1.Ce este statistica?

yt (% ) yt ajutorul urmatorilor indicatori: gradul de

ID cu baza fixa: I t /1=
Sta-ca ete stiinta care studiaza aspectele cantitativ-numerice sau I t /1 = ∙ 100 , t= determinatie si gradul de nedeterminatie.
ale fenomenelor si proceselor de masa, ea are obiectul si y1 y1 16.De ce este utila distributia normala ?
metodele sale proprii de studiu. Proprietatile distributiei normale sunt deosebit
2.Ce este o variabila sta-ca? Dar o varianta?
de utile pentru interpretarea statistica a
Variabilele sta-ce reprezinta insusirile sau trasaturile yt fenomenelor de tip colectiv.Fundamentarea
ID cu baza in lant: I t =
fenomenelor studiate, acete insusiri defines si delimiteaza si analog ca in formula
intre ele unitatile colectivitatii care urmeaza sa fie t−1 y t−1 cercetarii prin sondaj,aplicarea analizei de
regresiune,determnarea intervalelor de
inregistrate in observarea sta-ca.
incredere in cadrul carora se plaseaza diversi
10. Ce arata si cum se calculeaza val. absoluta a unui
Variantele sta-ce reprezinta formele concrete de manifestare indicatori statistici,etc.nu pot fi realizate fara a
procent
ale caracteristicilor la nivelul fiacarei unitati sta-ce a din ritmul de dinamica corespunzator?
tine seama de proprietatile distributiei normale.
colectivitatii studiate. Arata cite unitati concrete de masura reprezinta un procent de
17.Ce este eroarea limita de
3.De ce este utila gruparea datelor sta-ce? crestere sau de scadere. 1.cu baza fixa :
reprezentativitate?
Deoarece ajuta la: evidentierea stucturii colectivitatii, ∆ t /1 y1 Eroarea limita de repr.este eroarea maxima
evidentierea mutatiilor stucturale intervenite in timp si/sau At / 1= = , t=2 , n admisibila pentru valoarea unui estimator al
R t /1 100
(%)
spatiu, reflectarea tendintelor de variatie ale variabilelor unui parametru considerat.Ea se calculeaza
studiate, evidentierea interdependentelor sta-ce dintre 2.cu baza in lant:
fenomenele studiate. dupa ralatiile: 1 . ∆ x =z ∙ σ x 2.
∆ t
4. Ce este o marime relative de intensitate?
t −1 y t −1 ∆ w =z ∙σ w ¿
MRI este un indicator sta-tic relative care se calculeaza ca A t = (% ) = , t=2, n ¿
raport intre doi indicatori cu continut diferit, dar aflati in t −1 R t 100 18.Ce este probabilitatea de incredere?
relatie de interdependenta. (x=y/z) t−1
5.Cum e calculeaza dispersia? Dar abaterea medie 11.Ce sunt indicatorii statistici?
patratica?
n Indicatorul statistic in sens larg rep.expresia 19.Ce arata si cum se calculeaza ritmul de dinamica?
Dispersia: 1. σ 2= ∑ ¿¿ ¿ – pu serii simple numerica a unor fenomene si procese social- Ritmul de dinamica arata cu cite procente s-a modificat(a
i=1 economice,definite in timp,spatiu si structura crescut sau a scazut) termenul comparat fata de termenul
k organizatorica. baza de comparatie.
2.σ 2= ∑ ¿¿ ¿ – p/u serii de fecvente absolute 12.Ce este frecventa absoluta?Dar frecventa Ritmul de dinamica (creste,scade)cu faza fixa :
i=1 relativa?
(%) ∆t / 1 y t− y
k Frecvenţă absolută, a unei valori x a Rt / 1 = ∙100= ∙ 100=¿ – 1)∙ 100=
1

3. σ 2=
∑ ¿¿ ¿ – p/u serii de frecvente relative exprimate caracteristicii este numărul de unităti ale y1 y1
populaţiei corespunzătoare acelei (%)
I t /1 , t=2 , n
i=1
valori.Frecvenţă relativă a unei valori x a – 100
%-al
k caracteristicii este raportul dintre frecventa Ritmul de dinamica(creste,scade) cu baza in lant :

=∑ ¿ ¿ - p/u seriile de frecvente relative

2 absolută a valorii x si efectivul total al ∆ t /t−1
4. σ (%)
nx Rt / t−1=
i=1
populatiei. f(x) y t −1
exprimate sub forma de coefficient n
k y t− y
( )
∙ 100= ¿ −1 ∙ 100=I t /t −1−100
13.Ce este o serie statistica?Dar o serie
∑ ¿¿ ¿ formula de calcul simplificat
(% )
5.σ 2= cronologica? ∙ 100= t−1

i=1
y t −1 t
Seria statistica este rezultatul sistematizarii
Abaterea medie patratica: σ =√ σ 2 si/sau graparii datelor si defineste , t=2 , n
6.Ce este inferenta sta-ca? corespondenta dintre 2 siruri de date statistice 20.Cum de calculeaza indicile mediu de dinamica?
Reprezinta o decizie, o estimatie, o predictive sau o in care primul repr.variatia caracteristicii Dar ritmul mediu de dinamica?
generalizare privitoare la o colectivitate generala, bazata pe urmarite,iar cel de-al doilea contine frecventele Indicile mediu de dinamica :

