1.

Statistica face parte din rândul științelor care studiază aspectele cantitativ numerice ale fenomenelor
și proceselor de masă și s-a dezvoltat ca știință cu obiect și metodă proprie, într-un proces istoric
îndelungat, diferențiindu-se în funcție de particularitățile domeniului studiat.
2. Caracteristicile statistice ( variabilele ) reprezintă însușirile sau trăsăturile fenomenelor studiate.
Aceste însușiri care definesc și delimitează între ele unitățile colectivității sunt înregistrate în cadrul
observării statistice. Formele concrete de manifestare ale caracteristicilor la nivelul fiecărei unități
statistice a colectivității studiate se numesc variante sau valori.
3. Gruparea statistică a datelor este utilă, deoarece are o serie de funcții cognitive care se referă la:
evidențierea structurii colectivității, evidențierea mutațiilor structurale intervenite în timp și/sau
spațiu, reflectarea tendințelor de variație ale variabilelor studiate precum și evidențierea
interdependențelor statistice dintre fenomenele analizate.
4. Mărimile relative de intensitate se calculează ca raport între doi indicatori cu conținut diferit, dar
aflați în relație de interdependență, după formula: x=y/z (de exemplu, productivitatea muncii w=q/t);
mărimea relativă de intensitate x se exprimă în unități concrete de măsură ale indicatorului y care
revin pe o unitate a indicatorului z.
5. Dispersia numită deseori varianță ( ) se calculează ca media aritmetică a pătratelor abaterilor
valorilor individuale de la media lor.
Abaterea medie pătratică sau abaterea standard ( ) se calculează ca media pătraticăa abaterilor
valorilor individuale de la media lor, adică
6. Indiferența statistică reprezintă o decizie, o estimație, o predicție sau o generalizare privitoare la o
colectivitate generală, bazată pe informațiile statistice obținute și prelucrate la nivelul de eșantion.
7. Intervalul de încredere desemnează zona probbilă în interiorul căreia se va situa media colectivității
generale și se stabilește pornind de la media de selecție corectată cu nivelul erorii limită.
8. În cazul sondajului tipic proporțional, eșantionul se formează în funcție de proporția grupelor
omogene. Din fiecare grupă în care a fost împărțită colectivitatea generală se extrag atâtea unități
astfel încât raportul dintre numărul lor și volumul grupei din care s-au extras să fie egal cu raportul
dintre volumul eșantionului și volumul colectivității generale, ni/Ni=n/N. Volumul de selecție pe
grupe ( subeșantioanele ni) se stabilește ținând seama de proporția de selecție n/N adică ni= n/N⸱Ni
sau ni=
9. Indicele de dinamică- se exprimă sub forma de coeficienți sau procente și arată de câte ori ( sau de
cât la sută) a crescut sau a scăzut nivelul fenomenului în intervalul sau momentul de timp comparat
( curent) față de nivelul fenomenului în intervalul/momentul de timp ales drept bază de comparație.
Indicele de dinamică cu bază fixă:
Indicele de dinamică cu bază în lanț;
10. Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică – arată câte unități concrete de măsură
reprezintă un procent de creștere sau de scădere.
Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică ( creștere, scădere) cu bază fixă:

Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică (creștere, scădere) cu bază în lanț:
11. Indicatorii statistici sunt expresiile numerice ale categoriilor riguros definite de științele economice,
teoretice sau aplicative. Reflectarea vieții sociale și economice cu ajutorul indicatorilor statistici
constituie conținutul principal al muncii practice statistice.
12. Numărul total de unități statistice care au valoarea caracteristicii situată într-un interval de forma
[ xmin+ ( i -1) h, xmin+ ih), poartă denumirea de frecvență absolută și se notează cu ni , i= 1, k , iar
; n – reprezintă numărul total de unități statistice din colectivitatea studiată. Raportul dintre frecvența
absolută ni a unei grupe oarecare i și numărul total de unități statistice n , poartă denumirea de
frecvență relativă a grupei și se determină cu formula:
13. Seria statistică este rezultatul sistematizării și/sau grupării datelor și definește corespondența dintre
două șiruri de date statistice în care primul reprezintă variația caracteristicii urmărite, iar cel de-al
doilea conține frecvențele de aparișie ale variantelor caracteristicii sau valorile unei alte
caracteristici.
Seriile cronologice sunt acele serii statistice în care se prezintă variația unei caracteristici în funcție
de timp
14. Indicatorii sintetici ai variației caracterizează gradul de variație, luând în considerare toți termenii
seriei. Acești indicatori exprimă, în mod sintetic, împrăștierea tuturor nivelurilor individuale ale unei
caracteristici față de nivelul lor mediu.
15. Deoarece dispersia totală exprimă atât influența factorilor întâmplători cât și influența factorilor
esențiali evaluarea aceteea se poate face și cu relația
(regula de adunare a dispersiilor).
16. Proprietățile distribuției sunt deosebit de utile pentru interpretarea statistică a fenomenelor de tip
colectiv. Fundamentarea cercetării prin sondaj, aplicarea analizei de regresie, determinarea
intervaleloor de încredere în cadrul cărora se plasează diverși indicatori statistici etc. nu pot fi
realizate fără a ține seama de proprietățile distribuției normale.
17. Eroarea limită de reprezentativitate este eroarea maximă admisibilă pentru valoarea unui estimator al
unui parametru considerat. Mărimea erorii limită depinde de mărimea erorii medii de
reprezentativitate și de probabilitatea cu care se garantează rezultatele.
18. Intervalul de încredere desemnează zona probabilă în interiorul căreia se va situa media colectivității
generale și se stabilește pornind de la media de selecție corectată cu nivelul erorii limită. Intervalul
de încredere delimiteză “ zona probabilă” în care se va plasa valoarea “adevărată”, dar necunoscută
a mediei din colectivitatea generală.
19. Ritmul de dinamică ( ritmul modificării relative) – arată cu câte procente s-a modificat ( a crescut sau
a scăzut) termenul comparat față de termenul bază de comparație.
Ritmul de dinamică ( creștere, scădere) cu bază fixă:

Ritmul de dinamică (creștere, scădere) cu bază în lanț:

20. Indicele mediu de dinamică:

Ritmul mediu de dinamică ( modificarea medie relativă, rată medie de creștere sau scădere) :
21. Datele statistice sunt mărimi concrete obținute din experimente, observații, numărare, măsurare sau
din calcule. Datele statistice cuprind următoarele elemente: noțiunea – care precizează fenomenul
sau procesul la care se referă, indentificarea ( de timp, de spațiu, organizatorică, etc.) , valoarea
numerică. Datele statistice pot fi absolute sau relative, primare sau derivate.
22. Seriile de distribuție pot fi unidimensionale atunci când se referă la o singură caracteristică de
grupare. O serie de distribuție unidimensională se notează astfel:

Unde: - reprezintă valorile caracteristicii de grupare X;

- Reprezintă frecvențele de apariție ale valorilor
23. Media aritmetică ponderată se calculează după relațiile:

Media pătratică ponderată:

24. Calculând dispersia totală a caracteristicii alternative , se poate verifica regula de adunare
a dispersiilor.
25. Distribuția normală este o distribuție model, unic determinată de cei doi parametri: media și
dispersia. Pentru această distribuție se pot determina teoretic care sunt frecvențele de apariție ale
diferitelor valori ale unei variabile aleatoare sau invers, dacă se presupun cunoscute frecvențele care
sunt valorile cărora le corespund.
26. Cercetarea parțială al cărei scop este ca, pe baza rezultatelor prelucrării datelor statistice obținute la
nivel de eșantion, să estimeze în anumite condiții de probabilitate parametrii corespunzători ai
colectivității generale, se numește sondaj statistic.
27. Estimatorul abaterii medii pătratice a unui indicator statistic se numește eroare medie de
reprezentativitate.
28. Alfa se numește nivel sau prag de semnificație si reprezintă valoarea complementară a nivelului de
încredere, valoare care e stabilită de către cercetători.
29. Modificarea medie absolută:

30. Media unei serii cronologice de momente se calculează: - atunci când intervalele dintre momentele
seriei au lungimi egale ( medie cronologică simplă) : - atunci când
intervalele dintre momentele seriei au lungimi inegale (medie cronologică ponderată) :