădurii, prin urmare acesta se face vinovat de moartea căprioarei.
Acestea fiind demonstrate, juristul IPM cere amânarea ședinței pentru un timp suficient
concretizării acțiunii sale.
În ședința următoare, acesta solicită impunerea lui R la plata despăgubirilor pentru
prejudiciul adus regnului animal, întemeindu-și acțiunea prin faptul că:
 Conform art. 18 alin. 1 din Legea nr. 439/1995, gospodăriile agricole, forestiere, ale
transporturilor etc. care transportă, păstrează şi aplică chimicale, precum şi cetăţenii sunt obligaţi
să respecte regulile de aplicare a chimicalelor în scopul neadmiterii pieirii animalelor şi
degradării habitatului lor;
 În temeiul art. 18 alin. 4 al Legii nr. 439/1995, persoanele juridice, indiferent de tipul
de proprietate şi forma de organizare juridică, sunt obligate să recupereze pagubele şi profitul
ratat cauzate regnului animal în urma aplicării chimicalelor, conform legislaţiei.
 Art. 40 lit. i) al Legii nr. 439/1995 impune răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal persoanelor fizice şi juridice
vinovate de încălcarea regulilor de aplicare a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale,
microelementelor şi altor preparate ce pot cauza pagube regnului animal.

Întrebări

122
 1. Cine este proprietarul regnului animal potrivit legislației în domeniu?
2. Este în drept juristul IPM să ceară repararea prejudiciului adus regnului animal?
3. Ce presupune principiul răspunderii obiective pentru daune de mediu?
4. Cu care autorități publice trebuie coordonate regulile de aplicare a pesticidelor,
îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate?
5. Poate pretinde V repararea prejudiciului material adus prin deteriorarea automobilului,
dacă da, atunci de la cine?
6. În baza căror parametri și a căror prevederi legale juristul IPM a calculat suma
prejudiciul cauzat regnului animal?
7. Poate fi aplicată în privința lui R o altă sancțiune pe lângă ce a reparării prejudiciului?
8. Este corectă argumentarea avocatului lui V precum că persoana poate fi exonerată de
răspunderea aplicată pe principiu obiectiv în cazul în care demonstrează vinovăția altuia?
9. Care este autoritatea de mediu abilitată cu dreptul de a exercita controlul asupra
protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal?
10. Ce soluție va adopta instanța?

Speța nr. 2

Vizitând grădina zoologică din s. Bardar, or. Ialoveni, T – inspector al IPM, solicită de la
proprietarul M, acordul de mediu și certificatul CITES ce-i confirmă dreptul de import al celor
două căpriori ținute în captivitate, precum și a autorizației sanitar-veterinare de funcționare a
grădinii zoologice. Acesta, însă, a menționat că nu dispune de asemenea acte, iar atunci când a
importat căprioarele în țară nu a declarat serviciului vamal despre acest fapt.
Drept urmare la cele constatate, T întocmește în privința lui M un proces-verbal cu privire
la săvârșirea contravenției prevăzută la art. 140 alin. 2 din Codul contravențional.
După ce a achitat amenda, M decide să exporte (reexporte) căprioarele în România. Ajuns
în vamă, inspectorul vamal solicită lui M să prezinte acordul de mediu și certificatul CITES
pentru exportul (reexportul) mamiferelor sălbatice în stare vie.
Pentru că nu dispunea de asemenea acte, M se întoarce înapoi, iar în ziua următoare se
adresează cu o cerere la IPM prin care solicită eliberarea actelor solicitate de serviciul vamal.
Peste 20 de zile, M este informat despre decizia autorității de mediu responsabile de eliberarea
actelor solicitate, de a elibera acordul de export al animalelor sălbatice și a certificatului CITES,
dar nu înainte ca acesta să achite taxele prevăzute de lege.
După achitarea taxelor respective, M primește acordul de export al animalelor sălbatice și a
certificatului CITES, iar peste 7 luni încearcă din nou să exporte căprioarele. Ajuns în vamă,
inspectorul vamal refuză să permită trecerea frontierei. În aceste condiții, M cheamă în instanță
serviciul vamal solicitând impunerea lui la autorizarea trecerii frontierei și plata despăgubirilor
cauzate prin refuzul de a exporta animalele sălbatice.