√ √
informatiile statistice obtinute si prelucrate la nivel de de aparitie ale variantelorcaracteristicii sau n
n−1 yn
esantion.
7.Ce este un interval de incredere?
valorile unei alte caracteristici.
Seria cronologica (serie de timp,serie
I= ∏ I t /t −1=n−1√ I n/ 1=n−1 y1
sau
t=2
Numit si interval de estimatie care cu o probabilitate fizata temporala) se prezinta sub forma unui sir
(% )
de catre cercetator acesta acopera valoarea necunnoscuta a sistematizat de valori si descrie evolutia unei I =I ∙ 100
parametrului din colectivitatea generala. El defineste variabile statistice,la momente sau intervale de
tmp succesive.
Ritmul mediu de dinamica : R=I −1 sau
precizia precizia informatiei. Cu cit intervalul este mai mic
14.Ce exprima indicatorii sintetici ai (%) (% )
si cu cit probabilitatea este mai mare, cu atit exista o
variatiei?
R =I −100.
informative mai precisa asupra parametrului necunoscut. 21.Ce sunt datele statistice?
8.Ce este sondajul statificat proportional? Indicatorii sitetici ai variatiei,caracterizeaza
gradul de variatie ,luind in considerare toti Datele statistice sunt mărimi concrete obținute din
Se organizeaza atunci cind se cumoaste str-ra unei experimente, observații, numărare, măsurare sau din
colectivitati, iar esantionul se formeaza in functie de termenii seriei.Acesti indicatori exprima,in
mod sintetic,imprastierea tuturor nivelurilor calcule. Datele statistice cuprind următoarele elemente:
proportia grupelor omogene. Din fiecare grupa a noțiunea – care precizează fenomenul sau procesul la care
colectivitatii generale, se extrag atitea unitati astfel incit individuale ale unei caracteristici fata de
nivelul lor mediu. se referă, indentificarea ( de timp, de spațiu,
raportul dintre nr lor si volumul grupei din care s-au extras organizatorică, etc.) , valoarea numerică. Datele statistice
sa fie egal cu raportul dintre volumul esantionului si volumul 15.Explicati regula de adunare a
dispersiilor?(cazul caract.nealternative) pot fi absolute sau relative, primare sau derivate.
colectivitatii generale. 22.Ce este o serie de distribuție unidimensională?
9.Ce arata si cum se calculeaza indicile de dinamica? Deoarece dispersia totala exprima atit influenta
factorilor intimplatori cit si influenta factorilor Seriile de distribuție pot fi unidimensionale atunci când se
Arata de cite ori a crescut sau a scazut nivelul fenomenului referă la o singură caracteristică de grupare. O serie de
in intervalul sau momentul de timp comparat fata de nivelul esentiali evaluarea ecesteia se poate face si cu
2 distribuție unidimensională se notează astfel:
fenomenului in intervalul/momentul de timp ales drept baza relatia :σ =σ 2+ δ 2 , care este regula de
(
x1 x2 … xi … xk
) xi
()
y
de comparative.
adunare a dispersiilor.Plecind de la regula de X: sau X: , i=1,k
adunare a dispersiilor ,se poate masura gradul n1 n2 … ni … nk ni
de influenta a celor 2 categorii de factori cu
Unde: - x i , i=1,k reprezintă valorile caracteristicii de
 grupare X; -ni i=1,k 27.Ce frecvențele
reprezintă este eroarea demedie de reprezentativitate
apariție deobtineresi
? folosire a datelor: *primare-obtinute in
abaterii medii pătratice a unui indicatorprocesul
statistic
de ulegere
ale valorilor x i, i=1,k. se numește eroare medie de reprezentativitate. –obtinute prin prelucrare.
28.Ce esteponderata?Dar
23.Cum se calcul. Media aritmetica nivelul de semnificatie α(alfa)? 4.Datele sta-ce sunt marimi concrete
media pătratică ponderată? AlfaMedia
se numește
aritmeticănivel sau prag de semnificație si reprezintă obtinute din experimente, observatii,
ponderată se calculează dupăvaloarea
relațiile:complementară a nivelului de încredere, valoare numarare, masurare sau din calcul.Ele
care e stabilită
a) (atunci când se folosesc frecvențe absolute) de către cercetători. cuprind: notiunea-precizeaza fenomenul
k 29.Cum se calcul.modificarea medie absoluta a unei serii sau procesul la care se refera,

∑ x i ∙ ni n
identificarea,valoarea numerica.Ele pot
fi absolute sau relative, primare sau
i=1
x= k
Modificarea medie absolută:
∑ ∆ t
∆
derivate.

∑ ni ∆=
t=2 t −1
= n/ 1
5.Indicatorii sta-ci –expresiile numerice ale categoriilor
riguros definite de stiintele econom.,teoretice sau
i=1 n−1 n−1 applicative.
30.Cum se calcul.mediak unei serii cronologice de 6.Modelele sta-ce – exprima sub forma unor constructii
b) (când se folos. frecvențe relative, adică ∑
Media unei serii
¿
ni =1¿
cronologice de momente se calculează:
logice sau matematice trasaturile, momentele si corelatiile
i=1 esentiale din manifestarile reale ale fenomenelor si
k - atunci când intervalele dintre momentele seriei au lungimi proceselor.
∑ ¿
x i ∙ ni k ( medie cronologică simplă) : 7.Informatia sta-ca – reprezinta semnificatia sau mesajul
y y
x= k i=1
=∑ x i ∙n i¿ 1
+ y 2+ y 3+ …+ n
datelor.
2.Marimi medii fundamentale: m.aritmetica,
2 2
∑ ni
¿ i=1
y cr =
n−1
mediana si modulul
Marimile medii sunt utilizate in sta-ca ca instrumente
i=1
- atunciexprimate
c) (când se folos. frecvente relative când intervalele dintre momentele seriei au lungimi
procentual, principale de cunoastere a fenomenelor de masa,
deoarece numai pe baza lor se poate exprima ceea ce
inegalek (medie cronologică ponderată) :
k
∑ ¿
x i ∙ ni % este comun si general in forma de manifestare a
adica ∑
i=1
x ¿i %=100) ¿
x= y 1
y =
i=1
() ( ) ( )
100
t
2
1 t +t t +t
+ y 2 1 2 + y 3 2 3 +…+ y n ( derivati
2 2
t n−1 Mediile fac parte din cadrul indicatorilor
acestora.

