Capitolul III

INDICATORI STATISTICI

3.1. NOŢIUNEA DE INDICATOR STATISTIC. TIPURI DE

INDICATORI
Surprinderea variabilităţii din forma de manifestare a fenomenelor
de masă, necesită elaborarea de către statistică a unor metodologii şi tehnici
de rafinare, transformare şi aplicare a unor operaţii speciale de calcul pentru
obţinerea unor determinări cantitativ-numerice denumite generic indicatori
statistici.
Indicatorul statistic, în forma sa generală, este expresia numerică a
manifestărilor unor fenomene, procese, activităţi sau categorii economice şi
sociale, delimitate în timp, spaţiu şi structură organizatorică. Pentru cunoaşterea
fenomenelor de masă, indicatorii statistici îndeplinesc mai multe funcţii şi
anume: de măsurare; de comparare; de analiză sau sinteză; de estimare; de
verificare a ipotezelor şi/sau de testare a semnificaţiei parametrilor
utilizaţi.
Simpla enumerare a principalelor funcţii ale indicatorilor statistici
pune în evidenţă o multitudine de aspecte care trebuie avute în vedere la
elaborarea şi folosirea acestora în analiză; inclusiv stabilirea condiţiilor şi
limitelor în care pot fi utilizaţi indicatorii statistici în raport cu conţinutul
specific al fenomenelor, al surselor de informaţie de care se dispune, cu
scopul cercetării.
După etapa în care apar în procesul cercetării statistice, după
rafinarea datelor, indicatorii statistici sunt primari şi derivaţi.
Indicatorii primari se obţin în procesul prelucrării primare prin operaţii
de centralizare/agragare etc. a datelor, care provin dintr-o observare totală sau
parţială.
Indicatorii derivaţi se obţin prin comparări, abstractizări, generalizări
şi sintetizări, operaţii aplicate mărimilor absolute sau relative ale indicatorilor
primari. Indicatorii derivaţi au rolul de a pune în evidenţă aspecte calitative ale
fenomenelor analizate întrucât: exprimă relaţia dintre părţile colectivităţii,
dintre diferite caracteristici; legăturile de interdependenţă dintre
fenomene sau valorile tipice, care se formează în mod obiectiv; contribuţia
diferiţilor factori de influenţă la variaţiile unui fenomen complex etc.
Indicatorii statistici derivaţi, în mod frecvent se obţin prin comparaţii, dar şi
prin alte metode de calcul prezentate pe parcursul lucrării.
74 Statistică generală
Comparaţiile dintre date (propuse comparabile) pot fi efectuate prin
diferenţă sau prin raportare. În urma comaprării prin diferenţă a datelor care
se referă la unităţi de timp diferite, unităţi teritoriale diferite, părţi diferite
din colectivitate, se obţine indicatorul derivat modificare absolută sau
diferenţă absolută. Acest indicator semnifică ori creşterea ori reducerea
absolută (economia sau pierderea absolută).
Indicatorii statistici derivaţi care se obţin în urma comparării prin
raportare se numesc mărimi relative sau simplu, indicatori relativi.