Întrebări

1. Este corectă decizia lui T privind sancționarea lui M?

2. Care sunt actele necesare la importul animalelor sălbatice în Republica Moldova?
3. Descrieți procedura, autoritățile responsabile, termenii și taxele percepute pentru
eliberarea actelor necesare importului de animale sălbatice?
4. Ce reprezintă certificatul CITES?
5. Care este autoritatea responsabilă de eliberarea acordului de exporta la animalelor
sălbatice și a certificatului CITES și care autorități mai sunt implicate în acest proces?
6. Care este autoritatea de mediu abilitată cu dreptul de a elibera autorizației sanitar-
veterinară de funcționare a grădinilor zoologice?
123
 7. În ce termen este examinată cererea de eliberare a acordului de export a animalelor
sălbatice?, dar a certificatului CITES?
8. Care este cuantumul taxelor de eliberare a acordului de export a animalelor sălbatice?,
dar a certificatului CITES?
9. În ce termen solicitantul acordului de export a animalelor sălbatice și a certificatului
CITES trebuie să achite taxele pentru eliberarea acestora?
10. Din ce cauză serviciul vamal a interzis în mod repetat lui M să exporte animalele
sălbatice?
11. Ce decizie va adopta instanța?

Speța nr. 3

La data de 07.04.2017, V - locuitor al s. Budăi, r-nul Telenești, deplasându-se pe marginea

câmpului din extravilanul localității, l-a observat pe consăteanul său - D, stând în mijlocul
drumului cu arma de vânătoare scoasă din toc. În același moment, V - fiind și membrul al gărzii
populare, a anunțat despre acest fapt prin telefon pe reprezentantul Inspectoratului Ecologic - F.
În câteva minute, F ajunge la fața locului și întocmește în privința lui D un proces-verbal cu
privire la săvârșirea contravenției prevăzute la art. 128 alin. 2 din Codul contravențional
(Vânătoarea în perioadele de prohibiție) aplicându-i sancțiunea sub formă de amendă în
cuantumul maxim prevăzut de lege, după care a sechestrat arma și toate uneltele de vânătoare.
Considerându-se nevinovat, la data de 11.11.2017, D contestă în instanță procesul-verbal cu
privire la săvârșirea contravenției invocate de către F pe motivul că, deși acesta deține toate
actele ce-i atestă calitatea de vânător, respectiv dreptul de a beneficia de folosința regnului
animal, la momentul când a fost surprins de către F, nu a efectuat nici o tragere asupra țintei,
respectiv nu a vânat, cu atât mai mult ilegal.
Prin aceiași cerere, D solicită restituirea armei sechestrate. Din cauza faptului că F a
încălcat unele reguli de procedură la examinarea contravenției, instanța a anulat procesul-verbal.
Peste două săptămâni, V depune o cerere la IPM prin care solicită a fi premiat cu 5700 lei pentru
faptul depistării și sesizării autorităților despre săvârșirea contravenției ce către D.

Întrebări

1. Care este temeiul sesizării de către V a autorităților de mediu?

2. Ce acțiuni sunt echivalate cu vânătoarea și prin intermediul cărui act normativ sunt
reglementate?
3. Este în drept inspectorul IPM să examineze contravenția prevăzută la art. 128 din Codul
contravențional?
4. Sunt calificate corect de către F acțiunile lui D?
5. Analizând cu atenție acțiunile lui F, care este cuantumul amenzii aplicate față de D?
6. Este întemeiată acțiunea lui F referitoare la sechestrarea armei de vânătoare?
7. Examinând reglementările în domeniul folosirii regnului animal, va decide instanța
restituirea armei de vânătoare lui D?
8. Care sunt condițiile pe care trebuie să le întrunească persoana pentru a dobândi calitatea
de vânător?
9. Cine ține evidența animalelor de vânat?
10. Beneficiază de suport juridic cerința lui V de a fi premiat pentru depistarea săvârșirii
contravenției de către D?
11. În baza căror criterii V a calculat cuantumul remunerației ce pretinde că i se cuvine?
12. În cazul în care sancțiunea aplicată față de D era menținută de către instanță, la ce
sumă putea să pretindă V?dar în cazul în care D urma să fie impus la repararea prejudiciului
cauzat regnului animal prin vânat ilicit?
124
 Speța nr. 4

Trecând prin pădurea din s. Pârâta, R - pădurar ce activează în cadrul Întreprinderii silvice
Dubăsari, surprinde pe B în momentul ce colecta melci. După ce acesta a declarat că nu deține
carnet de vânător, R îl înștiințează despre faptul că este interzisă colectarea melcilor fără carnet
de vânător și autorizație. În aceste împrejurări, R îi propune lui B să depună actele pentru
obținerea ei, iar numai după aceasta, să continue activitatea.
În ziua următoare, B depune o cerere la Întreprinderea silvică Dubăsari prin care solicită
eliberarea autorizației. Peste două săptămâni, B primește o înștiințare de la Agenția de mediu
prin care este informat despre decizia de ai fi eliberată autorizația și despre necesitatea achitări
taxei prevăzute de lege.
După un an de zile de la eliberarea autorizației, B este anunțat de către autoritatea emitentă
a autorizației despre obligativitatea întocmirii unei dări de seamă cu privire la dobândirea
animalelor.