2
) si se prezinta ca marimi cu caracter
abstract.Ea este reprezentativa numai in cazul unor
d) (pentru serii de distributie pecrintervale de grupare) n−1 colectivitati cu grad ridicat de omogenitate.Marimile
k
x −a ∑ ti medii se clasifica in: 1.fundamentale(m.aritmetica,
∑ ( i
h
¿)∙ ni i=1 mediana, modulul);2.cu aplicatii special
(m.armonica,patratica,geometrica,cronologica)Fiecare
i=1
x= k
∙ h+ a ¿ tip de medie poate fi calculate p/u o colectiv-te de vol.
∑ ni 1.Conceptele fundamentale utilizate in sta-ca.
1.Colec-tea sta-ca -totalitatea cazurilor individuale de
“n”,ca medie simpla –se foloseste p/u seriile de
distributie atunci cind variantele caracteristicii au
i =1
Media pătratică ponderată: acelasi fel, formate pe baza influientei acelorasi cause frecvente singular sic a medie ponderata –se utilizeaza

√
esentiale si care constituie obiectul supus unui studio p/u seriile de distributie atunci cind variantele
n
statistic. Are caracteristicii au frecvente diferite.
2 un character obiectiv si finit, primul este
a)p/u o serie simpla: ∑
determinat xi de faptul ca fenomenele studiate se produc 1.M.aritmetica –reprezinta acea valoare care daca ar
i=1 substitui fiecare valoare individuala a unei
x p= independent de vointa cercetatorului, iar al 2-le, de faptul ca
n sta-ce apar ca ansambluri finite de unitati. Sut 2
colectiv-le caracteristici, nu modifica val. totalizata a caract-cii.

√
tipuri de colectivitati: a) statice –exprima o stare, un n
k
existent si o anumita intindere in spatiu, la un oment dat ∑ x i . MAponderata:
∑ x2i ∙ ni la 01.10.2005) b)dinamice –
(ex:populatia Bucurestiului
M.aritmetica simpla:
x= i=1
b) p/u o serie de frecvente:exprima
x p= uni=1flux de evenimente, un process, o devenire in
k
n
timp (ex: nasterile in luna octombrie 2005 in Bucuresti)
∑
k
2.Unitatea sta-ca n
sta-ce. Ele sunt:
– elementele constitutive ale colectivitatii
i
i=1 a)statice- unitatile compun efectivul masei ∑ x i ∙ ni
de fenomene.
24.Explicati regula de adunarea b)dinamice-
dispersiilor (in cazunitatile apartin aceleasi structuri x= i=1k -p/u frcvente absolute;
organizatorice, au acelasi continut, dar se produc in conditii
caracteristicilor alternative)
Calculând dispersia totală adiferite de timp.alternative
caracteristicii c)simple- tin de modul obiectiv de aparitie ∑ ni
2 a fenomenelor social-economice si reprezinta forma i=1
σ p= p ∙q ,se poate verifica regulasub
concreta de care
adunare a
se intilnesc fenomenele in societate; k
2
dispersiilor σ =σ + δ
p
2
p
2
p
economica
- depend de modul de organizare social-
a fenomenelor si proceselor.
∑ x i ∙ n¿i
25.Ce este distribuția normală?
3.Caracteristicile sta-ce – insusirile sau trasaturile x= i=1k - frecvente relative;

∑n
Distribuția normală este o distribuție
fenomenelor model, unicAceste insusiri defines si delimiteaza
studiate. ¿
determinată de cei doi parametri: media și dispersia.
intre ele unitatile colectiv-tii care urmeaza a fi inregistrate i
i=1
Pentru această distribuție seinpot determina
observarea teoretic
sta-ca. Ele care
se clasifica dupa: a) continut: *de k
sunt frecvențele de apariție ale diferitelor
variabile aleatoare sau invers, dacă sedepresupun
valori ale
- arata aparteneta unei la un moment sau perioada
unitatilor
cunoscute
spatiu- indica amplasarea unitatii sta-ce in ∑ x i ∙ n¿i % - frecv.relative
i=1
frecvențele care sunt valorile căroraattributive-
le corespund. tin de natura interioara a unitatilor x=
sta-ce si servesc pentru definirea lor (ex:virsta, greutatea, 100
ocupatia, cifra de afaceri); b)modul de exprimare: exprimate %
exprimate prin cuvinte(ex:profesia);
26.Ce este sondajul statistic?
- exprimate numeric(ex:virsta); c)modul de
Cercetarea parțială al cărei scop este ca, pe baza rezultatelor
alternative-cele care au forma directa de
prelucrării datelor statistice obținute la nivel de eșantion, să
manifestare si opusul ei(ex:urban-rural); *nealternative- cu
estimeze în anumite condiții de probabilitate parametrii
variante distincte numeric sau calitative; d)modul
corespunzători ai colectivității generale, se numește sondaj
statistic
 k
x i−a z 2 ∙ p ( 1− p ) z 2 ∙ p(1−p)
∑( h
¿)∙ ni n= n= 2
i=1 Variantele Rs. Frecvente Frecv
∆ 2
z ∙ p (1− p)
x= k
∙ h+ a¿ – form. car.alterna inregistra absolute .relativ w 2
∆w +
N
∑ ni t
x1
t
DA M-nr.
zM
2
∙ w (1−w)
i=1 Unit-lor p=
≅ N 2
Simplificata. M.aritmetica se exprima in care
poseda
∆w
unitatea de masura a caracteristicii studiate, ea
Sond.strat.
caracter- este :simplu, proportional si optim.
este sensibila la prezenta valorii aberente si este
ca –esantionul se formeaza extragind din
exacta atunci cind se calculeaza direct din fiecare grupa omogena a colectev-tii generale
valorile caract-cii. 2.Mediana – valoarea central x2 NU (N-M)-nr N−M de ponderea fiecarei
acelasi q= indifferent=1−q
nr de unitati,
unit.care
a unei serii sta-ce ordonata crescator sau grupe in colectivitate.
nu poseda N
descrescator; ea imparte termenii seriei in 2 S.S.proportional
caract-ca – esantionul se formeaza in f-ie de
parti egale: 50% din termenii seriei vor fi <Me proportia grupelor omogene, din fiecare grupa a
Total ---- N=M+(N-
colectivitatii
p+q=1
generale, se extrag atitea unitati astfel
si 50% >Me. a)P/u seria simpla: Me= x p+1 M)
Med.caract.altern- p=M/Nincit raportul dintre nr.lor si vol.grupei din care s-au
extras sa fie egal cu raportul dintre vol.esantionului
x p + x p +1 2
Dispersia caract.altern. σ p= p ∙q
,n-impar; Me= , n-par ni n
2 2
Sau σ p= p ∙ ( 1− p )
si vol.colectivitatii generale, adica =
b)P/u seria de distributie: 1.se cumuleaza Ni N
2
i Dispersia de grupa σ p = pi ∙q i sau– volumul de selectie pe grupe este
crescator frecventele F i=∑ n j , j=1 , k i
Ni ∙ σi
j=1
2
pi i=1 ,r dupa relatia: ni =n ∙
σ =p i (1− pi ), ∀ dimensionat r
F k +1 r ∑ N i ∙σ i
2.se determina locul Me: loc.Me=
2 ∑ σ 2p ∙ N i i
i=1
2 i=1
3.se determ.indicile intervalului median m : Media disp.de grupa: σ p = r

