Conform art. 8 alin.

1 din Codul Penal, - legea penală română se aplică

infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României.

Însă există unele excepții de la principiul teritorialității legii penale, și

anume:

1. Imunitatea de jurisdicție;
2. Infracțiunile săvârșite în sediile misiunilor diplomatice;
3. Infracțiunile săvârșite de personalul armatelor străine aflate în trecere sau
staționate pe teritoriul României;
4. Infracțiunile săvârșite la bordul navelor sau aeronavelor străine aflate pe
teritoriul României.
5. Imunitatea prezidentiala, parlamentara si guvernamentala. Constitutia Romaniei
instituie anumite imunitati
, care consideram ca au un caracter relativ restrans, in sensul ca persoanele la care se
refera nu sunt total exceptate de la aplicarea legii penale pentru infractiunile comise,
imunitatea operand numai cu indeplinirea unor conditii reglementate de normele
Constitutiei.
O prima imunitate  este  cea prezidentiala, consacrata in art. 84 paragraful 2, in care se
prevede ca „Presedintele Romaniei se bucura de imunitate”. Se intelege ca acesta
nu va putea fi pus sub acuzare in timpul exercitarii mandatului sau. De la aceasta regula
exista o exceptie, reglementata tot de Constitutie in art. 84 paragraful 3, in care se arata:
„Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a
Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul
deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in
conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de
condamnare”.
O  alta imunitate este  cea parlamentara, instituita in art. 69 din Constitutia Romaniei.
Conform acestor dispozitii, deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat,
perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea
Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa, iar competenta de judecata apartine
Curtii Supreme de Justitie. Numai in caz de infractiune flagranta deputatul sau senatorul
poate fi retinut sau perchezitionat, existand, insa, obligatia Ministerului Justitiei sa
informeze neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul
in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat
revocarea acestei masuri.
O a treia imunitate, mult mai restransa decat cele precedente, se refera la membrii
Guvernului Romaniei si vizeaza numai faptele comise in exercitiul functiunii lor.
In baza art. 108 paragraful 2, numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele
Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele
savarsite in exercitiul functiei lor. In baza paragrafului 3 al aceluiasi articol, cazurile de
raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege
privind responsabilitatea ministeriala. Aceasta presupune adoptarea unei legi organice
speciale care sa reglementeze situatiile in care este angajata raspunderea penala a
membrilor Guvernului si pedepsele ce se aplica acestora pentru faptele savarsite in exer-
citiul functiei lor.
 1. Imunitatea de jurisdicție, este prevăzută la art. 13 din Codul penal:

Legea penală nu se aplică infracțiunilor săvârșite de către reprezentanții

diplomatici ai statelor străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu
tratatele internaționale, nu sunt supuse jurisdicției penale a statului român.

Reprezentanții diplomatici ai statelor străine sunt: ambasadorii, atașații de

ambasadă, miniștri plenipotentiari, precum și orice persoană posesoare a unui
pașaport diplomatic.

Imunitatea de jurisdicție nu înlătură caracterul penal al faptei, însă față de autorul

acesteia nu se va putea pune în mișcare și exercita acțiunea acțiunea penală. Totuși
autorul infracțiunii poate fi tras la răspundere penală de statul al cărui cetățean este.

2. Infracțiunile săvârșite în sediile misiunilor diplomatice.

Sediile reprezentanțelor diplomatice, respectiv: clădirile sau părțile din clădiri,

terenul/părțile de teren aferent, ce sunt folosite pentru funcționarea misiunii
diplomatice, sunt inviolabile și sunt considerate ca teritoriu al statului pe care îl
reprezintă misiunea diplomatică. Față de autorii infracțiunilor săvârșite în sediile
misiunilor diplomatice, nu se va putea pune în mișcare și exercita acțiunea penală
în conformitate cu legea penală română. Totuși autorul infracțiunii poate fi tras la
răspundere penală de statul reprezentat de misiunea diplomatică.

3. Infracțiunile săvârșite de personalul armatelor străine aflate în

trecere sau staționate pe teritoriul României.

Infracțiunile săvârșite de personalul trupelor străine aflate în trecere sau staționate

pe teritoriul României nu sunt supuse legii penale române. Față de persoanele care
săvârșesc aceste infracțiuni se vor aplica prevederile legii penale ale statului căruia
aparțin trupele armate.

În situația în care trupele străine se află în trecere sau staționare pe timp de război,
faptele penale săvârșite de către militarii străini se vor sancționa conform
prevederilor speciale ale stării de război.

In conditiile in care stationarea sau trecerea trupelor straine are loc in timp de pace,
potrivit conventiilor internationale, pentru infractiunile savarsite de militarii straini
nu se aplica legea penala in conformitate cu principiul teritorialitatii. Daca se
savarsesc infractiuni de catre unii militari straini impotriva militarilor din aceleasi
trupe, se aplica legea penala a statului de care apartine armata straina.

In cazul infractiunilor savarsite de militarii straini impotriva unor persoane care

apartin statului pe care se stationeaza, se va aplica acea lege penala care este
convenita prin intelegerea bilaterala incheiata.

4. Infracțiunile săvârșite la bordul navelor sau aeronavelor străine

aflate pe teritoiul României.

Această excepție face referire la două situații:

- Navele sau aeronavele sunt militare ori guvernamentale străine: în această

situație infracțiunilor săvârșite la bordul acestora nu li se aplică legea penală
română ci legea penală a statului sub al cărui pavilion sunt.
Infracțiunile săvârșite de către persoanele care fac parte din echipajul acestor
nave sau aeronave, pe timpul cât ele se află în porturi, ape teritoriale
interioare, marea teritorială a României sau aeroporturi, nu li se aplică legea
penală română ci legea statului căruia îi aparţine nava ori jurisdicaţia
stabilită prin convenţiile international.
- Navele sau aeronavele sunt comerciale. În această situație și când acestea se
află în porturi sau aeroporturi românești, infracțiunilor săvârșite la bordul
acestora le sunt aplicabile prevederile legii penale române. Deasemenea și
infracțiunilor săvârșite de personalul acestor echipaje, aflat la locul de
acostare sau aterizare le sunt aplicabile prevederile legii penale române.
În situația în care nava comercială străină trece prin marea teritorială a
României, infracțiunilor săvârșite la bordul acesteia nu li se vor aplica
prevederile legii penale române ci ale legii penale a statului căruia aparține
nava. Însă, în condițiile în care:
a) Infracțiunea a fost săvârșită de un cetățean român sau o persoană
fără cetățenie care are domiciliul în România;
b) Infracțiunea a fost îndreptată împotriva intereselor României sau
împotriva unui cetățean român ori a unei persoane rezidente în
România;
c) Infracțiunea este de natură să tulbure ordinea și liniștea publică în
țară sau marea teritorială;
 d) Este necesară aplicarea legii penale române pentru reprimarea
traficului ilicit de stupefiante sau substanțe psihotrope;
e) Căpitanul navei, agent diplomatic sau funcționar consular a
solicitat în scris asistența autorităților române

Vor fi aplicabile prevederile legii penale române.