3.2. INDICATORI RELATIVI

O primă etapă în trecerea de la mărimile absolute primare
(înregistrate) la indicatorii derivaţi (de la concret la abstract) îl reprezintă
calculul şi analiza indicatorilor relativi. Prin definiţie, o mărime relativă
exprimă numeric proporţiile indicatorului primar în raport cu indicatorul
primar bază de raportare (bază de comparaţie).
Semnificaţia reală a conţinutului mărimilor relative calculate este
asigurată numai dacă: între termenii comparaţi există o corespondenţă
logică, de condiţionare sau de cauzalitate; este asigurată
comparabilitatea datelor din punctul de vedere al conţinutului, sferei de
cuprindere, metodologia de calcul, unităţilor de măsură, surselor de
informaţii etc.; baza de comparaţie (de raportare) este reprezentativă în
timp, în spaţiu sau în structură organizatorică. Mărimile relative se
exprimă fie în unităţi de măsură concrete, fie în coeficienţi, în procente,
promile etc.
În funcţie de scopul analizei, a direcţiei în care se efectuează
compararea, mărimile relative sunt: de structură; de intensitate; de
dinamică; de coordonare şi ale planului. Asigurarea compatibilităţii
datelor este o cerinţă esenţială care trebuie satisfăcută înaintea calculării
acestor mărimi relative.
Mărimile relative de structură se mai numesc ponderi sau greutăţi
şi sunt utilizate pentru analiza structurii diferitelor colectivităţi statistice.
Ele exprimând raportul părţilor faţă de întreg, oferă informaţii despre
structurile calitativ distincte ale populaţiei statistice. Deci, mărimile relative
de structură se calculează după una din relaţiile următoare:
- pentru frecvenţe:
n
f i = r i × 100, i = 1, r (3.1)
∑ i
n
i =1
Unde: fi = frecvenţe relative; ni = numărul de unităţi din grupa i
(frecvenţă absolută a grupei i);
Capitolul III 75
r
 n i = numărul total de colectivităţi din colectivitatea investigată.
i=1
Pentru o caracteristică centralizată din grupe, forma generală de
exprimare a indicatorului relativ de structură este:
r
 x ij
j=1
gi = m r $ 100
  x ij
i=1 j=1 (3.2) şi exprimă ponderea sau
greutatea specifică a valorii centralizate a caracteristicii observate x în
totalul valorilor individuale ale caracteristicii x înregistrate la fiecare unitate
a colectivităţii din fiecare grupă formată.
Din relaţiile (3.1) şi (3.2) se constată că suma mărimilor relative de
structurare este 100 (dacă acestea sunt exprimate în procente) sau 1 (dacă
mărimile relative de structură sunt exprimate sub formă de coeficienţi).
Grafica mărimilor relative se realizează prin diagramele de structură
exemplificate în figura 3.1.

100%
90
80 Legenda:
70 Capital propriu
Obliga\ii
60 Finan\` ri
50
40
30 Scara de reprezentare:
20 1 cm = 10%
10
0

Figura 3.1. Structura pasivului bilanţier al S.C. "Miral" în trimestrul II 2001

Pasivul bilanţului pe trimestrul II 2001 al S.C. "MIRAL" se

evidenţiază în tabelul 3.1. Structura acesteia se prezintă în figura 3.1.
Tabelul 3.1.

Indicatori mild. lei %

A 1 2
1. Capital propriu 250 55.6
2. Obligaţii 50 11.1
3. Finanţări 150 33
TOTAL 450 100.0
76 Statistică generală
În situaţia distribuţiei prezentate într-un tabel de contingenţă
observăm, sub formă şi conţinut, următoarele:

y y1 yi yp
... ... Total
x
x1 n 11 ... n 1i ... n 1p n 1.
... ... ... ... ... ...
xj n j1 ... n ji ... n jp n 2.
... ... ... ... ... ...
xk n k1 ... n ki ... n kp n k.
Total n .1 ... n .i ... n .p n ..

LEGENDĂ

Grupe (modalităţi sau intervale) după y

Distribuţia valorilor lui y condiţionată de

xj ( j = 1, k )

Distribuţia marginală după valorile lui y

Distri-
Grupe buţia Distri-
sau unităţi- buţia
lor
moda- margi-
lităţi după x nală
(inter- condi- după
ţionată
vale) valorile
de yi
după x lui x
i = 1, p
fixat
Capitolul III 77
1. Frecvenţe relative marginale asociate distribuţiilor marginale
unidimensionale (câte una pentru fiecare variabilă)
n j.
{x j n j. } j=1,k ⇒ f j. = , cu j = 1, k (3.4) şi
n ..
n
{y i n i. }i =1,p ⇒ f .i = .i , cu i = 1, p (3.5) , cu
n ..
p k k p
f .. = ∑ ∑ f ij = ∑ f .i =∑ f j. (3.6)
i =1 j=1 i =1 j=1
2. Frecvenţe relative asociate distribuţiilor condiţionate
unidimensionale (în număr de p pentru x şi de k pentru y)
n ij
{x j n ji } j=1,k şi i fixat ⇒ f ji = , cu j = 1, k şi i fixat (3.7) şi
n .i
n ij
{y i n ji }i =1,p şi j fixat ⇒ f ji = , cu i = 1, p şi j fixat (3.8)
n j.
3. Frecvenţe relative asociate distribuţiei bidimensionale:
n ij
{( x i y j ), n ji }i=1,p ⇒ f ij = (3.9)
j=1,k
n ..

