Matematici aplicate în economie anul I

1. [0,5p] Să se scrie sub formă canonică următoarea problemă de optimizare liniară:

Soluţie:
,

F.C.

2. [1,5p] Să se rezolve problema următoare:

Soluţie: Problema se rezolvă prin metoda grafică deoarece există doar două variabile.
Se parcurg etapele următoare:

Etapa 1
Se reprezintă domeniul restricţiilor problemei:
- pentru prima restricţie (care reprezintă d.p.d.v. geometric un semiplan) se
asociază dreapta de separaţie corespunzătoare:

1
 Matematici aplicate în economie anul I

Această dreaptă se va reprezenta grafic determinând punctele de intersecţie cu axele

Ox şi Oy.

- pentru a doua restricţie se procedează asemănător. Se consideră mai întâi

dreapta de separaţie:

şi se determină punctele de intersecţie ale acesteia cu axele Ox şi Oy.

Vom fi conduşi la poligonul următor (porţiunea haşurată).

y

 D2 
 D1  A

E
C
D

O B x

Conturul acestui poligon este determinat de dreptele şi axele Ox şi Oy.

Interiorul poligonului se determină imediat ţinând seama de restricţiile ,
, .
Practic, pentru primele două restricţii se verifică faptul că originea O(0,0) aparţine
interiorului poligonului (adică originea se găseşte sub dreptele D1 şi D2).

Etapa 2
Se determină coordonatele vârfurilor C, O, B, E care determină poligonul COBE.
- Coordonatele vârfurilor C, O, B au fost determinate anterior;
- Vârful E este dat de intersecţia dreptelor D1 şi D2 şi prin urmare coordonatele
acestui vârf se determină ca soluţie a sistemului următor:

Prin urmare avem: E(1,2).

2
 Matematici aplicate în economie anul I
Etapa 3
Funcţia de eficienţă este dată de relaţia determină .
Se calculează valorile funcţiei de eficienţă în fiecare din vârfurile poligonului COBE:

Problema de optimizare este de tip maxim; se constată imediat că ,

deci punctul de maxim este , iar valoarea funcţiei de eficienţă în acest punct este 13.

3. [1p] Să se precizeze natura seriei: .

Soluţie: Aplicăm criteriul raportului seriei cu termenul general .

Avem

ceea ce

înseamnă că este convergentă.

4 [1p] Să se calculeze suma seriei: .

Soluţie:

5.[1,5p] Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei:

Etapa 1. Determinăm punctele staţionare, care sunt soluţiile sistemului:

' 3
 Matematici aplicate în economie anul I

'

Avem că:
, prin urmare obţinem sistemul:

Am obţinut punctul staţionar: .

Etapa 2. Stabilim natura punctului staţionar, folosind matricea hessiană.

'

, , prin urmare este punct de' minim local.

6. [2p] Se consideră funcţia

a) [1p] Să se afle constanta astfel încât să fie densitatea de repartiţie a unei

variabile aleatoare X.

Soluţie:

b) [1p] Să se afle funcţia de repartiţie a variabilei X.

4
 Matematici aplicate în economie anul I

c) [0,5p] Să se calculeze valoarea medie şi dispersia lui X.

7. [2,5p] Fie (X,Y) o variabilă aleatoare bidimensională a căre i repartiţie

probabilistă este dată de tabelul de mai jos.
X\Y 2 6 pi

1 0,20 0,10 0,30

3 0,05 0,15 0,20
4 0,45 0,05 0,50
qj 0,70 0,30 1

a) [1p] Să se determine repartiţia variabilelor X, Y, 2X şi .

Soluţie: Variabila X are repartiţia: X: , adică X: .

Analog, variabila Y are repartiţia Y: , adică Y: .

Avem: 2X: , iar

b) [1,5p] Calculaţi coeficientul de corelaţie ρ(X,Y).

Soluţie:
Pe baza formulelor corespunzătoare, deducem imediat:
5
Matematici aplicate în economie anul I

-0,48,