Fm>
F k +1 ∑ Ni
2 5.Indicatorii
r
i=1
exprimati in marimi absolute, relative si
4.se determ.val.Me=
F k +1
2
Disperia dintre grupe: σmedii
p=
a
∑
¿ ¿ ¿ cronologice.
unei serii
P/u caracterizarea unei SCR se calculeaza pe baza
i=1
−F m−1 4.Sondajul stratificat termenilor acesteia, un sistem de ind. statistici care dupa
2
x 0 +h ∙ modulsede
Se mai numeste sondaj tipic, exprimare atunci
organizeaza sunt structurati
cind in :
nm 1.Ind.exprimati
se cunoaste structura unei in marimi
colectivitati, iar absolute :
esantionul
3.Modulul –val. cea mai des intilnita intr-o seria y t , t=1a, n (termenii seriei)
stratificat se formeaza prin extragerea aleatoare
sta-ca, este val. cu cea mai >frecventa de unitatilor la nivelul fiecarei grupe.Indicatorii
b) modificarea absolutasondajului
– arata cu cite unitati s-a modificat
aparitie.P/u o serie de distributie pe interval de stratificat: termenul comparat fata de termenul baza de comparative.

De grupare se determina astfel: 1.identificam

* Mod.absolut.cu baza fixa:∆ t /1= yt − y 1 , t=2 , n
intervalul modal(unde se inregistreaza frecventa
*Mod.abs.cu baza in lant:
∆ t = y t − y t −1 , t=2 , n
maxima) t−1
2.determinam val.modulului 2.Ind.exprimati in marimi relative:
∆1 a) indicele de dinamica – se exprima in % sau coefficient si
Mo= x 0 +h ∙ unde x 0-lim. InferioaraIndicatorii
a Caracteristica nealternativa
arata de cite ori a crescut sau a scazut nivelul fenomenului
∆ 1+ ∆ 2 Sond,strat.repetat
in intervalul sauSond.strat.nerepet.
momentul de timp comparat fata de nivelul

√ √ √
Eroarea 2 2
fenomenului 2in intervalul de
intervalului; h- marimea intervalului modal; Medie de σ 0 σ σ 0 timp alesn drept baza de
reprezenta-te σ x =
diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa ≅
comparative: σ = (1− )
n dinamica
* Ind.de n xcu bazanfixa : N
intervalului anterior celui modal; ∆ 2- diferenta dintre
Eroarea limita ∆ =z ∙ σ
x x % yt
frecventa intervalului modal si frecventa intervalului sau I t /1= ∙ 100 , t=2 , n
urmator celui modal. Volumul y1
esantionului 2 2
Modulul si mediana se exprima in unitatile de masura ale
z*2Ind.de
∙ σ 2 dinamica cu bazaz in∙ lant:
σ0
variabilelor studiate. n= 2 0 n= y2t 2
∆x 2 z ∙ σ∙0100 , t=2 , n
3.Indicatorii variatiei intr-o colectivitate sta-ca %
;I t =
impartita in grupe (in cazul caracteristicilor ∆ +
x y t−1
alternative)
t−1 N
Caracteristicile alternative ale caror variante admitdoar b) Ritmul de dinamica – arata cu cite % s-a modificat
doua forme de manifestare: directa si opusul ei, se termenul comparat fata de termenul baza de comparative.
Caracteristica
exprima numeric prin urmatoarele valori conventionale: alternativa * RD cu baza fixa:
Sond,strat.repetat Sond.strat.nerepet.
1-p/u forma directa de manifestare(DA); 0-p/u opusul ∆ t /1 yt − y1

√ √
( %) (% )
formei de manifestare (NU).
p ( 1− p ) Rpt (/ 1−
1= p ) ∙ 100=
n ∙100=( I t /1−1 ) ∙ 100=I t /1 −100 ,
Masurarea influientei actiunii factorilor σ
w=
esentiali si a σ w= y 1(1− ) y 1
actiunii factorilor intimplatori care influienteaza n n N *RD cu baza in lant:

√
variabilitatea la nivelul unitatilor unei colectivitati
w(1−w)
≅
impartite in grupe se face cu ajutorul urmatorilor ∆ t
n
indicatori ai variatiei: media caracteristicii alternative, y t − y t−1
( )
( %)
dispersia caracter-cii alternative, dispersia∆ de grupa,
=z ∙σ w R =z=∙σ ∙ 100=
∆ t
t−1
∙ 100= I t −1 ∙ 100=I ( %t) −100
media dispersiilor de grupa, dispersia dintre w grupe. w y wt−1
t −1 y t −1 t −1 t −1
Distributia de frecvente a caract-cii alternative
, t=2 , n c) Valoarea absoluta a unui Predicatul tabelului este format din sistemul de O serie de distribuţie bidimensională Z = (X,Y) descrie
caracteristici ale căror valori individuale au fost simultan variaţia valorilor celor două caracteristici de
procent din ritmul de dinamica – arata cite unitati concrete grupare X şi Y.
sistematizate.
de masura reprezinta un procent de crestere sau de scadere. Elementele unei serii de distribuţie bidimensională se
Forma unui tabel statistic se referă la macheta
∆t /1 y1 tabelului, care este formată din titlul general,
regăsesc în tabelul cu dublă intrare de dimensiune r x m .
* cu baza fixa: At / 1= ( ) = , t=2 , n Construcţia unei astfel de serii, pornind de la datele din
R t%/1 100 titlurile interioare, reţeaua de linii şi coloane.
Titlul general se trece în partea de sus a tabelului
tabel, se realizează relativ simplu.

