EVOLUȚIA CRIMINALISTICII ROMÂNEȘTI

ÎN PERIOADA POST ADERARE

Dr. Vasile STOICA ∗

Abstract: The author emphasizes the importance of evolution and forensics in the Romanian society in view of
technological developments in the field to identify authors. The evolution of Romanian society marked over time
offenders and a permanent adaptation which imposed the adoption of new research techniques and methods that can
lead to the identification of the perpetrators as soon as possible.

Keywords : technical, methodical, forensics, evolution, perspective.

Recunoscută ca atare, Criminalistica, cu metodele, tacticile și tehnicile proprii, a apărut la

sfârșitul secolului trecut devenind, aproape instantaneu, unul dintre factorii determinanți în lungul și
complexul proces de investigare, care are drept scop final identificarea autorilor. Datorită acestei
științe, justiția a putut beneficia, în soluționarea celor mai complexe cauze penale, de probe certe,
bazate pe constatări științifice bine argumentate și libere de arbitrajul și subiectivismul inerente
probațiunii testimoniale.
Hans Gross a definit criminalistica „o ştiinţă a stărilor de fapt în procesul penal” 1. Această
definiţie universal valabilă vine să consolideze importanţa pe care o are investigarea criminalistică
într-o cauză penală, statisticile actuale arătând că aproximativ 70 % din cazuistică este rezolvată
prin metode şi tehnici strict ştiinţifice.
De la început se poate remarca faptul că, țara noastră a fost printre primele țări din lume în
care s-a înțeles reala importanță pe care o poate avea folosirea unui astfel de instrument în slujba
justiției, de unde preocuparea constantă, atât în plan teoretic cât și practic, aplicativ, pentru
dezvoltarea acestei științe, pentru perfecționarea metodelor și a mijloacelor sale, pentru
înbunătățirea tehnologiilor de investigare.
Continuitatea acestei opțiuni, persistența, chiar obstinația – în sensul pozitiv al termenului-
cu care s-a acționat în această idee, dincolo de toate avatarurile politice pe care l-a cunoscut în
ultima perioadă societatea românească, reprezintă una dintre caracteristicile fundamentale ale
strategiei noastre în materia investigațiilor criminalistice.
Toate acestea au creat, pe lângă un bun renume pe plan internațional, climatul menținerii cu
consecvență la un nivel superior în soluționarea cazurilor investigate, mult peste media țărilor
avansate din lume conducând pe cale de consecință la reducerea la minim a riscurilor producerii
unor erori judiciare.
Tendința marcată de tradiție, dintr-o perioadă în care calitatea mijloacelor tehnice pe care
specialiștii acestei știinte le aveau la dispoziție erau relativ reduse – comparativ cu tehnica
criminalistică disponibilă astăzi - se păstrează și se aprofundează în ultimele decenii și în