Observaţii:
- tabelul anterior conţine p + k + 3 distribuţii. Astfel:
o 2 distribuţii marginale, unidimensionale, de frecvenţe
(absolute sau relative);
o p + k distribuţii condiţionate, unidimensionale, de
frecvenţe (absolute sau relative);
o o distribuţie bidimensională de frecvenţe (absolute sau
relative);
- între frecvenţele relative prezentate există relaţii exprimate prin
egalităţile următoare:
 j
n j. n ij n ij
f ij = f j. × f i = × =
 n .. n j. n ..

(i = 1, p, j = 1, k ) (3.10)
 n n
f ij = f .i × f ji = n .i × ij = ij
 n .. n .i n ..

Mărimile relative de coordonare se calculează comparând prin
raportare valori ale aceleiaşi variabile înregistrate în două grupe (clase,
78 Statistică generală
unităţi teritoriale etc.) diferite. Relaţia de calcul a acestor mărimi relative
(3.3.) arată, de exemplu, de câte ori nivelul caracteristicii x este mai mare
sau mai mic la unitatea (grupa sau colectivitatea) A faţă de unitatea B.
x
I *A / B = A × 100 (3.11)
xB
În cazul în care se compară unităţi teritoriale diferite după aceeaşi
variabilă, mărimile relative de coordonare se mai numesc şi indicatori
teritoriali. Semnificaţia unui asemenea indice teritorial este cu atât mai
reprezentativă (reală) cu cât se asigură mai riguros comparabilitatea
datelor, comparabilitatea unităţilor teritoriale studiate, cu cât sunt mai bine
respectate anumite proprietăţi, dintre care exemplificăm:
1. Reversibilitatea unităţilor teritoriale comparate. Aceasta înseamnă
tratament egal pentru toate unităţile teritoriale (dintr-un spaţiu geografic)
astfel încât rezultatul calculului să nu fie influenţat de alegerea unei
unităţi drept bază de comparare.
2. Reversibilitatea factorilor de influenţă ai variabilei comparate. De
exemplu, produsul rapoartelor de preţuri şi cantităţi să fie egal cu
raportul cheltuielilor nominale din unităţile comparate.
3. Circularitatea (sau tranzitivitatea) unităţilor comparate. Aceasta
este exprimată printr-o egalitate de forma următoare:
I *A / c = I *A / B × I *B / C (3.12)
4. Consistenţa matriceală. Dacă datele variabilei urmărite în „n” unităţi
teritoriale sunt structurate în „m” grupe (clase) se poate construi o
matrice de dimensiune n x m. Această matrice este consistentă dacă sunt
respectate următoarele condiţii:
a. Datele din oricare grupă (clasă) să fie comparabile direct între
unităţile teritoriale considerate;
b. Datele asociate unităţilor teritoriale studiate să fie comparabile
direct între grupe (clase).
Rezultatele determinării indicilor teritoriali şi, în general, a
mărimilor relative de coordonare, pot fi vizualizate prin cartograme,
cartodiagrame sau alte grafice sugestive.
Spre exemplificare, rezultatul comparării cifrei de afaceri de la S.C.
"MIRAL" cu cea de la S.C. "GRUPO" sau cu cele ale altor societăţi
comerciale concurente din aceeaşi tară (judeţ) se vizualizează prin
următoarea figură.
Capitolul III 79

160000
137,411
140000
117,025
120000
95,947
100000
75,179
80000

60000

40000

20000

0
1998 1999 2000 2001

Figura 3.2. Evoluţia înmatriculărilor de comercianţi (în anii 1998 - 2001)