∆ t şi trebuie să fie clar ,complet şi concis, atrăgând Seriile cronologice sunt acele serii statistice in care se
t −1 y t −1 atenţia asupra relaţiilor care trebuie analizate în prezinta variatia unei caracteristici in functie de timp.
* cu baza in lant: A t = ( ) = , t=2 , n legătură cu subiectul prezentat. In titlul general
%
100 Seriile teritoriale sunt siruri de valori ale unor
t −1 R t trebuie să fie precizate caracteristicile de timp şi caracteristici statistice ordonate in raport cu unitatile
t−1 spaţiu Ia care se referă datele statistice. administrative sau diviziunile teritoriale de care apartin.
3.Indicatorii medii Titlurile interioare se înscriu la începutul liniilor 7.Indicatorii statistici calculati sub forma de marimi
şi coloanelor şi se releră la elementele relative.
a) nivelul mediu al unei SCR de interval: componente ale subiectului şi predicatului. Marimile relative reprezinta rezultatul compararii sub
n
Reteua de linii şi coloane se referă la rubricile forma de raport a doi indicatori statistici:un indicator
∑ yt tabelului, rubrici in care se înregistrează dalele comparat numit indicator raportat si un indicator baza de
t =1 statistice
y= comparatie numit indicator baza de raportare.Marimile
n In general, un tabel statistic trebuie să fie însoţit relative arata cite unitati din indicatorul de la numarator
b) nivelul mediu al unei SCR de momente: de note explicative şi de sursele de provenienţa a revin la o unitate a indicatorului baza de
datelor. raportare.Determinarea marimilor relative presupune
y1 yn Prin notele explicative se fac diverse precizări rezolvarea a 3 probleme principale:
+ y 2+ y 3+ …+
2 2 – referitoare la conţinutul tabelului. 1.Alegera bazei de comparatie
y cr = Sursele de provenienţă a datelor trebuie 2.Asigurarea comparabilitatii datelor care
n−1 scrupulos citate astfel incit să permită celui formeaza raportul
atunci cind intervalele dintre momentele interest verificarea exactităţii dalelor înregistrate, 3.Alegerea formei de exprimare a marimilor
seriei au lungimi egale(medie cronologica respectiv încrederea ce poate fi acordată acestora. relative.
simpla) In functie de scopul prelucrării sau al analizei statistice,
TIPURI se DE MARIMI RELATIVE

() ( ) ( )
t1 t 1 +t 2 t 2 +t elaborează t
şi se utilizează diferite tipuri
1.Marimi de tabele
relative de şi anume:se mai numesc si greutati
structura
3 n−1
y1 + y2 + y3 +…+
tabele y ntabele
simple, ( pe)grupe, tabele cu
specifice saudublă intrare, marimi exprima raportul dintre
ponderi.Aceste
2 2 2 tabele de asociere .2 parte si intreg ,aratind ponderea unui element in total
y cr = n−1 Tabelele simple sunt cele în care se prezintă indicatorii
∑ t i statistici ai unităţilor investigate, ordonaţi cronologic,
teritorial sau organizatoric.
i=1 , n
i=1
Atunci cind intervalele nu au lungimi
2.Marimi relative de coordonare numite si marimi relative
egale.
de corespondenta se calculeaza ca raport intre 2 niveluri ale
c)Modificarea medie absoluta:
aceluiasi indicator statistic,niveluri situate pe aceeasi treapta
n
de agregare:unitate,grupa,colectivitate statistica.
∑∆ t
∆ n/ 1 K
t=2 t −1 XB
∆= = si B/ A=¿ ¿
n−1 n−1 Tabelul pe grupe se construieşte atunci când se aplică
XA

d) Indicele mediu de dinamica: gruparea simplă în urma căreia 3.Marimi relative defrecvenţele
se centralizează dinamica se folosesc in scopul

√
caracterizarii
de apariţie ale valorilor caracteristicii statistice
de grupare X aşievolutiei in timp a fenomenelor
n −1 yn studiate.O marime relativa dededinamica ,des folosita este
√ I n /1=
n−1 eventual valorile unor caracteristici (Y,Z,V) dependente
I= sau
y1 indicele de dinamica.In fuctie de baza de comparatie
variaţia caracteristicii de grupare.
Tabelul cu dubla intrare sealeasa,putem
construieste calcula:
atunci cind se
(% )
I =I ∙ 100 aplica o grupare combinata in urma careia colectivitatea a I xt
e) Ritmul mediu de dinamica : fost impartita in grupe dupa *variatia
ind.de adinamica cu baza fixa
doua caracteristici t /1=¿ ¿
x1
(X,Y) si au fost centalizate frecventele de aparitie ale
R=I−1 sau R(%)=I (% )−100 valorilor lui X si Y. xt
* ind.de dinamica cu
Tabelul de asociere se construieste pentru a prezenta baza in lant ¿ /t−1=
6.Tabele statistice si serii statisice. legatura dintre doua caracteristici alternative.
x t −1
Tabelele statistice reprezinta una dintre cele mai Seri statistice 4.Marimi relative de intensitate se calculeaza ca raport intre
adecvate modalitati de prezentare a datelor 2 indicatori
Seria statistică este rezultatul cu continut
sistematizării diferit ,dar aflati in relatie de
şi/sau grupării
statistice.Tabelul statistic este elaborate cu dublu datelor şi defineşte corespondenţa dintre două şiruri de date y
scop: interdependenta
statistice în care primul reprezintă ,dupa formula x=
variaţia caracteristicii (de exemplu
1) sistematizarea datelor statistice in vederea urmărite, iar cel de-al doilea conţine frecvenţele de apariţie z
prelucrarii si obtinerii valorilor indicatorilor
ale variantelor caracteristicii sau valorile unei alte q
caracteristici. productivitatea muncii w= )
statistici; In funcţie de natura caracteristicilor urmărite, seriile t
2) prezentarea rezultatelor cercetarii cu ajutorul statistice se clasifică astfel: 5 Marimi relative ale planului sau ale
indicatorilor statistici obtinuti in diferite faze ale - serii de distribuţie sau seriiprevederilor(programului).Calculul
de repartiţie; marimilor relative
prelucrarii primare si secundare a datelor; - serii cronologice (de timp);
ale planului presupune cunoasterea info.referitoare la
Indiferent de destinatie,tabelele se intocmesc - serii teritoriale (de spaţiu).
respectind anumite reguli de continut si forma. Seriile de distribuţie pot fi urmatorii indicatori:
unidimensionale atunci când se
- nivelul
referă la o singură caracteristică fenomenului
de grupare şi analizat intro perioada de baza (x0)
Conţinutul unui tabel statistic se referă la
multidimensionale atunci când -niv.planificat
includ douăalsauaceluiasi fenomen intro per.curenta
mai multe
subiectul şi predicatul tabelului. caracteristici de grupare.
Subiectul tabelului este constituit din -ni.realizat al fenomenului in per.curenta (x1)
colectivitatea statistică la care se referă datele Elementele unei serii de distribuţie unidimensională se de raport a celor 3 indicatori
Din compararea sub forma
culese. regăsesc în tabelul pe grupe, construcţia acesteia realizându-
se destul de facil.
-o marime relativa a sarcinii de plan
k esentiali.Relatia de calcul este:
x pl (100)
68,37%, iar probabilităţile ca o valoare să fie
pl/ 0=¿ ¿ r situată în intervalele ( x−2 σ , x+ σ ) , (
∑ ( y i− ý ) ❑2 ni
x0

