NORMA JURIDICĂ

SEMINAR 6

1. Definiţia şi trăsăturile caracteristice ale norme juridice

Exemplul 1. Articolul 80 – Rolul Preşedintelui din Constituţia Românei, revizuită
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al
unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor
publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi
între stat şi societate.
Exemplul 2. Art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare
(1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii
publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale: a)….

Cerința. Precizaţi în care dintre exemplele anterioare se reţine caracterul juridic al normelor.

2. Structura internă şi clasificarea normei juridice

Exemplul 1. Art. 41 - Capacitatea de exerciţiu restrânsă (Codul civil)
(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu
încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea
instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii
actului.
(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de
conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică
valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.
Exemplul 2. Art. 42 - Regimul unor acte ale minorului (Codul civil)
(1) Minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori
referitoare la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectarea
dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul.
(2) În acest caz, minorul exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligaţiile izvorâte din aceste
acte şi poate dispune singur de veniturile dobândite.

1
Cerinţe:
1. În fiecare dintre exemplele de mai sus, identificaţi: -ipoteza, dispoziţia, sancţiunea

2. În fiecare dintre exemplele de mai sus, precizați:

a)- căror ramuri de drept aparțin norme juridice exemplificate;
b)- tipul actului normativ în care sunt cuprinse normele juridice exemplificate;
c)- norme onerative;
- norme prohibitive;
- norme permisive;
d)- norme juridice generale;
- norme juridice speciale;
- norme juridice de excepţie.

3. Acţiunea în timp a normei juridice

a. Intrarea în vigoare
Exemplul 1. Articolul 361 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale cu modificările şi
completările ulterioare
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

Cerinţa. Precizaţi data intrării în vigoare.

b. Acţiunea în timp propriu-zisă

Exemplul 1. Articolul 6 – Aplicarea în timp a legii civile (Codul civil)
(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (…)
(5) Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori
săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în
vigoare.
Exemplul 2. Articolul 6 – Aplicarea în timp a legii civile (Codul civil)
…(2) Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în
vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data
încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.(…..)
Exemplul 3. Articolul 5 - Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
(Codul penal)
(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit
una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

2
Exemplul 4. Articolul 7 – Aplicarea legii penale temporare (Codul penal)
(1) Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul când era în vigoare, chiar dacă
fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp. (….)

Cerinţa. În exemplele anterioare, identificaţi principiile acţiunii în timp a normei juridice, precum
şi excepţiile de la aceste principii.

c. Ieşirea din vigoare

Exemplul 1. Articolul 361 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi
completările ulterioare
…(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învăţământului nr. 84/1995,
republicată în Monitorul Oficial al României, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, art. 14
alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei….
Exemplul 2. Prezenta lege iese din vigoare la data de 1 decembrie 2015.

Cerinţa. În exemplele de mai sus, identificaţi:

- abrogare expresă directă şi indirectă;
- abrogare parţială sau totală;
- ajungere la termen.

4. Acţiunea în spaţiu şi asupra persoanelor

Exemplul 1. Articolul 8 - Teritorialitatea legii penale (Codul penal)
(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României.
(2) Prin teritoriul României se înţelege întinderea de pământ, marea teritorială şi apele cu solul,
subsolul şi spaţiul aerian, cuprinse între frontierele de stat.
(3) Prin infracţiune săvârşită pe teritoriul României se înţelege orice infracţiune comisă pe teritoriul
arătat în alin. (2) sau pe o navă sub pavilion românesc ori pe o aeronavă înmatriculată în România.
(4) Infracţiunea se consideră săvârşită pe teritoriul României şi atunci când pe acest teritoriu ori pe
o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat un act de
executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracţiunii.
Exemplul 2. Articolul 9 - Personalitatea legii penale (Codul penal)
(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un
cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă pedeapsa prevăzuta de legea română este
detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani.

3
(2) În celelalte cazuri, legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării
de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă fapta este prevăzută ca
infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost săvârşită ori dacă a fost comisă într-un loc care nu
este supus jurisdicţiei niciunui stat.
(3) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al
parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat
sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Termenul în care procurorul poate emite autorizarea este de până la 30 de zile de la data solicitării
autorizării şi poate fi prelungit, în condiţiile legii, fără ca durata totală să depăşească 180 de zile.
Exemplul 3. Articolul 13 - Imunitatea de jurisdicţie (Codul penal)
Legea penală nu se aplică infracţiunilor săvârşite de către reprezentanţii diplomatici ai statelor
străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu sunt supuse
jurisdicţiei penale a statului român.
Exemplul 4. Articolul 72 – Imunitatea parlamentară (Constituția României, republicată)
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile
politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură
cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi,
reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi
trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei.
Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei.
În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat
revocarea acestei măsuri.

Cerinţa. În exemplele anterioare, identificaţi principiile aplicării în spaţiu şi asupra persoanelor a

normelor juridice, precum şi excepţiile de la acestea.