∗
Doctor în drept la Institutul de Cercetări Juridice, Academia Română; Lect.univ.dr. asociat la Facultatea de
Științe Juridice, Sociale și Politice din cadrul Universității Dunărea de Jos Galați; consilier juridic - CNCF CFR SA-
SRCF Galați; e-mail: stoicabasil30@yahoo.com
1
Emilian Stancu si Adrian Cristian Moise, Criminalistica elemente de tehnică şi de tactică a investigării
penale, Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p.5.
1
perspectivă, folosindu-se în mod inteligent resursele practic inepuizabile oferite de tehnologia de
vârf, a cărei dezvoltare este fără precedent.
Astfel, Criminalistica își întregește vocația sa de știință care elaborează și folosește mijloace
științifice, precum și procedee tactice destinate descoperirii, fixării, ridicării, examinării și
interpretării urmelor judiciare, efectuării constatărilor tehnico-științifice și expertizelor, în scopul
identificării infractorilor și administrării probatoriului necesar aflării adevărului și tragerii la
răspundere penală a acestora în cadrul procesului penal.
Categoric, o asemenea definire a științei criminalistice continuă să fie valabilă, în substanța
sa și astăzi, asigurând premizele unei dezvoltări viitoare, prin lărgirea ariei de aplicabilitate și, mai
ales prin creșterea coeficientului de eficiență.
Totodată, evaluarea criminalisticii și a aportului său în procesul judiciar trebuie să țină
seamă de câteva elemente principale ale stării de fapt în evoluția societății contemporane.
Primul aspect sesizat este reprezentat de accentuarea tendinței de globalizare a tuturor
fenomenelor socio-economice, inclusiv în ceea ce privește internaționalizarea infracționalității și, pe
cale de consecință, a ripostei instituțiilor abilitate, rezultând astfel, o serie de măsuri cu caracter
strategic dintre care se remarcă, consolidarea inter-cooperării polițiilor naționale în structuri de tipul
INTERPOL și EUROPOL.
Cel de-al doilea aspect, derivat din primul, îl constituie dezvoltarea fără precedent a
ciberneticii, concretizată prin apariția de noi tehnologii computerizate cu mici posibilități de
estimare a evoluției ulterioare. Apar astfel noi resurse de exploatare pentru mediul interlop și crima
organizată internațională, lărgindu-se astfel substanțial spectrul infracționalității care cunoaște un
salt calitativ însă, în aceeași măsură, se ivesc și noi posibilități de investigare care oferă tot mai mult
întregului efort conjugat depus de organele de cercetare un pronunțat caracter științific prin care,
fără să dispară cu totul rolul intuiției, flerului, spontaneității umane, centrul de greutate în anchetă se
mută pe capacitatea criminalistului de a folosi inteligența resurselor pe care tehnologia de vârf le
pune la dispoziție.
Categoric, computerul nu înlocuiește omul, fie si pentru simplul motiv că datele primare cu
care operează sunt cele pe care i le oferă activitatea nemijlocită a acestuia în culegerea probelor,
întrucât programul cu care operează este cel pe care i-l inoculează omul și pentru că, nu în ultimul
rând, factorul decident asupra soluției la care s-a ajuns este criminalistul și nu mașinăria. Ea însă, îi
oferă posibilități mult mai rapide și mai fiabile de analizare prin comparare a urmelor, câștigul de
timp fiind determinat în condițiile în care soluționarea cazurilor se aseamănă din ce în ce mai mult
cu o cursă contra cronometru, în care capacitatea de a accelera investigația la momentul oportun
reprezintă una din condițiile importante ale reușitei.
Am avut în vedere aici atât celeritatea obținerii unor indicii și verificarea acestora, cât și
viteza schimbului de informații atât între structurile naționale ale sistemului, cât și între acestea și
cele similare din alte țări, atât în ceea ce privește schimburile bilaterale cât și cele plurilaterale în
cadrul unor organizații internaționale de tipul celor amintite anterior.
În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, la 10 ianuarie 1973, a fost creat Biroul Naţional
Interpol, unitate centrală a Poliţiei Române, a cărei atribuţiune principală constă în asigurarea
schimbului de informaţii între autorităţile judiciare române şi serviciile corespondente din celelalte
186 state membre ale Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală (O.I.P.C.), dispunând în acest
scop de mijloacele tehnice necesare primirii şi transmiterii, în timp scurt, a informaţiilor referitoare
la criminalitatea de drept comun. După 1990, ca urmare a profundelor schimbări de ordin politic,
economic şi social, survenite la nivel mondial, activitatea de cooperare a Poliţiei Române cu
2
autorităţile similare din celelalte ţări membre ale Interpolului şi cu Secretariatul General al O.I.P.C.
a cunoscut o dezvoltare continuă, concretizată printr-un număr sporit de informaţii de ordin
operativ.
Integrarea în structurile euroatlantice NATO și în Uniunea Europeana au făcut ca în prezent
Biroul Naţional INTERPOL să fie unitatea centrală de specialitate din cadrul Centrului de
Cooperare Poliţienească Internaţională, care asigură aplicarea unitară a actelor normative generale
(legi, hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului, hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării),
precum şi ordinelor, dispoziţiilor, instrucţiunilor şi regulamentelor emise şi aprobate de Ministrul
Internelor şi Reformei Administrative şi de Directorul General al Centrului de Cooperare
Poliţienească Internaţională, referitoare la cooperarea poliţienească operativă cu poliţiile naţionale
din statele afiliate la OIPC- INTERPOL.
In acest sens, Biroul Naţional Interpol şi-a adaptat activitatea la noul statut al României de
stat membru al Uniunii Europene prin contribuţia avută la aplicarea mandatului european de
arestare şi prin punerea la dispoziţia autorităţilor române a instrumentelor Interpol agreate de
Uniune, cum ar fi baza de date cuprinzând documentele de călătorie furate la nivel mondial, care
dispune de peste 13 milioane de înregistrări.
De asemenea, Oficiului European de Poliție (Europol) - agenția UE care răspunde de aplicarea
legii are drept țintă creșterea nivelul de siguranță în Europa, acordând asistență autorităților
competente din statele membre.
Datorită poziției sale centrale în arhitectura securității europene, Europol oferă o gamă unică
de servicii de sprijin pe teren pentru operațiunile derulate de forțele de ordine, o platformă pentru
schimbul de informații privind activitățile infracționale și totodată un centru de expertiză în materie
de aplicare a legii.
În cadrul Europol lucrează cei mai bine pregătiți analiști din Europa. Grație lor, Europol
este un organism care dispune de una dintre cele mai importante capacități de analiză din UE.
Analiștii utilizează zi de zi instrumente de ultimă generație pentru a sprijini investigațiile
desfășurate de autoritățile naționale.
Pentru a le oferi partenerilor din statele membre posibilitatea de a înțelege temeinic
problemele de infracționalitate cu care se confruntă, Europol elaborează analize pe termen
lung referitoare la terorism și criminalitate.
Am făcut aceste scurte precizări față de structurile de cooperare internațională pentru a
reliefa faptul că, organele de investigare a fenomenului criminogen precum și de identificare a
infractorilor sunt pregătite să se adapteze rapid și să răspundă în mod eficient noilor situații și noilor
problematici, orientându-și activitățile de reformă și modernizare exact în sensul impus de cerințele
actuale și de viitor în combaterea criminalității.
Ultimii ani au consfințit o creștere substanțială a contribuției poliției tehnico-științifice la
identificarea autorilor și probarea vinovăției acestora, precum și la clarificarea diferitelor situații de
fapt în cazurile privind infracțiuni cu autori necunoscuți, înregistrându-se constant indicatori
superiori.
Datele obținute de criminaliștii cu atribuții în domeniul cercetării la fața locului ca urmare a
folosirii tehnicii de vârf în domeniu, au fost prelucrate, tezaurizate și exploatate în aceeași manieră,
adecvată noilor facilități tehnice de care se dispune, iar rezultatele au fost pe măsură.
Unul din succesele înregistrate în materie de tehnică criminalistică a fost marcat de intrarea
în funcțiune a sistemului de stocare și comparare automată a impresiunilor papilare cu urmele