k x1
-o marime ralativa a indeplinirii planului
(100)
-o marime relativa de dinamica
k x 1 (100)
1/ 0=¿
x0
Intre cele 3 marimi relative ,exprimate sub forma de
coeficienti ,exista relatia: k 1/ 0=k pl /0 ∙ k 1/ pl
8.Indicatorii variatiei intr-o colectivitate statistica
impartita in grupe.(cazul carct.nealternative)
Colectivitatea statistica este impartita in
grupe .Variabilitatea la nivelul unitatilor unei colectivitati
impartite in grupe este influentata atit de factorii esentiali
cit si de actiunea unor factori intimplatori.Masurarea
x−3 σ , x +3 σ ), ( x−4 σ , x+ 4 σ )
δ 2x=¿ i=1
1/ pl=¿
pl r sunt 93,45%, 99,73% respectiv 99,94%.
∑ ni Orice lege de probabilitate este caracterizată
prin două funcţii: funcţia de repartiţie şi funcţia
i=1
de probabilitate.
¿ 2
Dispersia generala,notata cu σ y ,se Funcţia de repartiţie F arată probabilitatea ca
X să ia o valoare ≤ x, adică F(x) = P(X≤x);
calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a
patratelor abaterilor variantelor caracteristicii Y F:R->[0,1]. In cazul repartitiilor
fata de media colectivitatii general si exprima discrete,functia de repartitie coresunde
influenta ambelor categorii de factori.Relatia frecventelor relative cumulate.
m Funcţia de probabilitate f arată probabilitatea ca X să ia o
∑ ( y j− ý )❑2 f j anumită valoare x, adică f(x) = P(X = x); f : R -> [0,1 ].
In cazul repartiţiilor discrete, funcţia de probabilitate
2 j=1
de calcul este: σ y = corespunde frecvenţelor relative.
m

∑fj
10.Erorile sondajului statistic:
influentei acestor factori se realizeaza cu ajutorul
Teoria şi practica statistică au demonstrat că între
urmatorilor indicatori ai variatiei:dispersia de grupa,media j =1 indicatorii obţinuţi prin prelucrarea datelor de selecţie şi
dispersiilor de grupa ,dispersia dintre grupe ,dispersia Gradul de determinatie ,notat cu R2,se cei calculaţi pe baza datelor observării totale apar unele
generala.
y si se calculeaza σ2 2 abateri, numite erori. Erorile cercetării prin sondaj pot fi:
Mediile de grupa care se noteaza cu calculeaza dupa relatia R = 2 ∙100 erori de înregistrare, comune oricărui fel de observare
m σy statistică şi erori de reprezentativitate, specifice
∑ yi n ij
Gradul de nedeterminatie ,notat cu K2,se cercetării prin sondaj.
j=1 2 Erorile de reprezentativitate reprezintă diferenţele dintre
dupa relatiile: y= , ∀ i=1 ,r 2 σ
m calculeaz dupa relatia: K = ∙100 valorile statistice calculate la nivel de eşantion (medii,
∑ nij σy
2
dispersii, etc.) şi parametrii colectivităţii generale din
care a fost extras eşantionul.
j=1
După sursa de provenienţă, erorile de reprezentativitate
Media colectivitatii,notata cu ý , se calculeaza cu una 9.Distributia normala.
sunt: sistematice şi întâmplătoare.
m r Distribuţiile teoretice reprezintă modelul
Erorile sistematice de reprezentativitate se produc
∑ y jf j
∑ yi n i
(idealul) unor distribuţii statistice şi exprimă un
mod teoretic de comportare a fenomenelor mtr-un singur sens, apar ca urmare a unei influenţe
j=1
dintre relatiile: ý= m
sau ý= i=1r studiate de statistică. Distribuţiile teoretice sau subiective în efectuarea selecţiei şi pot fi evitate dacă se
respectă cu stricteţe principiile teoriei selecţiei.
∑f j ∑ ni legile de probabilitate ale unei variabile
aleatoare definesc modul în care masa totală a Erorile întâmplătoare de reprezentativitate se produc
j=1 i=1
probabilităţilor (a frecvenţelor) egală cu 1 este în ambele sensuri şi apar ca urmare a influenţei unui
2
Dispersia de grupa notata cu σ i se calculeaza ca o medie distribuită pe ansamblul valorilor posibile ale număr mare de factori aleatori.Erorile întâmplătoare de
variabilei. Din ansamblul legilor de reprezentativitate nu pot fi eliminate, dar pot fi
aritmetica ponderata a patratelor abaterilor variantelor predimensionate, adică este posibilă determinarea
probabilitate, cea mai des folosită, în analiza
caracteristicii Y de la media grupe,utiliind relatiile: mărimii lor probabile.
statistică, este distribuţia normală.
m * eroarea medie probabila de reprezentativitate
∑ ( y j− y )❑2 nij
i
1
m
Distribuţia normală (curba lui Laplace-
Gauss) se prezintă sub, forma unui clopot în Un indicator statistic determinat la nivel de eşantion se