Întrebări

1. Este corectă cerința lui R față de B în privința prezentării carnetului de vânător? dar a
autorizației?
2. Din ce categorie a folosinței regnului animal face parte dobândirea melcilor?
3. În lipsa actelor solicitate, poate să aplice R sancțiune față de B pentru dobândirea
melcilor fără autorizație?
4. Care este autoritatea de mediu abilitată cu dreptul de a elibera autorizație pentru
dobândirea animalelor?
5. Analizând cu atenție conținutul speței, considerați că a respectat autoritatea de mediu
termenul în interiorul căreia trebuia să examineze cererea lui B?
6. În câte zile din momentul anunțării deciziei de eliberare a autorizației, urma să achite B
taxa pentru aceasta și care este cuantumul ei?
7. Este întemeiată cerința Agenției de mediu înaintată față de B cu privire la obligativitatea
prezentării dării de seamă despre dobândirea animalelor?dacă da, atunci în ce termen este obligat
să o prezinte?
8. Care este termenul de valabilitate a autorizației pentru dobândirea animalelor?
9. Care este sancțiunea pentru neprezentarea dării de seamă cu privire la dobândirea
animalelor?

Speța nr. 5

La data de 15.10.2017, reprezentantul autorității centrale pentru silvicultură – U,

deplasându-se cu automobilul de serviciu pe lângă râul Răut, în zona ce trece prin apropierea s.
Vaduleca, la distanța de 300 m de la localitate, observă cum un grup de vânători urmăresc cu o
barcă cu motor câteva rațe pentru a le împușca, în același timp, unul din ei efectuează tragerea
asupra unui cerb care trecea râul. Apropiindu-se de mal, un alt vânător a doborât doi porumbei ce
atârnau pe firele electrice, precum și două ciori sure în timp ce zburau.
Somându-i să oprească vânatul, după ce s-a prezentat și a verificat rucsacurile tuturor
vânătorilor, U a depistat la unul din ei o vulpe împușcată. Mai constatând și faptul că aceștia
vânează cu câini neînregistrați, dar și în lipsa reprezentantului serviciului silvic, întocmește în
privința acestora un proces-verbal cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute la art. 128 alin.
2 din Codul contravențional. Ținând cont de faptul că grupul de vânători au vânat vulpea și
ciorile sure în perioade interzise, în temeiul pct. 42 din Regulamentul gospodăriei cinegetice,
decide reținerea câinilor de vânătoare. După 10 zile, vânătorii ce dețin în proprietate cânii de
vânătoare reținuți, solicită de la organul cărui au fost predați de către U, restituirea lor, însă
125
acesta refuză să-i restituie până la achitarea costurilor de întreținere a lor. Nefiind de acord cu un
șir de fapte invocate de către U în procesul-verbal, dar și cu condiția suportării cheltuielilor de
întreținere a câinilor de vânătoare, grupul de vânători depune o cerere în instanță prin care
solicită anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și impunerea organului ce
adăpostește cânii, la restituirea lor.

Întrebări

1. Examinarea acțiunile săvârșite de către grupul de vânători, intră în competența lui U sau
nu?
2. Care este distanța de la localități, admisă de lege pentru a vâna?, dar cea de la hotarele
orașelor Chișinău și Bălți?
3. Este permisă urmărirea și împușcarea păsărilor de bală din bărci cu motor?
4. Nimicirea animalelor în timpul trecerii apelor, zăpezilor adânci, în timp ce se salvează
de incendii sau inundații, se consideră drept vânat legal sau ilegal?
5. Se permite vânatul păsărilor ce stau pe firele electrice?
6. Care este perioada în care se permite vânatul vulpilor și a ciorilor sure?
7. Sunt obligați vânătorii să vâneze fără a fi însoțiți de reprezentantul Serviciului silvic de
stat?
8. Este corectă acțiunea lui U privitoare la reținerea câinilor de vânătoare?
9. Care este instituția căreia U i-a transmis câinii de vânătoare?
10. Este întemeiată cerința organul căruia au fost predați câinii referitoare la restituirea lor
sub condiția suportării cheltuielilor de întreținere a lor?
11. Care din acțiunile vânătorilor sunt considerate drept vânat ilicit, prin urmare, cad sub
incidența art. 128 alin. 2 CC și care din ele sunt interzise prin dispozițiile Regulamentul
gospodăriei cinegetice?
12. Care este termenul în interiorul căruia vânătorii pot cere restituirea câinilor de
vânătoare reținuți?
13. Cum poate proceda, după lege, instituția căreia i-au fost predați câinii reținuți în cazul
în care vânătorii nu solicită restituirea lor în termenul prevăzut de lege?
14. Ce decizie va adopta instanța?

126