Mărimile relative de intensitate, spre deosebire de celelalte, se

exprimă în unităţi concrete de măsură. Ele se calculează comparând prin
raportare valorile unei caracteristici x cu valorile unei alte caracteristici yi
cele două variabile aflându-se într-o legătură logică de intercondiţionare sau
dependenţă. Exemple de astfel de mărimi relative de intensitate pot fi:
- productivitatea muncii (producţia în unitatea de timp);
- cursul de schimb valutar (exprimă cu câţi lei se poate cumpără un dolar);
- preţul unitar;
- rentabilitatea economică (beneficiul economic în sens larg la un leu
activ global);
- eficienţa activelor fixe;
- durata medie a zilei (lunii de lucru.
Grafica relaţiei dintre mărimile relative de structură şi indicatorii din
care acestea se calculează este exemplificată în figura 3.3. Dacă avem în
vedere că producţia fizică (Q) poate fi exprimată în funcţie de
productivitatea muncii (W) şi de timpul efectiv lucrat (T) atunci ea se
vizualizează printr-un dreptunghi ca în figura 3.3.
80 Statistică generală

W Q

Figura 3.3. Relaţia dintre W, T şi Q

Mărimile relative de dinamică se calculează pentru a caracteriza

variaţia de timp a unui fenomen. Acestea se mai numesc şi indici de
dinamică şi exprimă de câte ori (sau de cât la sută) se modifică valoarea
variabilei X dintr-o perioadă (moment) de timp t faţă de cea dintr-o perioadă
(moment) de referinţă (de raportare). Prin definiţie, mărimile relative de
dinamică se calculează luând baza de raportare fixă sau mobilă (înlănţuită
sau tranzitivă). În aceste situaţii, indicii calculaţi se numesc indici de
dinamică cu bază fixă sau cu bază mobilă (înlănţuită).
Relaţiile de calcul ale acestor indici sunt:
x
- cu bază fixă: I *t / 0 = t × 100, t = 1, T (3.13)
x0
x
- cu bază mobilă: I *t / t −1 = t × 100, t = 1, T (3.14)
x t −1
Unde: xt este valoarea variabilei X înregistrată în momentul sau intervalul
de timp t din orizontul seriei cronologice 1, T ;
T este ultimul termen al seriei cronologice, exprimând în acelaşi
timp şi lungimea seriei analizate;
x0 este valoarea variabilei X înregistrată în momentul sau intervalul
de timp ales bază de comparaţie fixă.
Observaţii:
1. La determinarea indicilor cu bază (fixă sau mobilă) timpul este
variabil, iar spaţiul, structura organizatorică, densitatea repartiţiei etc.
Sunt constante.
2. Reprezentativitatea rezultatelor determinării indicilor de dinamică cu
bază fixă este dependentă de măsură, multicriterială, de asigurare a
comparabilităţii datelor luate în considerare.
Capitolul III 81
3. Bază fixă de comparaţie poate să fie orice termen din seria cronologică
continuă. Aceasta înseamnă că în cazul unei astfel de serii (pentru o
analiză complexă) se poate determina următoarea matrice diagonalizată
superior.

Tabelul 3.2.

Momente
sau →
intervale 0 1 2 ... t ... T
de timp
↓
0 1 I 1X/ 0 I 2X/ 0 ... I tX/ 0 ... I TX/ 0
1 1 I 2X/ 1 ... I tX/ 1 ... I TX/ 1
2 1 ... I tX/ 2 ... I TX/ 2
... ... ... ... I TX/ t
t 1 ... ...
... ... ...
T 1