σ = 2
i
j=1
= ∑¿¿ , secţiune longitudinală, în care frecvenţele de numeşte estimator (sau statistică). Estimatorul evaluat
m
ni j=1 apariţie ale unei variabile aleatoare scad pentru datele unui singur eşantion se numeşte estimaţie
∑ nij proporţional şi simetric în raport cu frecvenţa a parametrului din colectivitatea generală
Distribuţia de eşantionare a oricărui indicator statistic
j =1 maximă, care corespunde valorii centrale. In
are o dispersie şi o abatere medie pătratică; dacă se
∀ i=1 ,r graficul distribuţiei normale, ordonata maximă
cunoaşte această abatere medie pătratică, atunci se
corespunde unui punct pe abscisă, în care
Media dispersiilor de grupa , notata cu σ 2 se calculeaza valoarea caracteristicii este egală cu media, poate şti variaţia aproximativă a indicatorului statistic
ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a dispersiilor mediana şi modulul. din eşantion faţă de valoarea sa medie .
r Proprietăţile acestei distribuţii sunt deosebit de Estimatorul abaterii medii pătratice a unui indicator

de grupa ,cu una din relatiile:

∑ σ 2i sau
utile pentru interpretarea statistică a
fenomenelor de tip colectiv. Fundamentarea
statistic se numeşte eroare medie de
reprezentativitate.
2 i =1
σ = cercetării priii sondaj, aplicarea analizei de Abaterea medie pătratică a mediei de selecţie, care
r regresie, determinarea intervalelor de încredere măsoară eroarea medie de reprezentativitate se
r calculează după relaţiile:
în cadrul cărora se plasează diverşi indicatori
∑ σ 2i ni statistici, etc. nu pot fi realizate fară a ţine a) pentru caracteristica nealternativă:

√ √
2
σ 2= i=1r Dispersia dintre grupe notata cu
seama de proprietăţile distribuţiei normale. σ σ
2
Distribuţia normală este o distribuţie model, * σ x= 0 ≅ in cazul selecţiei aleatoare
∑ ni unic determinată de'cei doi parametri: media şi
dispersia. Pentru această distribuţie se pot
n n
i =1 repetate;

√ ( )√
2 determina teoretic J care sunt frecvenţele de
δ σ 20
( )
se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a
apariţie ale diferitelor valori ale unei variabile n σ2 n
patratelor abaterilor mediilor de grupa fata de media aleatoare sau invers, dacă se presupun
* σ x= ∙ 1− ≅ ∙ 1− în
colectivitatii generale si exprima influenta factorilor n N N N
cunoscute frecvenţele care sunt valorile cărora
cazul selecţiei aleatoare nerepetate;
le corespund.
b) pentru caracteristica alternativă:
Pentru distribuţia normală este demonstrat
faptul că probabilitatea ca o valoare a variabilei
să fie situată în intervalul simetric faţă de
medie, de forma ( x−σ , x +σ ) este
 √ √
P (1−P) w ( 1−w ) n n
• σ W=
n
≅ o serie simpla:
pentru n
x h= n
1 Pentru seriile simple:
∑|x i− x|
selecţiei aleatoare repetate;
∑ xi
d=
i=1
n
i=1
* k Pentru seriile de frecv. Absolute

√ √
∑n ni
σ w=
p(1− p)
n (
∙ Pentru
n
1− o serie
N ) W (1−W )
≅ de frecvente: x ∙=1−i=1
N h k N
(
1
) k

∑|x i− x|∙ ni
in cazul selectiei aleatoare nerepetate. ∑ ∙ ni d=
i=1
i=1 x i
* eroarea limita de reprezentativitate. k
Eroarea limită de reprezentativitate este eroarea k ∑ ni
maximă admisibilă pentru valoarea unui estimator al
unui parametru considerat. Mărimea erorii limită
∑ xi ni i=1
i=1
depinde de mărimea eroriiMedia
mediiarmonica: x h= k
de reprezentativitate P/u seriile de frecvente exprimate %-al, daca
1
şi de probabilitatea cu care se garantează
rezultateleEroarea limită se calculează după relaţiile:∑x ∙ xi ni k

∑ n¿i %=100
i=1 i
• ∆ x =z ∙ σ x pt caracteristica nealternativa i=1

• σ w =z ∙ σ w pentru caracteristica ̅ x p) este acea valoare a

alternativă;
Media patratica(
k
Eroarea limită se poate mări sau micşoracare,
caracteristicii
modificarea volumului eşantionului,
fie prin
fie prin
ridicati la patrat,
daca ar substitui toti termenii seriei
nu modifica suma patratelor termenilor
∑|x i− x|∙ n¿i %
modificarea probabilităţiiseriei.Media
cu care se garantează
patratica se folos atunci cand predomina d = i=1
rezultatele. valorile mari ale variabilei si dorim sa acordam acestora o 100
importanta mai mare. Relatiile de calcul

√
n Dispersia (σ 2) se calcul. Ca medie aritmetica

Pentru o serie simpla: ∑ x2i a patratelor abaterilor valorilor individuale de

la media lor. Rel de cal.
i=1
x p=
11.Gruparea datelor statistice n n
=∑ ¿ ¿ ¿
Prin gruparea datelor intelegem separarea unitatilor

