1.Ce este statistica? acopera valoarea necunnoscuta a parametrului
Sut 2
Sta-ca ete stiinta care studiaza aspectele din cole din colectivitatea generala. El defineste tipuri de colectivitati: a) statice –exprima
cantitativ-numerice ale fenomenelor si precizia precizia informatiei.Cu cit intervalul
proceselor de masa, ea are obiectul si
metodele sale proprii de studiu.
2.Ce este o variabila sta-ca? Dar o
varianta?
Variabilele sta-ce reprezinta insusirile sau
trasaturile fenomenelor studiate, acete insusiri
defines si delimiteaza intre ele unitatile
colectivitatii care urmeaza sa fie inregistrate
in observarea sta-ca.
Variantele sta-ce reprezinta formele concrete
de manifestare ale caracteristicilor la nivelul
fiacarei unitati sta-ce a colectivitatii studiate.
3.De ce este utila gruparea datelor sta-ce?
Deoarece ajuta la: evidentierea stucturii
colectivitatii, evidentierea mutatiilor
stucturale intervenite in timp si/sau spatiu,
reflectarea tendintelor de variatie ale
variabilelor studiate, evidentierea
interdependentelor sta-ce dintre fenomenele
studiate.
4. Ce este o marime relative de intensitate?
MRI este un indicator sta-tic relative care se
calculeaza ca raport intre doi indicatori cu
continut diferit, dar aflati in relatie de
interdependenta. (x=y/z)
5.Cum e calculeaza dispersia? Dar
abaterea medie patratica?
n (% )
Dispersia: 1. σ 2= ∑ ¿¿ ¿ – pu serii simple
i=1
k yt
2.σ 2= ∑ ¿¿ ¿ – p/u serii de fecvente
i=1
absolute
k 10. Ce arata si cum se calculeaza val.
2
3. σ = ∑ ¿¿ ¿ – p/u serii de frecvente
i=1
relative exprimate %-al
k reprezinta
2
4. σ = ∑ ¿ ¿ - p/u seriile de frecvente
i=1
relative exprimate sub forma de coefficient
k
5.σ 2= ∑ ¿¿ ¿ formula de calcul simplificat
i=1
Abaterea medie patratica: σ =√ σ 2
1.Colec-tea sta-ca -totalitatea cazurilor
6.Ce este inferenta sta-ca?
Reprezinta o decizie, o estimatie, o predictive
sau o generalizare privitoare la o colectivitate
generala, bazata pe informatiile statistice
obtinute si prelucrate la nivel de esantion.
7.Ce este un interval de incredere?
Numit si interval de estimatie care cu o
probabilitate fizata de catre cercetator acesta
apar ca ansambluri finite de unitati.
o stare, un existent si o anumita intindere
este mai mic si cu cit probabilitatea este in spatiu, la un oment dat (ex:populatia
mai mare, cu atit exista o informatie Bucurestiului la 01.10.2005)
mai precisa asupra parametrului b)dinamice – exprima un flux de
necunoscut. evenimente, un process, o devenire in
8.Ce este sondajul statificat timp (ex: nasterile in luna octombrie
proportional? 2005 in Bucuresti)
Se organizeaza atunci cind se cumoaste 2.Unitatea sta-ca – elementele constitutive
str-ra unei colectivitati, iar esantionul se ale colectivitatii sta-ce. Ele sunt: a)statice-
formeaza in functie de proportia grupelor unitatile compun efectivul masei de
omogene. Din fiecare grupa a fenomene. b)dinamice- unitatile apartin
colectivitatii generale, se extrag atitea aceleasi structuri organizatorice, au acelasi
unitati astfel incit raportul dintre nr lor si continut, dar se produc in conditii diferite
volumul grupei din care s-au extras sa fie de timp. c)simple- tin de modul obiectiv de
egal cu raportul dintre volumul aparitie a fenomenelor social-economice si
esantionului si volumul colectivitatii reprezinta forma concreta sub care se
generale. intilnesc fenomenele in societate;
9.Ce arata si cum se calculeaza indicile d)complexe- depend de modul de
de dinamica? organizare social-economica a fenomenelor
Arata de cite ori a crescut sau a scazut si proceselor.
nivelul fenomenului in intervalul sau 3.Caracteristicile sta-ce – insusirile sau
momentul de timp comparat fata de trasaturile fenomenelor studiate. Aceste
nivelul fenomenului in insusiri defines si delimiteaza intre ele
intervalul/momentul de timp ales drept unitatile colectiv-tii care urmeaza a fi
baza de comparative. inregistrate in observarea sta-ca. Ele se
yt clasifica dupa: a) continut: *de timp- arata
ID cu baza fixa: I t /1= sau aparteneta unitatilor la un moment sau
y1
perioada de timp; *de spatiu- indica
yt amplasarea unitatii sta-ce in teritoriu;
I t /1 = ∙ 100 , t= 2 , n
y1 *attributive- tin de natura interioara a
unitatilor sta-ce si servesc pentru definirea
ID cu baza in lant: I = si analog
t
t−1 y t−1
lor (ex:virsta, greutatea, ocupatia, cifra de
afaceri); b)modul de exprimare:
ca in formula precedent. *calitative- exprimate prin
cuvinte(ex:profesia); *cantitative-
absoluta a unui
dinamica corespunzator?
