NORMA JURIDICĂ

SEMINAR 6

1. Definiţia şi trăsăturile caracteristice ale norme juridice

Exemplul 1. Articolul 80 – Rolul Preşedintelui din Constituţia Românei, revizuită

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al

unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor

publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi

între stat şi societate.

Exemplul 2. Art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei

Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

(1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii

publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale: a)….

Cerința. Precizaţi în care dintre exemplele anterioare se reţine caracterul juridic al normelor.

2. Structura internă şi clasificarea normei juridice

Exemplul 1. Art. 188 – Omorul (Codul penal)

 (1) Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea

exercitării unor drepturi.

 (2) Tentativa se pedepseşte.

Exemplul 2. Art. 238 - Abuzul de încredere (Codul penal)

 (1) Însuşirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a

fost încredinţat în baza unui titlu şi cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepseşte cu

închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

 (2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Exemplul 3. Art. 41 - Capacitatea de exerciţiu restrânsă (Codul civil)

(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.

(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu

încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea

instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii

actului.

(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de

conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică

valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.

Exemplul 4. Art. 42 - Regimul unor acte ale minorului (Codul civil)

(1) Minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori

referitoare la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectarea

dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul.

(2) În acest caz, minorul exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligaţiile izvorâte din aceste

acte şi poate dispune singur de veniturile dobândite.

Cerinţe:

1. În fiecare dintre exemplele de mai sus, identificaţi: -ipoteza, dispoziţia, sancţiunea

2. În fiecare dintre exemplele de mai sus, precizați:

a)- căror ramuri de drept aparțin norme juridice exemplificate;

ex.1 -norme juridice de drept penal

ex.2 -norme juridice de drept penal

ex.3 -norme juridice de drept civil

ex.4 -norme juridice de drept civil

b)- tipul actului normativ în care sunt cuprinse normele juridice exemplificate;

ex.1-norme juridice cuprinse in legi organice

ex.2-norme juridice cuprinse in legi organice

ex.3-norme juridice cuprinse in legi organice

ex.4-norme juridice cuprinse in legi organice

c)- norme onerative;

- norme prohibitive;

- norme permisive;

d)- norme juridice generale;

- norme juridice speciale;

- norme juridice de excepţie.

3. Acţiunea în timp a normei juridice

a. Intrarea în vigoare

Exemplul 1. Articolul 446 - Intrarea in vigoare (Codul penal)

(1) Prezentul cod intră în vigoare la data care va fi stabilită în legea pentru punerea în aplicare a

acestuia, cu excepţia dispoziţiilor alin. (2) şi alin. (3), care intră în vigoare la 4 zile de la data

publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod.

(2) Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575

din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi

a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicata în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

(3) În termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod în Monitorul Oficial al României,

Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în

aplicare a Codului penal.

Exemplul 2. Articolul 361 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale cu modificările şi completările

ulterioare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Cerinţa. Precizaţi data intrării în vigoare.

b. Acţiunea în timp propriu-zisă

Exemplul 1. Articolul 6 – Aplicarea în timp a legii civile (Codul civil)

(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (…)

(5) Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori
săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în

vigoare.

Exemplul 2. Articolul 6 – Aplicarea în timp a legii civile (Codul civil)

…(2) Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în

vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data

încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.(…..)

Exemplul 3. Articolul 5 - Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei

(Codul penal)

 (1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit

una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Exemplul 4. Articolul 7 – Aplicarea legii penale temporare (Codul penal)

 (1) Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul când era în vigoare, chiar dacă

fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp. (….)

Cerinţa. În exemplele anterioare, identificaţi principiile acţiunii în timp a normei juridice, precum

şi excepţiile de la aceste principii.

c. Ieşirea din vigoare

Exemplul 1. Articolul 361 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi

completările ulterioare

…(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învăţământului nr. 84/1995,

republicată în Monitorul Oficial al României, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.

128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, art. 14

alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei….

Exemplul 2. Prezenta lege iese din vigoare la data de 1 decembrie 2015.

Cerinţa. În exemplele de mai sus, identificaţi:

- abrogare expresă directă şi indirectă;

- abrogare parţială sau totală;

- ajungere la termen.
4. Acţiunea în spaţiu şi asupra persoanelor

Exemplul 1. Articolul 8 - Teritorialitatea legii penale (Codul penal)

(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României.

(2) Prin teritoriul României se înţelege întinderea de pământ, marea teritorială şi apele cu solul,

subsolul şi spaţiul aerian, cuprinse între frontierele de stat.

(3) Prin infracţiune săvârşită pe teritoriul României se înţelege orice infracţiune comisă pe teritoriul

arătat în alin. (2) sau pe o navă sub pavilion românesc ori pe o aeronavă înmatriculată în România.

(4) Infracţiunea se consideră săvârşită pe teritoriul României şi atunci când pe acest teritoriu ori pe

o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat un act de

executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracţiunii.

Exemplul 2. Articolul 9 - Personalitatea legii penale (Codul penal)

(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un

cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă pedeapsa prevăzuta de legea română este

detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani.

(2) În celelalte cazuri, legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării

de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă fapta este prevăzută ca

infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost săvârşită ori dacă a fost comisă într-un loc care nu

este supus jurisdicţiei niciunui stat.

(3) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al

parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat

sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Termenul în care procurorul poate emite autorizarea este de până la 30 de zile de la data solicitării

autorizării şi poate fi prelungit, în condiţiile legii, fără ca durata totală să depăşească 180 de zile.

Exemplul 3. Articolul 13 - Imunitatea de jurisdicţie (Codul penal)

Legea penală nu se aplică infracţiunilor săvârşite de către reprezentanţii diplomatici ai statelor

străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu sunt supuse

jurisdicţiei penale a statului român.

Exemplul 4. Articolul 72 – Imunitatea parlamentară (Constituția României, republicată)

(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile
politice exprimate în exercitarea mandatului. 

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură

cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi,

reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi

trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei.

Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei.

În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat

revocarea acestei măsuri.

Cerinţa. În exemplele anterioare, identificaţi principiile aplicării în spaţiu şi asupra persoanelor a

normelor juridice, precum şi excepţiile de la acestea.