√
2
P/u seriile simple: σ
colectivitatii in grupe omogene. După nr. Caracteristicilor
n i=1
utilizate distingem grupări simple si grupari combinate.
a)Gruparile simple sunt acelea în care gruparea unitatilor ∑ 2
xi ∙ ni
p/u seriile de frecvente absol:
se face in f-ție de variatia unei singure caracteristici și seo serie de fraecvente
Pentru
pot centraliza atât numărul unităților statistice, cât și
x p= i=1 k
valorile unor caracteristici cu care caracteristica de
grupare se găsește în interdependență.
∑ ni
σ =∑ ¿ ¿ ¿
2
n

i=1
b)Grupările combinate sunt acelea în care se folosesc i=1
mai multe caracteristici pentru formarea grupelor.Media Se patratica sta la baza calculului abaterii medii
allege o prima caracteristica de grupare si in f-ție patratice
de .Observatie. Pentru calculul mediei patratice si P/u serii de frecvente relative exprim
¿ n
variația ei se repartizează unitățile colectivității, apoi
mediei armonice se pot folosi si frecvente relative ni sau
fiecare grupă se separa pe subgrupe dupa variatia celei de- procentual: σ
2
=∑ ¿ ¿ ¿
a doua caracteristici s a.m.d. Ordinea de grupare este i=1
functie de relatia de interdependent dintre variabile. Odata
Media geometrica (̅ x g ) are la baza o relatie p/u serii de fr relative sub forma de coeficienti
cu cresterea nr caracteristicilor de grupare se obtin grupe
din ce in ce mao omogene. Pentru a nu farâmița multiplicative.Ea reprezinta acea valoare care daca ar
colectivitaea, pentru a nu pierde din esentialitateasubstitui
fiecarei toti termenii seriei nu modifica produsul k
termenilor
grupe, in practică nu se depășesc 4 sau 5 caracteristici de seriei. Relatiile de calcul σ 2=∑ ¿ ¿
grupare. i=1

√∏
Dupa continutul caracteristicii de grupare întâlnim grupari n
n
cronologice, teritoriale, atributive. Pentru o serie simpla xg= xi Formula de calcul simplificat
a)Gruparile cronologice-in care se folos drept i=1
caracteristica de grupare o variabila de timp k
b)Gruparile teritoriale sunt folosite pentru a separa k σ =∑ ¿ ¿ ¿
2

unitatile colectivitatii in grupe dupa o caracteristica de
spatiu
c)Gruparile attributive se folos pentru toate
caracteristicile care au format programul observarii,
exceptând caracteristicile de timp si spatiu.
Gruparea datelor este utila Deoarece ajuta la: evidentierea
stucturii colectivitatii, evidentierea mutatiilor stucturale
intervenite in timp si/sau spatiu, reflectarea tendintelor de
variatie ale variabilelor studiate, evidentierea
interdependentelor sta-ce dintre fenomenele studiate.
12.Mărimi medii cu aplicații special
Media armonică(̅̅ x h ) se defineste ca fiind egala cu
valoarea inversa a mediei aritmetice calculate din valorile
inverse ale termenilor seriei. Relatiile de calcul
x g =∏ x i
¿
ni
Pentru o serie de frecvente i=1
i=1
Abaterea medie patratica se calculeaza ca
13.Indicatorii sintetici ai variatiei medie patratica a abaterilor valorilor
Caracterizeaza gradul de variatie, luând în individuale de la media lor. Si reflecta intr-o
considerare toti termenii seriei.Acesti indicatori masura mai mare influenta factorilor aleatori.
exprima împrastierea tuturor nivelurilor
individuale ale unei caracteristici fata de nivelul
σ = σ2 √
Coeficientul de variatie este o masura relative
lor mediu.
a imprastieii si se foloseste pentru asigurarrea
Abaterea medie liniara(̅d) arata variatia medie,
comparabilitatii imprastierii datelor atunci cand
in plus sau in minus =, de la valoarea medie a
variabilele sunt exprimate in unitati de masura
distributiei. Rel de calc
diferite sau au ordine de marime diferite. El se
σ
calculeaza dupa relatia: v= ∙ 100 sau
x
 d a)p/u car nealternativa
v= ∙100 si poate lua valori intre 0 si
x z 2 ∙ σ 20
100%
*sond stratificat repetat : n= 2
∆x
*son stratificat nerepetat:

z 2 ∙ σ 20
n= 2 2
z ∙σ
14.Procedee de selecție pentru construirea
∆2x + 0
esantionului N
Procedeul selectiei aleatoare repetate se realiz. Dupa
schema urnei cu bila revenita; de fiecare data bilab)caracteristica alternatica
extrasa se reintroduce in urna, astfel incat volumul
*sond stratificat repetat :
colectivitatii generale(N) ramane neschimbat si deci
toate unitatile au aceeasi probabilitate de a intra in z 2 ∙ p ( 1− p ) z 2 ∙ w(1−w)
1 n= ≅
esantion, respectivP= . ∆ 2w ∆2w
N *sond stratificat nerepetat:
Procedeul selectiei aleatoare nerepetate
dupa schema urnei cu bina nerevenita; o unitate odata 2
extrasa din colectivitatea generala, nu se mai z ∙ p(1−p)
n=
reintroduce in urna si prin urmare probabilitatea fiecarei
unitati de a intra in esantion creste pe masura efectuarii∆2 +
z2 ∙ p (1− p)
w
1 1 N
selectiei P1= P2= Pn=
N N −1
1
la sfarsitul efectuarii selectiei, nr
N −(n−1)
unitatilor ramase in urna va fi (N-n).
Procedeul selectiei aleatoare mecanice se effect fie pe
baza tabelelor cu nr aleatoare fie pe baza unui pas de
numarare. Tabelele cu nr aleatoare ofera serii de nr
aleatoare rezultate fie in urma aplicarii unui procedeu
de tip loterie si consemnarea rezultatelor sie prin
utilizarea calculatorului electronic cu care pot fi
generate numere aleatoare.

15.Determinarea volumului esantionului in sondajul

aleator simplu si sondajul stratificat
Sondajul aleator simplu
a)p/u caracteristica nealternativa din relatia
2 2 2 2
z ∙ σ0 z ∙σ
∆ x =z ∙ σ x deducem n= 2
≅ 2
∆x ∆x
cazul sondajului aleator simplu repetat

z 2 ∙ σ 20 z2 ∙ σ 2
n= ≅
z 2 ∙ σ 20 z2 ∙ σ 2
∆+ 2
∆ 2x +
x
N N
sondajului simplu nerepetat

b)pentru caracteristica alternative

2 2
z ∙ p(1−p) z ∙ w(1−w)
n= 2
≅ 2
∆w ∆w
sond aleator simplu repetat

z 2 ∙ p(1−p) z 2 ∙ w (1−w)
n= 2
≅ 2
2 z ∙ p (1− p) 2 z ∙ w(1−w)
∆w + ∆w +
N N
- in cazul sond aleator simplu nerepetat

Sondajul startificat