procent din ritmul de exprimate numeric(ex:virsta); c)modul de
manifestare: *alternative-cele care au
Arata cite unitati concrete de masura forma directa de manifestare si opusul
un procent de crestere sau de ei(ex:urban-rural); *nealternative- cu
scadere. variante distincte numeric sau calitative;
1.cu baza fixa : d)modul deobtineresi folosire a datelor:
∆ t /1 y *primare-obtinute in procesul de ulegere
At / 1= (% = 1 , t=2 , n
R t /1 )
100 *derivate –obtinute prin prelucrare.
4.Datele sta-ce sunt marimi concrete
1.Conceptele fundamentale utilizate in
obtinute din experimente, observatii,
sta-ca.
numarare, masurare sau din calcul.Ele
cuprind: notiunea-precizeaza fenomenul
individuale de acelasi fel, formate pe
sau procesul la care se refera,
baza influientei acelorasi cause esentiale
identificarea,valoarea numerica.Ele pot fi
si care constituie obiectul supus unui
absolute sau relative, primare sau derivate.
studio statistic. Are un character obiectiv
5.Indicatorii sta-ci –expresiile numerice ale
si finit, primul este determinat de faptul
categoriilor riguros definite de stiintele
ca fenomenele studiate se produc
econom.,teoretice sau applicative.
independent de vointa cercetatorului, iar
al 2-le, de faptul ca colectiv-le sta-ce
 6.Modelele sta-ce – exprima sub formak
x i−a Caracteristicile alternative ale caror
unor constructii logice sau matematice( ∑h
¿)∙ ni variante admitdoar doua forme de
i=1
trasaturile, momentele si corelatiile k
∙ h+ a¿ – form. manifestare: directa si opusul ei, se
esentiale din manifestarile reale ale
fenomenelor si proceselor.
∑
ni exprima numeric prin urmatoarele
valori conventionale: 1-p/u forma
i=1
7.Informatia sta-ca – reprezinta
Simplificata. M.aritmetica se exprima in directa de manifestare(DA); 0-p/u
semnificatia sau mesajul datelor.
unitatea de masura a caracteristicii studiate, ea opusul formei de manifestare (NU).
este sensibila la prezenta valorii aberente si Masurarea influientei actiunii
este exacta atunci cind se calculeaza direct din factorilor esentiali si a actiunii
valorile caract-cii. 2.Mediana – valoarea factorilor intimplatori care
central a unei serii sta-ce ordonata crescator influienteaza variabilitatea la nivelul
2.Marimi medii fundamentale: sau descrescator; ea imparte termenii seriei in unitatilor unei colectivitati impartite
m.aritmetica, mediana si modulul 2 parti egale: 50% din termenii seriei vor fi in grupe se face cu ajutorul
Marimile medii sunt utilizate in sta-ca ca <Me si 50% >Me. a)P/u seria simpla: Me= urmatorilor indicatori ai variatiei:
instrumente principale de cunoastere a x p + x p +1 media caracteristicii alternative,
fenomenelor de masa, deoarece numai pe baza ,n-impar; Me= , n-par dispersia caracter-cii alternative,
lor se poate exprima ceea ce este comun si
2 dispersia de grupa, media
b)P/u seria de distributie: 1.se cumuleaza
general in forma de manifestare a acestora. i
dispersiilor de grupa, dispersia
Mediile fac parte din cadrul indicatorilor crescator frecventele F =
derivati si se prezinta ca marimi cu caracter
i ∑ n j , j=1 , k dintre grupe.
Distributia de frecvente a caract-cii
j=1
abstract.Ea este reprezentativa numai in cazul F k +1 alternative:
unor colectivitati cu grad ridicat de 2.se determina locul Me: loc.Me=
2 Variantele Rs. Frecvent Frecv
omogenitate.Marimile medii se clasifica in: car.alterna inregistra e .relativ
3.se determ.indicile intervalului median m :
1.fundamentale(m.aritmetica, mediana, t t absolute
modulul);2.cu aplicatii special F +1 x1 DA M-nr. M
Fm> k Unit-lor p=
(m.armonica,patratica,geometrica,cronologica) 2 care N
Fiecare tip de medie poate fi calculate p/u o F k +1 poseda
colectiv-te de vol. “n”,ca medie simpla –se4.se determ.val.Me= −F m−1 caracter-
2 ca
foloseste p/u seriile de distributie atunci cind x 0 +h ∙ x2 NU (N-M)-nr N−M
nm unit.care q= =1−q
variantele caracteristicii au frecvente singular nu N
3.Modulul
sic a medie ponderata –se utilizeaza p/u seriile –val. cea mai des intilnita intr-o
poseda
de distributie atunci cind variantele seria sta-ca, este val. cu cea mai >frecventa de caract-ca
aparitie.P/u o serie de distributie pe interval de Total ---- N=M+ p+q=1
caracteristicii au frecvente diferite. (N-M)
1.M.aritmetica –reprezinta acea valoare care Med.caract.altern- p=M/N
daca ar substitui fiecare valoare individuala a De grupare se determina astfel: 2
Dispersia caract.altern. σ p= p ∙q
unei caracteristici, nu modifica val. totalizata a 1.identificam intervalul modal(unde
2
n se inregistreaza frecventa maxima) Sau σ p= p ∙ ( 1− p )