3
digitale ridicate cu ocazia cercetării la fața locului –AFIS 2000 care a cunoscut pe parcursul
ultimilor ani mai multe modernizări.
Acest sistem automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS 2000) a fost implementat
de către Poliţia Română încă din anul 1996 şi a marcat un pas important pe linia modernizării
poliţiei tehnico-ştiinţifice.
Deschiderea spaţiului de călătorie European prin integrarea ţării noastre în Uniunea
Europeană a scos şi mai mult în evidenţă facilităţile sistemului, care permite identificarea pe baza
amprentelor papilare a persoanelor cu identitate falsă sau care au comis fapte antisociale în afara
ţării.
Modernizarea acestui sistem naţional care a funcţionat o perioadă cu doar 9 laboratoare a
determinat conducerea poliţiei să o includă ca obiectiv în Strategia de modernizare a Poliţiei
Române şi în Planul de măsuri prioritare pentru integrarea României în Uniunea Europeană,
obiectiv care să permită extinderea la nivel naţional a posibilităţilor de lucru şi conectarea cu
sisteme AFIS aparţinând organismelor din ţările europene.
AFIS PRINTRAK BIS (Printrak Biometric Identification System), este fabricat în S.U.A.
de concernul Motorola – Printrak, fiind vârful de gamă în tehnologia identificării biometrice şi
reprezentă ultima versiune în examinarea dactiloscopică.
Programul Imagetrak2 este cea mai complexă bază de date a Poliţiei Române şi conţine
datele particulare ale tuturor suspecţilor înregistraţi la nivel naţional, respectiv înălţime, greutate,
culoarea ochilor, a părului şi semne particulare, cum ar fi tatuaje, cicatrice. În general, acest
program este folosit pentru identificarea persoane cu identitate necunoscută şi a cadavrelor cu
identitate necunoscută. Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak stochează şi examinează
fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare şi date despre fapta şi modul de
operare, în scopul identificării unor categorii de persoane care au săvârşit fapte penale şi al
clarificării unor aspecte de interes operativ în activitatea Poliţiei şi altor unităţi din cadrul Ministerul
Administraţiei şi Internelor.
În decursul ultimilor ani ştiinţele forensic au cunoscut o dezvoltare explozivă atât pe plan
naţional, cât şi internaţional , atât în descoperirea probelor, cât şi în examinarea acestora.
Echipamentul de relevare a urmelor cu sursă de lumina variabila CRIME LITE 80S 3
Funcţionează în spectrul 400-700 nanometri şi folosește tehnologia LED având o putere
optică de până la 500mW. Aceste surse de lumină sunt foarte importante în căutarea urmelor
materie în special a urmelor biologice care sunt puse foarte bine în contrast folosind diferitele filtre
de lumină incluse în acest kit, în funcţie de urma care va fi pusă în evidenţă.
În acest sens se impune o bună cunoaștere a filtrelor şi lanternelor ce se vor folosi în funcţie
de specificul urmei ce va fi examinată. Examinarea florescenţei este în sens generic, tehnica de
cercetare criminalistică aplicată pentru a genera contrast vizual pentru o varietate de urme materie
atunci când reflectanţa normală sau variaţiile de transmitere sunt mici.
Folosirea detectoarelor în investigarea locului faptei 4
Detectorul este un dispozitiv folosit pentru a constata prezenţa unui corp sau a unui fenomen.
Criminaliştii folosesc detectoare în procesul căutării şi descoperirii la faţa locului a obiectelor,
substanţelor sau fenomenelor care au legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. De obicei pe timpul

