DISCIPLINA

TEHNICI CRIMINALISTICE DE INVESTIGARE ȘI IDENTIFICARE

REFERAT

Articol
"PLEDOARIE PENTRU ADEVĂR PRIN FAPTE ȘI SPECIALIȘTI
DE EXCEPȚIE"
de Lena Mitroi
publicat în revista POLIȚIA ROMÂNĂ – ediția trimestrului II – 2019

2020

1
 Articolul Pledoarie pentru adevăr, prin fapte și specialiști de excepție
dezbate problematica privind activitățile desfășurate de organele de cercetare ale
poliției judiciare, în speță Serviciul Omoruri, Serviciul Criminalistic și Unitatea
Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a
municipiului București pentru menținerea la un nivel de peste 95% a ratei de
identificare a autorilor infracțiunilor de omor.
Pe lângă tehnicile consacrate de administrare a probatoriului (investigații,
audieri, punerea în aplicare a unor măsuri speciale de supraveghere sau
cercetare, etc.) activități procedurale în care sunt angrenate structuri specializate
ale Poliției Române, precum Direcția de Investigații Criminale, Institutul Național
de Criminalistică, Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor, Direcția de
Operațiuni Speciale, ofițerii de poliție specializați în investigarea infracțiunilor de
omor manifestă un interes major în privința folosirii metodelor științifice de
identificare criminalistică, având în vedere capabilitatea investigativă oferită de
evoluția tehnologică.
Urmare a evolutiei tehnicilor de identificare criminalistică și a verificării
permanente a probelor rezultate în urma investigării tehnico științifice a locului
faptei au fost soluționate, prin identificarea autorilor, mai multe cauze penale
rămase cu autor necunoscut, privind infracțiuni de omor comise în anii 1997, 1998,
2004 și 2011.
Autorul articolului prezentat aduce în discuție două mijloace de identificare
criminalistică, comparativă, folosite de Poliția Română, respectiv: analiza
dactiloscopică și analiza ADN.
Aceste două mijloace sunt extrem de eficiente, bazele de date ale acestora
fiind alimentate cu urme papilare / biologice care sunt create la comiterea actului
infracțional sau prelevate în condițiile legii de la categorii de persoane cunoscute
cu antecedente penale ori care au legătură directă/indirectă cu o infracțiune
investigată, toate acestea fiind folosite ca model de comparație.
Analiza dactiloscopică, reprezintă o arie extinsă și furnizează în mod
generic mijloace și reguli de descoperire, interpretare, examinare, identificare a
amprentelor și de prezentare a rezultatelor.
Tehnologia folosită pentru compararea ampretenlor cunoscută sub
denumirea de Automatic Fingerprint Identification System, prescurtat AFIS (baza
de date națională de identificare dactiloscopică) a reprezentat un pas important în
modernizarea poliției tehnico științifice facilitând examinarea dactiloscopică rapidă
2
(de la câteva secunde la cinci minute), a amprentelor și urmelor papilare imprimate
fragmentar, identificarea pe baza urmelor papilare ridicate cu ocazia cercetării
locului faptei, a autorilor de infracțiuni, la scurt timp sau chiar la data efectuării
cercetării precum și stabilirea de conexiuni între cauzele nesoluționate.
Ca și modalitate de funcționare, Sistemul AFIS gestionează imaginile
urmelor (impresiuni de referință, caracteristicile desenelor papilare, minuțiile), date
despre persoane, date despre cauze aflate în lucru. Fiecare urmă introdusă în sistem
primește un cod de identificare unic.
Sistemul AFIS efectuează examinări integrate sau încrucișate, urmele
papilare nou introduse fiind comparate automat cu urmele ale căror factor creator
este neidentificat, dar și cu impresiunile stocate în sistem până la acel moment.
În ceea ce privește analiza ADN, tehnologia care efectuează comparațiile
poartă denumirea de Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, prescurtat
SNDGJ și reprezintă ansamblul de subunități interactive și independente în care
sunt stocate informații utilizate în scopul stabilirii identității persoanelor.
SNDGJ este alcătuit din baza de date de identificare a persoanei, baza de
date despre cauză și baza de date cu profile genetice. Legătura dintre aceste baze
de date – subunități se face pe baza unor coduri individuale unice alocate fiecărui
profil genetic în parte, atât cele obținute din genotiparea urmelor biologice ridicate
din câmpul infracțional (sânge, fire de păr, celule epiteliale, etc.) cât și cele
obținute din probele de referință ale persoanelor condamnate sau care au fost
incluse în cercul de suspecți.
In cazul în care prin compararea celor două categorii de probe biologice se
obține un rezultat negativ se poate extinde compararea la o bază de date națională
care este compusă din categorii de persoane cu risc crescut de recidivă, sau alte
categorii de persoane, specifice identificării în cazul dezastrelor naturale și
accidentelor deosebite (rude, cadavre sau persoane cu identitate necunoscută).
Ca și concluzie, autorul articolului precizează că performanțele elementelor
probatorii ale acestor două tipuri de analiză sunt impresionante, conducând la
identificarea persoanelor cu cea mai mare certitudine față de toate instrumentele
criminalistice de identificare folosite în prezent.

3
BIBLIOGRAFIE:
- revista POLIȚIA ROMÂNĂ – ediția trimestrului II – 2019 ,
paginile 18 -22, https://www.politiaromana.ro/files/revista_politia/19-
04-02-12-03-01martie_web.pdf