caract-cii. M.aritmetica simpla:

∑ xi
.
2.determinam val.modulului 2
Dispersia de grupa σ pi= pi ∙q i sau
x=
i=1 ∆1
n Mo= x 0 +h ∙ unde x 0-lim. σ 2p =p i (1− pi ), ∀ i=1 ,r
∆ 1 + ∆2 i
k r
∑ x i ∙ ni Inferioara a intervalului; h- marimea
∑ σ 2p ∙ N i
i=1 intervalului modal; ∆ 1- diferenta 2 i=1
i

MAponderata: x= k
-p/u frcvente Media disp.de grupa: σ p= r
dintre frecventa intervalului modal si
∑ ni frecventa intervalului anterior celui ∑ Ni
i=1 i=1
k modal; ∆ 2- diferenta dintre r
∑ x i ∙ n¿i frecventa intervalului modal si Disperia dintre grupe: σ p=
2
∑ ¿¿¿
i=1 frecventa intervalului urmator celui i=1
absolute; x= k
- frecvente relative;
modal. 4.Sondajul stratificat
∑ n¿i Modulul si mediana se exprima in Se mai numeste sondaj tipic, se organizeaza
i=1
k unitatile de masura ale variabilelor atunci cind se cunoaste structura unei
∑ x i ∙ n¿i % - frecv.relative exprimate
studiate. colectivitati, iar esantionul stratificat se
formeaza prin extragerea aleatoare a unitatilor
x= i=1 3.Indicatorii variatiei intr-o
100 colectivitate sta-ca impartita in la nivelul fiecarei grupe.Indicatorii sondajului
% grupe (in cazul caracteristicilor stratificat:
alternative)
Indicatorii Caracteristica nealternativa
 Sond,strat.repetat Sond.strat.nerepet.

√ √ √
Eroarea 2
Medie de σ 0σ 2
σ 20 n
reprezenta-te σ x= ≅ σ x= (1− )
n n n N
Eroarea limita ∆ x =z ∙ σ x ∆ x =z ∙ σ x
Volumul
esantionului 2 2 2 2
z ∙ σ0 z ∙ σ0
n= n= 2 2
∆2x 2z ∙ σ0
∆+x
N

Indicatorii Caracteristica alternativa

Sond,strat.repetat Sond.strat.nerepet.