2
https://ro.scribd.com/document/149413632/Sistemul-IMAGETRACK.
3
https://www.criminalistic.ro/.
4
https://www.criminalistic.ro/.
4
investigării locului faptei detectoarele cel mai frecvent utilizate sunt : detectorul de metale,
detectorul de gaze, detectorul de materii explozive, detectorul de substanţe radioactive.
Aplicaţia „Crime Zone” 5 constituie un software de proiectare şi reconstrucţie a locului
faptei, introdus în anul 2008 în sistemul forensic al Poliţiei Române. Programul se utilizează de
aproape 20 de ani de către investigatorii din Statele Unite ale Americii, fiind un produs al
companiei CAD ZONE. Cu ajutorul acestui soft de tip „CAD” (Computer Aided Design –
Proiectare asistată de calculator) se pot stoca şi executa măsurători, se pot efectua calcule
matematice, se pot importa fotografii efectuate la faţa locului sau fotografii efectuate din satelit prin
Google Map.
„Crime Zone” este un program de desenare pe bază de vectori, ceea ce înseamnă că graficul
este construit prin crearea de obiecte trasând linii, cercuri, dreptunghiuri. Se pot face desene
folosind măsurătorile reale efectuate la faţa locului la o scară de 1:1, calculatorul neavând restricţii,
asemenea unei schiţe care trebuie să încapă pe o foaie de hârtie format A4. Programul calculează
orice scală de imprimare în funcţie de mărimea hârtiei folosite. Desenele pot fi imprimate şi cu un
plotter cu format mare, sau se poate îmbina un desen tipărit pe mai multe foi care se lipesc ulterior. 6
O componentă particulară a acestui software o constituie unealta de convertire a schiţei
efectuate din varianta 2D în 3D, aceasta realizându-se cu respectarea cerinţelor programului.
Totodată, această unealtă de lucru oferă o imagine globală despre locul comiterii infracţiunii, creând
posibilitatea de a interveni cu explicaţii şi de a redimensiona detalii descoperite la faţa locului,
putând aduce astfel în prin plan principalele probe descoperite în investigare.
Examinarea urmelor materie folosind instalaţia SUPER FUME 7.
Această instalaţie funcţionează pe principiul relevării urmelor de pe obiectul examinat
folosind vapori de cyanacrilat la o umiditate de 80%. Avantajul acestui aparat comparativ cu cel al
etuvei de pe autolaboratoarele din dotarea serviciilor criminalistice il constituie dimensiunea
obiectelor care pot fi tratate cu ajutorul acestei metode.Cu instalaţia SUPER FUME se pot releva
urme papilare de pe obiecte, indiferent de dimensiunea acestora.Instalaţia este formată din două
plite de încălzire a cyanacrilatului cu ventilatoare de dispersie a vaporilor, recipient de vaporizare a
apei în vederea asigurării umidităţii, filtru de purificare a aerului după folosire precum şi două
unităţi de control a funcţiilor prevăzute cu temporizator şi senzor de umiditate. Cu această aparatură
pot fi relevate şi ridicate urme papilare de pe corpul cadavrelor dar numai în anumite cazuri.
Software-ul LUCIA FORENSIC 8 poate prelucra atât fotografii la scară ale obiectelor din
câmpul infracţiunii cât şi fotografii ale urmelor model de comparaţie, folosirea diferitelor funcţii,
cum ar fi: juxtapunere, îmbinare, transformări negativ-pozitiv, reconstrucţia întregului din părţi
componente, poate duce la identificarea probelor examinate.
Antidotul împotriva escaladării infracționalității – fie că aceasta privește marea criminalitate
cu caracter organizat și transnațional, fie că ne rezumăm la așa numita criminalitate măruntă pentru
că îl afectează pe omul obișnuit în imediatul existenței sale cotidiene – nu poate fi, într-o lume
supertehnicizată, decât o ripostă promtă, suplă, riguroasă și adecvată fiecărei situații din partea
societății, prin instituțiile sale specializate.