4. Bază fixă de comparaţie poate fi unică, dar aleasă în afara orizontului

de timp al seriei cronologice analizate cerinţa expresă de a se asigura
comparabilitatea.
5. Dacă seria este compusă dintr-un număr mic de termeni (sub zece) şi
este continuă de cele mai multe ori (în practică) baza fixă de comparaţie
se consideră primul termen al seriei.
6. Dacă însă, seria cronologică continuă cuprinde un număr mare de
termeni pentru asigurarea comparabilităţii se impune periodizarea
acesteia, divizarea seriei pe subperioade omogene. În acest caz, bază
fixă de comparaţie pentru fiecare subperioadă poate fi ultimul termen
din subperioada precedentă.
7. dacă indicii de dinamică cu bază fixă oferă informaţii despre amploarea
evoluţiei în timp (faţă de baza fixă selectată) indicii de dinamică
determinaţi cu bază mobilă (sau tranzitivă) oferă informaţii despre
regularitatea mişcării în timp a fenomenului studiat. Această
observaţie poate fi formalizată astfel:
ƒ dacă se cunosc (din cercetări anterioare) indicii de dinamică
determinaţi cu bază mobilă – fără să se facă apel la datele de
82 Statistică generală
observaţie – pot fi determinaţi direct indicii cu o anumită
bază fixă. Astfel:
T
x1 x 2 x x
∏I
t =1
X
t / t −k = × × ... × t = t ptr. ∀ t = 1, T şi k < t (3.15)
x 0 x1 xt − k xt − k
k = t −1

ƒ dacă se cunosc indicii de dinamică cu bază fixă (unică şi

aparţinând orizontului de timp analizat) pot fi determinaţi
direct indicii de dinamică cu bază mobilă (tranzitivă, glisantă
sau înlănţuită). Astfel:
I tX/ t − k x x x
X
= t × k = k = I kX/ k −1 ptr. ∀ t = 1, T şi k > t (mai
It / k x k −t x t x k −1
exact, k = t + p, p ≥ 1) (3.16)
Această observaţie sugerează metoda analizată conjugată a unei serii
continue, în funcţie de obiectivul cercetării.
Observaţia suferă însă modificări corespunzătoare dacă seria
cronologică este discontinuă, ea nu trebuie, deci, privită mecanic ci cu
discernământ.
8. În ideea variabilităţii timpului şi a comparabilităţii prin raportare a
datelor statistice, poate fi fructificată (pentru obţinerea de informaţii
suplimentare despre evoluţia în timp a unui fenomen) şi pentru
determinarea altor indicatori cum ar fi:
ƒ ritmul (rata) sau modificarea relativă evoluţiei în timp a
fenomenului studiat determinat în bază fixă (sau mobilă)
prin relaţia:
xt − xt − k
RtX/ t − k = × 100, cu k = t − 1, t = 1, T sau k fixat (3.17)
xt −k
ƒ valoarea absolută asociată unui procent din modificarea
relativă se determină cu următoarea relaţie:
xt − xt − k x
AtX/ t − k = = t −k (3.18) cu k = t sau k = t-1
Rt / t − k × 100 100
X

după cum baza de comparaţie este fixă sau mobilă.

Interpretându-se combinat aceşti indicatori se constată că
dacă indicele de dinamică arată de câte ori sau de cât la
sută s-a modificat fenomenul studiat, ritmul (rata) exprimă
cu cât la sută s-a modificat fenomenul şi se poate determina
cât reprezintă în cifre absolute o modificare relativă de
1%.
9. Ideea comparaţiilor în timp poate fi concretizată cantitativ prin
modificări exprimate în cifre absolute – faţă de care caracteristicile
Capitolul III 83
(proprietăţile etc.) prezentate (observate) la indicii de dinamică, ca
mărimi relative adimensionale – exprimate în coeficienţi sau în procente,
se transformă şi se adaptează corespunzător. În acest caz avem de-a face
cu modificări absolute cu bază fixă şi mobilă etc.
10. Indicii de dinamică determinaţi ca mărimi relative adimensionale –
exprimate în coeficienţi sau în procente, pentru a fi semnificativi,
teoretic, trebuie să îndeplinească anumite teste (proprietăţi):
reversibilitatea în timp, reversibilitatea factorilor, circularitatea etc.
11. Rezultatele determinării indicilor de dinamică (fie calculaţi cu bază fixă
sau cu bază mobilă) se vizualizează, în funcţie de obiectivul urmărit,
utilizând fie coordonatele rectangulare (pentru elaborarea
cronogramei, diagramei prin coloane sau prin coloane în aflux,
diagramei prin benzi), fie coordonate polare (pentru trasarea diagramei
sectoriale, diagramei radiale sau în spirală).
12. Din metodologia de calcul a indicilor de dinamică se observă că s-au
luat în considerare realizările efective ale variabilei studiate. Dacă însă
implicăm şi nivelele prevăzute (programate) ale aceleiaşi variabile se
va obţine:
ƒ Sub formă relativă „ţinta” programului – de câte ori (sau
cât la sută) s-a prevăzut (programat), mai mult sau mai puţin
faţă de cât s-a realizat într-o perioadă anterioară (pentru
aceeaşi variabilă). Adică:
xp
I pX/ t − k = × 100, cu k = t − 1, t = 1, T (3.19)
xt −k
ƒ Sub formă relativă măsura în care s-a realizat programul
(prevederea). Adică, determinare de câte ori sau a de cât la
sută nivelul realizat efectiv, este mai mare sau mai mic decât
s-a prevăzut (programat) să se realizeze pentru aceeaşi
perioadă.
xt
I tX/ p = , cu t = 1, T , p prevedere pentru orice t (3.20)
xp
Dacă, se au în vedere momente sau intervale de timp
succesive, se va putea constata că:
xp xt
I pX/ t − k × I tX/ p = × = I tX/ t − k , cu k = t − 1, t = 1, T şi p fixat (3.21)
xt − k xp
Măsura relativă a îndeplinirii, depăşirii sau
nerealizării prevederilor (programărilor) poate fi vizualizată
prin însemnările (culori) distinctive, în diagrama prin coloane
faţă de ceea ce reprezintă 100%.
84 Statistică generală
13. Sinteza numerică a comparaţiilor în timp a datelor statistice se poate
vizualiza sugestiv astfel:
x t −k