√
Eroarea
p ( 1− p ) σ w =¿
Medie de

√
reprezenta-te σ w=
n p ( 1− p ) n
(1− )

Eroarea limita
≅
√ w( 1−w)
n
∆ w =z ∙σ w
n N

∆ w =z ∙σ w
Volumul
esantionului 2
2
z ∙ p ( 1− p ) n= z ∙ p(1−p)
n=
∆w
2
2 z2 ∙ p (1− p)
∆w +
N
z 2 ∙ w (1−w)
≅ 2
∆w
Sond.strat. este :simplu, proportional si optim.
S.S.simplu –esantionul se formeaza extragind din
fiecare grupa omogena a colectev-tii generale
acelasi nr de unitati, indifferent de ponderea fiecarei
grupe in colectivitate.
S.S.proportional – esantionul se formeaza in f-ie de
proportia grupelor omogene, din fiecare grupa a
colectivitatii generale, se extrag atitea unitati astfel
incit raportul dintre nr.lor si vol.grupei din care s-au
extras sa fie egal cu raportul dintre vol.esantionului
ni n
si vol.colectivitatii generale, adica =
Ni N
S.S.optim – volumul de selectie pe grupe este
Ni ∙ σi
ni =n ∙ r
dimensionat dupa relatia:
∑ N i ∙σ i
i=1

g
5.Indicatorii exprimati in marimi absolute, ∆ t
relative si medii a unei serii cronologice. t −1 y t −1
* cu baza in lant: A t = ( % ) = , t=
P/u caracterizarea unei SCR se calculeaza pe t −1 R t 100
baza termenilor acesteia, un sistem de ind. t−1
statistici care dupa modul de exprimare sunt
structurati in : 3.Indicatorii medii
1.Ind.exprimati in marimi absolute : a) nivelul mediu al unei SCR de interval:
a) ind.de nivel: y t , t=1 , n (termenii seriei) n

b) modificarea absoluta – arata cu cite unitati yt ∑

t =1
s-a modificat termenul comparat fata de y=
termenul baza de comparative. n
* Mod.absolut.cu baza fixa: b) nivelul mediu al unei SCR de momente:
∆ t /1= yt − y 1 , t=2 , n y1 yn
+ y 2+ y 3+ …+
*Mod.abs.cu baza in lant: 2 2 – atunci
y = cr
∆ t = y t − y t −1 , t=2 , n n−1
t−1 cind intervalele dintre momentele seriei au
2.Ind.exprimati in marimi relative: lungimi egale(medie cronologica simpla)
a) indicele de dinamica – se exprima in % sau
coefficient si arata de cite ori a crescut sau a
scazut nivelul fenomenului in intervalul sau y cr =
y1 ( t2 )+ y ( t +t2 )+ y ( t +t2 )+…+ y ( t 2 )
1
2
1 2
3
2 3
n
n−1

n−1
momentul de timp comparat fata de nivelul
fenomenului in intervalul de timp ales drept
∑ ti
i=1
baza de comparative: Atunci cind intervalele nu au lungimi
yt egale.
* Ind.de dinamica cu baza fixa : I t /1= c)Modificarea medie absoluta:
y1 n

sau I =
yt %
∙ 100 , t=2 , n
t /1
∑∆ t
∆ n/ 1
y1 ∆=
t=2 t −1
=
* Ind.de dinamica cu baza in lant: n−1 n−1
d) Indicele mediu de dinamica:
yt yt

√
%
I t = ;I t = ∙ 100 , t=2 , n yn
t−1 y t−1 t−1 y t−1 I =n−1√ I n /1=
n −1
sau
b) Ritmul de dinamica – arata cu cite % s-a
y1
(% )
modificat termenul comparat fata de termenul I =I ∙ 100
baza de comparative. e) Ritmul mediu de dinamica :
* RD cu baza fixa:
R=I −1 sau R(%)=I (% )−100
∆ t /1 y − y1
R(t%/ 1)= ∙ 100= t ∙100=( I t /1−1 ) ∙ 100=I (t%/1)−100 ,
y1 y1
t=2 , n
*RD cu baza in lant:
∆ t
y t − y t−1
( )
( %)
R t = t−1
∙ 100= ∙ 100= I t −1 ∙ 100=I ( %t) −100
t −1 y t−1 y t −1 t −1 t −1

, t=2 , n
c) Valoarea absoluta a unui procent din ritmul
de dinamica – arata cite unitati concrete de
masura reprezinta un procent de crestere sau
de scadere.
∆t /1 y1
* cu baza fixa: At / 1= (% )
= , t=2 , n
R t /1
100