5
Idem
6
Idem
7
Ibidem
8
https://www.criminalistic.ro/
5
 CONCLUZII
Diletantismul, folosirea unor metode empirice, bazate pe calitățile, uneori excepționale, ale
unor criminaliști cu adevarat excepționali, nu mai sunt de mult garanții de success. Ele au lăsat locul
unor acțiuni sistematice, în care inspirația și inteligența omului legii, luat ca individ, nu mai sunt
decât niște component necesare, dar nu suficiente în sine, pentru garantarea reușitei. Soluția stă în
funcționarea la parametric optima ai ansamblului, la interconectarea tuturor componentelor sale,
într-un întreg bine articulate, în care tehnologia de varf preia și prelucrează informația,
transformand-o în probă.
În cei peste o sută de ani de existență, în care s-a aflat permanent printre protagoniștii
războiului, declarat sau nu, împotriva criminalității, criminalistica românească este pregătită să-și
asume și să-și joace rolul împletind așa cum ne convinge o simplă parcurgere a statisticilor de
personal, experiența și tactul reprezentanților generațiilor mai vârstnice cu disponibilitatea la nou a
celor mai tineri.
Tehnica de ultimă generație a contribuit și va contribui decisiv în lupta continuă de
identificare a autorilor pe care criminalistica o duce în permanență.