: I pX/ t − k

I tX/ t − k :
xp : I tX/ t − k
:

I tX/ p
:
xt

Figura 3.4 Algoritm de calcul a mărimilor relative de dinamică

În funcţie de scopul cercetării, procesul de rafinare (transformare) a

datelor primare – ca etapă iniţială în prelucrarea datelor statistice – se
continuă cu operaţii (adecvate) de determinare a diferitelor sinteze numerice
(cu încărcătură informaţională condensată).
Capitolul III 85

Întrebări de control
• În tabelul alăturat se prezintă date referitoare la cifra de afaceri
pentru patru filiale ale unei firme:
Indicele realizării
Structura cifrei de afaceri
Filiala programului cifrei de
realizate (%)
afaceri
A 20 1,1
B 40 1,2
C 30 1,25
D 10 1,5
Mărimea relativă a realizării programului cifrei de afaceri pe întreaga
societate comercială a fost:
a) 1,2625;
b) 1,225;
c) 1,2542;
d) 1,2168;
e) 1,2465.
• Un indicator statistic este:
a) o dată statistică;
b) o informaţie statistică;
c) o metodă statistică;
d) un grafic statistic;
e) o metodă de măsurare.
• Un indicator relativ este obţinut:
a) prin agregarea datelor;
b) prin compararea datelor sub formă de diferenţă;
c) prin compararea sub formă de raport;
d) prin observare statistică totală;
e) prin observare statistică parţială.
• Se cunosc următoarele date despre activitatea unei firme comerciale
cu patru puncte de desfacere:
Valoarea Indicele
Structura
Puncte de vânzărilor în îndeplinirii
vânzărilor (%)
desfacere perioada de bază programului
programate
(u.m.) vânzărilor (%)
I 70 30 82
II 95 30 115
III 55 25 100
IV 100 15 175
Ştiind că pe ansamblul firmei indicele sarcini de program a fost de
150%:
86 Statistică generală
i) valorile vânzărilor programate au fost:
a) 144; 144; 120; 72;
b) 150; 120; 144; 144;
c) 200; 210; 144; 150;
d) 72; 120; 160; 144;
e) 80; 220; 180; 160
ii) valorile vânzărilor efectiv realizate în perioada curentă au fost:
a) 144; 118; 160; 120;
b) 118; 166; 120; 126;
c) 120; 170; 150; 200;
d) 72; 144; 144; 120;
e) 144; 144; 120; 72
iii) indicii de dinamică au fost (%):
a) 205; 152; 218; 72;
b) 169; 175; 218; 126;
c) 150; 165; 480; 530;
d) 118; 166; 120; 126;
e) 180; 190; 210; 230.